CURS 1 HISTO

Sistemul vascular sanguin face parte din sistemul circulator: cord, sist vasc sanguin si cel
limfatic.
Sist limfatic este un sist orb, nu inchis. Incepe de la nivelul capilarelor -> vase mari -> vene.
Atat vasele sanguine cat si cele limfatice sunt acoperite de endoteliu – epiteliu simplu.

Sistemul vascular sanguin

Sistem inchis cu vase tubulare prin care va circula sangele pompat de cord pe toata durata
vietii. Circuitul pulmonar si circulatia sistemica.
Vasele = organe alcatuite din tesuturile:
 Endoteliu
 Conjunctiv lax
 Muscular neted
 Nervos
Plan de organizare generala (exceptie = capilarele si venulele):
 Centru: lumen
 In jurul lumenului: 3 straturi concentrice (tunici)

1. Interna: intima
 Endoteliu vascular obligatoriu; dp cu diametrul
 Forma poligonala turtita; ax lung de 30 microni, in lungul vasului; si unul scurt;
 Unele venule din organele limfoide (timus, splina) sunt cubice inalte;
 Unele capilare au niste mici orificii in peretele lor
 La capilarele sinusoide celulele sunt turtite, cu aspect neregulat cu sparturi mari in
structura peretelui.
 1% din celule se inlocuiesc pe zi. Cu variatii, cateva luni, cativa ani (nervos).
 Sub influenta anumitor celule- pericite, aceste celule endoteliale se vor multiplica si va
incepe inmugurirea vasului => formare de noi capilare;
 Nucleu oval turtit heterocromatic
 Citoplasma putina si greu de observat la MO;
 Nucleii bombeaza in lumen – artere; la vene nu proemina in lumen.
 Organite cel slab dezvoltate + microfilamente de actina si miozina – slaba capacitate
contractila; exista caveole la suprafata si in interior exista vezicule plasmatice; nr lor
dp cu debitul schimburilor.
 Exista niste corpi electronodensi alungiti cu structura regulata = corpi Weiber Palade;
contin factorul von Wilebrand si selectina cu rol in inflamatii
 Intre celule exista jonctiuni stranse si GAP si doar la unele vase mai mari pot aparea
desmozomi. O celula endoteliala trimite un fald citoplasmatic care va acoperi zona de
jonctiune si aceste jonctiuni se pot deschide mai usor la nivel de post-capilar.

Functiile celulei endoteliale

 Rol de protectie
 Bariera semipermeabila intre sange si tesut situat imediat sub mb bazala (Mb bazala, sau t
din jurul vasului); poate fi foarte stricta! Rol de nutritie: oxigen, elem nutritive – necesare
pt elem cel de sub mb bazala a endoteliului
 Sintetizeaza comp bazale ale mb bazale; la vasele cu strat subendotelial impreuna cu cel
musc netede vor sintetiza elem fibrilare pt stratul subendotelial.
  Functie metabolica la vasele de tip arteriole pulmonare; se sintetizeaza o enzima de
conversie care activeaza angiotensia 1 -> angiotensina 2
 Secreta elemente de inactivare a bradikineni, serotoninei pe care le inactiveaza.
 Lipoliza
 Suprafata cel endoteliale este acoperita de glicocalix si incarcata negativ. Si elem sunt
incarcate negativ => se resping si nu adera la suprafata endoteliului.
 Secreta factori anticoagulanti – inhiba aderarea
 Secreta o serie de factori care actioneaza pe tunica medie: endotelina – contractia fb musc
netede; oxidul nitric si prostaciclina determina relaxare.
 Inflamatie – produce o serie de interleukine si factori de aderare => leaga leucocitele de
endoteliu si trec prin diapedeza.
 Efect procoagulant prin factorul Wilebrand
 Sintetizeaza factori de crestere pt fibrablaste si fb musc netede.
 Strat subendotelial – sintetizat de cele 2 straturi inconj: endoteliu si muscular. Cel
endoteliale trimit prelungiri scurte care trec prin mb bazala si interactioneaza cu cel intra-
murala: fb musc netede (jonct GAP), fie jonctiuni cu pericitele.
 La artere, arteriole mari si vene – limitanta elastica interna. Formata din elastina sub forma
de lamele ondulate; orceina!

2. Mijlocie: medie
 Limitanta elastica externa doar la arterele musculare

3. Externa: adventice – in struct si altor organe (ex: TD)

 Ambele – T. conj lax cu elemente fibrilare si celulare (fibroblaste);
 La seroasa pot aparea si adipocite albe;
 Ambele – vase de sange, limfatice, nervi
 Seroasa – la suprafata are mezoteliu – epit simplu pavimentos.
 T conj lax cu elemente fibrilare cu fibroblaste
 Pot aparea celule musculare netede fara organizare (exceptie uterul gravid).
 In struct vaselor mari gasim niste vase mai mici, vasa vasorum care dau ramificatii in toata
media.

Diagnostic de vas sanguic:

 In lumen – elemente figurate sanguine; diametru mai mare – se pot pierde acestea; la o
sangerare pot intra elemente in locuri in care nu exista in mod normal.
 Lumen delimitat de endoteliu – epiteliu simplu pavimentos. In exterior putem
identifica clar cele 3 tunici.
Artera
 lumen rotund
 perete mai gros
Vena
 mai mare
 lumen oval, putin turtit, chiar neregulat
 Cord – artere mari– artere musculare – mici – arteriole (reglarea presiunii) – meta-arteriole –
sfincter precapilar (la emergenta capilarelor) – capilare – venule postcapilare.
La nivelul capilarelor si venulelor are loc schimbul de substante.

Artera elastica
 Aorta, pulmonare, carotida comuna, subclavia, brahiocefalica, iliaca comuna
 Intima – groasa, amusculara, nu are LEI
 Media – groasa: 40-70 lamele; lamele elastice fenestrate concentrice; cel musc netede,
colagen, subst fundamentala, nu exista LEE.

Artera musculara
 Majoritatea arterelor
 Intima – ondulata, crenelata; nucleii vor proemina mai mult in lumen decat la cea elastica.
 Strat subendotelial – mai subtire decat la cea elastica si se poate ingrosa cu varsta.
 LEI – foarte bine reprezentata; ajuta la diagnosticul de vas. Orceina/HE.
 Media – multe randuri de fb musculare netede (40 -> diminunandu-se cu ramificatiile);
ajung pana la limita cu arteriolele; limita se face numarand straturile (maxim 3-4 la
arteriole).
 LEE – nu la fel de bine structurata ca cea interna;
 Adventicea – mai multe lamele elastice decat la arterele elastice; pot aparea niste microggl
nervosi la arterele coronare, mezenterice si a tr celiac.
 Perete gros – lumen mic – coronare, mb inf.
 Perete subtire – lumen mare – intracraniene, pulmonare.

Arteriole
 Sunt ramif arterelor musc mici, sub 0.5 mm diametru.
 Intima – poate prezenta un strat subendotelial subt si o LEI; a renale mici au LEI neaparat
si la un sg rand de celule.
 Media – NU exista LEE; 1-3 randuri fb musc netede
 Adventicea – bn inervata, nu are vasa vasorum.

Meta-arteriole
 Sunt ramificatii ale arteriolelor
 Intre fb musc netede apar spatii
 Contractia lor regleaza fluxul de sange care intra in capilare, nu opreste complet curgerea
sangelui
 La emergenta capilarului exista sfincter pre-capilar.

Microcirculatia
 Capilarele – Nu exista diferenta intre capilare arteriale sau venoase dpdv structural
 Metaarteriola – capilare – venula
 In anumite zone exista sunturi arterio-venoase cu fb musc netede si f bn inervate: m
striati, piele mb si ureche; prin dilatarea acestor sunturi si inchiderea sfincterelor
precapilare sangele nu intra in reteaua capilara, ci intra direct din arteriola in venula. Se
deschid la frig.
  Exista sisteme port:
 Venos – venula se continua cu capilare si apoi se strange in venula; lobul hepatic
clasic; ram din v porta – capilare sinusoide – v centralobulara;
 Arterial: arteriola- capilare – arteriola; nefron: arteriola aferenta – glomerul –
arteriola eferenta / pancreas: arteriole din jurul insulelor Langerhans – capilare in
insula – arteriola la iesire – capilare din jurul acinilor exocrini – venula.

 Retea bogata: ficat, rinichi, m striati

 Retea saraca: t. musc neted, t. conj

Tipuri de capilare
1. Continue
 Cele mai intalnite; somatice.
 Sectiune transversala: diametru 5-10 microni (2 microni peretele)
 Lungime de zeci-sute microni
 In SNC, nervi, muschi, gl exocrine, plamani, timus, ggl limfatici, testicul, ovar etc
 Organizare:
o Endoteliu continuu pe mb bazala continua
o Mb bazala se dedubleaza si cuprinde pericitele
o La exterior putine fb de colagen si reticulina si fb nv
Pericitele (cel. Rouget)
 Cel mezenchimala perivasculara
 Prelungire cu slaba contractilitate pt reglarea diametrului capilar
 In capilarele continue, venulele post-capilare (cele mai multe), rare la capilarele
fenestrate, niciodata la sinusoide, in struct arteriolelor mici.
 Rol de:
o Reglarea lumenului
o Fagocitoza
o Capacitate mare de diferentiere in alte tipuri celulare: fibroblaste, condroblaste,
adipocite albe, microglii – refacere tisulara!
o Revascularizarea unui teritoriu lezat – secreta un factor => formare de noi
capilare.

2. Fenestrate/viscerale
 Aceeasi structura
 Diferenta la ME
 Tract intestinal, plexuri coroide, majoritatea gl endocrine, glomerulul renal.
 Endoteliu continuu pe mb bazala continua cu jonctiuni intre celule
 Intre peretii celulelor apar fenestratii cu diametre de zeci de nm; la unele capilare pot
prezenta o diafragma subtire la nivelul acestor orificii
 La exterior avem pericite rare.

3. Sinusoide
 Traseu sinuos
 Lumen mare – 40 microni
 MO – nu se poate face diagnostic intre ele si venula.
 In ficat, splina, mdv osoasa, hipofiza ant (fenestrate in rest)
  Endoteliu – intreruperi mari cu aspect neregulat, nu au diafragma, mb bazala
discontinua.
 In jur sunt numeroase macrofage

Bariera sange-tesut
 Semipermeabila
 Mai stricta in anumite zone
 Nr caveole, vezicule ip cu strictetea
 Endoteliu cu nr redus de caveole, fenestrate cu diafragma
 Jonctiuni si pericite
 Factorii care participa la schimburi:
o Presiuni hidrostatice, oncotice, grd de concentratie
o Incarcarea electrica a moleculelor
 Oxigen si CO2 liber
 Glucoza activ prin plasmalema
 Apa, electroliti si molecule mici prin jonctiuni intercelulare <2nm
 Diafragma mai negativa decat in rest => barierea electrica (trec molecule cu diametru
<10nm)

Venulele postcapilare
 Mai mari decat capilarul
 Struct similara capilarelor; exosta pericite, jonctiuni intercelulare slabe
 -> v. colectoare -> v. musculare (1-2 fb musc netede + adventice)

Vene
 mai mari decat arterele coresp
 70% sange
 cea mai groasa e adventicea
 vasele situate sub nivelul cordului prezinta valve, ca niste buzunarase care impiedica
intoarcerea sangeului
 endoteliu
 t conj din continuitatea stratului subendotelial
 poate fi LEI, niciodata LEE
 fb musc netede mai putine decat la artere
 exista si vene care nu prezinta medie => vene conjunctive (splina, os)
 adventicea: cea mai groasa – vasa vasorum bn reprezentata in toata media, fb musculare;
 nucleii endoteliului NU proemina in lumen.