Lucrarea nr.

1
Formatul de lucru. Setări iniţiale

Prezentarea ecranului AutoCAD 2014

Fig.1.1. Ecranul AutoCAD Classic 2014

5
 1.1. Formatul de lucru

La instalarea programului AutoCAD 2014 asiguraţi-vă că aţi ales ca

ţară Romania. Pentru a fi siguri că nu veţi avea parte de un anume
discomfort referitor la cotare, haşuri sau mărime de font, din Control
Panel  Region alegeţi pentru Formats şi Location, Romania.

1. In partiţia (drive-ul) D creaţi un folder cu numele şi grupa.

2. Se deschide programul AutoCAD 2014 din
All Programs  AutoCAD 2014-English sau din shortcut-ul de
pe desktop, ca cel din figura alăturată.
3. Se setează AutoCAD Classic. Se acţionează
butonul de setare din fig.1.1 şi se bifează
AutoCAD Classic ca în fig.1.2.
4. Se salvează fişierul cu denumirea Format
desen în folderul creat.
5. Se stabilesc unităţile de măsură, urmând paşii:
Format  Units (din bara de meniuri
desfăşurabile) sau se tastează
units  ( apare scris în linia de comandă). Fig.1.2. Buton setare
(   ENTER).
Atenţie: Comenzile Bold (ex. Format) se activează din bara de meniuri;
comenzile Bold Italic (ex. units) se introduc de la tastatură.
Apare fereastra de dialog alăturată, fig. 1.3.
Se setează unităţile de lungime ca în
fereastră:
- se lucrează în sistemul zecimal
(Decimal);
- admitem o precizie de o zecime
(0.0);
- unitatea de măsurare (Millimeters).
Se iese cu OK.
Dacă la deschiderea casetei de
unităţi de măsură va apărea scris
Inches înseamnă că nu aţi setat
locaţia şi formatul ca fiind Romania. Fig.1.3. Setare unităţi de măsură

Din oricare fereastră de setare ieşiti cu OK, Close, etc. şi nu cu

decât dacă nu întâlniţi opţiunile de mai sus.
6. Se aduc pe ecranul de lucru barele: Dimension, Draw, Layers, Modify,
Object Snap, Properties, Standard, Zoom.

6
 La deschiderea programului, pe ecran, există deja bara Standard.
Executaţi clic dreapta pe aceasta şi bifaţi barele enumerate mai sus şi care
nu sunt deja bifate. Ca exerciţiu, se bifează şi se debifează succesiv,
identificând pe monitor fiecare bară cu butoane grafice. Acestea pot fi
reamplasate prin “tragere” de cele două linii paralele, uşor ieşite în
evidenţă, din capul barei. Tot ca exerciţiu, mergeţi cu colimatorul
(transformat în săgeată) deasupra primului buton din fiecare bară de
butoane. Rămâneţi cu săgeata deasupra butonului fără să executaţi clic.
Veţi citi, la fiecare bară enumerată, butoanele: Linear, Line, Layer
Properties Manager, Erase, Temporary track point, Color Control, QNew,
Zoom Window.
7. Se activează butoanele cu care se lucrează curent, din bara de stare,
fig.1.4. Acestea sunt: Grid,
Ortho, Object Snap. Vor mai fi
apelate pe parcurs butoanele:
Polar şi Lineweight.
Lucraţi în Model, buton
situat deasupra liniei de comandă. Fig.1.4. Bara de stare

8. Se setează butoanele de lucru din bara de Object Snap. Pentru aceasta se

execută clic dreapta pe butonul de Object Snap din bara de stare, urmat de
clic simplu stânga pe Settings. Apare caseta Drafting Settings din fig.1.5.

Fig.1.5. Setare butoane de lucru pentru Object Snap şi pentru Polar Tracking

Va recomand să priviţi cu atenţie simbolurile din faţa butoanelor bifate.

9. Setarea layerelor.

7
 Softul AutoCAD operează cu obiecte precum: line, polyline, polygon,
rectangle, arc, circle, spline, ellipse, hatch, etc. Acestor obiecte li se
atribuie proprietăţi precum: aspect (linie continuă, întreruptă, punct, etc.),
culoare şi grosime. Pentru
aceasta se acţionează asupra
butonului Layer Properties
Manager din bara Layers, fig.
1.6. Prin acţionarea acestui buton
apare caseta de Layer Properties Fig.1.6. Bara Layers
Manager, fig.1.7.

Fig.1.7. Layer Properties Manager

In această casetă, la deschidere, există doar Layerul 0. Acesta poate

fi modificat dar nu poate fi şters. Il vom lăsa aşa cum l-am găsit pentru a-l
folosi la liniile ajutătoare. Acţionăm asupra butonului New Layer . Va
apărea o bară albastră cu Layer 1. Se schimbă denumirea în contur. Se
execută clic pe white de pe aceeaşi bară. Va apărea caseta Select Color,
fig.1.8. Se alege yellow din bara de culori.

Fig.1.8. Alegere culoare Fig.1.9. Alegere grosime

8
Având în vedere că linia de contur are aspect de linie continuă, nu se va
acţiona pe Continuous. Pentru setarea grosimii se execută clic pe Default
de pe coloana Lineweight. Se derulează banda de defilare şi se alege
grosimea de 0.70, fig.1.9.
Nu uitaţi: de fiecare dată se iese cu OK.
Pentru alegerea aspectului liniei de axă se execută clic pe Continuous
din linia de setare a layerului de axă. Va apărea caseta Select Linetype,
fig.1.10. Se execută clic pe Load şi apare caseta din fig.1.11.

Fig.1.10. Caseta Linetype Fig.1.11. Alegere aspect axă

Se alege ACAD_ISO10W100. După ce se dă OK în caseta Load or

Reload Linetypes reapare
caseta Select Linetype, ca în
fig.1.12. Se selectează
ACAD_ISO10W100 după
care se iese cu OK.
In acelaşi mod se aleg toate
layerele din fig.1.7, inclusiv
pentru linia întreruptă.
Fig.1.12. Selecţie finală pentru axă.

Atenţie: Comenzile din AutoCAD se validează cu ENTER (  );

Se iese din comandă cu ESCAPE;
Coordonatele se separă prin virgulă (ex: A(125, 80));
Zecimalele se separă prin punct (ex:   3.14 ).

10. Formatul de lucru.

Se va lucra pe un format de desen cu dimensiuni standardizate.
Formatul de desen este un dreptunghi şi poate avea dimensiunile

9
A4(210x297), A3(420x297), A2(594x420), A1(594x841), A0(841x1189),
etc. In lucrarea de faţă vom lucra pe un format A3, culcat.
Se stabilesc dimensiunile formatului (ex: A3(420x297)).
Format  Drawing Limits sau
limits 
Se introduce succesiv (conform cu cerinţele din linia de comandă):
0,0 
420,297 
Comentariu:
La tastarea comenzii limits  computerul a cerut coordonatele a două
colţuri opuse ale dreptunghiului ales ca format de desen. Pentru început a
recomandat alegerea colţului din stânga jos în originea sistemului de
coordonate. A apărut în linia de comandă: <0.0,0.0>. Dacă suntem de
accord cu aceasta tastăm  . In caz contrar tastăm ce dorim. In cazul
considerat am tastat 0,0  . Nu este obligatoriu să tastăm şi zecimile dacă
acestea sunt nule. In continuare computerul ne-a recomandat coordonatele
colţului diagonal opus. Dacă suntem de accord cu aceasta tastăm  . In
caz contrar tastăm 420,297  .
11. Se construieşte o reţea de linii ortogonale distanţate la 10 mm.
S-a construit formatul de lucru. Nu se poate identifica însă spaţiul de lucru
de forma şi mărimea formatului A3 pe zona de desenare oferită de soft.
Pentru aceasta se construieşte o reţea de linii ortogonale (grid) distanţate la
10 mm unele de altele. In continuare, cu comanda Zoom All, se aduce
spaţiul de lucru al formatului A3 în spaţiul oferit de monitor.
grid 
10 
Se vizualizează formatul de lucru:
zoom 
all  sau z
a  sau
din bara de Zoom.
1.2. Aplicaţii
10. Construcţia liberă a unei drepte pe ecran
O dreaptă este determinată dacă se cunosc două puncte de pe aceasta.
Cele două puncte pot fi chiar capetele unui segment, ca de exemplu P 1 şi P2
din fig.1.13a. Dreapta poate fi construită introducând succesiv coordonatele
celor două puncte sau executând clic succesiv în cele două puncte de pe
ecran. Comanda de Line poate fi luată din bara de meniuri desfăşurabile,
din butonul de pe bara de desenare Draw sau tastând line  .

10
 Cu modul ORTHO, din bara de stare, activ, putem construi numai linii
orizontale sau verticale, ca de ex. d1 şi d2.
Construiţi dreapta d1 astfel (ORTHO activ):
Draw  Line sau line  sau l  sau
Executaţi clic succesiv în P1 şi în P2.
Colimatorul rămâne “agăţat” în P2.
Tastaţi  pentru a valida comanda (sau ESCAPE) şi colimatorul se va
“desprinde”.
Pentru construcţia dreptei d2 procedaţi analog. Vă rog să fiţi atenţi la
următorul lucru: după ce aţi marcat al doilea punct de pe d 2 , daţi   .
Primul  validează comanda (şi se desprinde colimatorul) iar al doilea 
repetă comanda precedentă (Line). Acum nu trebuie să mai luăm comanda
pentru a construi dreapta d3. Este suficient să dezactivăm modul ORTHO
din linia de stare şi să se execute clic în două puncte distincte de pe ecran
pentru a construi dreapta d3.

Citiţi permanent în linia de comandă, simultan cu acţiunile efectuate!

In continuare vom vedea ce se poate face cu o dreaptă.

Selectaţi dreapta d1 executând clic simplu pe aceasta (fig.1.13.b). Veţi
observa că aspectul acesteia se schimbă. Devine întreruptă (selectată) iar la
capete şi în mijloc apar trei vertexuri (pătrăţele): A, B, şi C. Executaţi
simplu clic pe unul dintre vertexuri şi deplasaţi mouse-ul (butonul nu se
menţine apăsat) unde doriţi. Executaţi simplu clic şi veţi observa că dreapta
s-a lungit, scurtat, rotit sau s-a deplasat paralel cu ea însăşi, în funcţie de
vertexul asupra căruia aţi acţionat. Repetaţi operaţiunea cu fiecare vertex,
apoi cu fiecare dintre drepte. “Scurtaţi” dreapta d1 până la dreapta d2,
respectiv d2 până la d3.
Activaţi modul ORTHO şi repetaţi operaţiunile precedente. Observaţi
constrângerile la care acesta vă obligă.

a b
Fig.1.13. Posibilităţi oferite de o dreptă

11
 20. Selecţia crossing
Orice obiect poate fi selectat executând simplu clic pe acesta, aşa cum
aţi văzut la selectarea unei drepte. Selecţia se poate face şi crossing (cu
fereastră): obiectul care trebuie selectat se încadrează cu un dreptunghi
(fără a lua vreo comandă), ca la selectarea unui grup de fişiere (altfel: se
poate da clic într-un punct, se ţine butonul mouse-ului apăsat, se deplasează
mouse-ul şi este suficient să ridicăm mâna de pe mouse). Pentru ca obiectul
să fie selectat trebuie încadrat în totalitate dacă selecţia se face de la stânga
la dreapta; dacă selecţia se face de la dreapta la stânga este suficient ca doar
o parte a sa să intre sub selecţie. Vom exemplifica cu un grup de drepte,
construite liber pe ecran, ca în fig.1.14.
Dacă selecţia se face de la stânga la dreapta, P 1 fiind punctul de început
iar P2 de sfârşit de selecţie, se va observa că dreapta d 1 nu va fi selectată
deoarece aceasta nu a fost cuprinsă în totalitate sub dreptunghiul de
selecţie, fig.1.14a. Procedaţi la selecţie ca în fig.1.14b. Concluzionaţi
singuri.

a b
Fig.1.14. Selecţia crossing

30. Lucrul cu butoanele Object Snap

In fig.1.15 este prezentată bara Object Snap.

Fig.1.15. Bara Object Snap Fig.1.16. Simboluri grafice

Object Snap

12
Aplicaţie:
a) Se va construi o dreaptă
determinată de două puncte
de coordonate, fig.1.17,
A(180, 50) şi B (300, 200).
Se va dezactiva ORTHO din
linia de stare.
Din punctul de coordonate
C(130,130) se vor construi
drepte, succesiv, care vor
avea ca punct final un cap
de segment (Endpoint), Fig. 1.17. Utilizarea unor elemente OBJECT SNAP
mijlocul segmentului de
dreaptă (Midpoint), un punct curent pe segment (Nearest), punctul de
perpendiculară (Perpendicular).
Rezolvare în fig. 1.17:
- construcţia primei drepte A-B:
line 
180,50 
300,200 
- se construieşte punctul (C) de început al celei de-a doua drepte:
line 
130,130 
- se deplasează mouse-ul şi se observă cum se materializează dreapta ce
pleacă din punctul C(130,130). Se deplasează colimatorul în lungul primei
drepte şi se observă apariţia semnelor Object Snap. Se va executa clic
atunci când apare un semn, chiar dacă nu a ajuns colimatorul în punctul
dorit. Se va repeta operaţiunea pentru fiecare element Object Snap.
Observatie: Dacă nu apare semnul dorit, fără a ieşi din comandă, se execută
clic pe butonul grafic din bara de Object Snap (ex. ), după care se caută
punctul dorit pe prima dreaptă construită.

b) Se va construi un cerc cu centrul în punctul de coordonate D(300,100),

tangent dreptei AB (aceeaşi din aplicaţia precedentă).
Rezolvare:
- se construieşte segmentul determinat de punctele A (180, 50) şi
B (300, 200), ca în aplicaţia a);
- se construieşte cercul cu centrul în punctul de coordonate D(300,100):

13
Draw  Circle  Center, Radius
300,100 
sau circle 
300,100  sau
300,100 

a b c
Fig.1.18. Construcţia unui cerc tangent la o dreaptă
După parcurgerea oricărui set de comenzi de mai sus se va
materializa centrul cercului (D) ca în fig.1.18a. Prin deplasarea mouse-ului
se va pune în evidentă un cerc de rază variabilă. Se va apropia colimatorul
de segmentul de dreaptă (AB) şi, dacă nu apare semnul de tangenţă, se
execută clic pe butonul de Snap to Tangent din bara de Object Snap (fară a
ieşi din comandă), după care se apropie iarăşi colimatorul de segmentul de
dreaptă. Când apare semnul de Snap to Tangent (fig.1.18b), se execută clic,
obţinându-se construcţia din fig.1.18c.

40. Lucrul cu layere.

Alegerea unui anumit layer se face executând clic în câmpul de
alegere a layerului curent (fig. 1.6) şi selectarea layerului dorit.
ATENTIE: Nu executaţi clic în necunoştinţă de cauză pe “bec”,
“fulgul de zăpadă” sau “lacăt”. Acest lucru are ca efect ascunderea (devine
invizibil), îngheţarea sau blocarea layerului respectiv.
In continuare se va arăta cum se alege sau se schimbă un layer.
Luaţi layerul de contur şi construiţi liber pe ecran două drepte d1 şi
d2. Selectaţi una din drepte, mergeţi în caseta de alegere a layerelor şi
alegeţi layerul de linie subţire. Daţi ESCAPE.
Veti constata că aveţi o dreaptă galbenă şi una verde, dar de aceeaşi
grosime, deşi layerul de contur ar trebui să fie de altă grosime în
comparaţie cu layerul de linie subţire.
Mergeţi la bara de stare şi daţi clic simplu pe butonul de afişare a
grosimii liniilor , (aţi activat astfel Lineweight). Veţi observa diferenţa
de grosime. Dacă veţi executa clic dreapta pe , simplu clic pe Settings,
va apărea caseta din fig.1.19.

14
Deplasând cursorul din Adjust
Display Scale spre Min sau
spre Max se va atenua sau se
va accentua diferenţa de
grosime dintre cele două
layere. Este de preferat să
rămână cursorul aproximativ
în poziţia din fig.1.19. Ieşiţi
cu OK şi chiar vă recomand
să dezactivaţi butonul Fig.1.19.Lineweight Settings
după ce ieşiţi.
Vi s-a recomandat să selectaţi layerele doar din bara Layers, câmpul
de alegere a layerelor. Vom vedea ce se întâmplă daca vom utiliza şi bara
Properties, fig.1.20.
- din bara Layers selectaţi layerul de contur. Construiţi conturul poligonal
din fig.1.21a cu dreptele d1, d2, d3, d4, d5 şi d6;

Fig.1.20. Bara Properties

a b
Fig.1.21. Utilizarea casetelor din bara de Properties

- selectaţi dreapta d2, intraţi în caseta 1 şi alegeţi culoarea magenta,

ESCAPE;
- selectaţi dreapta d3, intraţi în caseta 2 şi alegeţi ACAD_ISO10W100,
ESCAPE;
- selectaţi dreapta d4, intraţi în caseta 3 şi alegeţi grosimea de 0.35,
ESCAPE;
- selectaţi dreptele d5 şi d6, intraţi în caseta 2 şi alegeţi DASHED2,
ESCAPE;

15
- selectaţi dreapta d6 şi executaţi clic pe butonul de Properties din bara
Standard. Apare caseta de proprietăţi, din fig.1.22. Acelaşi efect ar fi avut
un dublu clic pe dreapta d6.
Valoarea 1 din dreptul lui Linetype
scale modificaţi-o cu 0.3  . Ieşiţi din
casetă cu şi daţi ESCAPE.
Urmăriţi ce scrie în fiecare casetă şi
ce apare pe ecran, referitor la: denumire
layer, culoare, aspect, grosime, mărimea
segmentelor din linia întreruptă.
Fig.1.22. Caseta Properties

50. Construcţia chenarului

Comenzi utilizate: Line, Rectangle
Notă: In linia de stare trebuie să fie activate: Grid, Object Snap.
a) Utilizând comanda LINE (line  sau l  sau Draw  Line sau din
bara cu comenzi de desenare - Draw).
Cu această comandă se dau coordonatele punctelor de început şi de
sfârşit ale unei linii (sau coordonatele de început şi lungimea segmentului).
In fig.1.23,1.24,1.25,1.26 sunt date elemente de construcţie ale chenarului
prin diverse modalităţi. Chenarul se construieşte ca fiind un dreptunghi
situat la 10 mm faţă de marginea formatului de desen, evident spre interior.
Având în vedere că formatul a fost construit ca fiind un dreptunghi cu
colţul din stânga jos în originea sistemului de axe, vom admite ca punct de
pornire al chenarului, colţul din stânga jos, de coordonate 10,10.
1. Utilizând coordonate absolute:
line 
10,10 
410,10 
410,287 
10,287 
c  (c  close).
Citiţi permanent în linia de
comandă şi căutaţi să înţelegeţi
Fig. 1.23. Construcţia chenarului utilizând
construcţia, în concordanţă cu coordonate absolute
desenul, fig.1.23.
Construiţi chenarul cu ORTHO dezactivat şi apoi cu ORTHO activat.
Observaţi diferenţele de abordare ale softului.
Se şterg liniile construite selectându-le pe fiecare urmat de Delete de pe
tastatură.

16
2. Utilizând coordonate relative:
Indiferent de modalitatea de lucru, coordonatele primului punct sunt
coordonate absolute. Utilizând coordonatele relative se admite că la
introducerea coordonatelor unui
punct, punctul precedent este
originea unui sistem de axe,
fig.1.24.
line 
10,10 
@400,0 
@0,277 
@-400,0  Fig. 1.24. Construcţia chenarului utilizând
coordonate relative
c (Se citeşte
permanent linia de comandă)
Se şterg liniile construite.

3. Tastând lungimea segmentelor ce trebuiesc construite (ORTHO activat),

fig.1.25:
line 
10,10 
Se deplasează mouse-ul spre dreapta (se
dă direcţia de trasare a liniei) şi se
tastează:
400 
Se deplasează mouse-ul pe verticală în
sus şi se tastează:
277 
Se deplasează mouse-ul spre stânga şi
se tastează: Fig. 1.25. Construcţia chenarului
tastând lungimea segmentelor
400 
c
Se şterge chenarul construit cu selecţie crossing (cu fereastră ca la
selecţia mai multor fişiere) şi Delete de pe tastatură.
b) Utilizând comanda Draw  Rectangle sau rectangle  sau de pe
bara de desenare.
Cu această comandă se dau coordonatele absolute a două vârfuri diagonal
opuse ale unui dreptunghi, fig.1.26.

17
rectangle 
10,10 
410,287 
Selectaţi chenarul executând
clic pe acesta sau crossing. Veţi
observa că s-au selectat toate cele 4
laturi ale dreptunghiului construit ca
şi chenar.
Rămânând în selecţie, executaţi clic
Fig. 1.26. Construcţia chenarului
pe butonul (explode  ) din bara utilizând comanda Rectangle
de editare. Selectaţi acum chenarul.
Veţi observa că se selectează doar o
latură. Obiectul complex denumit Rectangle a fost explodat în 4 obiecte
simple de tip Line.

60. Setarea culorii pentru Display

Dacă doriţi modificarea culorii pentru Display puteţi parcurge paşii:

Tools  Options  Display  Colors.
Din caseta Drawing Window Colors, deschideţi Color: şi alegeţi culoarea
dorită pentru zona de desenare. Ieşiţi cu Apply&Close  Apply  OK.
Dacă vreţi să reveniţi, parcurgeţi aceiaşi paşi şi tot din caseta Drawing
Window Colors acţionaţi asupra butonului Restore all contexts şi ieşiţi la
fel ca înainte.

70. Recomandare privind activarea butoanelor din linia de stare

- Grid şi Lineweight le puteţi activa după dorinţă;

- Ortho Mode este recomandat să fie activ permanent. Dacă doriţi să
construiţi ceva liber pe ecran şi modul Ortho vă deranjează, dezactivaţi-l
după care vă recomand să reveniţi la modul Ortho.
- Polar Tracking trebuie activat atunci când dorim să lucrăm în modul
polar, să ducem linii înclinate la o anumită direcţie. Prin activarea modului
Polar se dezactivează automat modul Ortho. După ce v-aţi rezolvat
problema în modul Polar reveniţi la modul Ortho;
- Object Snap este bine să fie activ permanent. Se dezactivează la nevoie
şi se revine la acest mod.
Celelalte butoane le activaţi doar dacă ştiţi ce se poate face cu acestea.

18