S.C. S.R.L.

PLANUL DE URGENTA INTERNA

1. NOTĂ INTRODUCTIVĂ

1.1. SCOP
Planul de urgenţă internă s-a elaborat în scopul planificării măsurilor specifice
pentru reducerea riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi
integrităţii bunurilor materiale în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe
chimice periculoase existente şi prelucrate pe amplasamentul SC…………………. SRL –
aşa cum sunt acestea definite în Hotărârea de Guvern nr. 804 din 2007.
Planul de urgenţă internă are la bază identificarea riscurilor potenţiale specifice,
precum şi procedurile de răspuns în vederea asigurării:
 informării oportune a responsabililor de activităţi, a angajaţilor, a autorităţilor publice
competente, a operatorilor industriali din apropiere, a societăţilor implicate în acţiuni
de intervenţie şi a populaţiei;
 pregătirii personalului cu funcţii de decizie, a angajaţilor şi a forţelor de intervenţie;
 realizării efective a intervenţiei de urgenţă, în mod organizat şi într-o concepţie
unitară, pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea consecinţelor;
 refacerii şi reabilitării factorilor de mediu;
 reluării în condiţii normale a activităţilor de producţie

1.2. BAZA LEGALĂ

Elaborarea planului de urgenţă interna s-a realizat în scopul îndeplinirii cerinţelor
HG nr. 804 din 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanţe periculoase prezentate în Articolul 11, paragraful (2), aliniatul b) şi
paragraful (6) precum şi ANEXA nr. 4 - DATE ŞI INFORMAŢII care trebuie incluse în
planurile de urgenţă, punctul 1, „Planurile de urgenţă internă”. S-a mai ţinut cont de
Ordinul nr.647 din 16 mai 2005 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea
Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în
care sunt implicate substanţe periculoase, care este încă aplicabil în conformitate cu
articolul 26, paragraful (2) din HG nr. 804 din 2007deşi acest act normativ descinde din
Pagina 1 din 14
HG nr. 95 din 23 ianuarie 2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, deşi aceasta a fost
abrogată odată cu publicarea hotărârii mai sus citate, aflate acum în vigoare.

1.3. BAZA TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ

Operatorul industrial SC………………………. SRL a fost încadrat de către

autorităţile competente, sub aspectul cantităţilor relevante de substanţe periculoase, ca
având un grad de risc moderat, care face ca în cazul acesta să se aplice exigenţele
articolelor 7 şi 8 din HG nr. 804 din 2007.
Această încadrare a fost efectuată pe baza notificării operatorului
SC…………………….. SRL întocmită conform HG nr. 804 din 2007, Anexa Nr. 1, Nota 4 şi
cu respectarea Ordinului nr.1.084 din 22 decembrie 2003 al ministrului agriculturii,
pădurilor, apelor şi mediului privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care
prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse.
Pentru realizarea Planului de Urgenţă Internă s-au mai folosit şi rezultatele cuprinse
în Analiza de risc şi în Politica de prevenire a accidentelor majore în care sunt implicate
substanţe chimice (inclusiv programul de management.

Pagina 2 din 14
 2 . INFORMATII DESPRE OBIECTIV ŞI ZONA ÎNCONJURĂTOARE

2.1. AMPLASARE
Societatea Comercială.- descriere constructiii, vecinatati, suprafete construite, desfasurate,
utilitati, etc.

2.2. DATE METEO-CLIMATICE ŞI HIDROGRAFICE

Clima din zona oraşului ……………………este temperat-continentală, cu următoarele
caracteristici:
 Temperatura medie anuală : + 10,6 C
 Temperatura minima absolută : - 30,0 C
 Temperatura maxima absolută : + 39,4 C
Precipitaţiile medii anuale sunt de 588 mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a
lungul a 10 ani, repartizate pe anotimpuri astfel:
 Iarna : 105,9 mm
 Primăvara: 138,3 mm
 Vara: 211,8 mm
 Toamna: 132,0 mm
Direcţia vânturilor dominante a este nord-est (14,9%) şi est (13,3%). Calmul plat reprezintă
25,8% din durata anului, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,3-3,1
metri/sec.
Adâncimea maximă de îngheţ este de 0,8-0,9 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ
(temperaturi mai mici sau egale cu 0 C) este de 101,2 zile/an.
Zona de câmpie în care sunt amplasate utilităţile industriale ale operatorului are înclinări
reduse, de 1 - 3, spre SE şi se situează la altitudini absolute cuprinse între 160 m la Tinosu şi 240

Pagina 3 din 14
m la Movila Vulpii; văile care o fragmentează pe direcţia NV-SE sunt văile râurilor Prahova,
Teleajen şi ale afluenţilor lui (Leaotu şi Dâmbu).
Densitatea reţelei hidrografice în zona municipiului ……………… este cuprinsă între 0,1 şi
0,5 km/km2.

2.3. PROFILUL ACTIVITĂŢII

SC …………………… SRL este o societate comercială cu răspundere limitată,
Activitatea acesteia este de fabricarea şi comercializarea uleiurilor minerale.

2.4. SCURT ISTORIC AL OPERATORULUI INDUSTRIAL

.

2.5.OBIECTIVE CARE POT FI AFECTATE DE UN ACCIDENT MAJOR

Un accident major produs în parcul industrial Teleajen poate afecta obiectivele din tabelul
de mai jos.
Nr. crt. Zona sau obiectivul ce poate fi afectat Nr. telefon Nr. persoane
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
Alertarea se va face cu sprijinul autorităţilor
19.
(poliţie, jandarmerie)
20.

3 .IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA EVENIMENTELOR

3.1. TIPURI DE EVENIMENTE ŞI LOCURI POSIBILE DE PRODUCERE

Din analiza de risc efectuată şi din datele istorice şi cele de teren, rezultă
următoarele:
Evenimentele care pot afecta grav utilajele şi echipamentele operatorului industrial
………………………… pot fi următoarele:
 Distrugeri mecanice: distrugerea rezervoarelor de uleiuri şi aditivi, prăbuşirea
halei sectorului de îmbuteliere, a altor construcţii industriale administrative,
Pagina 4 din 14
 ruperi de conducte, distrugeri ale utilajelor de transport de toate tipurile în
timpul încărcării sau descărcării materiilor prime sau a produselor chimice,
distrugeri ale utilajelor de transport staţionate de toate tipurile, deraierea
cisternelor feroviare în timpul deplasării.
 Incendii: aprinderea uleiurilor din rezervoare, aprinderea aditivilor
combustibili, aprinderea izolaţiilor conductorilor electrici, alte incendii
provocate de scurt-circuite electrice, incendii la sectorul de îmbuteliere
 Imisii / emisii de gaze toxice: oriunde în obiectiv
3.2. CAUZE POSIBILE ALE PRODUCERII AVARIEI
 Distrugerile mecanice pot fi produse de următoarele cauze:
1. Seisme cu o intensitate semnificativă (8 grade sau mai mult pe scara
Medvedev-Sponheuer-Karnik numită curent scara MSK)
2. Unda de şoc aeriană cauzată de o explozie a instalaţiilor din afara
obiectivului cu valori de peste 0,30-0,50 kgf/cm2 a suprapresiunii în
frontul acesteia (Δpf).
3. Explozii declanşate intenţionat şi care duc la formarea ulterioară a altor
amestecuri explozive (de exemplu dispersii fine de uleiuri în aer), sau
care distrug prin energia proprie instalaţiile operatorului, total sau
parţial, în funcţie de cantitatea detonată.
 Incendiile pot avea următoarele cauze:
1. Scurt-circuite electrice
2. Autoaprinderi datorită stării tehnice precare a unor rezervoare,
permiţând apariţia de exfiltrate în izolaţia acestora şi propagarea la alte
rezervoare din parcul de rezervoare, cu concursul erorii umane
(nerespectarea procedurii de verificare a stării utilajelor la preluarea
schimbului)
3. Descărcări electrice naturale
4. Incendieri intenţionate, sabotaje
5. Greşeli umane făcute cu încălcarea regulamentului de funcţionare
(ultilizarea în orice scop a flăcării deschise este strict interzisă) sau
folosirea echipamentelor electrice interzise prin regulamentul de
funcţionare
 Imisiile/ emisiile de gaze toxice pot avea drept cauză:

Pagina 5 din 14
 1. Scăpări de gaze toxice datorită unor defecţiuni grave la instalaţiile
chimice din parcul industrial, altele decât cele cu care lucrează
operatorul ..............................................
2. Incendiile de mare amploare (concurs de impacturi negative)
3.3. EFECTELE PREVIZIBILE ALE EVENIMENTELOR
 Distrugerile mecanice pot fi:
1. Moderate – soldate cu distrugeri minore ale instalaţiilor şi construcţiilor,
scăpări neînsemnate cantitativ de substanţe petroliere, răniri uşoare ale
unei persoane fără a necesita spitalizare. Acest gen de distrugeri pot fi
produse de un seism de intensitate situată în jurul valorii de 7 grade pe
scara MSK sau de o explozie în afara obiectivului soldată cu o
suprapresiune în frontul undei de şoc mai mic de 0,30 kgf/cm 2. Costurile
reparaţiilor sunt mici iar unitatea poate să reînceapă activitatea în acelaşi
schimb în care a fost întreruptă, fără pierderi financiare semnificative.
2. Medii – distrugeri ale instalaţiilor şi construcţiilor care au drept rezultat
scăpări de produse petroliere în cantităţi mari, dar fără a se depăşi bordura
de retenţie a rezervoarelor, răniri de persoane dintre care unele pot avea
nevoie de spitalizare. Acest gen de distrugeri pot fi produse de un seism de
intensitate cuprinsă între 7 şi 8 grade pe scara MSK sau de o explozie în
afara obiectivului soldată cu o suprapresiune în frontul undei de şoc
cuprinsă între 0,30 şi 0,50 kgf/cm 2. Costurile reparaţiilor sunt însemnate, iar
reluarea activităţii poate fi făcută după 1-3 zile de întrerupere, cu pierderile
financiare aferente acestei întreruperi. La aceasta se mai adaugă costurile
necesare pentru verificarea tehnică generală a utilajelor pentru depistarea
eventualelor distrugeri ascunse, sau a defectării unor părţi din utilaje care
în timp pot deveni surse active de pericol şi daune.
3. Majore – au loc pierderi masive de substanţe petroliere din rezervoare,
depăşindu-se bordura de retenţie şi afectând solul; în obiectiv are loc
accidentarea mai multor persoane cu necesitate de spitalizare, fiind
posibile şi decese; costurile reparaţiilor sunt extrem de mari sau chiar
poate fi necesară demolarea unei mari părţi din construcţiile civile şi
industriale şi reconstruirea acestora; pierderile financiare sunt foarte mari şi
pot impune, la nivelul maxim al distrugerilor, necesitatea abandonării
obiectivului în condiţiile impuse de lege (închiderea bazată pe un proiect,
avizul APM Prahova bazat pe un bilanţ de mediu, restaurarea pe bază de

Pagina 6 din 14
 proiect a elementelor constitutive ale mediului afectate de accident, în
special solul şi apele subterane). Acest gen de distrugeri pot fi produse de
un seism de intensitate cuprinsă de peste 8 grade pe scara MSK sau de o
explozie în afara obiectivului soldată cu o suprapresiune în frontul undei de
şoc de peste 0,50 – 0,80 kgf/cm 2. De asemenea, efecte de această
amploare le pot avea o explozie provocată intenţionat în scop de sabotaj.
 Incendiile pot fi:
1. Locale şi de mică amploare, provocate de scurt-circuite electrice,
autoaprindere sau descărcări electrice, uşor de localizat şi stins cu
mijloacele proprii
2. Locale şi de amploare medie sau mare, provocate de scurt-circuite
electrice sau descărcări electrice, care pot fi localizate şi stinse cu
mijloacele proprii asociate cu mijloacele serviciilor societăţii specializate
……………………………………. cu care operatorul are contract.
3. Extinse şi de amploare mare provocate de sabotaje sau acte teroriste,
putând depăşi capacitatea de localizare şi stingere din parcul industrial, şi
prin urmare necesitând sprijinul autorităţilor (pompierii militari).
 Imisii / emisii de gaze toxice, care pot avea drept cauze:
1. Imisiile pot surveni ca urmare a unui accident major produs la instalaţiile
din parcul industrial unde aceste gaze sunt produse tehnologice
intermediare sau pot apărea în urma unui accident tehnologic din parcul
industrial urmat de o succesiune de reacţii chimice necontrolate.
2. Emisiile pot să apară din cauza incendiilor de amploare mare şi constau în
principal în fum şi dioxid de carbon (dioxidul de sulf sau oxizii de azot apar
în cantităţi reduse, datorită compoziţiei substanţelor din obiectiv.

4. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE

4.1. CONSTITUIREA CELULEI DE CRIZĂ

A. Comandantul de drept a celulei de criză pentru urgenţele care se rezolvă cu

mijloacele aflate la dispoziţia parcului industrial este responsabilul cu managementul
securităţii. Va fi numit / vor fi numiţi neîntârziat prin decizie semnată şi aprobată de
Pagina 7 din 14
conducerea superioară înlocuitorul / înlocuitorii acestuia, în ordinea în care vor fi solicitaţi
dacă titularul de drept nu este disponibil.
B. În situaţii speciale, de regulă atunci când este necesară o intervenţie care
depăşeşte capacitatea de intervenţie locală şi este necesară mobilizarea autorităţilor,
reprezentantul autorizat a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă va prelua comanda
celulei de criză sau va decide persoana aptă de a o prelua în vederea declanşării
procedurilor din planul de urgenţă externă şi a apela la mijloacele de intervenţie zonale.
Din celula de criză constituită la nivelul planului de urgenţă internă fac parte în afara
comandantului de drept, dispecerul rafinăriei …………………….., conducătorul executiv al
societăţii de pompieri civili …………………………….. (societate care mobilizează dacă
este cazul dispensarul medical şi staţia de ambulanţe); în situaţii de urgenţe mai mari
decât gradul A/B, care presupun aplicarea Planului de Urgenţă Externă se cooptează în
celula de criză reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, care va
prelua în cazuri stabilite de această instituţie, conducerea operaţiunilor de intervenţie.
La declanşarea alarmei, se adună la locul stabilit de comandamentul de intervenţie:
echipa de cercetare, echipa de salvare, echipa de intervenţie tehnologică şi echipa de
intervenţie specială.
Toate echipele speciale se vor prezenta la locul de adunare, dotate cu
echipamentul de protecţie corespunzător si cu materialele de intervenţie adecvate situaţiei
create.
Dintre aceste echipe, numai echipa de intervenţie tehnologică şi cea de
salvatori este constituită din personal aparţinând SC…………………………………..
Celelalte echipe de intervenţie provin din unităţile specializate sau deconcentrate ale
parcului industrial. În cazul urgenţelor cu grad mai mare de A/B, este necesar sprijinul
autorităţilor competente pentru situaţii de urgenţă.
În funcţie de situaţia creată, conducerea Celulei de criză dă dispoziţii echipelor
speciale asupra acţiunilor concrete pe care trebuie sa le întreprindă, acestea trecând
imediat la executarea sarcinilor primite.
În timpul intervenţiilor se vor respecta cu stricteţe normele şi instrucţiunile de
protecţia muncii si P.S.I. specifice sectoarelor în care se intervine şi a procedurilor pentru
reparaţiile care se efectuează.
Echipa de salvare si echipa de cercetare , după terminarea activităţilor dispuse, vor
raporta modul de îndeplinire al misiunilor comandamentului Celulei de criză sau care va
dispune – dacă este cazul – noi sarcini pentru fiecare echipă sau va ordona evacuarea
acestor echipe.

Pagina 8 din 14
 Încetarea activităţii echipei de intervenţie tehnologică şi a echipei de intervenţie in
focar se va dispune de comandamentul Celulei de criză care conduce toate acţiunile
operative din teren. Acesta va dispune si evacuarea echipelor de intervenţie în
următoarele situaţii:
 Problemele au fost rezolvate
 Accidentul major nu poate fi controlat din interior, fiind necesare acţiuni
exterioare pentru localizarea sinistrului în vederea protejării proximităţilor.

4.2. ORGANIZAREA ECHIPELOR DE INTERVENŢIE

4.2.1. COMPONENŢA ECHIPEI DE INTERVENŢIE TEHNOLOGICĂ

Tabelul 6.2.1.1.
Nr. crt. Sector amestec ulei Sector îmbuteliere ulei
Timpul normal de lucru Schimburile II sau III
1 Şef formaţie la schimb Operator maşină injecţie Personal atras din sectorul
2 Operator finisare ulei Compresorist amestec ulei şi din unităţile
de sprijin din parcul
3 Operator rampă Lăcătuş
industrial
4.2.2. ATRIBUTIILE ECHIPEI DE INTERVENŢIE TEHNOLOGICĂ

La declanşarea alarmei, şeful de formaţie, împreună cu membrii echipei se adună

la locul stabilit , după ce şi-au verificat echipamentul de protecţie si intervenţie.
În funcţie de natura şi gravitatea evenimentului, echipa de intervenţie tehnologică
efectuează următoarele operaţiuni:
 execută manevre si operaţii cunoscute şi exersate pentru oprirea normală
sau în regim special a instalaţiei
 execută manevrele necesare pentru oprirea parţială a instalaţiilor şi dacă
este cazul, a altor utilităţi şi menţinerea în funcţiune a altor utilaje sau părţi
ale instalaţiilor necesare intervenţiei (de exemplu, de opreşte alimentarea
cu electricitate a utilajelor tehnologice, rămânând alimentate numai
instalaţiile de iluminat şi prizele de energie pentru utilajele de intervenţie
alimentate de la reţea).
 menţinerea în funcţiune la capacitate normală sau redusă a instalaţiei
Încetarea activităţii echipei de intervenţie tehnologică sau evacuarea acesteia se
dispune de comandamentul Celulei de criză.
4.2.3. COMPONENŢA ECHIPEI DE SALVATORI:
Tabelul 6.2.3.1.
Nr. crt. Sector amestec ulei Sector îmbuteliere ulei
Timpul normal de lucru Schimburile II sau III
1 Şef formaţie la schimb Operator paletizare Personal atras din sectorul
2 Operator finisare ulei Operator maşină capace amestec ulei şi din unităţile

Pagina 9 din 14
 3 Operator rampă Operator filer
de sprijin din parcul
4.2.4. ATRIBUŢIILE ECHIPEI DE SALVATORI

La anunţarea stării de alarmă şi primirea instrucţiunilor comandamentului Celulei de

criză sau prin informarea în regim de urgenţă de către persoana / persoanele care au
observat sinistrul şi a / au declanşat alarma, echipa de salvatori locali sau cei din unităţile
de sprijin se deplasează în zona repartizată având asupra lor materialele de salvare
necesare, în funcţie de natura urgenţei şi de genul de prejudiciu care ar putea fi produs
asupra persoanelor din zona calamitată (targă, aparate de reanimare, măşti de gaze, truse
de prim ajutor inclusiv produse antidot pentru cazuri de intoxicare, alte medicamente
pentru primul ajutor – unguente pentru arsuri, calmante).
În funcţie de natura şi gravitatea evenimentului, echipa de salvatori efectuează
următoarele operaţiuni:
 Controlează sectorul afectat de noxe pentru depistarea tuturor
accidentaţilor şi scoaterea acestora din zona afectată.
 Prin şeful de echipă evaluează gravitatea stării fiecărui accidentat
 Execută transportul persoanelor accidentate sau intoxicate la punctul de
adunare a răniţilor cel mai apropiat sau la dispensar, iar în cazuri grave
direct la ambulanţă pentru spitalizare.
 Asigura acordarea măsurilor de prim ajutor (respiraţie artificială,
oxigenoterapie, masaj cardiac extern, aplicarea garoului, reducerea
luxaţiilor, imobilizarea fracturilor, aplicarea de unguente, administrarea de
calmante, etc.) persoanelor accidentate sau intoxicate până ce ajutorul
medical calificat devine posibil (prin intervenţia personalului dispensarului
sau a celui de pe ambulanţe în drum spre spital)
 Raportează comandamentului Celulei de criză constatările făcute în zona
pe care au controlat-o, pentru evaluarea situaţiei şi solicitând la nevoie
suplimentarea cu resurse de personal de salvare, personal medical sau
materiale şi mijloace de intervenţie (de exemplu, unele victime nu au putut
fi descarcerate fiind necesare mijloace tehnice speciale).
 La terminarea activităţii, echipele de salvare raportează aceasta
comandamentului Celulei de criză care le va ordona evacuarea sau va
trasa alte sarcini de salvare.
Şeful de echipă va supraveghea la încetarea alarmei sau a activităţii echipei,
redepozitarea în dulapul de intervenţie a tuturor materialelor folosite, curate şi în stare

Pagina 10 din 14
bună, după care va întocmi către comandamentul Celulei de criză, raportul de intervenţie
în care va menţiona:
 Componenţa echipei
 Acţiunile desfăşurate
 Numărul victimelor şi modul în care au fost ajutate în funcţie de starea
acestora
 Evaluarea eficienţei echipei
 Raportarea consumului de medicamente şi materiale de prim ajutor
 Raportarea stării utilajelor de intervenţie la încheierea acţiunii

4.3. ORGANIZAREA ECHIPELOR DE CERCETARE

Deoarece SC……………………………. nu este dotată cu aparatură pentru
determinarea gazelor toxice şi explozive, nu se poate constitui o echipă proprie de
cercetare. Comandamentul Celulei de criză va primi informaţii privind natura si
concentraţia gazelor toxice sau explozive de la echipele de cercetare formate prin
colaborare cu ceilalţi operatori din parcul industrial care au dotările necesare; în cazuri
deosebite se va apela la laboratoarele mobile ale Inspectoratului Sanitar sau la mijloacele
de teren
4.4. ORGANIZAREA INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE INCENDIU

4.4.1. PRIMA INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDIU

Echipele de intervenţie PSI au la îndemână mijloace adecvate pentru rezolvarea

unui incendiu minor din clasa de urgenţe A. În caz de incendiu, se întreprind următoarele
acţiuni:
a. Orice persoană care a observat incendiul este responsabilă de alarmarea
personalului de la locul de muncă
b. Şeful de formaţie va solicita sprijinul …………………………….. (
c. Şeful de formaţie va anunţa şeful ierarhic dacă incendiul se produce în timpul
normal de muncă. Dacă evenimentul are loc pe schimbul II sau III, va fi anunţat
responsabilul cu managementul securităţii sau înlocuitorul său legal
d. Dacă incendiul se produce la sectorul de amestec uleiuri, şeful de formaţie va
iniţia şi va participa împreună cu operatorul de la finisare ulei şi cu operatorul de rampă la
intervenţia cu mijloacele din dotarea SC……………………………. pentru limitarea şi
stingerea incendiului până la intrarea în dispozitiv a SP/VSU.
e. Dacă incendiul se produce la sectorul de îmbuteliere, sunt două situaţii:

Pagina 11 din 14
  Incendiul se produce pe schimbul I: se va acţiona ca mai sus, cu menţiune
că, alături de şeful formaţiei de schimb, va acţiona cu mijloacele din
dotare operatorul de la paletizare bidoane
 Incendiul se produce pe schimbul II sau III: persoanele însărcinate cu
paza şi supravegherea sectorului vor acţiona ca mai sus, demarând şi
acţiunile de stingere, în plus anunţând pe şeful de schimb al sectorului de
amestec uleiuri pentru a-i cere sprijinul imediat, până la intrarea în
dispozitiv a SP/VSU.
f. Dacă incendiul se produce la rampa auto, şeful de rampă va iniţia şi va participa
împreună cu operatorii 1 şi 2 de la rampa auto la intervenţia cu mijloacele din dotarea
SC………………….. pentru limitarea şi stingerea incendiului până la intrarea în dispozitiv a
SP/VSU
g. Dacă incendiul se produce la rampa CF, şeful de formaţie va iniţia şi va
participa împreună cu operatorul de la finisare ulei şi cu operatorul de rampă CF la
intervenţia cu mijloacele din dotarea SC…………………… pentru limitarea şi stingerea
incendiului până la intrarea în dispozitiv a SP/VSU.
OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ: Orice salariat al SC………………………. va fi instruit
în vederea cunoaşterii procedurilor de mai sus şi a folosirii mijloacelor de stingere din
dotare şi este obligat să participe la intervenţie la solicitarea şefului intervenţiei indiferent
de poziţia sa ierarhică atunci când se află în amplasamentul obiectivului.

4.4.2. INTERVENŢIE ÎN CAZUL INCENDIIILOR MARI

Dacă incendiul depăşeşte gravitatea care permite intervenţia cu mijloacele locale,

atunci survine un incendiu calificabil ca major şi este necesară tratarea urgenţei din punct
de vedere managerial ca la oricare altă urgenţă majoră, prin formarea Celulei de criză şi
aplicarea prevederilor din Planul de Urgenţă Externă, sub conducerea ISU ………………...
În acest caz, vor fi convocate toate echipele de intervenţie ca la o urgenţă majoră
de orice altă natură.

4.5. ORGANIZAREA ECHIPELOR DE INTERVENŢIE SPECIALĂ

Întrucât sectorul nu lucrează şi nici nu produce prin tehnologia de lucru substanţe
foarte toxice şi uşor explozive, în cantităţi care pot fi calificate drept scăpări masive la
declanşarea alarmei (cu precădere la alarma chimică), nu este cazul să se constituie
echipa de intervenţie specială.

Pagina 12 din 14
Pagina 13 din 14
 SCHEMA PROCEDURILOR DE INTERVENŢIE

SUNT OBSERVATE SEMNE CARE DENOTĂ APARIŢIA UNUI INCIDENT/

AVARIE / ACCIDENT
Se simte miros puternic de substanţe chimice, de gaze cunoscute ca toxice
Scurgerile de substanţe din rezervoare sau orice alt tip de recipient de mari dimensiuni sunt
vizibile
Se observă emisii de fum, sau se observă flăcări
Se aud zgomote caracteristice exploziilor în amplasament sau în vecinătate
Aparatele de măsură şi control arată funcţionarea vicioasă a utilajelor
Se simt primele mişcări telurice ale unui posibil seism
Sunt auzite semnale de alarmă de la alţi operatori din parcul industrial Teleajen

PERSOANA CARE A OBSERVAT

GRAVITAT
E

A. POSIBILĂ: B. EVIDENTĂ:
RAPORTEAZĂ ALARMEAZĂ

ŞEFUL DE TURĂ, (decide în cazul A dacă este necesară alarmarea pentru

sprijin din parcul industrial)

INFORMEAZĂ URGENT DACĂ ESTE CAZUL, CERE DECLANŞEAZĂ

RESPONSABILUL CU SPRIJINUL FORŢELOR DE PROCEDURILE DE PRIMĂ
MANAGEMENTUL SECURITĂŢII INTERVENŢIE DIN PARCUL INTERVENŢIE
INDUSTRIAL

RESPONSABILUL CU MANAGEMENTUL SECURITĂŢII

STABILEŞTE PROPORŢIILE INFORMEAZĂ ÎN TERMEN DE 2 FORMEAZĂ CELULA DE

AVARIEI / INCIDENTULUI / ORE ISU PRAHOVA CRIZĂ ŞI PREIA COMANDA
ACCIDENTULUI OPERAŢIUNILOR

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PRAHOVA DECIDE DACĂ SITUAŢIA

IMPUNE APLICAREA MĂSURILOR DIN PLANUL DE URGENŢĂ EXTERNĂ

Pagina 14 din 14