Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”

Facultatea de Arhitectură / Studiul Formei / 2021-2022

Tema 1 (prima parte)

Cum cunoaștem și cum descriem un spațiu.
Despre tehnica schițării.

Durata – temă dublă: săptămâna I : prezentare: 1 oră, lucru în atelier: 3 ore

săptămâna III : prezentare: 1 oră, lucru on-line: 3 ore
săptămâna V : predare finala

1. Premise:
Schița este o formă de expresie rapidă, liberă și puternică prin care se urmărește redarea esenței ideii,
situației sau obiectului (peisajului, etc) studiat. Schițele pot fi analitice, conceptuale sau de observație.
Ele diferă în funcție de tehnica utilizată, mărimea suprafaței pe care sunt realizate (hârtie, foiță, etc),
intervalul de timp în care sunt compuse, etc.

Schițele conceptuale pot dezvălui esența unei idei complexe. Provocările acestui tip de schiță sunt
claritatea șI concizia cu care se exprimă ideea unui proiect.
Schițele analitice pot fi folosite pentru a analiza o clădire, un spațiu sau componentele acestuia. Aceste
schițe pot fi realizate în orice stadiu al unui proiect. |n stadiile de început pot comunica o anumită
intenție, iar în stadiile ulterioare ele pot explicita ideile asociate cu descrierea clădirii sau aspecte ale
construcției.
Schițele de observație (ceea ce numim de obicei desene de observație) pot fi folosite pentru a descrie
amănunțit diverse aspecte ale clădirii, explorarea spațiilor, diversitatea materialelor, etc.

Tehnicile în care schițele se pot realiza sunt multiple iar alegerea lor depinde de preferințele
individuale dar șI de stilul fiecărui arhitect. Tehnica schițării necesită practică și experimentare
îndelungată.

2. Obiective didactice:
Această primă temă este direct legată de enunțul primei teme de la atelierul de proiectare:
„Primul semestru al anului I propune aplecarea asupra unei serii extinse de astfel de modele sau clădiri
de referință, care au fost alese si grupate urmărind 6 tipologii spațiale distincte: 1. Spațiu liniar, 2.
Spațiu central, 3. Spațiu cameral, 4. Spațiu hipostil, 5. Curte interioară și 6. Portic (definite mai detaliat
în textul asociat seriei de exemple).
(...) Pentru primul exercițiu miza este aceea de a aborda, studia, analiza și discuta la nivelul atelierului
toate cele 6 tipuri spațiale..
(...) veți alege câte una dintre aceste clădiri de referință (alta pentru fiecare din echipe) și o veți
investiga, examinând-o ca pe un mentor. Veți încerca să o descifrați și să o înțelegeți, folosind și
explorând în primul rand desenul ca instrument pentru lectura, descrierea și analiza acelei clădiri.
(…) În explorarea voastră, veți încerca în prima etapă să descifrați principiile spațiale elementare care
au configurat modelul respectiv, precum și relații, raporturi și caracteristici care se vor referi (fară a se
limita la acestea) și la:
program: funcțiune, rol, organizare, relația cu orașul
amplasare: poziție, orientare, relația cu vecinătățile și orașul
context: istoric, cultural, arhitectural
spațiu: tipul și forma spațiului și raporturile acestuia cu tipologia în care a fost încadrat
geometrie: dimensiuni, formă, proporții, raportare la dimensiunea umană
scară: masă, volum, raportare a corpului clădirii la corpul uman și la alte clădiri, fie adiacente, fie
similare ca program, tipologie spațială etc.
structură: sisteme și principii structurale elementare, ordine structurală
construcție: alcătuire, sistem constructiv, materiale
limită: prezența și modul de utilizare a limitei / peretelui / închiderii
acoperire: tipul, forma și importanța acoperirii
partiție: tipul și forma partiției
iluminare: tipul și direcția luminii, modul de iluminare
expresie: intenții, mod de obținere
parcurgere: mod de circulație și parcurgere a spațiilor
relații vizuale:între spațiile care alcătuiesc clădirea / între acestea și exteriorul clădirii
+ orice alte caracteristici relevante pentru modelul studiat”

Obiectivele acestei teme de la Studiul Formei sunt:

- studiul schițelor și desenelor unor mari arhitecți și înțelegerea vocabularului lor grafic
- înțelegerea diferenței dintre cele trei feluri de schițe
- exersarea și rafinarea simțului observației
- dezvoltarea capacității de a hotărî ce fel de schiță e potrivită în funcție de timpul pe care îl avem la
dispoziție, de subiect, de viteza de lucru pe care știm că putem miza, etc
- formarea capacității de a analiza atent și inteligent un spațiu, conform unei intenții personale
- capacitatea de a corela diferitele tipuri de schițe cu modalități de a nota gânduri, idei, observații
- îmbunătățirea abilităților personale legate de desen, culoare, etc
2. Conținutul ecercițiului:
Pe hârtie A4, fiecare student va realiza 12 schițe minimum, câte 2 pentru fiecare din cele 6
tipologii propuse la atelier (cele două schițe vor reprezenta analiza a două exemple diferite).
Fiecare din cele 12 schițe va avea ca inspirație schițele unui mare arhitect prezentat (se vor
alege cel puțin patru arhitecți diferiți)
- Studenții vor alege maniera pe care o simt cea mai potrivită pentru clădirea aleasă, pentru
atmosfera care o definește, pentru expresia ei arhitecturală, etc.
- Schițele vor fi crochiuri, dar și schițe analitice, precum și schițe de observație (desene)
- Se vor folosi tehnici cât mai diverse: creion, cărbune, tuș, markere, tehnici mixte, având grijă
ca tehnica aleasă să fie cât mai potrivită pentru subiectul analizat.
- Fiecare student poate folosi notații acolo unde crede că este nevoie, ținând cont de
compoziția fiecărei schițe. Notațiile trebuie să întregească și să completeze armonios schița pe
care o acompaniază.

4. Criterii de evaluare:
- calitatea și expresivitatea desenului
- armonia compoziției,
- calitatea dialogului dintre schițe și notații
- armonia culorilor folosite
- paginarea
- potrivirea dintre maniera aleasă și subiectul schiței

5. Materiale:
- hârtie format A4 , tușuri colorate, creion, peniță, pensulă, acuarele, creioane colorate, markere, etc
- hârtia folosită va avea diverse consistențe: hârtie pentru acuarelă și markere, hârtie de desen, hârtie
obișnuită, hârtie de împachetat, hârtie învechită.

6. Predare:
Schițele vor fi predate la începutul ședinței de atelier în care se va lucra tema a doua.

7. Bibliografie:
- Ching Frank, Architectural Graphics, Van Nostrand Reinhold Company, 1985, New York, U.S
- Herzberger Hermann, Lessons for students in architecture, 010 Publishers, 1998, Rotterdam, Nederlands
- Roudarski Stanislav, Towards Morphogenesis in Architecture, Internation Journal of architectural computing,
2010, London, U.K.
- Henry Mc Goodwin, Architectural Shade and Shadows , Bades & Guild Company, 1904, Boston, U.S.
- Steel Liz, 5-Minute Sketching - Architecture: Super-quick Techniques for Amazing Drawings
- Kliment Stephen, Architectural Sketching and Rendering: Techniques for Designers and Artists, Watson-Guptil
Publications, 1984, U.S.
- Hutchison Edward, Drawing for Landscape Architecture: Sketch to Screen to Site, Thames Hudson, 2016, USA
- Van Uffelen Chris, The Book of Drawings & Sketches: Architecture, Braun, 2013, Switzerland
- Ames Lee J., Draw 50 Buildings and Other Structures: The Step-by-Step Way to Draw Castles and Cathedrals,
Skyscrapers and Bridges, and So Much More..., Watson-Guptil Publications, 2013, U.S.