ACCIDENTUL VASCULAR

CEREBRAL

Accidentul vascular cerebral apare în urma

întreruperii circulației la nivelul creierului sau
rupturii unei artere cerebrale. La nivel mondial,
accidentul vascular cerebral este a doua cauză de
deces și a treia cauză de dizabilitate. În România,
aproximativ 61.500 de persoane suferă această
afecțiune. Dintre acestea, o persoană din cinci
moare în prima lună de după AVC, iar 30% dintre
pacienți rămân imobilizați la pat. Cum are loc
accidentul vascular cerebral și cum îl poți
recunoaște?
Tipuri de accident vascular cerebral :

Accident cerebral vascular ischemic (AVC

ischemic)
Un AVC ischemic apare din cauza întreruperii circulației la nivel
cranian. Creierul nu poate să reziste fără oxigen mai mult de 2-4
minute. De aceea, leziunile asupra acestui organ sunt grave și
ireversibile. 

Blocajul poate fi de natură lipidică (depuneri de grăsimi sau plăci

de aterom). În acest caz, este vorba de o boală cerebrovasculară
dezvoltată lent, din cauza stilului de viață dezechilibrat. 
Accident vascular cerebral hemoragic
(AVC hemoragic)
Un AVC hemoragic apare în urma rupturii unei artere cerebrale
sau unui anevrism (dilatație sub formă de sac a unui vas de
sânge). Această ruptură cauzează o hemoragie intracraniană
gravă ce afectează țesuturile din jur, iar riscul de deces este foarte
ridicat.

Accident vascular cerebral tranzitoriu (AIT)

Atacul ischemic tranzitor apare din cauza unei circulații deficitare
la nivelul creierului, ceea ce cauzează simptome asemănătoare
unui AVC normal. În acest caz, riscul de deces și paralizie este mic,
însă riscul de a avea în viitor un AVC ischemic este foarte mare.
De aceea, tratamentul trebuie imediat instituit.

Cauzele accidentului
vascular cerebral:
 Boala cerebrovasculară – acumularea de plăci de aterom
(ateroscleroză) la nivelul arterelor carotide care asigură
circulația sangvină la nivelul creierului. Boala se dezvoltă
progresiv, pe parcursul anilor. Factorii care o favorizează
sunt: sedentarismul, alimentația dezechilibrată (bogată în
alimente preparate prin prăjire și grăsimi de origine
animală), îmbătrânirea, fumatul. 
 Cheaguri de sânge (trombi) apărute ca urmare a unor
traumatisme (lovituri la nivelul capului) sau care au migrat
după ce s-au format în alte părți ale corpului (tromboză).
 Unele medicamente, insuficiența cardiacă, problemele de
coagulare și aritmiile ( fibrilația atrială ), în asociere cu
sedentarismul, pot favoriza formarea cheagurilor de sânge.
 Anevrism cerebral – dilatație la nivelul unei artere cerebrale.
Ruptura anevrismului produce hemoragie intracraniană (AVC
hemoragic), ceea ce afectează grav starea creierului și poate
duce la deces. 

Anevrismul cerebral poate fi moștenit genetic sau poate fi

dezvoltat din cauza unor traume fizice, consumului cronic de
alcool, droguri și tutun, aterosclerozei, malformațiilor congenitale,
infecțiilor.

Simptomele accidentului vascular

cerebral :
Simptomele accidentului vascular cerebral pot apărea în
combinații diferite, în funcție de persoană și de severitatea
accidentului. Printre semnele AVC-ului se numără:

 Durere bruscă și foarte puternică de cap

 Amețeală 
 Pierderea stării de conștiență
 Dezechilibru, tulburări de mers și de coordonare a mișcărilor
 Probleme de vorbire – persoana care suferă un AVC poate
rosti cuvinte fără sens, inteligibile și încurcate. Există cazuri în
care aceasta nu mai poate vorbi deloc.
 Stare de confuzie – o privire „în gol”, încurcată.
 Deformarea feței – o parte a feței pare căzută, iar bolnavul
nu își poate mișca gura.
 Paralizia – bolnavul nu își mai poate mișca jumătatea
dreaptă sau stângă a corpuClui.
 Tratamentul accidentului vascular
cerebral:

 După un AVC, pacientul ajuns la urgențe va fi supus unor

investigații care să confirme diagnosticul, tipul AVC-ului și
severitatea acestuia. Se va efectua inițial un examen fizic, iar
apoi analize de sânge, o tomografie computerizată, un RMN
sau o angiografie cerebrală – investigație minim-invazivă
care presupune utilizarea unui tub subțire (cateter) ghidat
prin vasele de sânge.
 Tratamentul unui AVC depinde de tipul acestuia. În regim de
urgență, tratamentul pentru un AVC ischemic urmărește
dizolvarea cheagurilor și restabilirea fluxului sangvin la
nivelul creierului cu ajutorul medicamentelor. De asemenea,
pentru un cheag mare de sânge poate fi nevoie de
extragerea propriu-zisă a acestuia. Acest lucru este posibil
prin procedura de trombectomie mecanică (endovasculară)
urmata de angioplastie. Sunt utilizate catetere și stenturi
introduse prin vasele de sânge, după efectuarea unei puncții
la nivelul pielii. Stentul are ca scop dilatarea placii de aterom
si fixarea acesteia pe peretii arterei eliminand astfel riscul de
a se rupe si de a migra in alta zona. 
 Este important ca tratamentele să fie efectuate în primele
ore de la declanșarea AVC-ului.
 Post AVC, pacientul trebuie să urmeze un tratament
medicamentos care îi asigură o circulație sangvină optimă și
trebuie să meargă periodic la control medical. Acest lucru
este valabil și pentru cei care au avut un AVC tranzitor, în
scopul prevenției AVC-ului ischemic. 
 În cazul în care pacientul a dezvoltat o paralizie, este
important să urmeze programe de recuperare fizică (de
exemplu, kinetoterapie).
 Așadar, accidentul vascular cerebral este o afecțiune gravă
cu consecințe neurologice, care pune în pericol viața
pacientului.

BENCAU ANEMONA

CLASA 3 H