CONSTANTIN BRANCUSI

Constantin Brâncuşi, românul care a avut o contribuţie esenţială la

înnoirea viziunii plastice în sculptura contemporană universală.
Considerat un monument al conştiinţei artei moderne, Brâncuşi a
oglindit, pornind de la obârşia sa ţărănească, tradiţiile, miturile şi magia
artei populare româneşti, împletite cu viziunea asupra vieţii care îi era
influenţată atât de Platon cât şi de concepţia filosofilor orientali.

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, un

mic sat din comuna Peştişani, judeţul Gorj, fiind al cincilea copil al
Mariei şi al lui Radu Nicolae Brâncuşi, o familie de ţărani înstărită.
Abandonează cartea, copilăria sa fiind caracterizată de foarte multă
muncă şi dese plecări de-acasă, precum şi de ani lungi de ucenicie prin
atelierele şi prăvălii.

Işi cultivă gustul pentru lucrul în lemn şi se implică în proiecte de

sculptură elaborate, iar realizările sale artistice atrag atenţia unui
industriaş care, în anul 1894, îl aduce la Şcoala de Arte şi Meserii din
Craiova. Pentru a urma cursurile instituţiei de învăţământ, Brâncuşi
învaţă singur să scrie şi să citească.

În anul 1898, este admis la Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la

Bucureşti, dar pentru a putea să participe la cursuri este obligat să-şi
vândă partea de moştenire de la Hobiţa unuia dintre fraţi..În timpul
studenţiei, chiar în primul an,, lucrarea sa „Bustul lui Vitellius” obţine
„menţiune onorabilă”, în anul 1900 obţine prima medalie de bronz
pentru realizarea unui bust după un model antic – „Capul lui Laocoon“,
un an mai târziu lucrarea „Studiu” câştigă medalia de argint, iar în 1902,
primeşte medalia de bronz pentru „Ecorşeu”, un studiu pentru
reprezentarea corpului omenesc, realizat timp de doi ani, cu ajutorul
doctorului Dimitrie Gerota, profesorul său.
 In anul 1905, primeşte o bursă din partea ministrului român al
Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi se înscrie la examenul de admitere la
Şcoala de Belle Arte, unde va învăţa la clasa sculptorului Antonin Mercié.
Anul următor aduce primele expoziţii pariziene al lui Brâncuşi, la
Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris, iar
critica artistică era plină de laude la adresa artistului, însă în acel an, la
împlinirea vârstei de 30 de ani, părăseşte cursurile Şcolii de Belle Arte,
atingând limita de vârstă.

În anul 1909, Brâncuşi îşi inaugurează un atelier, în strada

Montparnasse, care avea să fie vizitat de mai toţi marii artişti ai vremii
care îi deveniseră prieteni: Amedeo Modigliani, Guillaume Apollinaire,
Fernand Léger, Marcel Duchamp, Henri Matisse sau Erik Satie.
In anul 1918, Brâncuşi sculptează prima versiune a „Coloanei
Infinitului”, realizată din elemente simetrice suprapuse, având la origine
stâlpii caselor ţărăneşti din România, iar în 1919 realizează „Prinţesa
X“,care declanşează un adevărat scandal, obligându-l pe artist să o
elimine din expoziţia de la Grand Palais.

Lucrările lui Brâncuşi sunt unele dintre cele mai apreciate şi

valorizate opere de artă din întreaga lume, fiind, de departe, cele mai
bine vândute creaţii ale vreunui artist român din istorie şi al patrulea în
topul celor mai valoroase creaţii din lume, după Giacometti, Modigliani
şi Matisse.

Spre exemplu, în anul 2002, sculptura realizată de Brâncuşi în anul

1913, “Danaide“, era valorificată la licitaţie de casa Christie’s New York
cu suma de 18 milioane de dolari.

În anul 2005, creaţia „Pasăre în spaţiu“ este vândută de cei de la

Christie’s cu 27,5 milioane de dolari, deşi suma de pornire a fost de doar
8 milioane de dolari.