CPEECN Suport Curs Modulul 1

Program de formare continuă în vederea constituirii
Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
Modulul 1:
1.1. Repere normative și legislative
Comunitatea de practică a profesorilor-evaluatori pentru evaluările, examenele și concursurile

naționale se constituie prin identificarea, valorizarea, dezvoltarea și practicarea principiilor,
strategiilor, tehnicilor, procedurilor ce contribuie și definesc asigurarea calității procesului de evaluare
în acest context specific.
Caracterul „național” se materializează prin caracteristici precum: nivel sistemic (sistem educațional
preuniversitar); dezvoltare profesională continuă a tuturor membrilor comunității de practică prin
aprofundarea competențelor metodologice ale evaluării de proces; implicare în și practicare a unei
„culturi a evaluării” adaptate contextului; asumarea de principii și practici validate ca „exemplare”;
comunicarea transparentă și argumentată a rezultatelor evaluării.
Reglementări metodologice
Procesul de evaluare realizat de către profesorii-evaluatori în cadrul evaluărilor, examenelor și

concursurilor naționale are drept punct de plecare cunoașterea elementelor definitorii specificate în
metodologiile aplicabile la nivel de sistem.
În continuare, încercăm să răspundem la întrebările: „Cum evaluăm?”, „Ce evaluăm?”, „Ce rezultate
obținem în urma evaluării?”, care ilustrează contextul evaluativ la nivel sistemic, prin prezentarea
elementelor normative din metodologiile în vigoare:
1. ENVIII – Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;
2. BAC – Examenul național de bacalaureat;
3. DEF – Examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar;
4. TIT – Concursul naţional pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în

învăţământul preuniversitar.
1. ENVIII – Selecție a prevederilor din metodologia în vigoare
„Art. 12. (1) Comisiile din centrele zonale de evaluare se compun din: – preşedinte – un inspector,
director sau cadru didactic cu spirit organizatoric şi experienţă în organizarea examenelor naţionale;
–1-2 secretari – cadre didactice cu abilităţi în operarea pe calculator/informaticieni; – membri – 1-5
CPEECN, Modulul 1, pagina 1 din 29

profesori, de regulă având gradul didactic I sau II, cu abilităţi în operarea pe calculator; – profesori
evaluatori pentru fiecare disciplină de examen la care se desfăşoară probe scrise.
(2) În funcţie de numărul de lucrări, în centrul zonal de evaluare, pot fi propuşi mai mulţi secretari
în comisie, de regulă câte un secretar la 1000 de lucrări.
(3) Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare, pe discipline, va fi stabilit în
funcţie de numărul lucrărilor scrise care trebuie evaluate în centrul respectiv, prevăzând, de regulă,
100 de lucrări pentru fiecare pereche de profesori evaluatori.
(4) La centrele zonale de evaluare unde se evaluează lucrări elaborate în limbile minorităţilor, cel
puţin unul dintre membrii comisiei trebuie să fie cunoscător al limbii respective.
(5) Profesorii evaluatori sunt cadre didactice având ca specialitate una din disciplinele care se
evaluează în examen, care nu au rude sau afini până la gradul al IV-lea printre candidaţii care
participă la respectiva sesiune a Evaluării Naţionale, selecţionaţi din alte unităţi şcolare decât cele
din care provin candidaţii arondaţi centrelor.
Art. 15 (3) Baremul de evaluare şi de notare pentru fiecare subiect se elaborează în cadrul Centrului
Naţional de Evaluare şi Examinare şi se postează pe website-ul MECTS, după desfăşurarea probei.
Art.19. – (1) Preşedintele şi un secretar al comisiei din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de
proces-verbal, lucrările scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a
fi evaluate.
(2) Toate lucrările primite în centrul zonal de evaluare la aceeaşi disciplină sunt amestecate de către
preşedintele şi secretarul comisiei, apoi sunt grupate în pachete şi numerotate de la 1 la n. De regulă,
pachetele cuprind câte 100 de lucrări. Pachetele de lucrări se introduc în dosare/plicuri, după ce pe
fiecare lucrare s-a scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului.
(3) Dosarele cu lucrările numerotate sunt predate de preşedinte sau de secretar, cu proces-verbal de
predare – primire, profesorilor evaluatori desemnaţi de preşedinte. Procesul-verbal conţine data,
ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrări, disciplina de examen, numărul lucrărilor
predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora.
(4) Înainte de începerea corectării, preşedintele şi secretarul din centrul zonal de evaluare au
obligaţia de a asigura, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, o sesiune de
instruire pentru evaluatori. Scopul acestei instruiri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în
aplicarea baremului de evaluare şi de notare. Se interzic interpretările personale şi efectuarea de
modificări în baremul de evaluare şi de notare.
(5) Evaluarea lucrărilor scrise din fiecare pachet se efectuează, pe baza baremului de evaluare şi de
notare, în cadrul centrului zonal de evaluare, de doi profesori evaluatori, care lucrează, în mod
obligatoriu, în săli separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sală se află cel puţin trei
profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în
prezenţa preşedintelui sau a secretarului comisiei, menţionându-se datele de identificare ale
evaluatorului: numele şi numerele lucrărilor corectate.
(6) Pe perioada evaluării au voie să intre în săli, în afara evaluatorilor înşişi, doar preşedintele şi
secretarul comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, preşedintele şi secretarul centrului zonal de

evaluare, reprezentanţii Comisiei Naţionale, persoane delegate de către comisia judeţeană/a
municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea examenului.
(7) Toate borderourile, însoţite de listele cu numerele lucrărilor şi cu distribuţia acestora pe

evaluatori se arhivează de către preşedintele comisiei şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei Naţionale
pentru sondaje şi analize post-examen.
(8) Lucrările se evaluează şi se apreciază de fiecare evaluator, separat, respectându-se baremele de

evaluare şi de notare elaborate în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare. La evaluarea
lucrărilor scrise, profesorii evaluatori nu vor face sublinieri sau menţiuni pe acestea. Evaluarea pe
baza baremului se înregistrează în borderourile de evaluare, separat pentru fiecare evaluator.
(9) Zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de lucrări şi borderourile
individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau, cu proces-verbal asemănător celui de la
alin. (3), preşedintelui sau secretarului comisiei, pentru a fi păstrate în dulapuri metalice, închise şi
sigilate.
(10) Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se păstrează în acelaşi regim cu
lucrările scrise. Cheile şi sigiliul de la fişetele în care sunt depozitate lucrările scrise şi celelalte
documente de examen vor fi păstrate separat de către preşedinte şi de unul dintre membrii comisiei.
Art. 20. – (1) Evaluarea lucrărilor se face cu respectarea strictă a baremului unic de evaluare şi de
notare, pe baza unui punctaj pe scara 1 – 100, acordându-se 90 de puncte pentru răspunsurile
corecte şi complete şi 10 puncte din oficiu. După evaluare, fiecare profesor stabileşte nota prin
împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev, fără rotunjire, şi o trece pe lucrare.
(2) În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, se
calculează şi se trece pe lucrare nota finală, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără
rotunjire, a notelor acordate de cei doi profesori evaluatori. Această notă este cea care se va lua în
calcul pentru media de admitere în clasa a IX-a.
(3) În cazul în care diferenţa între notele acordate de către cei doi profesori evaluatori este mai mare
de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori, stabiliţi de preşedintele
comisiei, iar nota acordată de aceştia va fi nota finală.
(4) Nota finală se trece pe lucrare şi se semnează de preşedintele comisiei din centrul zonal de
evaluare.
Art. 21. – (1) După ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate, acestea se
deschid, în prezenţa preşedintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare
şi a profesorilor evaluatori, iar notele finale se înregistrează imediat în catalogul electronic.
(2) Comisia din centrul zonal de evaluare calculează pentru fiecare candidat media generală la
evaluarea naţională, ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la
probe.
(3) Catalogul electronic, în formă tipărită, se predă de la centrul zonal de evaluare la unitatea de
învăţământ. Predarea – primirea se face între preşedinţi şi membrii comisiilor. Forma tipărită a
catalogului electronic complet, în două exemplare, cu notele de la probele scrise şi cu media
generală, ştampilat şi semnat de profesorii evaluatori, la rubrica prevăzută în acest scop, şi de

preşedintele şi secretarul comisiei din centrul zonal de evaluare, se predă, cu proces-verbal,
preşedintelui şi celui de-al doilea delegat al comisiei din unitatea de învăţământ.
(4) Comisia din unitatea de învăţământ comunică, prin afişare la sediul unităţii de învăţământ,
rezultatele examenului.
Art.22. – 1) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la unitatea de învăţământ, în

perioada prevăzută de calendarul Evaluării Naţionale.
(2) Preşedintele comisiei din unitatea de învăţământ, împreună cu un membru al comisiei, primesc
contestaţiile şi le înregistrează.
(3) Cererile prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, însoţite de un borderou în care
se precizează numele candidaţilor şi disciplina/disciplinele pentru care este depusă contestaţia se
înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare, de către un delegat al comisiei din unitatea de
învăţământ.
(4) După centralizarea, în centrele zonale de evaluare, a cererilor prin care se contestă notele
obţinute la evaluarea iniţială, lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate se secretizează.
Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusă la
dispoziţie de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti.
(5) Lucrările se înaintează, prin delegat, comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii,
singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării. Totodată, se transmite un borderou în care se
menţionează proba de examen, numărul de ordine al lucrărilor şi numărul de pagini pentru fiecare
lucrare contestată.
Art.23.
(2) În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, se
calculează şi se trece pe lucrare nota finală, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără
rotunjire, a notelor acordate de cei doi profesori evaluatori. Această notă este cea care se va lua în
calcul pentru media de admitere în clasa a IX-a.
(3) În cazul în care diferenţa între notele acordate de către cei doi profesori evaluatori este mai mare
de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori, stabiliţi de preşedintele
comisiei, iar nota acordată de aceştia va fi nota finală.
(4) Nota finală se trece pe lucrare şi se semnează de preşedintele comisiei din centrul zonal de
evaluare.
Art.24. – (1) Comisiile de contestaţii judeţene/ a municipiul Bucureşti reevaluează lucrările primite şi
acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor de evaluare pentru probele scrise.
(2) Procedura de evaluare a lucrărilor în centrul judeţean de contestaţii va respecta prevederile
Art.19.
(3) După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii

analizează notele acordate după reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care
se constată diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la

evaluarea iniţială şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea
lucrărilor respective de către o altă comisie, formată din profesori cu experienţă, alţii decât cei care
au evaluat iniţial lucrările în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face după o nouă secretizare a
lucrărilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi de notare şi toate procedurile de evaluare.
Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestaţii.
(4) Hotărârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii se consemnează într-un

proces-verbal care se semnează de către membrii comisiei şi de preşedinte.
(5) Lucrările scrise se restituie centrelor zonale de evaluare, împreună cu o copie de pe procesul-verbal.
O copie a procesului verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii este predată de
comisia din centrul zonal de evaluare delegatului fiecărei unităţi de învăţământ care a înaintat cereri de
reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourile de evaluare de la comisia de contestaţii şi procesul-verbal se
păstrează la sediul inspectoratului şcolar respectiv timp de doi ani.
(6) Pentru lucrările care au primit iniţial o notă finală mai mică decât 9,50, nota definitivă a lucrării
este cea acordată de comisia de contestaţii, dacă între nota iniţială şi nota obţinută la reevaluare este
o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte.
Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă a lucrării este nota
iniţială, acordată în centrul zonal de evaluare.
(7) Pentru lucrările care au primit iniţial o notă finală cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este
nota acordată de comisia de contestaţii, în urma reevaluării.
(8) Nota definitivă, acordată în conformitate cu alin. (6) şi (7), nu mai poate fi modificată şi
reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.
(9) Comisiile din unităţile de învăţământ operează în catalogul electronic şi în cele două exemplare
tipărite ale acestuia schimbările care se impun după aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculează,
după caz, mediile generale ale candidaţilor şi rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului.
(10) Rezultatele la contestaţii se comunică celor în drept prin afişare la avizierul unităţii de
învăţământ, conform calendarului.”
2. BAC – Selecție a prevederilor din metodologie
2.1. Probele de certificare a competenţelor lingvistice şi digitale
„Art.62 – (1) La proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română,
respectiv în limba maternă, precum şi la proba orală din cadrul probei C, de evaluare a
competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu, examinarea se
realizează de către cei doi profesori examinatori de specialitate, membri ai comisiei.
(2) Profesorii examinatori pot interveni cu întrebări lămuritoare sau suplimentare, de regulă după ce
candidatul şi-a prezentat răspunsurile.
(3) Examinarea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 candidaţi.

Art.63 – (1) Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de
comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă nu se exprimă prin note sau prin
calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la
nivel naţional. Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română, respectiv în
limba maternă se stabileşte de comun acord de către cei doi profesori examinatori, în conformitate cu
descriptorii din programele de bacalaureat şi cu grila cuprinsă în procedurile elaborate şi transmise
de Centrul Naţional de Evaluare și Examinare. Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare
orală în limba română, respectiv în limba maternă al candidatului se înscrie într-un borderou, care
este semnat de cei doi examinatori.
(2) Suplimentul descriptiv al certificatului de competenţă conţine descrierea competenţelor lingvistice

de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă ale candidatului şi se va completa
în conformitate cu nivelul acordat candidatului, stabilit conform alin.(1).
Art.64 – (1) Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice
într-o limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu, se stabileşte de către cei doi examinatori,
după susţinerea de către candidat a tuturor tipurilor de probe menţionate la Art. 45, în conformitate
cu criteriile stabilite în programele de bacalaureat şi cu grila cuprinsă în procedurile transmise de
Centrul Naţional de Evaluare și Examinare.
(2) Rezultatul evaluării competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională nu se

exprimă prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă
corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.
(3) Nivelul corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, stabilit în urma
desfăşurării evaluării, se trece pe diploma de bacalaureat şi pe certificatul de competenţă lingvistică
în limba de circulaţie internaţională.
(4) Suplimentul descriptiv al certificatului de competenţă, ce conţine descrierea competenţelor

lingvistice de comunicare în limba modernă ale candidatului se va completa în conformitate cu
descriptorii stabiliţi în Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.
Art. 65 – (1) Rezultatul evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale nu se exprimă prin
note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă, în raport cu
standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile prezentei metodologii
şi a procedurii menţionate la Art. 46, alin.(2).
(2) Lucrările scrise/produsele informatice elaborate de candidaţi sunt evaluate de cei doi examinatori
ai probei de evaluare a competenţelor digitale, în conformitate cu grila de evaluare transmisă de
Centrul Naţional de Evaluare și Examinare.
(3) Fiecare evaluator acordă un punctaj exprimat printr-un număr întreg cuprins între 0 şi 100.
Punctajul final al fiecărui candidat se calculează ca medie aritmetică a punctajelor celor doi
examinatori, rotunjită la cel mai apropiat întreg. În cazul unei fracţiuni de 0,50 puncte, rotunjirea se
face în favoarea candidatului, la numărul întreg imediat superior.
(4) În funcţie de punctajul obţinut, se va stabili nivelul de competenţă digitală a candidatului:

utilizator începător, utilizator de nivel mediu, utilizator avansat, utilizator experimentat.

(5) Modalitatea de evaluare și corelarea punctajelor obținute cu nivelurile de competență menționate
la alin. (4) sunt stabilite prin procedura menționată la Art. 46.”
2.2. Evaluarea lucrărilor scrise
Probele scrise
„Art. 66 – (1) Pe măsură ce se încheie susţinerea probelor scrise, toate lucrările scrise se transportă
şi se predau, de către preşedinte, însoţit de vicepreşedinte, de secretar sau de un membru al comisiei
centrului de examen, pe bază de proces-verbal, preşedintelui şi vicepreşedintelui din centrul zonal de
evaluare.
(2) Odată cu lucrările de la prima probă scrisă, se predă la centrul zonal de evaluare şi catalogul
electronic, completat cu prezenţa şi, după caz, cu rezultatele obţinute de candidaţi la probele de
evaluare a competenţelor, desfăşurate în unitatea de învăţământ.
Art. 67 – (1) Preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de
proces-verbal, lucrările scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate.
(2) Toate lucrările primite în centrul zonal de evaluare la aceeaşi disciplină, din cadrul aceleiaşi
probe de examen, având acelaşi tip de subiect, sunt amestecate de către preşedintele şi
vicepreşedintele comisiei, apoi sunt grupate în pachete şi numerotate de la 1 la n. De regulă,
pachetele cuprind câte 100 de lucrări. Pachetele de lucrări se introduc în dosare/plicuri, după ce pe
fiecare lucrare s-a scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului.
(3) Dosarele cu lucrările numerotate sunt predate de preşedinte sau de vicepreşedinte, cu proces-verbal
de predare-primire, profesorilor evaluatori desemnaţi de preşedinte. Procesul-verbal conţine data, ora,
numele persoanelor care predau/preiau lucrări, disciplina de examen, numărul lucrărilor
predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora.
(4) Înainte de începerea corectării, preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de evaluare au
obligaţia de a asigura, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, o sesiune de
instruire pentru evaluatori. Scopul acestei instruiri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în
aplicarea baremului de evaluare.
(5) Evaluarea lucrărilor scrise din fiecare pachet se efectuează, pe baza baremului de evaluare şi
notare, în cadrul centrului zonal de evaluare, de doi profesori evaluatori, care lucrează, în mod
obligatoriu, în săli separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sală se află cel puţin trei
profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în
prezenţa preşedintelui sau a vicepreşedintelui comisiei, menţionându-se datele de identificare ale
evaluatorului: numele şi numerele lucrărilor corectate.
(6) Pe perioada evaluării au voie să intre în săli, în afara evaluatorilor înşişi, doar preşedintele şi
vicepreşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de bacalaureat, preşedintele şi
vicepreşedintele centrului zonal de evaluare, reprezentanţii Comisiei Naţionale de Bacalaureat,
persoane delegate de către comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti, pentru a
controla desfăşurarea bacalaureatului.

(7) Toate borderourile, însoţite de listele cu numerele lucrărilor şi cu distribuţia acestora pe
evaluatori se arhivează de către vicepreşedintele comisiei şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei
Naţionale de Bacalaureat pentru sondaje şi analize post-examen.
(8) Lucrările se evaluează şi se apreciază de fiecare evaluator, separat, respectându-se baremele de

evaluare şi notare elaborate în cadrul Centrului Naţional de Evaluare și Examinare. La evaluarea
lucrărilor scrise, profesorii evaluatori nu vor face sublinieri sau menţiuni pe acestea. Evaluarea pe
baza baremului se înregistrează în borderourile de evaluare, separat pentru fiecare evaluator.
(9) Zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de lucrări şi borderourile
individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau, cu proces-verbal asemănător celui de la
alin. (3), preşedintelui sau vicepreşedintelui, pentru a fi păstrate în dulapuri metalice, închise şi
sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se păstrează în acelaşi regim cu
lucrările scrise. Cheile şi sigiliul de la fişetele în care sunt depozitate lucrările scrise şi celelalte
documente de bacalaureat vor fi păstrate separat de către preşedinte/vicepreşedinte şi de unul dintre
membrii comisiei.
Art. 68 – (1) După încheierea, de către ambii profesori, a acţiunii de evaluare, borderourile întocmite
şi semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate preşedintelui comisiei, odată cu lucrările
evaluate. După ce preşedintele comisiei se asigură că între notele acordate de cei doi profesori
evaluatori este o diferenţă de cel mult un punct, notele obţinute se trec, pe fiecare lucrare în parte, cu
cerneală roşie, de către profesorii evaluatori, după ce este verificată concordanţa cu borderourile
individuale, şi se semnează de aceştia. Media finală se trece pe lucrare, în prezenţa profesorilor
evaluatori, de către preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei calculează media finală, ca medie
aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, şi semnează.
(2) În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de 1 punct între notele acordate de cei doi
evaluatori, preşedintele repartizează lucrarea spre reevaluare unui alt profesor de specialitate, care,
în prezenţa profesorilor evaluatori iniţiali, stabileşte nota finală a lucrării. Nota rezultată în urma
reevaluării este nota care se trece pe lucrare; sub notă vor semna cei trei evaluatori şi preşedintele
comisiei. Numărul pachetului şi numărul de ordine al lucrărilor care necesită a treia evaluare sunt
consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiţi anterior.
Art.69 – (1) După ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate, acestea se
deschid, în prezenţa preşedintelui, a vicepreşedintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din
centrul zonal de evaluare şi a profesorilor evaluatori, iar notele finale se înregistrează imediat în
catalogul electronic.
(2) Catalogul electronic, în formă tipărită, se predă de la centrul zonal de evaluare la centrul de
examen. Predarea-primirea se face între preşedinţi/vicepreşedinţi/ membrii comisiilor. Forma
tipărită a catalogului electronic complet, în două exemplare, cu notele de la probele scrise şi cu
media generală, ştampilat şi semnat de profesorii evaluatori, la rubrica prevăzută în acest scop, şi de
preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei din centrul zonal de evaluare, se predă, cu
proces-verbal, preşedintelui şi celui de-al doilea delegat al comisiei din centrul de examen.
VIII. STABILIREA REZULTATELOR FINALE ŞI REZOLVAREA
Art. 70 – (1) După încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat şi după evaluarea şi
notarea tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toţi candidaţii.

(2) Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la toate probele scrise de examen,
se calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire,
din notele obţinute la respectivele probe.
(3) Nu se calculează media generală de bacalaureat pentru candidaţii care nu au promovat una sau
mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminaţi de la o probă.
(4) Examenul de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc,
cumulativ, următoarele condiţii: a) au susţinut probele de evaluare a competenţelor prevăzute în prezenta
metodologie la Art. 41, alin. (1), lit. A., B.,C., D. b) au susţinut toate probele scrise prevăzute în prezenta
metodologie la Art. 41, alin. (1) lit. E. şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au obţinut
cel puţin media 6 la probele scrise precizate la alin. Art. 41, alin. (1) lit. E.
(5) Candidatul care, la una din probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale refuză să
răspundă sau să rezolve subiectele propuse se consideră că nu a susţinut proba respectivă.
(6) Media notelor la probele scrise, menţionată la alin. (4), punctul c), se calculează ca medie
aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la
examenul de bacalaureat.
(7) Candidatul care îndeplineşte, cumulativ, condiţiile precizate la alin. (4) este declarat „reuşit”.
(8) Pentru candidaţii care obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00.
(9) Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condiţiile
menţionate la alin. (4), precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de
examen sunt declaraţi „respinşi”.
(10) Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai pot
participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea
recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării sau a
probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Se consideră că aceşti candidaţi nu au
promovat examenul de bacalaureat.
(11) Rezultatele examenului naţional de bacalaureat sunt publice.
(12) Pentru comunicarea rezultatelor finale ale bacalaureatului se întocmesc şi se afişează liste
nominale care cuprind: numele şi prenumele candidaţilor, notele obţinute la fiecare probă scrisă,
media generală, acolo unde este cazul, participarea şi, după caz, rezultatele obţinute la probele de
evaluare a competenţelor şi rezultatul final: „reuşit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din
examen”.
(13) Rezultatele obţinute la probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale nu se contestă.
Art.71 – (1) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la centrul de examen, în

perioada prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat.
(2) Preşedintele, împreună cu unul dintre vicepreşedinţi, cu secretarul sau cu un membru al comisiei
din centrul de examen, primesc contestaţiile şi le înregistrează.

(3) Cererile prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, însoţite de un borderou în care
se precizează numele candidaţilor şi probele, respectiv, disciplina/disciplinele pentru care este
depusă contestaţia se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare, de către un delegat al
comisiei din centrul de examen.
(4) După centralizarea cererilor prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, lucrările
se secretizează. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de
hârtie pusă la dispoziţie de comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti. După
aceasta, se aplică ştampila „Bacalaureat 2011 – C.Z.E.”.
(5) În cazul în care Comisia naţională de Bacalaureat decide organizarea de centre de contestaţii la
nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, lucrările se înaintează, prin delegat, comisiei judeţene /a
municipiului Bucureşti de contestaţii, singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării. Totodată, se
transmite un borderou în care se menţionează proba de examen, disciplina, tipul de subiect, numărul
de ordine al lucrărilor şi numărul de pagini pentru fiecare lucrare contestată.
(6) Comisia Naţională de Bacalaureat poate stabili organizarea de centre de contestaţii la nivel
regional. Componenţa comisiei de contestaţii din centrele regionale este stabilită de comisia de
bacalaureat judeţeană din judeţul unde a fost stabilit sediul centrului de contestaţii, cu acordul
Comisiei Naţionale de Bacalaureat.
(7) În cazul în care se organizează centre regionale de contestaţii, lucrările de la centrele zonale de
evaluare, ale căror rezultate iniţiale au fost contestate, se înaintează, prin delegat, comisiei de
bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti,. Aceasta numerotează lucrările contestate, pentru
fiecare probă scrisă, disciplină şi tip de subiect şi le transmite comisiei regionale de contestaţii,
singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării.
Art. 72 – (1) Comisiile judeţene/a municipiul Bucureşti/regionale de contestaţii reevaluează lucrările

primite şi acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor de evaluare pentru probele scrise.
(2) Toate procedurile privind desfăşurarea activităţii în centrele zonale de evaluare sunt respectate şi
în cazul comisiei judeţene de contestaţii.
(3) După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii

analizează notele acordate după reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care
se constată diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la
evaluarea iniţială şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea
lucrărilor respective de către o a treia comisie, formată din alţi profesori cu experienţă, alţii decât cei
care au evaluat iniţial lucrările în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face după o nouă
secretizare a lucrărilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi toate procedurile de evaluare.
Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestaţii.
(4) Hotărârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti/regionale de contestaţii se consemnează

într-un proces-verbal care se semnează de către membrii comisiei şi de preşedinte.
(5) Lucrările scrise se restituie centrelor zonale de evaluare, împreună cu o copie de pe procesul-verbal.
În cazul organizării centrelor regionale de contestaţii, documentele sunt predate delegaţilor comisiilor de
bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti din judeţele arondate centrului respectiv de contestaţii. O
copie a procesului-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii este predată de comisia

din centrul de evaluare, respectiv de comisia de bacalaureat judeţeană delegatului fiecărui centru de
examen care a înaintat cereri de reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourile de evaluare de la comisia de
contestaţii şi procesul-verbal se păstrează la sediul inspectoratului şcolar respectiv timp de doi ani.
Art. 73 – (1) Pentru lucrările care au primit iniţial note cuprinse între 4,50 – 4,99, inclusiv notele de
4,50 şi 4,99, sau o notă cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de către comisia de
contestaţii.
(2) Pentru lucrările care au primit iniţial, la comisia din centrul zonal de evaluare, alte note decât
cele menţionate la aliniatul (1), nota definitivă este nota acordată de comisia judeţeană de
contestaţii/a municipiului Bucureşti, dacă între nota iniţială şi nota acordată la contestaţii se
constată o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte. Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de
0,50 puncte, nota definitivă este nota iniţială, acordată de comisia din centrul zonal de evaluare.
(3) Nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menţionată la alin. (1) şi (2), nu mai poate
fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.
(4) Comisiile de bacalaureat din centrele de examen operează în catalogul electronic schimbările
care se impun după aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculează, după caz, media generală de
bacalaureat şi rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului.
(5) Rezultatele la contestaţii se comunică celor în drept prin afişare la avizierul centrului de examen,
conform calendarului.”
În mod specific, pentru anul școlar 2020 – 2021, OMEC nr. 5453 din 31.08.2020 privind
organizarea și desfășurarea examenului național de Bacalaureat 2021 face următoarele
specificații privind procesul de evaluare:
„Art. 9 (1) Comisiile de bacalaureat județene/Comisia de bacalaureat a municipiului București

răspund(e) pentru buna organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat.
(2) Comisiile de bacalaureat județene/Comisia de bacalaureat a municipiului București
stabilesc/stabilește componența comisiilor din centrele de examen cu cel mult 48 de ore înainte de
începerea probelor scrise, prin tragere la sorți în ședință publică la care sunt invitați în scris, în mod
obligatoriu, reprezentanți ai consiliului județean/al municipiului București al elevilor, ai asociațiilor
reprezentative ale elevilor, ai organizațiilor reprezentative la nivel național ale părinților și
reprezentanți ai sindicatelor afiliate la federațiile sindicale reprezentative din învățământ, ai presei
scrise și audiovizuale.
(3) Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen, inclusiv persoanele de
contact/informaticienii, sunt selectate din alte unități de învățământ decât cele din care provin
candidații arondați centrelor, în conformitate cu prevederile alin. (2).
(4) Cadrele didactice nominalizate ca profesori evaluatori sunt selectate, de regulă, din rândul
cadrelor didactice care fac parte din Corpul de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile
naționale.
(5) Nu vor fi nominalizate în comisiile de bacalaureat persoane care, în sesiunile anterioare ale
examenelor naționale, nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, care au săvârșit abateri, respectiv
au fost sancționate.
Art. 10 Comisia Națională de Bacalaureat stabilește prin procedură specifică modalitatea de

evaluare a lucrărilor, de soluționare a contestațiilor și de transmitere a lucrărilor, modelul tipizatului
de examen, modalitatea de secretizare și securizare a lucrărilor scrise și consemnarea în
documentele de examen a rezultatelor obținute de candidați la examenul de bacalaureat.

Art. 12 (1) În procesul de evaluare inițială a lucrărilor scrise și de rezolvare a contestațiilor, după
validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferența dintre
notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică
cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul de
bacalaureat.
(2) În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1
punct, acestea nu se transcriu pe lucrare și se procedează astfel:
– președintele comisiei nominalizează alți doi profesori evaluatori pentru recorectarea lucrării;
– după finalizarea recorectării lucrării, notele acordate de fiecare din cei patru evaluatori se trec
pe lucrare și se semnează de către evaluatori;
– președintele comisiei calculează nota finală din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două
note – valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a celor două note – valori
centrale. Media rezultată reprezintă nota finală pe care o trece pe lucrare și semnează.
(3) În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, nota finală
se calculează cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2). În situația în care, după desecretizarea
lucrării, se constată o diferență de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de
la evaluarea inițială și cea de la contestații, lucrarea se re-secretizează și este transmisă spre a fi
reevaluată altor doi profesori evaluatori. Nota finală, ca urmare a reevaluării în etapa de soluționare
a contestației, este calculată cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2).
(4) Nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menționată la alin. (1) – (3), nu mai poate
fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.
Art. 13 (1) Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se
menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate
modifica nota inițială prin creștere sau descreștere, după caz.
(2) Comisia Națională de Bacalaureat va transmite Comisiei de bacalaureat județene/Comisiei de

bacalaureat a municipiului București modelul cererii-tip pentru depunerea contestației care include
și declarația-tip menționată la alin. (1).
Art. 14 (1) Comunicarea rezultatelor obținute la examenul național de bacalaureat se face

anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și
care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută de
aceștia.
(2) Pentru comunicarea notelor obținute la examenul național de bacalaureat, înainte de etapa de
depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen
tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat care cuprinde: codul candidatului, unitatea de
învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele
obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat
din examen”, după caz.”
3. DEF – Selecție a prevederilor din metodologie
„ART. 21 (1) Subiectele, baremele de evaluare, modelele/modelele-cadru de subiecte şi bareme

pentru proba scrisă sunt elaborate în conformitate cu tematica şi bibliografia aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării, pentru fiecare disciplină de examen, de către Centrul Naţional de

Politici şi Evaluare în Educaţie, căruia îi revine integral responsabilitatea respectării legislaţiei şi a
procedurilor privind securizarea subiectelor. Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
asigură traducerea subiectelor şi baremelor de evaluare pentru proba scrisă, conform solicitărilor
inspectoratelor şcolare, centralizate la Comisia naţională.
(2) Modelele/Modelele-cadru de subiecte şi bareme elaborate de Centrul Naţional de Politici şi

Evaluare în Educaţie sunt accesibile candidaţilor la adresa subiecte.edu.ro
(3) Responsabilitatea privind elaborarea şi structura subiectelor - încadrarea în programa aprobată,

nivelul de dificultate, coerenţa şi corectitudinea ştiinţifică a itemilor în relaţie cu scopul evaluării -
revine în exclusivitate coordonatorilor comisiilor pentru elaborarea subiectelor şi a baremelor de
evaluare, numiţi prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(4) Subiectele pentru proba scrisă din cadrul examenului se transmit centrelor de examen în baza
unei proceduri specifice, elaborate de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie.
ART. 22 (1) Proba scrisă se desfăşoară începând cu ora 9,00, durata de redactare a lucrării fiind de
4 ore.
ART. 31 Baremele de corectare pentru fiecare disciplină de examen vor fi postate pe site-ul Centrului
Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, conform unei proceduri specifice.
ART. 32 Rezultatele probei scrise se afişează la sediul centrului de examen şi se publică pe site-ul
www.definitivat.edu.ro, la data prevăzută în Calendar.
ART. 33 (1) În scopul asigurării egalităţii de şanse, comisia de examen poate decide cu privire la
adoptarea unor măsuri specifice de aplicare a prevederilor metodologice pentru candidaţii cu
deficienţe, care depun în acest sens cereri motivate, însoţite de documente-suport: utilizarea
sistemului Braille de către candidaţii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual de către
candidaţii cu deficienţe de auz, mărirea timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidaţii
cu deficienţe vizuale grave, asigurarea scrisului cu caractere mărite pentru candidaţii ambliopi,
realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia de către candidatul cu deficienţe către un
profesor asistent de altă specialitate decât aceea la care se desfăşoară proba respectivă, utilizarea
tehnologiei asistive fără conectare la internet, susţinerea probelor de examen în sală de clasă
separată, monitorizată audiovideo, în prezenţa a doi profesori asistenţi responsabili de sală.
(2) Comisia naţională este informată cu privire la decizia luată de comisia de examen pentru
asigurarea egalităţii de şanse şi poate decide orice alte măsuri speciale, adaptate situaţiei specifice,
în afara celor prevăzute explicit de prezenta metodologie.
Evaluarea lucrărilor
ART. 34 (1) Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor se constituie centre de
evaluare a lucrărilor scrise, respectiv de soluţionare a contestaţiilor, denumite în continuare centre
de evaluare - CEV, respectiv centre de contestaţii - CC. Procedura specifică privind desfăşurarea
activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii se stabileşte de către Comisia naţională şi se
comunică inspectoratelor şcolare din judeţele/municipiul Bucureşti pe teritoriul cărora au fost
organizate centre de evaluare/contestaţii în cadrul examenului.

(2) Comisia naţională stabileşte inspectoratele şcolare pe teritoriul cărora se organizează centre de
evaluare/contestaţii în cadrul examenului, pe principiul echilibrului numeric şi geografic în
repartizarea lucrărilor evaluate şi în scopul asigurării obiectivităţii, siguranţei şi calităţii evaluării.
La nivelul acestor inspectorate şcolare, consiliul de administraţie desemnează unitatea de învăţământ
în care se vor organiza activităţile de evaluare a lucrărilor scrise şi de soluţionare a contestaţiilor.
Datele de identificare ale centrelor de evaluare/contestaţii se transmit Comisiei naţionale.
(3) Arondarea disciplinelor de examen/judeţelor la centrele de evaluare se realizează de către

Comisia naţională şi se comunică inspectoratelor şcolare.
(4) Preşedinţii comisiilor de evaluare, respectiv de contestaţii sunt numiţi prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării, în urma selecţiei realizate de Comisia naţională dintre propunerile de cadre
didactice universitare având funcţia didactică de profesor universitar/conferenţiar/lector/şef de
lucrări, transmise de instituţiile de învăţământ superior.
(5) În situaţia în care preşedintele comisiei de evaluare, respectiv de contestaţii, desemnat prin ordin
al ministrului educaţiei şi cercetării, nu se prezintă până în ziua începerii activităţii în centrul
respectiv, pe baza unei proceduri interne, inspectorul şcolar general numeşte un preşedinte din
rândul cadrelor didactice titulare din învăţământul liceal, având gradul didactic I, competenţă în
evaluarea la examenele naţionale şi performanţe profesionale deosebite. Decizia de numire este
comunicată Comisiei naţionale. Aceeaşi procedură se aplică şi în situaţia în care, din motive
obiective, comisia de examen solicită Comisiei naţionale înlocuirea preşedintelui.
(6) Comisia din centrul de evaluare, denumită în continuare comisie de evaluare, este numită prin
decizie a inspectorului şcolar general, în următoarea componenţă: a) preşedinte - profesor
universitar/conferenţiar/lector/şef de lucrări, numit prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării; b)
vicepreşedinte - inspector şcolar sau director; c) 1 - 2 secretari/1.000 de candidaţi - inspectori
şcolari, directori sau cadre didactice; d) 2 - 3 informaticieni/1.000 de candidaţi; e) membri
evaluatori - câte 2 evaluatori pentru cel mult 100 de lucrări scrise. Membrii evaluatori sunt cadre
didactice calificate, având gradul didactic I şi/sau titlul ştiinţific de doctor, cu competenţă în
evaluarea la examenele naţionale.
(7) În situaţia în care pentru anumite discipline nu se identifică, la nivelul judeţului pe teritoriul
căruia este constituit centrul de evaluare, profesori evaluatori în condiţiile precizate la alin. (6) lit.
e), inspectorul şcolar general poate numi în comisia de evaluare profesori având gradul didactic II şi,
cu avizul Comisiei naţionale, cadre didactice din învăţământul universitar/preuniversitar din alte
judeţe, cu experienţă în predarea/evaluarea disciplinei respective sau profesori având definitivarea în
învăţământ. Direcţia minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin reprezentanţii
desemnaţi în Comisia naţională, acordă inspectoratelor şcolare asistenţa necesară în vederea
identificării evaluatorilor pentru lucrările scrise elaborate în limbile minorităţilor naţionale.
(8) Dintre evaluatori nu pot face parte persoane care au în rândul candidaţilor soţul/soţia, rude sau
afini până la gradul IV inclusiv, evaluatorii semnând în acest sens o declaraţie pe propria
răspundere.
(9) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii: a) primeşte, în ziua în care se susţine proba scrisă,
pe bază de proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar/membru, lucrările scrise transmise din
centrele de examen spre a fi evaluate, conform procedurii de transport al lucrărilor, aprobată pentru
sesiunea respectivă; b) asigură securitatea şi integritatea lucrărilor scrise, pe perioada în care

acestea se află în centrul de evaluare; c) asigură evaluarea lucrărilor scrise, respectând baremul de
evaluare, precum şi prevederile prezentei metodologii; d) înregistrează în aplicaţie nota obţinută de
candidaţi la proba scrisă; e) primeşte de la centrele de examen arondate centrului de evaluare
respectiv lista candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluare, respectiv disciplina la care s-a
depus contestaţia; f) selectează şi sigilează lucrările contestate; g) predă comisiei din centrul de
contestaţii, în deplină siguranţă, lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate, resigilate,
precum şi toate celelalte lucrări scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca urmare a desfăşurării
activităţii de evaluare.
ART. 35 (1) În structura lucrării scrise, subiectul de specialitate are o pondere de 60%, iar subiectul
de metodică de 30%, 10% din punctaj fiind acordat din oficiu.
(2) Fiecare lucrare scrisă este evaluată independent, în săli separate, de doi profesori evaluatori, şi
apreciată separat, cu note de la 10 la 1, incluzând şi punctul/punctele din oficiu, conform baremului
de evaluare şi notare, fără a se face însemnări pe lucrare.
(3) Fiecare evaluator stabileşte, prin raportare la baremul de evaluare şi notare, nota lucrării scrise.
Pentru validarea evaluărilor, diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori nu trebuie să fie
mai mare de 1 punct.
(4) Dacă diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct,
notele sunt trecute pe teze de cei doi evaluatori, care semnează fiecare în dreptul notei acordate.
Preşedintele comisiei de evaluare calculează şi scrie, în borderoul centralizator şi pe fiecare lucrare,
media aritmetică a celor două note, cu două zecimale, fără rotunjire, aceasta reprezentând nota
obţinută de candidat la proba scrisă.
(5) În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mare de 1 punct,
lucrarea respectivă este evaluată de un al treilea evaluator, asigurându-se respectarea baremului, în
conformitate cu procedura specifică privind evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor.
Cel de-al treilea evaluator trece nota pe lucrare în spaţiul rezervat şi semnează în dreptul notei
acordate. Nota finală acordată lucrării este media aritmetică a notelor acordate de cei 3 evaluatori.
În acest caz, pe lucrare, în spaţiul rezervat notei finale, se calculează şi se trece media respectivă,
validată prin semnătura preşedintelui.
(6) Evaluarea lucrărilor şi afişarea rezultatelor la centrele de examen şi pe site-ul

www.definitivat.edu.ro se realizează în perioada prevăzută de Calendar. ART. 36 Nota obţinută la
examen se calculează după formula: ND = (NI1 + NI2 + NP + 7NS)/10, unde ND reprezintă nota la
examen, NI1 reprezintă nota inspecţiei de specialitate 1, NI2 reprezintă nota inspecţiei de specialitate
2, NP reprezintă nota acordată pentru portofoliu, iar NS reprezintă nota la proba scrisă, toate notele
fiind obţinute de candidat în sesiunea de examen curentă. Nota minimă de promovare a examenului
este 8 (opt).
SECŢIUNEA a 7-a Soluţionarea contestaţiilor
ART. 37 (1) Contestaţiile se depun la centrele de examen, în termenul prevăzut în Calendar.
(2) Lucrările scrise pentru care se depun contestaţii se resigilează în vederea reevaluării,
secretizându-se şi nota acordată la prima evaluare.

ART. 38 (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, denumită în continuare comisie de contestaţii,
formată în întregime din alte persoane decât cele din comisia de evaluare a lucrărilor scrise, se
constituie prin decizie a inspectorului şcolar general, în componenţa şi condiţiile precizate la art. 34
alin. (6) - (8). (2) Decizia de numire a comisiei de contestaţii se comunică Comisiei naţionale.
ART. 39 Comisia de contestaţii are următoarele atribuţii: a) primeşte de la comisia de evaluare

lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate, resigilate, precum şi toate celelalte lucrări
scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca urmare a desfăşurării activităţii de evaluare; b)
răspunde de securitatea lucrărilor scrise pe perioada în care acestea se află în centrul de contestaţii;
c) reevaluează lucrările scrise, respectând baremul de evaluare şi prevederile prezentei metodologii;
d) înregistrează pe lucrările scrise şi în aplicaţie nota acordată pentru fiecare lucrare scrisă
contestată; e) aplică prevederile art. 40 alin. (2) şi (3) din Metodologie şi înregistrează în aplicaţie şi
pe lucrare nota acordată pentru fiecare lucrare scrisă recorectată; f) predă, cu proces-verbal, prin
preşedinte, lucrările scrise, borderourile de evaluare şi celelalte documente de examen către
directorul unităţii de învăţământ în care s-a organizat activitatea de soluţionare a contestaţiilor şi
unde, la final, se arhivează.
ART. 40 (1) Reevaluarea lucrărilor pentru care s-a depus contestaţie se realizează conform
procedurii de evaluare a lucrărilor scrise, prevăzute la art. 35, în termenul precizat de Calendar.
(2) În cazul în care diferenţa - în plus sau în minus - dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei
şi nota acordată la evaluarea lucrării este mai mică de 1,5 puncte sau egală cu 1,5 puncte, rămâne
definitivă nota acordată la soluţionarea contestaţiei.
(3) În cazul în care diferenţa - în plus sau în minus - dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei
şi nota acordată la evaluarea lucrării este mai mare de 1,5 puncte, lucrarea este reevaluată de alţi
doi evaluatori, nominalizaţi prin decizie a inspectorului şcolar general, în conformitate cu
prevederile procedurii specifice privind evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor. În
această situaţie, recorectarea lucrării se realizează conform procedurii de evaluare a lucrărilor
scrise, prevăzute la art. 35, fără a se depăşi termenul precizat de Calendar pentru soluţionarea
contestaţiilor.
(4) Rezultatul acestei ultime evaluări este definitiv, reprezintă nota finală acordată ca urmare a
soluţionării contestaţiei şi poate fi atacat numai prin procedura contenciosului administrativ,
contestaţia reprezentând plângerea din cadrul procedurii prealabile reglementate de art. 7 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) După afişarea rezultatelor finale, candidaţii pot solicita comisiei de examen să îşi vadă lucrarea,
fără ca, în urma vizualizării, să obţină reevaluarea lucrării şi/sau modificarea notelor acordate.
(6) Graficul, termenii şi condiţiile în care se poate realiza vizualizarea lucrării de către un candidat
sunt cuprinse în procedura specifică elaborată de către fiecare inspectorat şcolar şi comunicat
candidaţilor, după afişarea rezultatelor finale.
(7) Pentru a organiza vizualizarea lucrării unui candidat/unor candidaţi, inspectoratul şcolar de
provenienţă a candidatului, prin inspectorul pentru dezvoltarea resursei umane, solicită
inspectoratului şcolar la nivelul căruia şi-a desfăşurat activitatea centrul de evaluare o copie
conform cu originalul a lucrării/lucrărilor, în format scanat, transmisă prin suport digital, cu

informarea direcţiei cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea examenului pentru definitivare, din
cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(8) În timpul vizualizării, candidaţilor li se aduce la cunoştinţă că scopul procedurii este acela de a
constata aspecte privind integritatea lucrării - lucrarea se regăseşte în formatul predat de aceştia şi
asumat prin semnătură în procesul-verbal şi că, în timpul şi după parcurgerea acestei proceduri, nu
li se permite fotografierea lucrării, nu li se eliberează copii ale lucrării şi nu li se modifică nota
obţinută.
ART. 41 (1) Validarea rezultatelor examenului se realizează prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării, pe baza tabelelor transmise de comisiile de examen, întocmite de inspectorul şcolar pentru
dezvoltarea resursei umane după situaţia extrasă din aplicaţia electronică, semnate de inspectorul
şcolar general şi ştampilate. Definitivarea în învăţământ se acordă începând cu data de 1 septembrie
a anului şcolar următor aceluia în care s-a desfăşurat examenul.
(2) În baza ordinului ministrului educaţiei şi cercetării privind validarea rezultatelor la examen,
candidaţilor promovaţi li se eliberează certificatul de acordare a definitivării în învăţământ.
(3) Gestionarea, completarea şi eliberarea certificatelor de acordare a definitivării în învăţământ se

realizează de către inspectoratele şcolare, în baza Procedurii nr. 984/DGMRS/2015 elaborate de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării.”
4. TIT – Selecție a prevederilor din metodologie
„Art. 64 (1) Coordonarea metodologică a concursului naţional de ocupare a posturilor

didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar de stat şi particular
este asigurată de Ministerul Educației și Cercetării, prin Comisia naţională de monitorizare a
concursului, numită prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării. Atribuţiile Comisiei naţionale de
monitorizare a concursului se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării. Concursul
naţional de ocupare a posturilor didactice vacante/rezervate cu personal civil în liceele militare, în
unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, de informaţii, de ordine publică şi de
securitate naţională, respectiv din unităţile de învăţământ preuniversitar subordonate Ministerului
Justiţiei, este coordonat metodologic de Ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei.
(2) Concursul naţional se organizează de inspectoratele şcolare. Inspectoratul şcolar organizează

concursul naţional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în
învăţământul preuniversitar. Inspectoratul şcolar, prin inspectorul general, şi conducerile unităţilor
de învăţământ răspund integral de buna desfăşurare a concursului, potrivit prezentei Metodologii.
(3) Concursul naţional constă în probă practică sau inspecţie specială la clasă în profilul postului
didactic solicitat şi probă scrisă, potrivit programelor specifice pentru concurs, aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei şi cercetării, conform art. 254 alin. (8) lit. a) din Legeanr. 1/2011 cu
modificările şi completările ulterioare.
(4) Inspecţia specială la clasă în profilul postului se desfăşoară pe durata unei ore de curs şi se
evaluează prin note de la 10 la 1, conform anexei nr. 5. Rezultatele la această probă se aduc la
cunoştinţă candidaţilor în ziua susţinerii probei. Proba se înregistrează audio.

(5) Probele practice de profil, pentru posturile care sunt condiţionate pentru ocupare de proba
practică, se desfăşoară conform anexelor nr. 4 si 6-12 şi se evaluează prin note de la 10 la 1.
Rezultatele la aceste probe se aduc la cunoştinţă candidaţilor în ziua susţinerii probelor. Nota
obţinută la proba practică în profilul postului sau la inspecţia specială la clasă în profilul postului
are o ponderede 25% în media de repartizare.
(6) Candidaţii care nu obţin la inspecţia specială la clasă sau la proba practică minimum nota 5
(cinci) nu pot participa la proba scrisă. Candidaţii care nu obţin la inspecţia specială la clasă în
profilul postului sau laproba practică în profilul postului minimum nota 7 (şapte) nu pot ocupa
posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată. Cadrul
didactic care a obținut cel puțin media 8 (opt) la inspecțiile la clasă în profilul postului, dar nu mai
puţin de 7 (şapte) la fiecare dintre acestea, în cadrul examenului național de definitivare în
învățământ, sesiunea 2021, pe parcursul anului şcolar 2020-2021, poate folosi acest rezultat și în
cadrul concursului naţional, sesiunea 2021, pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau
determinată. Cadrul didactic care a obținut cel puțin media 5 (cinci) la inspecțiile la clasă în profilul
postului, în cadrul examenului național de definitivare în învățământ, sesiunea 2021, pe parcursul
anului şcolar 2020-2021, poate folosi acest rezultat și în cadrul concursului naţional, sesiunea 2021,
pentru angajare pe perioadă determinată, pentru posturile didactice/catedrele care nu necesită probă
practică/orală. În situația în care candidatul optează și pentru susținerea inspecției speciale la clasă
în cadrul concursului naţional, sesiunea 2021, la media finală a concursului se ia în calcul nota
obținută la inspecția specială la clasă în cadrul concursului. Media obţinută la inspecțiile la clasă în
profilul postului, în cadrul examenului național de definitivare în învățământ, sesiunea 2021, pe
parcursul anului şcolar 2020-2021, se poate folosi numai pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor în unităţile de învăţământ din judeţul/municipiul Bucureşti în care candidatul
este înscris la examenul național de definitivare în învățământ.
(7) Proba scrisă se susţine pe baza subiectelor elaborate de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare
în Educaţie, în concordanţă cu programele specifice pentru concurs, în specialitatea postului
didactic, aprobate prin ordin al ministrului educației şi cercetării. Proba scrisă se evaluează prin
note de la 10 la 1. Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie în colaborare cu Direcţia
Generală Minorităţi şi Relaţia cu Parlamentul asigură, la cererea candidaţilor, traducerea
subiectelor în limbile minorităţilor naţionale. Inspectoratele şcolare transmit, în scris, Centrului
Naţional de Politici și Evaluare în Educație şi Direcției Generale Învățământ Preuniversitar, conform
Calendarului, disciplinele de concurs la care se solicită traducerea, specializarea şi limba maternă
pentru care candidaţii au optat, de exemplu: matematică, limba maghiară. Candidaţii care susţin
probele în limbile minorităţilor naţionale primesc simultan varianta de subiecte atât în limba
maternă, cât şi în limba română. Nota obţinută la proba scrisă are o pondere de 75% în media de
repartizare.
Art. 70(1) Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor se constituie, la nivel
naţional, centre de evaluare a lucrărilor scrise, respectiv de soluţionare a contestaţiilor, denumite în
continuare centre de evaluare, respectiv centre de contestaţii.
(2) Comisia națională de monitorizare a concursului: a) stabilește modalitatea de organizare a

centrelor de evaluare/contestații în cadrul concursului naţional; b) elaborează Procedura specifică
privind desfășurarea activităților din centrele de evaluare/contestații și o comunică inspectoratelor
școlare.

(3) La nivelul inspectoratelor şcolare în care se organizează centre de evaluare/contestaţii în cadrul
concursului, consiliul de administrație desemnează unitatea de învățământ în care se organizează
activitățile de evaluare a lucrărilor scrise și de soluționare a contestațiilor. Datele de identificare ale
centrelor de evaluare/contestaţii se transmit Comisiei naţionale de monitorizare a concursului.
(4) La nivelul fiecărui centru de evaluare se constituie, prin decizia inspectorului şcolar general,
comisia de evaluare a lucrărilor scrise, având următoarea componenţă: preşedinte -inspector şcolar
general adjunct/inspector şcolar/cadru didactic universitar, lector sau şef de lucrări; membri -câte
doi profesori evaluatori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II pentru fiecare
disciplină de concurs/80 lucrări scrise; 3-8 secretari -cadre didactice din învăţământul
preuniversitar; 4-8 informaticieni. Decizia de numire a comisiei de evaluare a lucrărilor scrise este
comunicată Comisiei naţionale de monitorizare a concursului.
(5) În mod excepţional, pentru disciplinele la care nu se identifică profesori evaluatori din
învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II, inspectorul şcolar general poate numi, cu
avizul Ministerului Educației și Cercetării, membri în comisia de evaluare a lucrărilor scrise,
profesori titulari din învăţământul preuniversitar care au dobândit definitivarea în învăţământ sau
cadre didactice din învăţământul universitar.
(6) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii: a) aplică strict prevederile Procedurii specifice
privind desfăşurarea activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii; b) primeşte, pe bază de proces-
verbal, lucrările scrise transmise de inspectoratele şcolare spre a fi evaluate, conform Procedurii de
transport al lucrărilor scrise; c) asigură securitatea şi integritatea lucrărilor scrise, pe perioada în
care acestea se află în centrul de evaluare; d) asigură evaluarea lucrărilor scrise, respectând
baremul de evaluare, precum şi prevederile prezentei Metodologii; e) înregistrează în aplicaţie nota
obţinută de candidaţi la proba scrisă; f) preia de la inspectoratele şcolare lista candidaţilor care
contestă notele obţinute la evaluare, respectiv disciplina la care s-a depus contestaţia; g) selectează
şi sigilează lucrările scrise pentru care s-au depus contestaţii; h) predă, pe bază de proces-verbal,
comisiei din centrul de contestaţii, în deplină siguranţă, lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost
contestate, resigilate, precum şi toate celelalte lucrări scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca
urmare a desfăşurăriiactivităţii de evaluare.
(7) Fiecare evaluator stabileşte, prin raportare la baremul de evaluare şi notare, nota lucrării scrise.
Pentru validarea evaluărilor, diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori nu trebuie să fie
mai mare de 1 punct.
(8) Dacă diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct,
notele sunt trecute pe teze de cei doi evaluatori, care semnează fiecare în dreptul notei acordate.
Preşedintele comisiei de evaluare calculează şi scrie, în borderoul centralizator şi pe fiecare lucrare,
media aritmetică a celor două note, cu două zecimale, fără rotunjire, aceasta reprezentând nota
obţinută de candidat la proba scrisă.
(9) În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mare de 1 punct,
președintele comisiei de evaluare dispune reverificarea lucrării respective, în prezența sa,
asigurându-se respectarea baremului, în conformitate cu Procedura specifică privind desfășurarea
activităților din centrele de evaluare/contestații. În funcție de rezultatele reverificării se decide, prin
consens, nota lucrării.

(10) Evaluarea lucrărilor de concurs şi comunicarea rezultatelor se realizează în perioada prevăzută
de Calendar.
(11) Contestațiile la proba scrisă se depun la inspectoratele școlare, în perioada prevăzută de

Calendar. Contestația la proba scrisă se depune personal de către candidat sau prin împuternicit,
acesta din urmă prezentând procura notarială în original. Contestația la proba scrisă poate fi
transmisă și prin poștă electronică, situație în care candidatul anexează la contestația transmisă și
cartea/buletinul/adeverința de identitate. Nu pot fi contestate lucrările scrise ale altor candidați.
(12) Preşedintele comisiei de evaluare transmite, dacă este cazul, Comisiei naţionale de monitorizare
a concursului, în scris, situaţia pe discipline a lucrărilor scrise anulate şi motivele anulării lucrărilor
la nivelul centrului de evaluare.
Art. 71 (1) Reevaluarea lucrărilor contestate este realizată de alte persoane decât cele care au
evaluat inițial lucrările scrise, conform prevederilor art. 70 şi Procedurii specifice pentru centrele de
evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor, în termenul prevăzut de Calendar.
(2) La nivelul fiecărui centru de contestaţii se constituie, prin decizia inspectorului şcolar general,
comisia de soluţionare a contestaţiilor, având următoarea componenţă: preşedinte-inspector şcolar
general/inspector şcolar general adjunct/inspector şcolar/cadru didactic universitar, lector sau şef de
lucrări; membri -câte doi profesori evaluatori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic
I sau II pentru fiecare disciplină de concurs/80 lucrări scrise; 2-4 secretari - cadre didactice din
învăţământul preuniversitar; 4-8 informaticieni. Decizia de numire a comisiei de soluţionare a
contestaţiilor este comunicată Comisiei naţionale de monitorizare a concursului.
(3) În mod excepţional, pentru disciplinele la care nu se identifică profesori evaluatori din
învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II, inspectorul şcolar general poate numi, cu
avizul Ministerului Educației și Cercetării, membri în comisia de soluţionare a contestaţiilor,
profesori titulari din învăţământul preuniversitar care au dobândit definitivarea în învăţământ sau
cadre didactice din învăţământul universitar.
(4) Comisia de contestaţii are următoarele atribuţii: a) aplică strict prevederile Procedurii specifice
privind desfăşurarea activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii; b) primeşte de la comisia de
evaluare lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate, resigilate, precum şi toate celelalte
lucrări scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca urmare a desfăşurării activităţii de evaluare; c)
răspunde de securitatea lucrărilor scrise pe perioada în care acestea se află în centrul de contestaţii;
d) reevaluează lucrările scrise, respectând baremul de evaluare şi prevederile prezentei Metodologii;
e) înregistrează pe lucrările scrise şi în aplicaţie nota acordată pentru fiecare lucrare scrisă
contestată; f) aplică prevederile alin. (6) şi înregistrează în aplicaţie şi pe lucrare nota acordată
pentru fiecare lucrare scrisă recorectată; g) predă, cu proces-verbal, prin preşedinte, lucrările scrise,
borderourile de evaluare şi celelalte documente de examen către directorul unităţii de învăţământ în
care s-a organizat activitatea de soluţionare a contestaţiilor şi unde, la final, se arhivează.
(5) În cazul în care diferența -în plus sau în minus -dintre nota acordată de comisia de soluţionare a
contestaţiilor şi nota acordatăde comisia de evaluare este mai mică de 1,5 puncte sau egală cu 1,5
puncte, rămâne definitivă nota acordată de comisia de contestaţii.
(6) Dacă diferența între nota finală stabilită de comisia de evaluare a lucrărilor scrise şi nota finală
stabilită de comisia de soluţionare a contestaţiilor este mai mare de 1,5 puncte, diferenţă care poate

fi în plus sau în minus, lucrarea scrisă este recorectată deo comisie de recorectare numită prin
decizie de inspectorul şcolar general, formată din alte persoane decât cele care au evaluat
iniţial/reevaluat lucrarea scrisă. Rezultatul stabilit de comisia de recorectare, conform prevederilor
art. 70 şi Procedurii specifice privind desfăşurarea activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii,
este definitiv. Inspectorul şcolar general dispune aplicarea măsurilor legale asupra persoanelor care
nu şi-au îndeplinit atribuţiile în cadrul concursului.
(7) Rezultatele finale se comunică la data prevăzută de Calendar.
(8) Contestația reprezintă plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare. Rezultatele stabilite de comisia de soluţionare a contestaţiilor
sunt definitive și pot fi atacate numai la instanța de contencios administrativ competentă.
(9) Preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor transmite, dacă este cazul, Comisiei
naţionale de monitorizare a concursului, în scris, situaţia pe discipline a lucrărilor scrise anulate şi
motivele anulării lucrărilor la nivelul centrului de contestaţii.
(10) Ulterior evaluării lucrărilor scrise, conducerea Ministerului Educației și Cercetării poate
desemna, după caz, comisii de reevaluare, prin sondaj, a unui număr de lucrări scrise, urmărindu-se
corectitudinea respectării baremelor de evaluare. În cazul constatării unor nereguli flagrante,
conducerea Ministerului Educației și Cercetării propune conducerilor inspectoratelor şcolare măsuri
de sancţionare a persoanelor care nu şi-au îndeplinit atribuţiile în cadrul concursului, potrivit
prevederilor legale. Reevaluarea nu conduce la modificarea notelor candidaţilor.
Art. 72(1) După afişarea rezultatelor finale, candidaţii pot solicita comisiei judeţene/a municipiului
Bucureşti de organizare şi desfăşurare a concursului să îşi vadă lucrarea, fără ca, în urma
vizualizării, să obţină reevaluarea lucrării şi/sau modificarea notelor acordate.
(2) Graficul, termenii şi condiţiile în care se poate realiza vizualizarea lucrării de către un candidat
sunt cuprinse în procedura specifică elaborată de către fiecare inspectorat şcolar şi comunicat
candidaţilor, după afişarea rezultatelor finale.
(3) Pentru a organiza vizualizarea lucrării unui candidat/unor candidaţi, preşedintele comisiei
judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare şi desfăşurare a concursului în care candidatul a
susţinut proba scrisă solicită preşedintelui comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare
şi desfăşurare a concursului la nivelul căruia şi-a desfăşurat activitatea centrul de evaluare o copie
conform cu originalul a lucrării/lucrărilor, în format scanat, transmisă prin suport digital, cu
informarea Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării.
(4) Pe durata vizualizării lucrărilor scrise, candidaţilor li se aduce la cunoştinţă că scopul procedurii
este acela de a constata aspecte privind integritatea lucrării în formatul predat de aceştia şi asumat
prin semnătură în procesul-verbal şi că, în timpul şi după parcurgerea acestei proceduri, nu li se
permite fotografierea/fotocopierea lucrării, nu li se eliberează copii ale lucrării şi nu li se modifică
nota obţinută.”

Aspectele metodologice care creează contextul normativ pentru activitatea de evaluare realizată de
către profesorii-evaluatori și reprezintă fundamentul procesului. Acest proces, în care sunt angrenați o
multitudine de actori, factori și elemente de influență este guvernat de norme, valori și principii care
orientează și conferă „valoarea adăugată” fiecărui ciclu evaluativ.
Referințe:
1. ENVIII – Anexa nr. 2 la ordinul MECTS. nr. 4801/31.08.2010, cu privire la organizarea şi

desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010 – 2011 (EN VIII);
2. ENVIII – OMEC nr. 5149/30.08.2021 privind organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale
pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2021-2022;
3. BAC – Anexa 2 la ordinul MECTS nr. 4799/31.08.2010, privind organizarea şi desfăşurarea
examenului de bacalaureat – 2011;
4. BAC – OME nr. 5151/30.08.2021 privind organizarea și desfășurarea examenului național de
bacalaureat 2022;
5. DEF – OMEC nr. 5434/31.08.2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi
desfăşurare a examenului naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar;
6. DEF – OME nr. 5239 din 09.09.2021 privind aprobarea Calendarului de organizare și
desfășurare a examenului național pentru definitivare în învățământul preuniversitar în anul
școlar 2021-2022;
7. TIT – Anexa la OME nr. 5578/2021 privind aprobarea Metodologiei-cadru privind
mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar
2022-2023.

1.2. Elemente de deontologie a evaluării
Procesul de evaluare privit ca întreg, specific contextului evaluărilor, examenelor și concursurilor

naționale, angrenează o multitudine de actori educaționali care operează cu seturi diferite de norme,
valori și acțiuni în diferitele momente și instanțe ale derulării procesului.
Astfel, profesorul evaluator aderă la valorile, principiile și normele de conduită ale Codului de etică
pentru învățământul preuniversitar:
„Art. 4. – Personalul didactic trebuie să își desfășoare activitatea profesională în conformitate cu

următoarele valori și principii:
a) imparțialitate și obiectivitate;
b) independență și libertate profesională;
c) responsabilitate morală, socială și profesională;
d) integritate morală și profesională;
e) confidențialitate și respectul pentru sfera privată;
f) primatul interesului public;
g) respectarea și promovarea interesului superior al educabilului;
h) respectarea legislației generale și a celei specifice domeniului;
i) respectarea autonomiei personale;
j) onestitate și corectitudine intelectuală;
k) atitudine decentă și echilibrată;
l) toleranță și încurajarea diversității;
m) autoexigență în exercitarea profesiei;
n) interes și responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în creșterea calității
activității didactice și a prestigiului unității/instituției de învățământ preuniversitar, precum și a
specialității/domeniului în care își desfășoară activitatea;
o) implicare în democratizarea societății;”
Fiecare dintre valorile și principiile listate fundamentează și demersul evaluativ ca parte integrantă a
procesului educațional.
O listă-cadru a elementelor constitutive și acționale ale unui posibil cod de conduită deontologică în
evaluare a fost propusă și practicată cu succes atât prin Programul Național „Dezvoltarea
competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice”, în anul 2008, cât și printr-un proiect cu rezultate
încă de actualitate: INSAM – Instrumente digitale de ameliorare a calității evaluării în învățământul
preuniversitar. ID Proiect:3074. Cod contract: POSDRU/1/1/1/S/3.
Astfel,în Metodologia evaluării realizărilor școlare ale elevilor, realizată prin proiectul INSAM, prin
raportare la activitățile de evaluare realizate de către profesorii evaluatori, „Principalele valori și
expresii lingvistice conținute de principiile evaluării sunt:
– integritatea;
– onestitatea;
– corectitudinea;
– confidențialitatea;
– transparența;
– credibilitatea internă și externă.” (Potolea, Neacșu, Manolescu, op. cit., p. 124)
Din perspectiva valorilor, a principiilor și a practicilor reflexive activate de către profesorul-evaluator

în activitățile specifice ale procesului de evaluare, transpunerea în termeni de norme asumate implică

un tablou complex din care pot fi „iluminate” cel puțin următoarele aspecte (actualizare și adaptare
după op.cit., pp. 124-125):
Principiul integrității – vizează exigența de a (se) acționa corect, transparent, având conștiința
responsabilității în aprecierea și protecția evaluărilor făcute, în afirmarea și implementarea de atitudini
pozitive cu privire la deciziile luate în raport cu toate aspectele implicate de procesul de evaluare;
Principiul onestității – vizează exigența unei preocupări sistematice pentru a respecta, a susține și a
aplica reglementările în vigoare (interne și externe, în special procedurile și codurile de procedură,
după caz);
Principiul corectitudinii – conform exigențelor acestuia toate deciziile luate vor fi în armonie cu
logica probelor administrate (scrise, practice, orale), cu interesul declarat al instituției organizatoare
(Ministerul Educației și Cercetării), prevenind, astfel, conflictele de interese personale, familiale,
locale etc. și care pot afecta independența acțiunilor în judecățile formulate în contextul și față de
domeniul evaluării educaționale;
Principiul confidențialității – conform exigențelor acestuia orice informație obținută/cunoscută

despre rezultatele obținute de candidați/persoanele implicate în evaluare trebuie să fie considerată
confidențială, difuzarea fiind permisă potrivit responsabilităților profesionale, în corelație cu
transparența în comunicarea externă, realizată pe baza unei proceduri, sub un control funcțional;
Principiul transparenței – în conformitate cu care procesele evaluării ar trebui să aibă în vedere

acuratețea informațiilor și claritatea logică a demersului, date de contextul în care se lucrează;
Principiul protejării identității evaluatorului – potrivit căruia se vor proteja nu numai valorile constitutive
ale procesului de evaluare, ci și cele ale celor implicați direct în diferitele etape și aspecte-cheie: elaborarea
probelor de examen/baremelor de evaluare și de notare; instruirea evaluatorilor; asigurarea activităților din
comisiile de evaluare/contestații; asigurarea logisticii evaluării/examenului/concursului, evitându-se, astfel,
conflictele, presiunile, tensiunile etc.;
Principiul dreptului de contestare – potrivit căruia candidatul, părintele, tutorele sau unele instituții
interesate pot cere managerilor/responsabililor/autorităților specificate în metodologiile
corespunzătoare explicații profesionale sau reverificarea, pentru unele cazuri, a probelor scrise de
examen. Activarea dreptului implică a cere, conform prevederilor legale în vigoare, cu decență și
documentat, puncte de vedere, opinii profesionale argumentate, explicații în context profesional din
partea membrilor comisiilor de evaluare cu privire la diferitele aspecte ale procesului de evaluare,
obiectivitatea evaluării etc. Exercitarea acestui drept trebuie să se facă fără presiuni de altă natură
decât cele pe care le incumbă profesionalismul și conștiința proprii statutului de evaluator extern.
Practica managementului, la nivel național a evaluărilor, examenelor și concursurilor naționale a

evidențiat și a confirmat, de-a lungul timpului, câteva seturi de valori etice intrinseci procesului de
evaluare, astfel (compilare și adaptare după op. cit., pp. 126-130):
Valori etice în administrarea și logistica procesului de evaluare:
– reflectarea explicită la nivel de metodologie, proceduri, instrucțiuni etc. a preocupării de evitare: a

omisiunilor, a lipsei de precizie/claritate a instrucțiunilor, a erorilor în lectura sau aplicarea
documentelor sau a instrucțiunilor.

Valori etice în gestionarea documentelor implicate în procesul de evaluare
– garantarea confidențialității tuturor categoriilor de informații și de date produse, activate sau

utilizate în procesul de evaluare;
– raportarea cu acuratețe a rezultatelor evaluării, implementând forme de control al calității pentru

evitarea/eliminarea erorilor, a modificărilor neautorizate, a omisiunilor etc.;
– prezentarea la timp și cu respectarea procedurilor, a datelor rezultate din evaluare, cu furnizarea

dovezilor-suport necesare;
Valori etice în relațiile cu responsabilii cu diferite roluri în procesul de evaluare:
– transparență;
– colaborare consultativă;
– cooperare în bază procedurală și în spirit constructiv;
– reducerea / diminuarea / raportarea oricăror intervenții sau presiuni neconforme, directe sau
indirecte, venite din partea unor instituții, a unor persoane private, a unor oficiali, responsabili,
manageri etc. (e.g.: tratamente preferențiale; intervenții care afectează judecata de valoare a
rezultatelor măsurabile obiectiv ale candidaților etc.);
– contribuții la dezvoltarea de studii și cercetări specifice în domeniu, cu respectarea metodologei

cercetării educaționale;
– contribuții la pretestarea și aplicarea unor strategii de prevenție și / sau rezolvare a conflictelor(de

interese, de comunicare, de interpretare tendențioasă etc.).
Valori etice în comunicarea internă dintre profesorii-evaluatori
– diseminarea, clarificarea și împărtășirea valorilor și a principiilor care guvernează o evaluare de

calitate (inclusiv cu dovezile privind asigurarea calității procesului);
– consolidarea conduitei eticeprivind participarea la întregul proces de evaluare;
– promovarea și protejarea profesorilor-evaluatori prin asigurarea unui climat stimulativ de organizare

a fluxurilor comunicării, prin valorizarea interacțiunilor funcționale, construite pe încredere, pe
integritatea îndeplinirii fiecărui rol cu eficacitate și în limitele competențelor și ale responsabilităților
definite procedural.
Valori etice în selectarea profesorilor-evaluatori
– demonstrarea specializării necesare exercitării rolului de evaluator pentru

disciplina/disciplinele/modulele pentru care face opțiunea;
– obiectivitate științifică și conduită transparentă probate în timp dublate de lipsa unor acte sau conduite
discriminative în materie de caracteristici ale personalității candidaților sau ale colegilor evaluatori, de
statut – roluri, de gen, rasă, religie, apartenență la vreun grup/vreo comunitate specifică etc.;

– demonstrarea îndeplinirii unor standarde calitative ce definesc explicit competența științifică în
domeniul evaluat;
– probarea conștiinței apartenenței la comunitatea evaluatorilor apreciați ca fiind „buni evaluatori” sau
reflectând practic rezultate ale evaluării obiective.
Valori etice în prevenirea și rezolvarea conflictelor de interese
– conștientizarea și asumarea implicațiilor privind completarea diferitelor tipuri de Declarații de

evitare a conflictului de interese, în care se precizează expres că sunt înțelese cerințele cu privire la
conflictul de interese, înțeles drept „situația în care imparțialitatea și obiectivitatea îndeplinirii funcției
de membru sau participant în comisia de evaluare sunt compromise din rațiuni familiale, emoționale,
politice, etnice, interese economice sau orice alte interese împărtășite cu un candidat”;
– prevenirea situațiilor care ar putea fi clasificate drept „conflict de interese” se poate realiza prin
acțiuni precum: neimplicarea în procesul de evaluare a unor persoane interesate sau aflate în sfera
competitorilor pentru un anumit post (de ex., în cazul concursului); neacceptarea oferirii de avantaje,
promisiuni, bani, poziții, favoruri, daruri etc., venite din partea celor aflați în contextul procesului de
evaluare (inclusiv intenții deschise sau netransparente de promovare profesională, managerială,
politică etc.); raportarea utilizării pozițiilor asociate statutului/rolului de profesor-evaluator pentru a
tranzacționa și/sau a obține avantaje profesionale proprii ca profesor, director, inspector, manager etc.
Statutul/rolul profesorului-evaluator este exercitat într-un climat care trebuie guvernat de norme,
valori, acțiuni asumate și internalizate pentru a putea demonstra calitatea actului evaluativ. Existența
unui cod de conduită deontologică în evaluare poate fi „formalizată” sau nu sub forma unui cod de
etică. Literatura de specialitate propune o diversitate de opțiuni, dar fundamentală rămâne acțiunea
sistematică, transparentă și documentată în spiritul deontologiei asumate.
Referințe:
1. Codul de etică pentru învățământul preuniversitar elaborat în baza art. 10 și art. 16 din Ordinul ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a Consiliului național de etică din învățământul preuniversitar. Descărcare de pe:
https://www.edu.ro/sites/default/files/proiect%20cod%20etica%2019_12_2016.pdf.
2. Potolea, Dan; Neacșu, Ioan; Manolescu, Marin (2011). Metodologia evaluării realizărilor școlare
ale elevilor. București, Editura ERC Press, pp. 124-125.
3. Gilman, Stuart, C. (2005). Ethics Codes and Codes of Conduct as Tools for Promoting an Ethical
& Professional Public Service. Comparative Successess and Lessons. Washington DC, Prepared for
the PREM, The World Bank. Download de pe https://www.oecd.org/mena/governance/35521418.pdf.
1.3. Principii și practici evaluative în evaluările, examenele și concursurile naționale
Calitatea procesului de evaluare administrat în contextul evaluărilor, examenelor și concursurilor

naționale este un deziderat care poate fi atins, pe de o parte, prin monitorizarea sistematică a
respectării normelor, principiilor, valorilor asumate și, pe de altă parte, prin dezvoltarea de practici
evaluative optimizate pentru fiecare dintre componentele procesului.

Astfel, în acest context specific, principalele componente vizate în monitorizarea asigurării calității
sunt:
1. proiectarea instrumentelor de evaluare (probe de examen);
2. administrarea instrumentelor de evaluare la nivel de sistem;
3. coordonarea, la nivel sistemic, a evaluării și a notării probelor de examen administrate;
4. raportarea rezultatelor evaluării;
5. feedback-ul și asumarea „lecțiilor învățate” pentru proiectarea următorului ciclu de evaluare.
Funcționarea optimă a tuturor componentelor conduce la atingerea scopului fundamental: decizia

evaluativă în cazul fiecărui candidat să fie cea adecvată nivelului, caracteristicilor,
performanțelor individuale demonstrate în situația de evaluare/examinare/concurs.
Funcționarea optimă a tuturor componentelor documentează și faptul că procesul de evaluare

demonstrează următoarele caracteristici:
– obiectivitate – urmărită prin parametri precum: calitățile instrumentului de evaluare; concordanța

dintre deciziile evaluative a doi sau mai mulți evaluatori privind rezultatele aceluiași candidat;
diminuarea sau controlul subiectivității evaluatorului în raport cu decizia evaluativă etc.;
– echivalență – urmărită prin parametri precum: concordanța dintre diferitele forme ale
instrumentelor de evaluare administrate în diferite sesiuni/ani în cazul aceleiași discipline etc.;
– echitate – urmărită prin parametri precum: caracterul nepărtinitor al sarcinilor de evaluare /

itemi / probe; imparțialitatea față de toți candidații etc.;
– transparență – urmărită prin parametri precum: respectarea termenelor stabilite pentru

comunicarea publică a rezultatelor la nivel de sistem; protejarea dreptului la intimitate și date
personale; respectarea normelor privind accesul la date și comunicarea publică; documentarea
fiecărei etape a procesului de evaluare; argumentarea deciziei evaluative etc.
Susținerea cu argumente a acestor caracteristici ale procesului de evaluare contribuie la

consolidarea încrederii diferitelor categorii de beneficiari în calitatea deciziilor evaluative vizând
rezultatele candidaților la evaluările/examenele/concursurile naționale.
Astfel, calitatea globală a procesului de evaluare este o rezultantă a calității fiecărei componente
reunite într-un angrenaj funcțional la nivel sistemic.
Din perspectiva necesității de asigurare a calității procesului de evaluare în contextul evaluării

„cu miză ridicată” pentru candidați, în sensul în care deciziile evaluative pot avea un impact
decisiv asupra parcursului educațional ulterior sau asupra carierei fiecăruia, practicile evaluative
actuale la nivel mondial evidențiază câteva tendințe:
1. Există o necesitate de raportare la standarde comune care să orienteze procesul de evaluare.

De exemplu, asociația profesională europeană ce reunește organizațiile semnificative ale
domeniului – The Association of Educational Assessment – Europe propune un cadru

european al standardelor comune pentru evaluarea educațională, acesta fiind un demers
unificator și de consolidare atât a valorilor comune, cât și a practicilor din domeniu;
2. Există o preocupare semnificativă pentru creșterea calității procesului de evaluare și de notare

(engl. marking, scoring), reflectată prin cercetări aprofundate (de exemplu, cele conduse de
către Cambridge Assessment, University of Oxford, Dpt. of Education).
3. Sunt vizibile eforturile de a identifica modalități, strategii, tehnici, proceduri de diminuare a

subiectivității factorului uman în evaluare și notare cu scopul creșterii calității deciziei
evaluative, în beneficiul candidaților. O direcție clară de acțiune este investiția în formarea
evaluatorilor. De exemplu, cercetările întreprinse de AQA – Centre for Education Research and
Practice evidențiază aceste demersuri: „Caracteristicile unui bun evaluator nu pot fi distilate
într-o simplă listă de dorințe și multe dintre cercetări confirmă faptul că acuratețea evaluării
nu este dependentă de caracteristicile ușor de măsurat ale background-ului unui evaluator.
Unele dintre studii arată că evaluatorii cu experiență evaluează cu fidelitate mai ridicată, dar,
pentru unele tipuri de evaluări, expertiza specifică disciplinei nu este întotdeauna o cerință
necesară. Pe de altă parte, cercetările noastre arată că formarea și standardizarea joacă un
rol-cheie în îmbunătățirea fidelității evaluării.” (pagina web a AQA citată)
Referințe:
1. The Association of Educational Assessment – Europe (2010). European Framework of

Standards for Educational Assessment. 1.0. 29 p. Descărcare de pe: https://www.aea-
europe.net/professional-development/standards-for-assessment/
2. Bell, John F.; Bramley, Tom; Claessen Mark, J.A e.a. (2007). Quality Control of Examination Marking. In:
Research Matters: Issue 4. Descărcat de pe: cambridgeassessment.org.uk/Images/500.467-quality-control-
of-examination-marking.pdf.
3. Elliott, Victoria e.a. (2016). A marked Improvement? A review of the Evidence of Written
Marking). Descărcat de pe:
https://www.researchgate.net/publication/301749224_A_marked_improvement_A_review_of
_the_evidence_on_written_marking.
4. De Moira Pinot, Anne (2020). Marking Quality – Pagina AQA – Centre for Educational
Research and Practice. Descărcat de pe: https://research.aqa.org.uk/research-themes/marking-
quality

ACTIVITĂȚI PRACTIC-APLICATIVE
Activitate de reflecție și valorizare:
1. Selectați una din cele patru Metodologii propuse pentru dezbatere (EN VIII, BAC, DEF,
TIT).
2. Alegeți o prevedere a metodologiei și apoi identificați un principiu/o normă /o valoare cu care
puteți stabili o relație de corespondență.
3. Contextualizați corespondența găsită pentru disciplina la care veți face evaluare în calitate de
profesor-evaluator, propunând o schimbare/un element de optimizare a prevederii din
metodologie. Puteți aborda principiul/norma/valoarea dintr-o perspectivă diferită.
4. Finalizați exercițiul prin completarea tabelului următor:
Am înțeles Reflectez Aplic

(Prevederea din (Identific principiul / (O propunere de
Metodologie, situația de valoarea/norma optimizare/schimbare, pe
fapt) corespunzătoare) baza unui argument)

CPEECN Suport Curs Modulul 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CPEECN Suport Curs Modulul 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program de formare continuă în vederea constituirii

Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

1.1. Repere normative și legislative

Comunitatea de practică a profesorilor-evaluatori pentru evaluările, examenele și concursurile

Procesul de evaluare realizat de către profesorii-evaluatori în cadrul evaluărilor, examenelor și

1. ENVIII – Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;

2. BAC – Examenul național de bacalaureat;

3. DEF – Examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar;

4. TIT – Concursul naţional pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în

1. ENVIII – Selecție a prevederilor din metodologia în vigoare

CPEECN, Modulul 1, pagina 1 din 29

CPEECN, Modulul 1, pagina 2 din 29

(7) Toate borderourile, însoţite de listele cu numerele lucrărilor şi cu distribuţia acestora pe

(8) Lucrările se evaluează şi se apreciază de fiecare evaluator, separat, respectându-se baremele de

CPEECN, Modulul 1, pagina 3 din 29

Art.22. – 1) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la unitatea de învăţământ, în

(2) Procedura de evaluare a lucrărilor în centrul judeţean de contestaţii va respecta prevederile

(3) După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii

CPEECN, Modulul 1, pagina 4 din 29

(4) Hotărârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii se consemnează într-un

2. BAC – Selecție a prevederilor din metodologie

2.1. Probele de certificare a competenţelor lingvistice şi digitale

(3) Examinarea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 candidaţi.

CPEECN, Modulul 1, pagina 5 din 29

(2) Suplimentul descriptiv al certificatului de competenţă conţine descrierea competenţelor lingvistice

(2) Rezultatul evaluării competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională nu se

(4) Suplimentul descriptiv al certificatului de competenţă, ce conţine descrierea competenţelor

(4) În funcţie de punctajul obţinut, se va stabili nivelul de competenţă digitală a candidatului:

CPEECN, Modulul 1, pagina 6 din 29

2.2. Evaluarea lucrărilor scrise

CPEECN, Modulul 1, pagina 7 din 29

(8) Lucrările se evaluează şi se apreciază de fiecare evaluator, separat, respectându-se baremele de

VIII. STABILIREA REZULTATELOR FINALE ŞI REZOLVAREA

CPEECN, Modulul 1, pagina 8 din 29

(11) Rezultatele examenului naţional de bacalaureat sunt publice.

(13) Rezultatele obţinute la probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale nu se contestă.

Art.71 – (1) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la centrul de examen, în

CPEECN, Modulul 1, pagina 9 din 29

Art. 72 – (1) Comisiile judeţene/a municipiul Bucureşti/regionale de contestaţii reevaluează lucrările

(3) După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii

(4) Hotărârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti/regionale de contestaţii se consemnează

CPEECN, Modulul 1, pagina 10 din 29

„Art. 9 (1) Comisiile de bacalaureat județene/Comisia de bacalaureat a municipiului București

Art. 10 Comisia Națională de Bacalaureat stabilește prin procedură specifică modalitatea de

CPEECN, Modulul 1, pagina 11 din 29

(2) Comisia Națională de Bacalaureat va transmite Comisiei de bacalaureat județene/Comisiei de

Art. 14 (1) Comunicarea rezultatelor obținute la examenul național de bacalaureat se face

3. DEF – Selecție a prevederilor din metodologie

„ART. 21 (1) Subiectele, baremele de evaluare, modelele/modelele-cadru de subiecte şi bareme

CPEECN, Modulul 1, pagina 12 din 29

(2) Modelele/Modelele-cadru de subiecte şi bareme elaborate de Centrul Naţional de Politici şi

(3) Responsabilitatea privind elaborarea şi structura subiectelor - încadrarea în programa aprobată,

CPEECN, Modulul 1, pagina 13 din 29

(3) Arondarea disciplinelor de examen/judeţelor la centrele de evaluare se realizează de către

CPEECN, Modulul 1, pagina 14 din 29

(6) Evaluarea lucrărilor şi afişarea rezultatelor la centrele de examen şi pe site-ul

SECŢIUNEA a 7-a Soluţionarea contestaţiilor

ART. 37 (1) Contestaţiile se depun la centrele de examen, în termenul prevăzut în Calendar.

CPEECN, Modulul 1, pagina 15 din 29

ART. 39 Comisia de contestaţii are următoarele atribuţii: a) primeşte de la comisia de evaluare

CPEECN, Modulul 1, pagina 16 din 29

(3) Gestionarea, completarea şi eliberarea certificatelor de acordare a definitivării în învăţământ se

4. TIT – Selecție a prevederilor din metodologie