Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicativ GP 003-96
Cuprins
1. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul ghid de proiectare stabileste prevederi de proiectare pentru protectia antiseismica
a cladirilor halelor industriale parter cu structura metalica.
Prevederile de proiectare din prezentul ghid se aplica la cladirile halelor industriale parter cu
acoperisuri la un singur nivel (fig. 1a) sau cu acoperisul la niveluri diferite (fig. 1b).
1.2. Prevederile din prezentul ghid de proiectare se pot aplica si la protectia antiseismica a unor
constructii parter, cum sunt sali de expozitie, sali de sport, hangare, magazii, depozite etc., când
acestea au o alcatuiere constructiva si o conformare structurala asemanatoare halelor industriale
parter cu sudura metalica.
[top]
2.1. Prezentul ghid de proiectare are la baza Normativul P 100-92 ,,Normativ pentru proiectarea
antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale" si
reprezinta o adaptare a prevederilor de proiectare antiseismica din acest normativ la
particularitatile halelor industriale parter cu structura metalica.
2.2. Pentru unele probleme de protectie antiseismica specifice halelor industriale parter cu
structura metalica care nu sunt tratate în P 100-92, prezentul ghid a luat în considerare prevederi
din coduri de protectie antiseismica recente, precum si rezultatele unor cercetari teoretice si
experimentale efectuate în ultimii 3 ani.
[top]
3. NOTATII
În acest capitol sunt date notatiile folosite în mod repetat în cuprinsul prezentului ghid.Pentru
notatiile ce apar numai o data se dau explicatii directe la capitolul respectiv.
E - modulul de elasticitate
h - înaltimea structurii
I - moment de inertie
L - deschidere hala
l – travee
M - moment încovoietor
Q - forta taietoare
R - rezistenta de calcul
Rc - limita de curgere
Rm - rezistenta de calcul medie
[top]
4. DEFINITII
Articulatie plastica, o zona plastica care se formeaza într-un element structural când se atinge
valoarea Mpl. Pentru încarcarile care produc o crestere a rotirii în articulatie, articulatia plastica
pastreaza constanta valoarea momentului plastic M pl si permite rotiri egale cu acelea ale unei
articulatii mecanice.
Coloana, element structural a carui principala functie în structura este aceea de a transmite
încarcarile care actioneaza în lungul axei sale. Solicitarea dominanta - efort de compresiune N.
Forta taietoare de baza S, forta taietoare care actioneaza la baza structurii, definita prin relatia
5.1 din Normativul P 100-92, în care coeficientul <1 se introduce cu valoarea corespunzatoare
structurii adoptate.
Grinda, element structural a carui functiune principala în structura este aceea de a transmite
încarcari care actioneaza transversal pe axa sa. Încarcarile pot actiona în orice plan care contine
axa barei. Solicitarea dominanta este momentul încovoietor M, însotit sau nu de forta taietoare Q.
Link, portiune din grinda unei structuri cu contravântuiri prinse excentric la noduri, cuprinsa între
doua contravântuiri sau între o contravântuire si stâlpul din vecinatatea acesteia.
Mecanism, un sistem capabil sa se deformeze fara o crestere a încarcarii, datorita unor articulatii
mecanice sau a unor deformatii plastice.
Mecanism plastic partial, mecanism care se formeaza prin deformatii plastice produse numai într-
o anumita zona a structurii.
Mecanism plastic local, mecanism care se formeaza prin deformatii plastice produse numai pe o
bara sau la un nod al structurii.
Stâlp (grinda-coloana), element structural a carui principala functie este aceea de a transmite
încarcari care actioneaza atât transversal pe axa sa cât si în lungul axei sale.
[top]
5.1. Conceptia de proiectare antiseismica are la baza formarea unui mecanism plastic capabil sa
disipeze energie prin deformatii plastice. Mecanismul plastic trebuie sa fie ales, dirijat si controlat
prin proiectare.
5.2. Principiile de proiectare antiseismica contin concepte, enunturi, definitii, modele de calcul si
stabilesc exigentele lor fundamentale.
6.1. La alcatuirea generala a structurii se vor avea în vedere prevederile din Normativul P 100-92
cap. 4 ,,Alcatuirea de ansamblu a constructiilor".
În scopul reducerii efectului torsiunii generale produs de caracterul asincron al actiunii seismice,
dimensiunile în plan ale cladirilor între rosturile antiseismice se vor limita la valorile date în
Normativul P 100-92. Anexa E, pct. E.2.1.1.
Unele reguli de conformare, specifice halelor industriale parter cu structura metalica, privind
alcatuirea cadrelor transversale, a cadrelor longitudinale si a sarpantei acoperisului sunt date în
prezentul ghid.
6.2. Sub actiunea fortelor seismice orizontale calculate cu forta taietoare de baza S toate
elementele structurii si prinderile acestora trebuie sa lucreze în domeniul elastic. Forta taietoare
de baza S se calculeaza cu relatia 5.1 din Normativul P 100-92, în care coeficientul seismic k s se
introduce cu valoarea de calcul a amplasamentului si coeficientul <1 se considera cu valoarea
corespunzatoare tipului de structura adoptat.
6.3. Pentru seisme care genereaza la baza structurii forte taietoare S mai mari decât forta
taietoare de baza S structura trebuie sa fie capabila sa disipeze energie prin deformatii plastice,
care sa se dezvolte numai în zone plastice alese, dirijate si controlate prin proiectare.
6.4. În situatiile în care conform pct. 5.8 din Normativul P 100-92 se efectueaza un calcul dinamic
neliniar, trebuie îndeplinite urmatoarele conditii:
toate elementele structurii din afara zonelor plastice precum si toate prinderile lor, trebuie
sa lucreze esential în domeniul elastic;
deplasarile laterale ale structurii trebuie sa îndeplineasca conditia de deplasare relativa
ceruta prin Normativul P 100-92 pct. 6.2.4;
toate deformatiile plastice din zonele ductile trebuie sa nu depaseasca deformatiile
plastice ultime permise de acestea.
6.5. Pentru structurile care îndeplinesc conditiile de conformare cerute la pct. 6.1. din prezentul
ghid si în conditiile de la pct. 6.4. se permite ca:
starea de eforturi N, M, Q sa fie determinata pe baza unei forte taietoare de baza S mec
asociata unui mecanism plastic, calculata pe baza unei ecuatii de echilibru la limita
conform pct. 5.8.3 din Normativul P 100-92; prin calcul trebuie verificat ca mecanismul
plastic corespunzator echilibrului la limita este cel ales la proiectare; nu sunt admise alte
mecanisme plastice în afara mecanismului plastic ales la proiectare;
deplasarile laterale sa fie determinate prin înmultirea deplasarilor elastice calculate cu
forta taietoare de baza S cu coeficientul 1/
.6.6. Prin proiectare trebuie controlat sa nu apara stari ultime de cedare (rasturnarea structurii,
pierderea stabilitatii generale sau locale, ruperi fragile) mai înainte de formarea mecanismului
plastic.
6.7. În cazul structurilor alcatuite dintr-un ansamblu de substructuri dintre care, pe fiecare din cele
doua directii ortogonale, fortele orizontale produse de actiunea seismica pe întreaga structura pe
directia respectiva sunt preluate numai de unele substructuri (substructuri antiseismice), în timp
ce celelalte substructuri preiau numai încarcarile gravitationale care le revin (substructuri
gravitationale), acestea din urma trebuie sa lucreze în domeniul elastic la solicitarile care le revin
dintr-un calcul de ansamblu al structurii asociat mecanismului plastic si sa fie capabile sa
urmareasca deformarea generala a structurii.
6.8. Disiparea energiei în zonele plastice se poate realiza prin deformatii plastice de încovoiere
(articulatii plastice), deformatii plastice de forfecare sau deformatii plastice de întindere.
6.9. Se admit deformatii plastice de încovoiere în articulatiile plastice ale grinzilor structurilor în
cadre, la care momentul încovoietor este solicitarea dominanta în sectiune. La determinarea
valorii momentului plastic trebuie tinut seama de efectul fortei taietoare si/sau de efectul fortei
axiale.
Se admit articulatii plastice la baza stâlpilor (în afara bazei) si în zona superioara a stâlpilor la
legarea acestora cu rigla cadrului (în afara nodului). Fortele axiale în aceste zone trebuie limitate,
astfel încât momentul încovoietor sa ramâna solicitarea dominanta în sectiune. Nu se admite
formarea de articulatii plastice pe lungimea stâlpilor.
În conditiile unei bune conformari se poate accepta ca valoare limita a unghiului de rotire = 0,03
Rad.
6.10. Se admit deformatii plastice de forfecare în inimile grinzilor din zona de link a structurilor cu
contravântuiri prinse excentric la noduri, în care forta taietoare este solicitarea dominanta în
sectiune.
În conditiile unei bune conformari se poate accepta ca valoare limita a unghiului de rotire = 0,03
Rad.
raportul dintre rezistenta la rupere si limita de curgere sa fie cel putin egal cu 1,2;
alungirea specifica la rupere sa fie egala cu cel putin 15%;
alungirea specifica la rupere sa fie cel putin de 20 de ori mai mare decât alungirea
specifica limitei de curgere;- sa aiba o buna sudabilitate.
Se recomanda ca în zonele plastice limita de curgere a otelurilor folosite sa fie limitata la R c = 355
N/mm2.
b. Sectiunile barelor trebuie sa fie astfel proportionate în raport cu sectiunile zonelor vecine, încât
deformatiile plastice sa fie dirijate catre zonele plastic potentiale.
d. Pe lungimea zonei plastic potentiale nu se admit modificari ale sectiunii sau practicarea de
gauri.
e. Pentru prinderile sudate se recomanda cordoane de sudura din clasele I sau II de calitate, în
functie de marimea eforturilor si de ponderea eforturilor de întindere în raport cu cele de
compresiune.
f. Pentru prinderile cu suruburi se vor adopta solutii în care buloanele sa lucreze la eforturi
normale pe tija lor.
Se recomanda utilizarea suruburilor grupa 8.8 pretensionate conform conditiilor din Normativul C
133-80. Capacitatea ultima a suruburilor se determina tinând seama de solicitarea lor la forfecare
si presiune pe gaura. Se recomanda ca cedarea la presiune pe gaura sa preceada cedarea la
forfecare. Nu se admit prinderi cu suruburi în care acestea lucreaza la eforturi axiale.
6.13. Nodurile structurii trebuie sa lucreze în domeniul elastic si sa-si pastreze rigiditatea initiala
la deplasari mari ale mecanismului plastic.
6.14. Prinderile barelor la noduri trebuie dimensionate pe baza principiului ,,prinderea este mai
puternica decât bara". Se recomanda ca prinderea sa fie dimensionata la eforturi cu 20% mai
mari decât capacitatea barei.
6.15. Suruburile de ancoraj trebuie confectionate din oteluri care sa îndeplineasca cerintele de la
pct. 6.12.a.
6.17. Elementele de constructii din afara zonelor plastice potentiale si prinderile acestora, precum
si elementele structurale ale substructurilor gravitationale si prinderile acestora se proiecteaza
respectând prevederile din STAS 10/108/0-78. Pentru sectiunea acestor elemente se pot utiliza
clasele de sectiuni 2 sau 3, conform Normativului P 100-92, tabel 8.1.
[top]
7. CALCULUL STRUCTURII
- o verificare a comportarii elastice a structurii, asociata actiunii unui seism definit prin forta
taietroare de baza S calculata cu relatia 5.1. din Normativul P 100-92, în care coeficientul <1 se
introduce cu valoarea corespunzatoare structurii adoptate (tabel 5.4);
a. Cerinte:
a. Cerinte:
- deplasarile laterale sunt limitate la o valoare egala cu 1% din înaltimea constructiei (P 100-92,
pct. 6.2.4.).
7.2.1. Gruparea de încarcari este cea corespunzatoare relatiei din STAS 10101/OA-77
(1)
7.2.2. Încarcarile permanente Pi din relatia (1) cuprind valorile normate pentru:
7.2.3. Încarcarile cvasipermanente Ci din rel. (1) cuprind valorile normate pentru:
7.2.4. (1) Încarcarile variabile Vi din relatia (1) cuprind încarcarile datorate actiunii zapezii si a
podurilor rulante, precum si orice alte încarcari provenind din instalatii, utilaje sau echipamente
legate de structura.
(4) Încarcarile produse de actiunea podurilor rulante se introduc în calcul tinând seama de
urmatoarele:
a. podurile rulante se considera descarcate, în calcul introducând numai greutatile proprii ale
podului si a caruciorului;
b. în calcul se iau în considerare toate podurile rulante existente în hala;
c. pozitia podurilor rulante în hala se apreciaza de catre proiectant, dar în calcul nu se introduc
mai mult de doua poduri rulante într-o sectiune transversala;
d. coeficientul încarcarii din podurile rulante se introduce în calcul cu valoarea n i = 1.
7.2.5. Actiunea seismica E din relatia (1) se introduce în calcul în functie de metoda de calcul
folosita:
- cu valori spectrale, calculate pe baza relatiei 5.1 din Normativul P 100-92 în cazul metodei
statice echivalente (metoda A) sau a metodei statice neliniara (metoda SNL).
- cu valori rezultate din integrarea ecuatiilor de echilibru dinamic, în cazul metodelor dinamice
liniare (DL) sau neliniare (DNL).
În prezentul ghid se folosesc metodele de calcul indicate în Normativul P 100-92 tabel 6.2 cu
urmatoarele precizari:
a. La actiunea seismica asociat fortei taietoare de baza S toate elementele structurii trebuie sa
lucreze în domeniul elastic;
[top]
8. CADRUL TRANSVERSAL
8.1. Cadre transversale pentru hale cu poduri rulante si cu acoperisul la acelasi nivel
(1) Modul de alcatuire pentru tipuri de structuri transversale curent utilizate, precum si
mecanismele plastice de disipare a energiei care trebuie alese la proiectare sunt date în fig. 3.
(2) Pentru a evita formarea unor mecanisme nescceptate cum sunt cele din fig. 4, de exemplu, se
recomanda sa se respecte conditia:
(2)
Toate aceste modele au la baza Metoda A din Normativul P 100-92 metoda curenta de proiectare
si au în vedere un calcul plan.
(1) Se calculeaza forta taietoare pe baza conventionala de calcul S cu relatiile 5.1 si 5.2 din
Normativul P 100-92, care pentru modul fundamental de vibratie poate fi scrisa sub forma directa:
(3)
Coeficientul (coeficient de importanta a constructiei), se ia direct din tabelul 5.1 din Normativul
P 100-92 si tine seama de importanta constructiei.
Coeficientul (coeficient de amplificare dinamica), se determina cu ajutorul diagramei din fig. 5.3
din Normativul P 100-92 si depinde de perioada fundamentala de vibratie T, care trebuie
calculata.
(4)
în care uk sunt vectori proprii care trebuie determinati.
(2) Se distribuie forta taietoare de baza conventionala de calcul S la toate nivelele cu relatia 5.9.
din Normativul P 100-92.
(5)
Aceasta schema generala de calcul este valabila pentru toate cele 3 metode de calcul enuntate.
Deosebirile dintre aceste metode constau în modul în care se determina perioada proprie în
modul fundamental de vibratie T si coeficientul , (care conditioneaza calculul fortei taietoare de
baza S) precum si în modul în care se face distributia acestor forte.
În Exemplul de calcul 1 se poate urmari tehnica de calcul privind structura unei hale industriale în
ansamblul ei (cadrul transversal, cadrul longitudinal si sarpanta acoperisului).
În exemplul de calcul 2 se poate urmari tehnica de calcul a cadrului transversal în cele 3 metode
si se pot compara rezultatele.
Aceasta metoda poate fi folosita în toate cazurile si este o metoda exacta privind valorile
caracteristicilor dinamice ale structurii.
Calculul se efectueaza cu ajutorul unui program de calcul, care furnizeaza direct valorile
perioadei proprii T, forta taietoare de baza S, distributia acesteia (fig. 5c) precum si valorile
eforturilor N, M, Q si a deplasarilor o.
Aceasta metoda poate fi folosita în toate cazurile cu o precizie suficienta pentru proiectarea
curenta.
Calculul are la baza o analiza modala care se conduce pe baza structurii condensate din fig. 5b.
G = G1 + G2
Aceasta schema este aceeasi, indiferent de tipul legaturilor dintre stâlpi si rigla cadrului (fig. 3):
= h1/h
n = I2/I1
= G2/G1
(3) se calculeaza perioada proprie în modul fundamental de vibratie T functie de tipul legaturilor
dintre stâlpi si rigla cadrului:
(6)
coeficientii si 1 se iau din tabelul 1 pentru structuri cu stâlpi legati articulat cu rigla.
(7)
coeficientii si B se iau din tabelul 2 pentru structuri cu stâlpi legati rigid sau încastrati.
S2 = d2S (9)
(8) Se distribuie fortele de nivel S1 si S2, indiferent de tipul legaturii între stâlpi si rigla cadrului, cu
relatiile:
(10)
(11)
8.1.2.4. Metoda statica echivalenta - Metoda A din Normativul P 100-92 ANEXA B simplificata.
Aceasta metoda poate fi aplicata cu o suficienta precizie pentru necesitatile practicii curente de
proiectare când G1/G2 0,5 si h1 0,4h
Schema de calcul, aceeasi indiferent de tipul legaturii stâlpi-rigla cadrului, este urmatoarea:
(1) se calculeaza perioada proprie cu relatia din Normativul P 100-92 Anexa B, tabel B.2:
(12)
Din figura 5.3 din Normativul P 100-92 rezulta coeficientul în functie de perioada proprie de
vibratie T calculata cu relatia (12).
(2) se calculeaza coeficientul cu relatia (4), în care vectorii proprii uk se înlocuiesc cu înaltimile
hk. Rezulta:
(13)
(14)
(15)
a. Analiza dinamica neliniara plana - pct. 5.8.2. din Normativul P 100-92 - Metoda DNL (tabel
6.2);
b. Analiza static neliniara. Echilibru la limita - pct. 5.8.3. din Normativul P 100-92 - Metoda SNL
(tabel 6.2);
- momentele plastice în zonele potential plastice sa fie introduse cu valorile lor ultime M u,
calculate cu rezistente medii - Normativul P 100-92 pct. 5.8.2.
8.1.3.2. Reguli de conformare a zonelor plastic potentiale. Calculul momentelor plastice ultime M u
calculate cu rezistente medii conform pct. 5.8.2. din Normativul P 100-92.
Rm = 1,3R (16)
a. pentru grinzile cadrelor cu inima plina, cu sectiune dublu T simetrica, când este respectata
conditia:
Mu = WplRm (18)
în care N este forta axiala de compresiune calculata în domeniul elastic, iar A este aria sectiunii:
Mu = WplRm
momentul încovoietor Mu,N care tine seama de efectul fortei axiale se poate deduce din relatia:
N / Nu + Mu,N / Mu = 1 (19)
Nu = ARm
Mu = WplRm
(4) Regulile de conformare a zonelor plastice potentiale de pe riglele cu inima plina a cadrelor au
în vedere mentinerea rigiditatii nodului de cadru si asigurarea conditiilor de dezvoltare a unor
deformatii plastice mari în zona plastic potentiala. În acest sens este necesar:
- sa se realizeze coltul de cadru în uzina, având lungimea l 1 = (0,8 + 1,0)hg (în care hg este
înaltimea grinzii), dimensionat în domeniul elastic la un moment încovoietor egal cu 1,2M, în care
M este momentul asociat mecanismului plastic;
- în continuarea portiunii rigide sa se realizeze pe o lungime I2 egala cu (1,5 ÷ 2)hg zona plastic
potentiala cu clasa de sectiuni 1, prinsa de zona rigida cu buloane de înalta rezistenta grupa 8.8
(în conditiile din Normativul P 133-82);
- la încheierea zonei plastice potentiale sa se fixeze lateral atât talpa superioara a grinzii printr-o
legatura laterala astfel încât sa fie îndeplinita conditia:
l1 / it < 40
în care:
it - raza de giratie a talpii grinzii egala cu 0,29b t, în care bt este latimea talpii;
l1 - distanta între barele de legatura laterala.
- verificarea la forta taietoare a panoului nodului grinzii cu inima plina se face cu relatia:
(20)
în care:
t (hig + his) / 90
în care:
(5) Regulile de conformare a zonelor plastic potentiale de la baza si zona de capat a stâlpilor au
în vedere realizarea conditiei ca momentul încovoietor sa fie solicitarea dominanta în sectiune si
limitarea efectelor de stabilitate din forta axiala si din moment încovoietor.
- forta aiala de compresiune N, calculata în domeniul elastic, sa fie limitata la cea mai mica dintre
valorile 0,3ar si n A1R1 în care A1 si A sunt aria toatala a sectiunii, respectiv aria inimii
sectiunilor stâlpilor cu inima plina dublu simetrice;
8.1.3.3. Analiza dinamica neliniara plana - pct. 5.8.2 din Normativul P 100-92 - Metoda DNL
(tabel 6.2).
- deplasarile ;
8.1.3.4. Analiza static neliniara. Echilibrul la limita - pct. 5.8.3. din Normativul P 100-92 - Metoda
SNL (tabel 6.2)
Aceasta metoda de calcul se poate aplica cu o suficienta precizie pentru proiectare, când sunt
îndeplinite conditiile de la pct. 6.5.
(1) se încarca structura cu forte (fig. 6a) în care este un multiplicator, iar sunt fortele
seismice orizontale calculate în domeniul elastic cu forta taietoare de baza S (pct. 8.1.2).
(22)
(23)
(24)
(25)
(26)
(27)
= (28)
8.1.4.1. În cazul în care se face o analiza dinamica neliniara pct. 8.1.3.3. sau static neliniara pct.
8.1.3.4.:
(1) Dimensionarea (verificarea) sectiunilor din zonele potential plastice se face în domeniul elastic
la solicitarile asociate actiunii fortei taietoare de baza S. Pentru sectiuni se face o
predimensionare.
(2) Pe baza calculului postelastic efectuat la pct. 8.1.3.4. (4) se verifica conditia ca toate celelalte
elemente ale structurii, în afara zonelor plastic potentiale sa lucreze în domeniul elastic la
eforturile asociate mecanismului plastic. În cazul în care este necesar se vor face corectii ale
sectiunilor alese la pct. (1) pentru ca aceasta conditie sa fie îndeplinita.
8.1.4.2. În cazul în care nu se face o analiza neliniara dimensionarea tuturor sectiunilor se face în
domeniul elastic la solicirarile asociate fortei taietoare de baza S i conform P 100-92.
= 0,01h (29)
- în cazul în care se efectueaza o analiza dinamica neliniara pe baza unui program de calcul, pct.
8.1.3.3., deplasarea este data direct de program;
- în cazul în care se efetueaza o analiza statica neliniara, pct. 8.1.3.4., deplasarea este data de
relatia (28);
conform Normativul P 100-92 pct. 6.2.4., în care e este deplasarea calculata cu forta taietoare
de baza S - relatia (3).
8.2. Cadre transversale pentru hale fara poduri rulante si cu acoperisuri la acelasi nivel
(1) se calculeaza forta taietoare de baza S cu relatia (3) în care este asociat perioadei de
fundamentare t calculata cu relatia (12), iar = 0 si = 1;
(1) Valoarea coeficientului de amplificare rezulta direct din aplicarea relatiei (27), care în acest
caz devine:
(31)
8.3. Cadre transversale pentru hale cu poduri rulante si acoperisuri la nivele diferite
pentru structura din fig. 7a se efectueaza urmatorul calcul de control al conformarii structurii:
(1) toate greutatile reale G1 se transforma în greutati echivalente aplicate la nivelul halei 1 cu
ajutorul relatiilor:
(34)
e 0,15L1 (35)
[top]
9. CADRU LONGITUDINAL
pentru cadrul longitudinal din fig. 8a, cu larga utilizare în practica de proiectare, este necesar sa
se asigure conditia realizarii unei structuri duale formate din ansamblul sirului de stâlpi si din
portal, pentru ca în eventualitatea ca portalele ies din lucru sirul de stâlpi sa poata prelua o parte
din forta taietoare de baza S data de relatia (3), conform normativul p 100-92, pct. 5.3.11. (fig. 8);
- partea superioara a structurii, deasupra grinzii caii de rulare, sa fie proiectata ca o structura
rigida (diagonalele si celelalte elemente trebuie dimensionate astfel încât sa nu flambeze înainte
de formarea mecanismului plastic), conform Normativul P 100-92, pct. 5.3.1.1.
- sectiunea, stâlpului sub calea de rulare sa aiba o forma adecvata pentru a putea transimite
momente încovoietoare care actioneaza în planul cadrului longitudinal (fig. 8b).
în aceste conditii calculul structurii din fig. 8a poate fi efectuat pe schema simplificata din fig. 8b,
în care întreaga forta orizontala seismica S + S1 + S2 se considera ca actioneaza la nivelul grinzii
caii de rulare.
Forta seismica S se distribuie celor doua substructuri (sir de stâlpi si portal) proportional cu
rigiditatile acestora. În cazul unor portale rigide cum este cel din fig. 8a, se poate ajunge la
situatia în care portalul singur preia practic toata forta S.
Pentru a evita situatia în care întreaga siguranta a structurii depinde de un singur element
structural (portal) se ia o masura suplimentara de siguranta prin prevederea ca sirul de stâlpi
singur sa poata prelua 25% din forta S.
(36)
în care:
Rp = 1 / 11 (37)
în care:
(38)
în care:
S = ksG
în care:
- coeficientul de amplificare dinamica, care se introduce conform P 100-92, fig. 5.3 în functie de
perioada T calculata cu relatia (38)
(5) Distributia fortei taietoare de baza S la substructura sirului de stâlpi si substructura portalului
(fig. 8c) se face cu relatiile:
e = Sp · 11 (41)
Calculul se conduce pe baza relatiilor date la pct. 9.1.2.2., în care relatia (37) de calcul a rigiditatii
portalului (fig. 10) deplasarea unitara 11, se introduce cu valoarea:
în care:
în care:
Mpl = WplR
Qpl = ti · hi · 0,6T
În aceste conditii, calculul este identic cu cel de la pct. 9.1.2.2., acceptând ca rigiditatea portalului
cu contravântuiri în K prinse excentric la noduri este practic egala cu rigiditatea portalului cu
contravântuiri centrate la noduri în V, relatia (37).
Vp = Nd / sin (45)
R = Vde / l (46)
Q = R - Vd (48)
Flambarea barei comprimate la portalele în X, la care în calcul s-a considerat ca forta taietoare
poate fi preluata numai de bara întinsa, are drept consecinta o degradare importanta a rigiditatii
portalului.
În aceste conditii calculul deplasarii în comportarea post elastica cu relatia generala (30)
nu mai este aplicabila, deoarece dupa flambarea barei comprimate rigiditatea initiala
a structurii se reduce substantial.
Se recomanda, în aceste conditii, ca prin proiectare aceste tipuri de portale sa fie pastrate
esential în doomeniul elastic, caz în care relatia (30) poate fi aplicata.
(1) Calculul eforturilor sectionale se poate conduce prin analiza static neliniara, considerând
echilibru la limita, pe baza schemei din fig. 13.
Relatia de echilibru a lucrului mecanic virtual Lext = Lint devine în acest caz:
Valoarea Mu,p se calculeaza cu relatia (18), iar valoarea Mu,N cu relatia (19).
Pentru ca aceste tipuri de structuri sa lucreze esential în domeniul elastic la actiunea fortei
taietoare de baza S, dimensionarea diagonalelor se face cu relatiile:
a. Structuri cu portale în V
(52)
b. Structuri cu portale în X
în care:
q tihi0,6R (54)
în care:
(2) Linkurile scurte, care sunt caracterizate de relatia (43) trebuie sa îndeplineasca cerintele de
sveltete ale clasei 1 din Normativul P 100-92.
(3) Inima likurilor trebuie realizata dintr-o singura tabla si fara gauri.
(4) În cazul când N > 0,15 AR, valorile Mpl si Mu, respectiv Qpl si Qu trebuie recalculate tinând
seama de efectul fortei axiale N.
a (55)
în care:
este rotirea plastica a linkului corespunzatoare actiunii fortei taietoare de baza S.
a. La începutul zonei plastice de la ambele capete se prevad rigidizari transversale care trebuie
sa îndeplineasca conditiile:
br (b - ti) / 2 (57)
în care:
Substructura sirului de stâlpi se verifica astfel încât sa poata prelua singura, în domeniul elastic,
25% din forta taietoare de baza s, calculata conform relatiei (3).
Pentru schema de larga utilizare în practica curenta de proiectare calculul se conduce pe baza
schemelor din fig. 15:
Modul de calcul este cel descris la pct. 9.1, cu deosebirea ca la partea superioara stâlpii sunt
legati articulat de rigla cadrului longitudinal.
(56)
[top]
Se recomanda ca efectul torsiunii generale la sarpante elastice sa fie luat în considerare tinând
seama de urmatoarele:
e2 = 0,75B
în care:
(58)
Mt = Se2 (59)
H = Mt / nt ·l (60)
în care:
nt - numar de travei
l - traveea
Si = H (61)
în care:
- coeficientul din tabelul 3, care se determina functie de (nivel de conlucrare spatiala) si
numar de travei.
Se recomanda ca în cazul nivelelor de conlucrare < 10, efectul torsiunii generale produce de
excentricitatea e2 sa fie preluat numai prin cadrele transversale.
în care:
(1) Se considera ca structura este bine conformata daca este îndeplinita conditia:
în care:
Si = cGi - forta taietoare de baza calculata pe cadrul i cu relatia (3), în care G i este suma
încarcarilor pe cadrul i si (coeficientul seismic global);
Scalcul = c · G - forta taietoare de baza de calcul cu care s-au verificat cadrele transversale,
calculata cu relatia (3), în care G este suma încarcarilor pe cadrul cel mai încarcat (pe care
actioneaza podurile rulante).
În cazul în care relatia (63) nu este îndeplinita este necesar sa se mareasca rigiditatea
contravântuirilor longitudinale sau/si sa se micsoreze lungimea B = n tl între rosturile antiseismice.
(4) Învelitoarea sa fie corect prinsa de pane (în cazul învelitorilor de tabla cutata sa se prevada
prinderi cu suruburi autofiletate în fiecare cuta).
Se recomanda ca rigiditatea contravântuirii longitudinale sa asigure conlucrarea spatiala a cel
putin 5 cadre transversale. În acest scop se recomanda realizarea unui grad de conlucrare
spatiala = rcv / rc = 2,5 + 5
[top]
Este necesar sa se adopte solutii pentru pereti laterali si frontoane care sa poata urmari
deformatiile structurii, respectând Normativul P 100-92, pct. 6.2.4.b.
[top]
în care:
Tabelul 1
a c1 c2 b c1 c2 c c1 c2
0,5 1 1 1 0,216 0,947 0,778 0,222 0,231 0,932 0,635 0,365 0,258 0,930 0,462 0,538
2 0,545 0,514 0,215 0,943 0,782 0,215 0,229 0,923 0,540 0,360 0,256 0,926 0,467 0,533
3 0,393 0,351 0,215 0,940 0,786 0,214 0,228 0,923 0,644 0,356 0,254 0,922 0,470 0,530
5 0,272 0,222 0,213 0,933 0,793 0,207 0,226 0,914 0,654 0,346 0,250 0,913 0,479 0,521
10 0,181 0,124 0,211 0,915 0,511 0,139 0,221 0,991 0,675 0,325 0,242 0,890 0,499 0,501
1 1 1 0,210 0,9044 0,320 0,130 0,219 0,8712 0,692 0,303 0,236 0,9587 0,525 0,475
2 0,580 0,522 0,209 0,8893 0,828 0,172 0,217 0,8567 0,703 0,297 0,233 0,8453 0,535 0,465
0,4 3 0,440 0,376 0,208 0,8889 0,835 0,165 0,215 0,9468 0,713 0,237 0,230 0,8321 0,545 0,455
5 0,329 0,251 0,206 0,8717 0,348 0,152 0,213 0,9520 0,730 0,270 0,225 0,8068 0,564 0,436
10 0,244 0,58 0,204 0,9425 0,970 0,730 0,209 0,7813 0,785 0,235 0,217 0,7521 0,604 0,396
1 1 1 0,206 0,8522 0,883 0,137 0,210 0,7913 0,756 0,244 0,220 0,7529 0,604 0,396
2 0,825 0,563 0,204 0,8356 0,876 0,124 0,203 0,7663 0,776 0,224 0,216 0,7201 0,627 0,373
0,5 3 0,500 0,417 0,204 0,8217 0,886 0,114 0,207 0,7448 0,793 0,207 0,214 0,6909 0,649 0,351
5 0,400 0,300 0,203 0,7887 0,903 0,097 0,205 0,7102 0,819 0,181 0,210 0,6420 0,685 0,315
10 0,325 0,213 0,202 0,7653 0,927 0,073 0,203 0,6561 0,362 0,138 0,205 0,5620 0,752 0,248
Tabelul 2
d1 d2 d1 d2 d1 d2
1 1 0,233 0,9894 0,716 0,284 0,259 0,9831 0,55 0,445 0,306 0,9898 0,381 0,619
2 1,457 0,234 0,9850 0,725 0,275 0,260 0,9832 0,585 0,435 0,303 0,9854 0,391 0,609
0,3 3 1,871 0,236 0,9824 0,730 0,270 0,259 0,9802 0,571 0,429 0,303 0,9828 0,396 0,604
5 2,608 0,227 0,9788 0,736 0,264 0,249 0,9761 0,578 0,422 0,291 0,9795 0,402 0,593
10 4,615 0,242 0,9715 0,747 0,253 0,263 0,9632 0,591 0,409 0,304 0,9733 0,411 0,589
1 1 0,224 0,969 0,751 0,249 0,243 0,9638 0,597 0,403 0,279 0,9675 0,420 0,580
2 1,455 0,226 0,9605 0,762 0,235 0,244 0,9532 0,611 0,389 0,278 0,9574 0,433 0,567
0,4 3 1,884 0,220 0,9547 0,769 0,231 0,238 0,9460 0,619 0,381 0,268 0,9508 0,441 0,559
5 2,602 0,218 0,9453 0,780 0,220 0,233 0,9344 0,632 0,368 0,263 0,9405 0,452 0,548
10 4,113 0,221 0,9249 0,801 0,199 0,234 0,9082 0,639 0,341 0,300 0,9163 0,476 0,524
1 1 0,216 0,931 0,735 0,305 0,225 0,9132 0,654 0,346 0,252 0,9152 0,477 0,523
2 1,448 0,213 0,9184 0,809 0,191 0,224 0,8931 0,673 0,327 0,245 0,8936 0,496 0,504
0,5 3 2,395 0,214 0,9051 0,819 0,181 0,226 0,8773 0,687 0,313 0,242 0,8765 0,510 0,490
5 2,500 0,216 0,8862 0,836 0,164 0,224 0,8503 0,710 0,290 0,240 0,8463 0,534 0,466
10 3,628 0,214 0,8495 0,865 0,135 0,218 0,7947 0,754 0,246 0,230 0,7768 0,586 0,414
Tabelul 3
VALORILE COEFICIENTILOR
nr.
SCHEMA
travei
3 5 10
-0 - - -
c 0,150
125 0,156 0,160 0,166
-
c 0,012 0,054 0,071 0,100
0,020
- - - - -
d
0,067 0,107 0,151 0,182 0,200
- - - - -
e
0,013 0,065 0,096 0,135 0,200
BIBLIOGRAFIE
1. AISC (1992), Seismic Provision for Structural Steel Buildings, iune 15; 1992 Chicago
2. ATC-3-06 (1978), Tentative Provisions for the Development of Seismic Regulations, National
Science Foundatio.
3. Corely, W.G. (1990), Structural Standards for Tall Concrete and Masonry Buildings in the Next
Century, Tall Buildings 200 and Bexond, Fourth World Congress, November 5-9 1990, Hong
Kong.
4. Engelhardt, M.D. and Popov, E.P. (1989), On Design of Eccentrically Braced Frames,
Earthquake Engineering Research Institute, El Cerrito, CA, Earthquake Spectre, Vol. 5 1989.
5. Eurocode 3.
8. Georgescu, D., Toma, C., Gosa, O. (1992), Post-critical Behaviour of K Braced Frames,
Journal of Constructional Research, ELSVIER.
13. Mazzolani, F.M., Piluso, V. (1994), A new Method to Design Steel Frames Failing in Global
Mode including P – Effects, First International Workshop and Seminar on Behaviour of Steel
Structures in Seismic Areas, STESSA 94 Timisoara 26 June – July 1994.
14. Mazzolani, F.M., Georgescu, D., Astaneh, A. (1994), Remarks on Behaviour of Concentrically
and Eccentrically Braced Steel Frames, First International Work skip and Seminar on Behaviour
of Steel Structures in Seismic Areas, STESSA ’94 Timisoara.
15. NZS 4203 (1984), Code of Practice for General Structural Design and Design Loadings for
Buildings, Standards Association of New Zeeland.
17. Popov, E.P. (1990), U.S. Seismic Steel Codes, Tall Buildings 2000 and Beyond, World
Congress, November 5-9 1990 Hong-Kong.
18. PS 90 (1990), Regles Relatives aux Ouvrages a realiser dans les Regions sujettes aux
seismes, Presses de l’Ecole Nationale des Ponts et chaussees.
20. UBC (1991), Uniform Building Code International Conference of Building Officials.
22. Higgins, R.T., Dubas, P., Gaylord, N.C. and Watabe, M. (1979), Structura Design of Tall Steel
Buildings, AISC.
Studii - institute
23. Studii 8783/1986, Studiu privind îmbunatatirea conformarii structurale a halelor industriale cu
poduri rulante la actiuni de exploatare sau seismice – IPCT.
24. Studiu 5774/1983, Studiu privind raspunsul seismic al portalelor metalice utilizate la
rigidizarea halelor cu structura din beton – IPCT.
25. Studiu 8880/1987, Studiu pentru noi tipuri de portale cu o comportare îmbunatatita la actiuni
seismice – IPCT.
27. Studiu 527/1993, Redactarea 1 – Instructiuni pentru proiectarea antiseismica a halelor parte
cu structura din beton, metal sau mixta – IPCT.
28. Studiu 757/1994, Studii privind raspunsul seismic al structurilor cladirilor parter tip hala de
diverse alcatuiri – IPCT.
29. Studiu 1064/1994, Studiu privind îmbunatatirea comportarii halelor metalice parter la actiuni
seismice – INCERC Timisoara.
[top]
CAP. II COMENTARII
c.1.2. pentru structuri cu o alcatuire ca aceea din fig. C.1 prevederile din prezentul ghid de
proiectare pot avea o aplicare directa, efectuând un calcul al structurii corespunzator structurii
adoptate.
Pentru aceste structuri, în cazul în care se folosesc învelitori grele si/sau când deschiderile L sunt
mai mari de 40 m este necesara o verificare a raspunsului dinamic la actiune seismica pe directie
verticala.
pentru structuri cu o alcatuire ca aceea din fig. C.2 prevederile din prezentul ghid de proiectare au
un caracter strict informativ.
[top]
C.2.1. (1) Halele industriale parter cu structura metalica ocupa în codurile internationale de
proiectare o pozitie foarte diferita.
(2) La o extrema se situeaza codul rusesc SNIP II-7/1977 21 redactat special numai pentru hale
industriale cu structura metalica.
Prevederile de confirmare structurala si de calcul din acest cod nu au fost folosite la redactarea
prezentului ghid de proiectare, deoarece conceptia de protectie antiseismica din acest cod este în
prezent depasita.
Unele prevederi constructive din acest cod au fost adoptate si în Normativul P100-92. Acesta
este cazul prevederii privind limitarea distantelor maxime admise între rosturile antiseismice
functie de zona seimica de calcul (Anexa E pct. 2.11). Aceasta prevedere este pastrata si în
prezentul ghid de proiectare. Este necesar ca în viitor, aceasta prevedere sa fie reexaminata pe
baza unui studiu parametric efectuat în spiritul conceptelor moderne de protectie antiseismica.
(3) La cealalta extremitate se situeaza coduri moderne de protectie antiseismica, cum sunt
codurile americane UBC 1992 20 , SEICO 1990 19 . Seismic Provisions 1992 1 , codul
japonez 10 , codul european EUROCODE 8 – editie septembrie 1993 6 care nu contin nici o
referire directa la structurile halelor industriale parter cu structura metalica. În prezentul ghid de
proiectare au fost adoptate unele prevederi din aceste coduri privind îndeosebi conceptul de
proiectare la capacitate ("seismic design").
(4) Între aceste doua extremitati se situeaza coduri care, cu toate ca au în vedere îndeosebi
protectia antiseismica a cladirilor etajate, contin unele prevederi si pentru cladirile industriale
parter, cum sunt Normativul P100-92 16 si codul Neozeelandez NZS-4203, 1984 15 .
(5) În general conceptia moderna de redactare a codurilor are la baza conceptul unui nou cod
general însotit de alte coduri sau acte normative care particularizeaza principiile generale ale
acestui cod la specificul unor tipuri distincte de structuri. Acesta este cazul codului britanic BS
5590, al codurilor europeane EUROCODE 1992, a standardului românesc 10108/0-78. În
aceasta conceptie, considerata ca rationala, se încadreaza si prezentul ghid de proiectare, care
adapteaza principiile Normativului P100-92 la particularitatile halelor industriale parter cu
structura metalica.
[top]
C.4. DEFINITII
(2) Codul american LRFD – 1986 11 si în general literatura americana, utilizeaza termenul
grinda-coloana ("beam-column") pentru elementele solicitate la încovoiere si compresiune.
În ultima sa editie codul european EUROCODE 3 5 preia acest termen sub denumirea "poutre-
colonne".
În scopul apropierii normelor din tara noastra de norme internationale prezentul ghid propune
termenul stâlp (grinda-coloana).
[top]
C.5. CONCEPTIA DE PROIECTARE PRINCIPII. CERINTE ESENTIALE
REGULI PRACTICE DE APLICARE. RECOMANDARI DE PROIECTARE.
Acest capitol este redactat pe baza prevederilor din EUROCODE 3 –1993 5 , EUROCODE 8 –
1993 6 SI Seismic Provisions 1992 1 .
[top]
Pentru respectarea acestui principiu, prevederile din acest capitol au în vedere urmatoarele
exigente esentiale:
b) dupa formarea mecanismului plastic structura poate suporta deformatii laterale mari.
În spiritul cerintei "a" sunt necesare toate acele masuri de natura sa împiedice cedarea structurii
la forte produse de actiuni seismice mai mici decât cele asociate mecanismului plastic. Prin
"nimic" se înteleg fenomene de rasturnare, de pierdere a stabilitatii generale sau locale, lipsa de
ductilitate, ruperi fragile.
În spiritul exigentei "b" sunt necesare toate acele masuri de natura sa confere structurii o
capacitate de deformare plastica care sa permita deformari laterale ale structurii mai mari decât
cele produse de seismul cu o perioada de revenire de 50 de ani, astfel încât structura sa poata
suporta înainte de colaps actiunea unor seisme severe care pot genera la baza structurii
acceleratii mai mari decât cele corespunzatoare accelerogramei zonei. La nivelul cunostintelor
actuale aceste cerinte esentiale presupun o corecta solutionare constructiva a zonelor plastic
potentiale de natura sa confere acestora o capacitate de rotire mare si un control prin calcul al
rotirilor din zonele plastic potentiale care sa certifice faptul ca rotirile calculate nu depasesc rotirile
admise.
C.6.9. Valoarea limita = 0,03 Rad are la baza prevederea din codul AISC Seismic Provisions
1992 1 .
C.6.10. Valoarea limita = 0,09 Rad are la baza prevederea din codul AISC Seismic Provisions
1992 1 .
C.6.12. (1) Cerintele cerute pentru oteluri au la baza prevederile din codurile EUROCODE 3 5 ,
EUROCODE 8 6 , care au aparut dupa publicarea Normativului P100-92.
(2) La nivelul cunostintelor actuale si a experientei, codurile limiteaza marcile otelurilor pentru
structuri metalice în zone seismice la oteluri cu limite de curgere R c cel mult egal cu Rc = 355
N/mm2.
În prezent numeroase cercetari teoretice si experimentale cum sunt, de exemplu, cele promovate
de concernul ARBED, au în vedere acceptarea în viitor pentru zone seismice si a unor oteluri cu
Rc 355 N/mm2.
Formularea din prezentul ghid de proiectare are în vedere recomandarea de a utiliza în zonele
plastice solutii constructive bine cunoscute si apreciate pentru comportarea lor. La proiectare se
pot utiliza si alte rezolvari constructive bazate pe studii teoretice si/sau experimentale cu conditia
sa se dovedeasca o comportare histerica comparabila cu aceea a rezolvarilor clasice (vezi pct.
5.3.).
C.6.12.f. Suruburile de înalta rezistenta grupa 10.9 nu sunt recomandate în prezentul ghid de
proiectare având în vedere unele rezerve ale proiectarii privind comportarea suruburilor 10.9
produse în tara nostra la solicitari dinamice.
C.6.15. Limitarea suruburilor de ancoraj la grupele 4.6 si 5.6 are în vedere limitele impuse
otelurilor la pct. 6.12 a.
[top]
- dupa seisme care pot genera forte taietoare de baza S i mai mari decât forta taietoare de baza S
(comportarea elastica a structurii) se admit reparatii atât la elementele structurale cât si
nestructurale, cu conditia ca acesta sa se faca cu întreruperi ale functionalitatii si cu costuri
rationale.
C.7.4. Folosirea la calculul eforturilor Mu si Qu a unor rezistente medii cu valori mai mari decât
rezistentele de calcul au în vedere protejarea elementelor din afara zonelor plastic potentiale care
trebuie sa ramâna în domeniul elastic la actiunea fortelor care pot genera formarea mecanismului
plastic (când valorile M si Q cresc de la Mp la Mu si respectiv de la Qp la Qu cresc si fortele care
genereaza formarea mecanismului plastic, deci si eforturile N, M, Q în elementele structurale din
afara zonelor plastic potentiale).
Acest concept este general acceptat. Normativul P100-92 prevede utilizarea rezistentelor cu
valori medii la pct. 5.8.2. Standardul de beton armat STAS 101070-90 prevede valori medii ale
rezistentelor egale cu rezistentele de calcul majorate cu coeficienti egali cu 1,75 pentru beton si
1,35 pentru armatura. În prezentul ghid de proiectare s-a acceptat un coeficient egal cu 1.3.
[top]
C.8.1.1. Recomandarea din relatia (2) are la baza lucrarile 25 si 26 .
C.8.1.2.1. Cu privire la raportul dintre metoda A, metoda curenta de proiectare din Normativul
P100-92 si metodele de proiectare din prezentul ghid de proiectare ete de observat:
1. Metoda analizei modale pe structura reala (metoda a din prezentul ghid de proiectare) este
identica cu metoda A din Normativul P100-92 aplicata numai la modul fundamental de vibratie T 1
= T.
2. Metoda statica echivalenta simplificata, metoda c din prezentul ghid de proiectare este identica
cu metoda A simplificata din Normativul P100-92 (în care pentru determinarea caracteristicilor
dinamice vectorii uk sunt înlocuiti cu înaltimile hk, iar perioada proprie T se determina cu relatiile
din Anexa B).
Studiile 29 si 29 au aratat ca aceasta metoda poate fi aplicata cu suficienta precizie pentru
necesitatile practicii curente când sunt îndeplinite conditiile:
2. notatii - Fig. C4
= G2 / G1
2 = [(n-1)2 + 1]n
n = I2 / I1
3 = [(n-1)3 + 1] / n
= h1 / h
Matricea de flexibilitate:
în care:
[[][M] - [I]] = 0
în care:
[ - matricea de flexibilitate
Se noteaza:
în care:
m1 = G1 / 981;
= 1 / 2
Rezulta
Se considera: 2,1 = 1
Rezulta
vederi proprii – fig. C6:
d1 = 1,I / (1,I + )
d2 = (1,I + )
7. Calculul perioadei T
dar: = 1 / 2 rezulta:
Rezulta:
Folosind metoda de calcul prin condensarea structurii reala se pot determina perioada proprie
pentru modul fundamental de vibratie si distributia fortei taietoare de baza pe structura, elemente
necesare în practica curenta de proiectare.
- la valoarea T 1 - 5%
- la valoarea 1 - 8%
- la valoarea S 1 - 6%
Pentru structurile de tip cadru cu inima plina cu stâlpii legati rigid de riglele cadrului (fig. 3c) s-au
obtinut valori apropiate de structura cu stâlpi încastrati în rigla si în consecinta în ghidul de
proiectare s-a recomandat ca aceste structuri sa fie încadrate în categoria structurilor cu stâlpi
legati rigid în rigla.
Ca urmare, aceasta metoda poate fi aplicata cu suficienta precizie pentru practica de proiectare
în toate cazurile si în consecinta a fost sistematizata (Tabelul 1 si Tabelul 2) pentru a putea fi
aplicata direct în proiectare.
5. În cadrul lucrarilor 28 si 29 s-a facut o comparatie si între rezultatele obtinute cu metoda A
din Normativul P 100-92 si cele obtinute prin analiza modala pe structura reala. Din aceasta
comparatie a rezultat ca pentru necesitatile practicii curente, metoda A din Normativul P 100-92
poate fi utilizata cu suficienta precizie, când sunt îndeplinite conditiile = G2/G1 0,5 si = h1/h
0,4.
C.8.1.3.1. b) Aceastã metoda reprezinta varianta de echilibru la limita metodei de calcul static
neliniar prevazuta la pct. 5.8.3. din Normativul P 100-92 aplicata la structurile halelor industriale
parter cu structura metalica.
C.8.1.3.2. (3a) Relatia (17) are în vedere grinzi de cadru solicitate dominant la încovoiere. Nu se
recomanda utilizarea unor sectiuni în care conditia (17) nu este îndeplinita. Conditia (17) este
conform EUROCODE 5 5 .
(3b) relatia (20) precum si conditia au la baza prevederile din codul AISC
Seismic Provisions 1991 1 .
C.8.8. Prevederile de la acest capitol rezulta direct din prevederile de la pct. 8.1.
C.8.3. (3) Se are în vedere prevederile din Normativul P 100-92 pct. 5.7. 16 .
Tabelul 1
SCHEMA DISTRIBUTIE
A
B
S1 k1
T C S
S2 k2
Tabelul 2
h SCHEMA
S1 d1 k1 S1
T C S SCHEMA
S2 d2 k2 S2
Tabelul 3
SCHEMA DISTRIBUTIE
n
S1 d1 k1
T C S
S2 d2 k2
3 35 50 35 120 0,416 0,9482 0,0948 22,758 14,039 0,617 4,095 5,849 4,095 0,117
A
35 50 35 120 8,719 0,383 2,543 3,633 2,543 0,073
Tabelul 4
h SCHEMA
S1 d1 k1 S1
T C S SCHEMA
S2 d2 k2 S2
3 A 20 0,340 0,9460 0,0946 22,704 14,064 0,619 0,117 A 14,040 4,095 5,850 4,095
8,640 2,520 3,600 2,520
120 14,040 4,095 5,850 4,095
B 8,640 0,381 0,072 B
0,640 3,600 4,860 0,360
Tabelul 5
Tabelul 6
S1 K1
SCHEMA
n ÎNCARCARII
T C S SARCINI SEISMICE ORIZONTALE REZULTATE
S2 K2
0,1027
0,1355
0,4 2
0,5 0,729 0,8499 0,085 30,60
0,0598
0,1200
[top]
C.9. CADRUL LONGITUDINAL
C.9.1. Prevederea ca sirul de stâlpi sa poata prelua din forta taietoare de baza conventionala S
calculata cu relatia (3) are la baza prevederile din Normativul P 100-92 oct. 5.3.11 16 si cele din
codul UBC-91 20 .
Aceasta prevedere are în vedere realizarea unei a doua linii de rezistenta pentru situatia în care
la actiunea unor seisme cu o perioada de revenire de 475 de ani portalul iese complet din lucru.
Prevederile ca sirul de stâlpi singur sa poata prelua 25% din forte S are la baza codul UBC-91
20 .
Este necesar ca pe baza unor studii viitoare în care sa se ia în considerare si aportul portalului în
comportarea sa post critica (lucrarile 7 , 24 si 26 ), sa se determine comportarea întregului
anasamblu astfel încât sa se poata stabili sirul de stâlpi conditii atât de rezistenta, cât si de
rigiditate.
În modelul de calcul din lucrarile 7 , 24 si 26 , rezumat în fig. C8, diagrama S -
corespunzatoare a structurii reale, rezulta din însumarea diagramei S s - a sirului de stâlpi cu
diagrama Sp - a portalului care satisfac conditia = s = p.
Acest model de calcul poate fi adoptat si în poiectare, în anumite cazuri speciale, cum sunt, de
exemplu: hale cu înaltime mare la nivelul caii de rulare, hale existente, etc.
- în domeniul elastic aportul portalului este dominant atât în rezistenta, cât si în rigiditate;
Aceasta prevedere a fost mentinuta în prezentul ghid de proiectare si pentru structurile cu portale
în K cu diagonale prinse excentric în noduri, pentru a se evita ca siguranta întregii structuri sa
depinda numai de comportarea a unui singur element structural.
C.9.1.4.1. Relatia (52) are la baza codul AISC Seismic Provisionis 1 si are în vedere ca la
portalul în V flambajul barei comprimate sa se produca practic la actiunea seismului cu o
perioada de revenire de 50 ani (comportare elastica).
În prezentul ghid de proiectare s-a extins aceasta relatie si la portalul în X, relatie (53) pentru a
întârzia si la acest portal flambarea barei comprimate.
C.9.1.4.2. Prevederile de la acest articol au la baza codul AISC Seismic Provision – 92 1 .
[top]
(1) În prevederile din ghidul de proiectare fortele taietoare de baza pe cadre au fost determinate
astfel:
- pentru fiecare cadru transversal s-a determinat o forta taietoare de baza într-un calcul plan,
tinând seama de încarcarile G care actioneaza pe cadrul respectiv;
- efectul torsiunii generale a fost determinat printr-un calcul spatial simplificat care neglijeaza
aportul în torsiune a cadrelor longitudinale.
Un calcul static exact ar presupune luarea în consideratie a efectului spatial pentru toate
încarcarile, ceea ce ar conduce la un calcul laborios.
Analiza efectuata în cadrul lucrarii 29 a aratat ca în cazul în care este respectata conditia (63)
din ghid fortele taietoare de baza determinate printr-un program de calcul spatial nu depasesc
valoarea fortei de calcul Scalcul determinata printr-un calcul plan pe cadrul cel mai încarcat (vezi
Exemplul de calcul 1).
Pentru structura din tabelele anterioare (de la C.8.) cu parametrul = rcv / rcadru = 20,13 / 16,71 =
3 s-au determinat valorile cu care se suplimenteaza forta taietoare de baza S l calculata pe cadrul
i din excentricitatea e2. Calculele au fost facute pentru = 3 si = , cu programul de calcul
IMAGES 3D, pe baza codului EUROCODE 8 si prin metoda propusa.
În calculele efectuate cu programul IMAGES 3D masele au fost considerate în pozitia lor reala
(pozitionarea maselor conform schemelor de la pag. 62).
Valoarea coeficientului care introduce efectul torsiunii pe cadrele transversale 1, 2,... din
excentricitatea e2 pentru cazurile studiate este descris în figura urmatoare (vezi figura):
CADRU TRANSVERSAL
SCHEMA CONTRAVÂNTUIRI
CADRU LONGITUDINAL
Se constata:
- pe cadrul 2, încarcat în calcul plan cu forta taietoare de baza S 2 (cu pod rulant), forta taietoare
de baza într-un calcul spatial cu luare în considerare a torsiunii este egala cu 1,1S 2.
- pe cadrul 1, încarcat în calcul plan cu forta taietoare de baza S 1 (fara pod rulant), forta taietoare
de baza într-un calcul spatial cu luarea în considerare a torsiunii este egala cu 1,23S 1.
- forta taietoare de baza S2 (cadre cu pod rulant) este forta de dimensionare S calcul pentru toate
cadrele transversale si este mai mare decât forta taietoare de baza S 1 (cadre fara pod rulant);
- efectul torsiunii generale pe cadrul I – S1,1 este mai mare decât efectul torsiunii pe cadrul 2-S1,2;
- ca urmare, relatia (63) presupune verificarea acestor doua cadre sub forma:
s1 + s1.1 Scalcul
- în relatia (63) s-a acceptat o majorare de 15% tinând seama de faptul ca forta taietoare de baza
S2 = Scalcul a fost determinata într-un calcul plan, neglijând efectul favorabil al comportarii spatiale.
(2) În cadrul lucrarii 29 s-au efectuat studii parametrice pentru determinarea efectului
excentricitatii e2. Parametrul luat în considerare în studiu a fost gradul de conlucrare spatiala ,
reprezentând raportul dintre rigiditatea contravânturilor longitudinale si rigiditatea cadrului. S-au
comparat rezultatele obtinute prin metoda propusa în prezentul ghid de proiectare, relatia 61 si
rezultatele obtinute prin programul IMAGES 3D. S-au analizat: sarpanta rigida ( = ) si
sarpanta elastica ( = 1, 2, 3, 5, 10). S-a constatat ca metoda propusa conduce la rezultatele cu
o precizie suficienta pentru proiectarea curenta, atunci când este îndeplinita conditia > 2,5 si la
valori practic egale în cazul în care > 10. Tinând seama de dificultatile de realizare practica a
unor contravânturi longitudinale care sa îndeplineasca conditia > 5, în prezentul ghid de
proiectare s-a recomandat la pct. 10.2.4. valori = 2,5 5.
(3) În cazul în care relatia (63) nu este îndeplinita este necesara efectuarea unui calcul spatial.
[top]
Învelitoarea este din tabla cutata izolata termic pe ferme legate articulat de stâlpi. Stâlpii au fost
proiectati din otel OL37.
1. STRUCTURA HALEI
[top]
2. ÎNCARCARI
calcul
normat n
Sarpanta acoperis
0,44 kN /
- învelitoare izolata 0,40 1,1
mm2
0,44 kN /
- constructie metalica 0,25 1,1
mm2
0,39 kN /
Pereti 0,35 1,1
mm2
Ansamblu cale de rulare pe sir 6,55 kN /
5,95 1,1
marginal mm2
Ansamblu cale de rulare pe sir 5,28 kN /
4,80 1,1
central mm2
Stâlp metalic marginal 50,00 1,1 55,00 kN
Stâlp metalic central 60,00 1,1 66,00 kN
Rmax = 147
1,2
122,5 kN
rmin = 39,9 1,2 48 kN
H = 46,8 1,3 60 kN
în care:
= 2,5 pentru T Tc
- Tc = 1,5
[top]
3. MATERIALE
[top]
Caracteristici geometrice
A = 240,8 cm2
Iz = 601944 cm4
Iy = 34662 cm4
Wz = 8599 cm3
Wy = 1620 cm3
A = 184,0 cm2
Iz = 231936 cm4
Wz = 8599 cm3
A = 322,8 cm2
Iz = 1047387 cm4
Iy = 49305 cm4
Wz = 13515 cm3
Wy = 1957 cm3
sectiunea 4-4; Stâlp central baza – fig. E6
A = 224,0 cm2
Iz = 2800314 cm4
Wz = 5895 cm3
Caracteristicile sectiunilor stâlpilor metalici pentru hala parter din fig. E1, prezentate la
pct. 4.1., au rezultat din dimensionarea structurii în gruparea fundamentala în conformitate
cu prevederile stas 10108/0-78.
S-au luat în considerare 3 variante de grupari de încarcari (fig. E7), în vederea determinarii
eforturilor maxime din diferite sectiuni ale structurii (P în kN si M în kNm).
Tabelul 1
- încarcari variabile:
zapada: = 0,30
în care:
(2) Se calculeaza:
= G2/G1 = 912/930 = 0,98
11 = 3h3/3EI1
a = 0,215
3 = 0,376
Rezulta
11 = 0,376 x 14003 x 1000/3 x 2,1 x 106 x 743,9 x 103 = 0,22 cm/kN
T = 0,973 sec.
= 0,8469
S = 225,4 kN
d2 = 0,287
valorile sarcinilor seismice distribuite pe structura (în kn) sunt conform fig. E10:
(9) Diagrama de eforturi N(kN) si M(kNm) pe structura din actiunea seismica rezulta
conform fig. E11:
e = S111 + S112
12 = h3[3 - (32 - 2)/3]3EI4 = 14003 x 1000 x 0,205 / 3 x 2,1 x 106 x 743,9 x 103 = 0,126 cm/t
= 0,0126 cm/kN
0 = 4,35 cm
4.2.3. Verificarea structurii halei parter la eforturile din încarcarea seismica – tabelul 2:
Tabelul 2
Concluzii:
4.3.1. Verificarea cu metoda de calcul static neliniara prin examinarea directa a echilibrului
la limita conform pct. 8.1.3.4.
Lext = Lint
în care:
N/Nu + Mu,N/Mu = 1
în care:
Mu,N – momentul plastic ultim al sectiunii de la baza stâlpului, luând în considerare efectul
fortei axiale N
a.
b.
= 4170 kNm
a.
b.
= 2840 kNm
= 1 / = 1 / 0,289 = 3,46
(7) Valorile sarcinilor seismice (kN) în domeniul post elastic conform fig. E 13:
(8) Diagrama de momente plastice ultime (kNm) si eforturile axiale (kN) – fig. E14:
N = 864 kN
M = 3544 kNm
Caracteristici geometrice
A = 322,8 cm2
Iz = 1047387 cm4
stab = N / A + cM / gW = 86400 / 0,83 + 322,8 + 0,7 x 410 x 105 x 70 / 0,911 x 1047387 =
323 + 2106 = 2429 kg/cm2
Tabelul 3
stab. N/mm2
N Mpe
Sect. Stâlpi
kN NKm
sect.
sect. initiala
modificata
-
stâlp central 452 1290 279,0 222,0
Observatii:
(b) Ca urmare s-a facut o corectare a acestor sectiuni, adoptându-se sectiunile de mai jos,
care satisfac conditia de rezistenta.
A = 207 cm2
I = 271500 cm
W = 5900 cm3
A = 242 cm2
I = 309700 cm4
W = 6520 cm3
Verificarea s-a efectuat pe baza programului de calcul DRAIN – 2D, procesat de CRETU SI
MUSCALU.
Concluzii:
(2) Calculul dinamic liniar arata ca se formeaza mecanisme plastice pentru actiuni
seismice corespunzatoare accelerogramelor 1A si 0,9A.
(3) Incursiunea în domeniul post elastic începe la baza stâlpului central pentru
accelerograma 0,8A.
1. pentru accelerograma A
= = 1400 kNm
= 800 kNm
= 1400 kNm
[top]
5.1. Schema statica – portal cu contravânturi centrale în v – conform pct. 9.1.2.2. – fig. E18
Calculul fortei taietoare de baza pentru verificarea structurii se face conform relatiei (3) si
anume:
Rst = 167,8 kN
Rp = 1 / 11
11 = 2n2 / EA
I = 2n cos = 2n x 0,581
n = 0,861
Id = 2032 cm
(6) Distributia fortei taietoare de baza pe substructuri conform relatiilor (39) si (40):
A = 2 x 58,8 = 117,6 m2
Modelul simplificat de calcul s-a verificat prin comparare cu un calcul exact pe structura
reala utilizând programul de calcul CADGRAF (rezultatele sunt în paranteza).
Valoarea efortului unitar de 264 N/mm2 este cuprinsa între limita de curgere 240 N/mm2 si
rezistenta medie 280 N/mm2, ceea ce arata ca exista posibilitatea ca barele portalului sa
flambeze.
(3) Calculele efectuate cu programul DRAIN – 2D au condus la valori ale eforturilor axiale
si ale deplasarilor prezentate în fig. E24:
Se constata:
(a) Deplasarea la nivelul caii de rulare este de 2,6 cm fata de 1,43 cm pct. (2) se înscrie în
limita admisa de 8,4 cm;
(b) Efortul axial N = 2570 kN fata de N = 1973 kN pct. (1) confirma constatarea ca
diagonalele portalului pot flamba.
(4a) Se considera ca portalul iese complet din lucru si se verifica ca sirul de stâlpi sa poata
prelua 25% din forta taietoare de baza.
Starea de eforturi:
N1st = 86,4 kN
Din calculul efectuat cu programul de calcul neliniar DRAIN –2D rezulta, fig. E25.
Formarea articulatiilor plastice – fig. E26.
Se constata:
(a) Se formeaza articulatii plastice la baza tuturor stâlpilor, articulatii care se mentin o
perioada lunga de timp;
(b) Deplasarile de 30,5 cm fata de 15,1 cm (la nivelul de prindere a stâlpilor grinda
orizontala rigida) se explica prin micsorarea rigiditatii.
Caracteristicile geometrice ale sectiunilor stâlpilor sunt date la pct. 4.1. al exemplului de
calcul.
A = 117,6 cm2
I = 16006 cm4
Pentru link scurt (pct. 9.1.2.4) se accepta ca rigiditatea portalului în K este practic egala cu
rigiditatea portalului în V.
Nd = 410,5 kN
M = 163,3 kNm
Q = R - Vd = 465,7 kN
Rezulta:
Este îndeplinita conditia care cere cala actiunea asociata fortelor taietoare de baza S
portalul sa ramâna în domeniul elastic.
Rezulta:
- Se calculeaza Mu la baza stâlpului central:
Relatia (21) din ghidul de proiectare de la pct. 8.1.3.4. – fig. E 29, devine:
Lext = Lint
Rezulta:
Nd / A = 106320 / 0,62 x 117 = 1458 kg/cm2 = 147 N/mm2 < 220 N/mm2
b. Verificarea stâlpului
Rst.c = 167,4 / 8 = 21 kN
21 x 0,74 = 15,5 kN
Verificarea stâlpului:
c. Calculul deplasarii
= e / = 0,287 / 0,2 = 1,435cm
Rezultatele obtinute prin programul de calcul DRAIN-2D aplicat sunt date în fig. E 30.
Se constata:
[top]
e2 = 0,075 x 7 x 12 = 6,3 m
(4) Cuplul de forte ce reprezinta efectul torsiunii generale se determina cu relatia (60) – fig.
E34.
H = Mt / nt x l = 9130 / 7 x 12 = 108 kN
(5) Pentru sarpanta acoperisului, formata din ferme, pane si contravânturi, gradul de
conlucrare spatiala se determina cu relatia (62):
= rcv / rc
în care:
Din tabelul 3 pentru gradul de conlucrare spatiala rezulta coeficientul - relatia (61):
St = H
G2 = 184,3 kN
G1 = 9711 kN
Valorile fortelor taietoare de baza tinând seama si de efectul torsiunii prin însumarea
fortelor taietoare de baza corespunzatoare încarcarilor pe fiecare cadru transversale cu
efectele fortelor Si calculate la pct. 5 – fig. E38, rezulta:
Observatie:
În calculul spatial rezulta pe cadrul cel mai încarcat forta taietoare de baza
care este mai mica decât forta taietoare de baza la care a fost verificat cadrul cel mai
solicitat. Forta taietoare de baza maxima S = 263,3 kN care rezulta dintr-un calcul spatial
nu depaseste valoarea fortei taietoare pe baza de calcul Scalcul = 250,7 kN cu care au fost
verificate cadrele transversale.
[top]
3. Metoda statica echivalenta simplificata, conform pct. 8.1.2.4., care este Metoda A din
Normativul P100-92.
1. ANALIZA MODALA PE STRUCTURA REALA
În vederea realizarii analizei modale în domeniul elastic pe cadrul transversal plan s-a
utilizat programul de calcul CADGRAF.
(1) Datele de intrare pentru programul de calcul CADGRAF sunt prezentate la pct. 4.1. si
pct. 4.2.1.2. din EXEMPLU DE CALCUL 1.
(2) Distributia fortei taietoare debaza pe structura este data în fig. E40.
(3) Perioada proprie pentru modul fundamental de vibratie este T = 0,99 sec.
(4) Diagrama de eforturi N(kN) si M(kN) pe cadrul transversal este conform fig. E41.
= 4,20 cm
[top]
[top]
(1) Determinarea perioadei proprii pentru modul fundamental de vibratie, conform anexa b
din normativul p100-92 (metoda simplificata) fig. E42:
în care:
11 = 14003 x 103 x 0,374 / 3 x 2,1 x 106 x 7,44 x 105 = 0,22 cm / t = 0,022 cm / kN
12 = 14003 x 103 x 0,143 / 3 x 2,1 x 106 x 7,44 x 105 = 0,084 cm / t = 0,0084 cm / kN
T = 1,06 sec
(2) Coeficientul de echivalenta s-a determinat pe baza relatiei (5.5) din P100-92, în care
vectorii uk au fost înlocuiti cu înaltimile la care actioneaza masele relatia (13) :
= (G1h + G2h2)2 / G(G1h12 + G2h22) = (930 x 14 + 91,3 x 8,4)2 / 1843(930 x 142 + 913 x 8,42) =
0,942
(5) Diagrama de eforturi N(kN) si M(kNm) pe structura din actiunea seismica este
prezentata în fig. E44.
e = 4,25 cm
[top]
Tabelul 4
M (kNm)
T S
Metoda Stâlp Stâlp
(sec.) kN
central marginal
baza baza
Analiza modala pe structura
1 reala 0,990 233,7 1350,0 819
Analiza modala pe structura
2 condensata 0,973 225,4 1289 766
Metoda statica echivalenta
3 simplificata 1,06 250,7 1350 819
[top]