atulul Hos Macului de nisip, gasirea fetéi, ghicitul ei. Proba camerei supraincaee alo! cu bine cu ajutorul lui Gerlld, Masa mult prea imbelgupata con® ee a Special, de Flamanzila si Setil, macul este separat de nisip cu aiuto, umayy fata de imparat este gasiti de Ochila si Pasari-Lati-Lungila, iar-aige! ini.” Ghicirea fetei nobile dintre cele dou’ identice. Fiecare personaj are 3 ius determinat de parc ar apartine unui scenariu initiatic prestabilit, este conditionat de capacitatea sporita a tinarului de a fi comunicatiy ing feteide Si face prieteni devotati. — t Fata imparatului Ros propune si ea o proba, anume intrecerea gi turturic&. Calul eroului, inzestrat cu puteri miraculoase, cAstiga prin in Al 5 aduce fetei ap moart&, apa vie si smicele de mar. Wiclegug 5 Drumul de intoarcere spre imp&raitia unchiului sau impune eroului o noua aceea a dragostei; el se indragosteste de fata, dar ‘isi dovedeste tyr caracterului Si loialitatea fat&é de Span si nu-i mérturiseste acesteia adeving rea identitate. Fata, care detine puteri miraculoase, intuieste ins adevarul, ia ta fail basmului aduce refacerea echilibrului initial, prin demascarea TAUFaCatoruiyi | i Pedepsirea lui prin moarte. Harap-Alb, cdruia Spanul ji taiase capul, este Teadu viata de catre fata imparatului Ros, renascAnd sub o noua identitate, aceea de in i" capabil de a conduce o familie si o imparatie. Prin moartea lui simbolica, este beak de juramantul faicut si capabil de a-si continua firul vieti. Constructia personajelor in basmul cult reprezinta un element de Originalitate, ctia De-a lungul firului narativ sunt inserate portrete bine conturate, care isi lass jelor ~_Jamprenta asupra imaginatiei cititorului. 14.1. Fata imparatului Ros, simbolul feminitati, al gingasiei, care imbina rasaturile profund umane, cum ar fi bunatatea, sinceritatea, iscusinta, intuitia, ui Ros disponibilitatea afectiva, cu puterile supranaturale, precum capacitatea de a se metamorfoza sau de a readuce la viata persoana iubita, este descrisa de Creangi astfel: ,[...] era boboc de trandafir din luna lui mai, scaldat in roua dimineti, dezmierdat de cele intai raze ale soarelui, leganat de adierea vantului si neatins de ochii fluturilor. Sau cum s-ar mai zice pe la noi, era frumoasa de mama focului” ceasta situatie, autorul imbina exprimarea metaforica de o eleganta rar it& cu expresia popular, concisa, dar plina de intelesuri. Personajele din basmele populare prezinta trasaturi omenesti, reliefate into maniera conventionala, fara particularitati psihice distinctive. Eroii lui Creanga intruchipeaza o colectivitate aparte, remarcandu-se prin gesturi, mod de a gandi, limbaj. Ei se aseamand foarte mult cu lumea {araneasca din Humulesti, familiaré autorului si cunoscuta cititorului din ,Amintiri din copilarie”. De aceea, se poate spune cd o particularitate a scrierii sale este umanizarea fantasticulul] Cel mal elocvent exemplu in acest sens este comportamentul fiului de crai, care, cali statutului saiu de Fat-Frumos, personaj exemplar al basmului popular, plange este certat de tata, se enerveaza si loveste calul cu fraul, este usor de pacalit oo catre Span, are momente de teama profunda inainte de confruntarea © incercarile vietii, isi exprima explicit sentimentele gi ,se bate cu mana peste on de uimire la intélnirea cu Gerllé. Cu cei cinci prieteni ai sai poarta dialed tg Me rolul ty 8 Ajutory| lon bing jm savuroase, iar acestia, in ciuda infatisarii lor bizare, se comporta prec consatenii lui Nica din Humulesti. ursul b (’ 14.2. Protagonistul basmului, fiul de crai, devenit Harap-Alb pe paeale ia drumului sau initiatic, se remarca prin calitatile sale, pe care are ocaz! it a proba de-a lungul intregii scrieri. in jurul personalitatii sale in formare se inchead} Mod cara jesatura epicd a basmului cult.Modalitati de caracterizare 4 67 de eseuri pentru Bacalaureat gi lucrul la claos O72 de eseuri pentru Bacalaureat oi Primele dou etape ale destinului sau dezvolta procesul personajului in vederea atingerii treptei maxime a propriei as ajunge imparat. La inceput, el este fiul cel mic, unica de a-si dovedi, ca si in bas supranaturale, ci, din contra, este sincepe sa planga in inima’sa" p wos al maturizésri piralil, aceea de a Crescut in umbra frajilor, dar care are ocazia mele populare, superioritatea. El nu are puterl 0 fire sensibila; atunci cénd merge in gradina, entry c fralii mai mari gi-au dezamagit tata, Sensibiltatea este dublaté insa de o ambifie imensa gi de mull cura], Ded co IN fu aveau asteptaii de la el, se oferd sa igi ajute familia si sa treacd proba plecari in calatorie. Prima proba a formar sale s roaga sao ajute, el nu ezita deoarece nu isi Batrana se doy aproape de-a I 4 ajungi im de puternic", e adreseazA sufletuli: milostenia. Cand o batdnd il SA 0 miluiasca, dovedind bundtate, dar si nakdtate une nicio clipa problema cum a ajuns aceasta in grddina palatului vedeste a fi un personaj fabulos, Sfanta Duminicd, cea care fi va fi lungul formar sale gi care i prezice statutul sau de dupé iniiere: ..) ai paral, cum nu a mai stat altul pe fata paméntului, aga de iubit, de siavit gi . Mezinul it intuieste bunele intenti ii urmeaza sfaturile intoomai, alegand Pentru plecarea in c&tétorie armele, hainele si calulfolosite de tatal sau in tinerete, Pentru ca doar astfel va reusi sa refaca un destin de invingaitor. Proba din dreptul podulu, loc simbolic al trecerii catre 0 alta etapa a viefi, este depaisité cu vitelie. Totusi, find novice, este pacalt de Span, cu care se intovaraseste, Nerespectind sfatul parintesc, fapta pentru care se simie foarte vinovat, avand mustrari de constinta, care dovedesc legatura sulleteasca special cu tatal sau, Acceptarea Spanului drept calauza are consecintaimediaté pierderea proprei identitati si renasterea sub un nou nume construit pe baza unui oximoron. ,Harap’ reprezinté noua sa menire, aceea de sluga, dar epitetul cromatic ,Alb” sugereazé identitatea nobilé ascunsa prin legamént a eroulu, care trebuie sa lupte cu cella si cu sine pentru a o elibera din captivitate. Juramantul pe ascutisul palosulu, la care I-a supus Spanul, constient find de loialitatea fiului de crai, este considerat de personal un act sacru, pentru care are un profund respect si de care se poate elibera doar prin moarte. Astfel, el nu-sitrideaza adevarata identitate nici in fata unchiului su, nici inaintea celei pe care o iubeste, fica imparatului Ros. Pregatit s@ infrunte vicisitudinile drumului ales, isi asuma probele impuse de stépanul destinului sau si le trece cu bine alaturi de cei apropiati de sufletul Ii, calul fermecat si Sfanta Duminica. Latura sa profund umana se dezvaluie prin lamentatii, dar dovedeste curaj si perseverent& si astfel reuseste sa treacd i. oes conta este foarte social fapt care il ajuta in demersurile sale pentru : mmunicare cu cei din jur, reuseste sa-si fac prieteni loial, Cele cinci Gol ea ili si sil ajute oricand este nevoie. fersonaje miraculoase sunt gata sa il insoteasca si sa il ajute or ; Be asemenea, se dovedeste foarte méfinimos, ajutand furnicle si albinele prin fapte nobile, care nu intarzie ssi afle résplata, La finalul calorie, Harap-Ab cunoaste un nou sentiment mai puternic si mai profund decat cel fale ube, deacon iar mpc arr 8 Sn. ‘i , acestuia, Ea, ins’, E a ceui pe tt ao ace giraia in confruiarea fal, adveand a va, inte tbsolvita de juramént, ca tanar impairat. . a re ne gi ‘ rizarea direct&, facut de narator sau de personae: (atgderat boboc in felul sau la ted de dist’, slab de inger, al cos 2 je”, nai", uneori *. Sfanta Dumini FH fee eet inate cigar in tip ce Spar i prveste co dispre coed eae ae sr eluga Vicleand’. Caracterizarea indirect& reiese din faptele sale, ae cera cin atiudinea fala de ceil, din imbaj, Frumusetea sa spintuala Sauer sunt evidente in fiecare moment al scrieri.lao 67 de eseuri pentru Bacalaureat:9i lucrul ————r vedere al relatiel CU personaje, se remarca atin, Relatia cu colelalte personaje 15 Relatia cu ‘Spanul Din punctul de vedere pacifisté a eroului, care se strat cu ceilalti, chiar daca uneor' di ezité s& facd bine celor din jur, trasaturi nobile ale sufletului sau, de a deveni imparat. a Cea mai pregnanta relatie intre personaje, ©! central 51 Span Acasa dn ura ost RE aa noriiat aoe literare, postura dublat aceea formator m a ‘Spanul ee deja un caracter format dominat de o trasatura, anume rautate, Harap-Alb este un tanar in formare, a cérui personalitate se completeaz pe parcursul serieri. Atitudinea antieroului fata de fiul craiului cunoaste doua etape.(, inceput, prin viclenie si lingusire, reuseste 84 il convinga pe drumet o4 5 insoleascs, desi acest fapt echivaleazé cu incélcarea sfatului parintesc, Din momentul in care Spanul Tl pacdleste pe erou sa intre in fantana, alitudinea lui se schimba radical, devenind poruncitor $i autoritar, dovedindu-si adevaratul caracter, Orgoliul sau de’stapan autoritar 1l determina s4-si supuna sluga la diferte probe complicate, care ins sunt menite s&-| ajute pe Harap-Alb in devenirea sa Personajul negativ nu are deloc intentia de a-| ajuta, ci este orbit de statutul inedt de a conduce un destin; fara ins a constientiza, fi este de mare ajutor, punandu!, de fiecare data, in situatii-limité, in care trebuie s4 accepte provocarile. Spany devine astfel un simbol al experientelor nefaste din viata omului, a c4ror aparitie este neplécuta, uneori chiar dramatica, dar care ajuta la maturizarea fiecdruia dintre no. Finalul basmului amplifica si mai mult antiteza dintre frumusetea caracterula celui care nu incalca nicio clip juramantul facut, fara a-si marturisi adevarata origine, si rautatea antieroului, care este pedepsit printr-o moarte cumplité chiar de cdtre calul fermecat, dupa ce infaptuise cea mai oribild dintre actiunile sale taindu-i capul lui Harap-Alb. Destinul exemplar si puternic morali jului cul esti exemplars putmic moralzator al personajuui principal al bas In ceea ce priveste arta narativa a lui Creanga, critica literara remarc& oraltales stilului sau, prin care i peace Acoasa et bjt prin flora hod oa one aero a de regionalisme, expresii populare, zicer, interject, exclamati, dete otc ic ey ane i, exclamatii, dativ etic, exprimare lecupnala, © al rea de unitate a stu suo constitute Umoru cand a siualor ramatoo: Js Weiascd Wels co eos hae es drag. Te-a5 vat tn sin, dar nu incapl eo wrect aoe alain” sau .Tare-mi et lu Creanga mlepccne so einl de urech". Princpalasursa de inspira 2 roverbelor sau zicdtorlor potrvite fiecarel eter jn text sub forma reproduce” -Worba ceea":,Vorba caea: La placinte rain tee t Parte, introduse prin sintagr, & lui Creangé prezints, de asores a mainte” Sila rézboiu, inapoi.”. Arta nara sil. Exprimarea esto stot sere Paticulartate trecvenieireduse afoul" G, Calinescu defineste basmui ca fice oss : asta cugetare Ee papomaicea Vietii in moduri tabulo3s® ° la si_parafrazandu-| pe Pompil sd ot ce din rasputeri 6A pastreze l6Gatun arian, strdduids hie I coplegesc. Plin de viatA $i sociaty, x; find astiel rasplatit prictoneste, Fara acca ar fi reusit $4 igi Implineascé aspiratia ing, din text, este aceea dintre ory i tii Cu puternice 2 PISzInte lemice accente autobiografice, a4 pani e\dile si Fae aur a copiliei..Si el afirma eritcul] 2 pla! Viet, iar nemurirea gia cote jlo) 5-8 facut frate cu dracul, ca sa treaca pul? Filozofia surézatoare a iui Harap: Aly che 91 Ba moarta a creatil Wi aris intelepciunea ei a fost imeace A 4 fost filozotia lui pana in praaul mort 2QOe8 Bena aa