MINISTERUL 

EDUCATIEI  NATIONALE
LICEUL  TEHNOLOGIC  ENERGETIC “ELIE RADU”  PLOIESTI

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR
PROFESIONALE NIVEL 4
CALIFICAREA : TEHNICIAN ELECTROTEHNIST

PROFESOR INDRUMATOR

Ing. PATRASCU CORINA MARGARETA

ELEV

MIHAI IONUT DANIEL

1
 TEMA PROIECTULUI

APARATE DE MASURAT DIGITALE

2
1. Generalitati.

1.1.Proprietati.

1.2. Utilizari.

1.3.Principiul de functionare.

1.4. Metode de masurare.

2. Partile componente ale aparatelor digitale.

2.1. Numaratorul.

2.2. Decodorul (decodificatorul) .

2.3. Dispozitivul de afisare.

3. Multimetrul digital.

4. Frecvenţmetru digital de 1MHz.

5. Voltmetru numeric (digital).

6. Voltmetru digital cu convertor analog-digital cu compensare cu tensiune

crescatoare in trepte.

7. Voltmetre digitale cu rampa în trepte.

3
 1. Generalitati

Studiul aparatelor de măsură este deosebit de important, deoarece în zilele

noastre se poate măsura pe cale electrică aproape orice mărime electrică sau
neelectrică.
Pentru a putea efectua o măsurătoare se stabileşte o metodă de măsurare şi se
utilizează un mijloc de măsurare, adică un aparat de măsurat.
Aparatele de măsură pot fi clasificate, având în vedere următoarele criterii:
 modul de afişare al rezultatului măsurării
- aparate analogice
- aparate digitale (numerice)
Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de
masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite
specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare
deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua).

1.1.Proprietati

 Avantaje:

- elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori
de paralaxa);
- precizia de masurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numarul cifrelor
afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare);
- sensibilitatea foarte buna;
- evaluare rapida a valorii marimii masurate;
-comoditate in efectuarea masurarilor;
- viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda);

4
- comutare automata pe domeniul de masurare;
- posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor;
- posibilitatea automatizarii procesului de masurare;
-posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare;
- posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.

 Dezavantaje:
- complexitate mare;
- cost ridicat.

1.2. Utilizari

 Datorita performantelor sunt utilizate la:

- masurari de precizie in laborator;
- masurari in procesele industrial de automatizare;
- masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta;
- masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial;
- masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator;
- controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial.

1.3.Principiul de functionare

Principiul de funcţionare al unui aparat digital de măsurare constă în

transformarea mărimii de măsurat cu variaţie continuă în timp, în semnale digitale,
prelucrarea specifică a acestora şi afişarea sub o formă numerică.

5
 Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele, “0” şi “1”, informaţia fiind
reprezentată prin prezenţa unuia sau a altuia din cele 2 nivele.

Convertorul analog digital transformă un semnal analogic într-unul

digital.
Operaţia de prelucrare numerică cuprinde următoarele etape:
- cuantificarea semnalului, care reprezintă operaţia de divizare a semnalului în
“cuante” (cantităţi egale, de o anumită valoare);
- codificarea, care reprezintă operaţia de asociere a unor valori numerice la
cuantele obţinute (codificarea binară operează cu nivelele “0” şi “1”, care
corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. 0V şi 5V);
- afişarea, care reprezintă operaţia de prezentare a rezultatului sub formă de
cifre, cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD.
 Discretizarea-este operatia de transformare a variatiei continue a marimii
de masurat intr-o variatie in trepte. Ea seface atat in timp, cat si in nivel
(amplitudine).
 Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat, masurarea
efectandu-se la anumite intervale de timp.
 Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue

6
a marimii de masurat intr-o variatie in trepte, care reproduc cu o anumita
aproximatie variatia continua.
 Rezolutia aparatului- reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A 2
– A1). Este o caracteristica metrologica a paratelor digitale care inlocuieste
notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice.
 Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive.
 Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue
de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment).
-eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului;
- eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de
esantionare este mai mica.
 Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice, treptei de
nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de
numeratie binar sau binar-zecimal.

1.4. Metode de masurare

 Masurarea directa- consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un

numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat, impulsuri ce sunt
codate, numarate, decodate, iar in final se afiseaza numeric marimea masurata. Prin
aceasta metoda se masoara timpul si frecventa. Masurarea directa a altor marimi
(tensiune, intensitate a curentului, temperatura, presiune) se face transformand
aceste marimi in timp sau frecventa.
 Masurarea prin compensare- consta in compararea succesiva a marimii de
masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin
aproximari succesive.
 Masurarea mixta- este o combinatie intre masurarea prin compensare si
masurarea directa. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare,
sensibilitate mare, precizie ridicata.

7
 2. Partile componente ale aparatelor digitale

Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale commune conectate

intre ele .
- Circuitul de intrare- prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o
marime convenabila la intrarea convertorului.El asigura impedanta de intrare foarte
mare si poate fi:
-amplificator cu mai multe etaje, pentru marimi de masurat mici;
-atenuator pentru marimi de masurat prea mari;
-redresor cand marimea de masurat este alternativa.
- Convertorul analog-digital ( CAD ) – transforma marimea analogica de la
intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita
discretizare.
- Numaratorul- numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de
numeratie binar sau binar-zecima.
- Decodorul- decodifica rezultatul masurarii, adica transforma rezultatul
masurarii din binar, sau binar-zecimal in sistem zecimal.
- Dispozitivul de afisare- afiseaza numeric rezultatul masurarii.
- Blocul de alimentare- alimenteaza celelalte blocuri functionale.
- Blocul de comanda- comanda functionarea automata a celorlalte parti
componente.

2.1. Numaratorul

Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de

numarare), numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit.
-Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit
basculant bistabil.Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls.

8
Circuitul basculant este un dispozitiv electronic, cu doua stari distinct, ambele
stabile. Este folosit ca element de comutatie, putand trece brusc (prin basculare)
dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior, si ca element de
memorie, putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda
exterioara in acest sens.
- Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule
elementare de numarare.Ex: numerator binar cu 4 celule.Prin legarea in cascada a
“n” celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care
poate numara pana la 2n-1. Regula de functionare a unui bloc de numarare este
urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare,
fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul
precedent trece din starea 1 in starea 0.

2.2. Decodorul (decodificatorul)

Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul.Cel mai

raspandit decodificator este decodorul NBCD. Pentru a decodifica din binary-
zecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder
care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare sis a aiba iesiri
corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal. Decodoarele sunt realizate
cu circuite logice.
- Circuite logice – sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund
celor doua valori 0 si 1. Sunt realizate pe baza functiilor logice.
- Circuitul SAU (suma logica) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o
singura iesire. Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea
1.
- Circuitul SI (produs logic) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o
singura iesire. Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1.
- Circuitul NU (circuit inversor ) – are o singura intrare si o singura iesire. Iesirea
circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii.
- Circuitul SAU- Nu (nici) – este un circuit SAu combinat cu un inversor cu mai
multe intrari. Este circuitul SAU negat.
- Circuitul SI-NU (numai) – este un circuit SI combinmat cu un inversor.

9
Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu
tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode.

2.3. Dispozitivul de afisare

Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului

si afiseaza numeric masurarea. Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt:
- dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane);
- dispozitive de afisare cu dide electroluminiscente (LED-uri);
- dispozitive de afisare cu cristale lichide.
 Tuburile Nixie – sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod.Catozii sunt
confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor
simboluri zecimale de la 0 la 9. Sunt asezati unul in fata celuluilalt, iar latimea
de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este
confectionat catodul.Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa
170V.
 Diode electroluminiscente (LED)- sunt diode semiconductore cu proprietatea de
a emite lumina cand sunt in stare de conductie.In functie de semiconductorul
folosit lumina poate avea diferite culori( rosu, galben, portocaliu).
 Cristale lichide – sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si
lichi, curg precum lichidele si au structura precum cristalele.Au proprietatea ca
sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau
culoarea.Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6μm-25μm.Aceste
dispozitive au urmatoarele avantaje:
- consum de energie foarte mic;
- tensiune de alimentare mica (cativa volti);
- dimensiuni reduse;
- cost redus

3. Multimetrul digital
10
 Mutimetrul digital poate măsura mai multe tipuri de mărimi electrice. În cadrul
laboratoarelor, acest aparat se va utilliza pentru măsurarea:
 valorii rezistenţelor – în acest caz aparatul se utilizează ca ohmetru;
 valorii tensiunilor continue – în acest caz aparatul se utilizează ca voltmetru.
Multimetrul digital care va fi utilizat în cadrul lucrărilor de laborator este
prezentat în Figura 1. Panoul frontal al aparatului este divizat în mai multe secţiuni,
care delimitează tipul mărimii electrice măsurate. Tipul mărimii electrice care
urmează a fi măsurate se selectează din comutatorul 1 . În cadrul fiecărei secţiuni
sunt indicate mai multe valori numerice – acestea se numesc game de măsură.
Mărimea electrică vizată se măsoară introducând în circuit testerele aparatului (aşa
cum se va preciza mai jos), conectate la bornele acestuia: testerul roşu la borna
“+”, iar testerul negru la borna “-”. Valoarea mărimii electrice măsurate este
precizată pe ecranul aparatului. În cadrul valorii afişate, punctul indică virgula.
a. Măsurarea rezistenţelor se realizează astfel:
1. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură
maxime, indicată prin valoarea 2000k, din secţiunea indicată prin simbolul
Ω sau prin textul Ohm;
2. se scoate rezistorul din circuit;
3. se aplică testerele aparatului, fiecare pe câte un terminal al rezistorului;
4. se citeşte valoarea rezistenţei pe ecranul aparatului; în cazul în care valoarea
indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele), se
selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară
(de exemplu, 200k). Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe
ecran este suficient de precisă (conţine zecimale).
5. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată:
a. pe gamele indicate cu litera k, valoarea rezistenţei este
indicată în kiloohmi;
b. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte
litere), valoarea rezistenţei este indicată în ohmi.

11
b. Măsurarea tensiunilor contiue se realizează astfel:
1. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură
maxime, indicată prin valoarea 1000, din secţiunea indicată prin simbolul
V= sau prin textul DCV;
2. se aplică testerele aparatului, în PARALEL cu elementul de circuit de pe
care se măsoară tensiunea, cu testerul conectat la borna “+” a aparatului
(testerul roşu) la potenţialul superior al tensiunii măsurate şi cu testerul
conectat la borna “-” a aparatului (testerul negru) la potenţialul inferior a
tensiunii măsurate (în cadrul laboratoarelor, se va indica de fiecare dată
modul în care trebuie conectat voltmetrul în circuit);
3. se citeşte valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului; în cazul în care
valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele),
se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat
inferioară (de exemplu, 200). Procedeul se repetă până când valoarea
indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale).

12
 4. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată:
a. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere),
valoarea rezistenţei este indicată în volţi.
b. pe gamele indicate cu litera m, valoarea rezistenţei este
indicată în milivolţi;

4. Frecvenţmetru digital de 1MHz

Pentru lucrul în joasă frecvenţă, de multe ori se doveşte utilă folosirea unui
frecvenţmetru.
Desigur uni oamenii posedă un asemenea aparat, fie industrial, fie confecţionat
dupăs chema generală.
Bineînţeles, rezultatele obţinute în măsurători sunt în majoritatea cazurilor
direct proporţionale cu complexitatea montajului şi acurateţea execuţiei, în cazul
celor „HOME MADE”.
Afişarea se face, în majoritatea cazurilor cu 6, 7 sau 8 cifre. Consumul de
energie este deobicei, peste 300mA în curent continuu, ajungând la valori
impresionante la variantele T.T.L. cu 8 cifre şi diverse divizoare la intrare (de ex.
95H90, 11C90).
Montajul propus spre realizare întruneşte câteva caracteristici notabile:
- consum redus de energie;
- volum fizic redus;
- folosirea circuitelor CMOS de fabricaţie indigen;
- posibilitatea înlocuiri prin circuite TTL sau HCT în cazul în care se doreşte
extinderea gamei de frecvenţe măsurabile;
- afişarea pe numai 4 cifre a informaţiei utile;
După cum se observă în schema principală se disting şase blocuri principale:
- divizoare de intrare;
- bază de timp cu cuarţ;
13
- modul de numărare-afişare;
- circuite ce furnizează semnale LE (latch) şi RST (reset);
- alimentare cu energie;
- formatoarele semnalului de intrare;
Elementul original al acestui montaj îl întâlnim în mod de numărare-afişare şi
este reprezentat de C.I.-MMC22925, produs la „Microelectrica”. Acaestă capsulă
DIL16, este de fapt o reproducere a unui celebru cip Naţional Semiconductor, notat
74C925.
 Realizare practică  Baza de timp este construită cu ajutorul unui alt circuit
CMOS, respectiv 4060. Acesta conţine un oscilator, precum şi un şir de 14
divizoare binare. În cazul acestui montaj am folosit un cuarţ de 32768 Hz
(214). La pinul 3 al C.I. 4060 se va obţine o divizare cu 214 un semnal de 2
Hz, cu precizia şi stabilitatea cuarţului.
Pentru a obţine semnalul util de 1 Hz pentru acţionarea corectă a modului de
numărare se mai face încă o divizare cu 2 prin intermediul a ½ 490 circuit TTL
divizor cu 2 şi 5.
Semnalul furnizat la ieşitrea lui 490 (1 Hz) comandă poarta construită cu D1 şi
D2, a cărei ieşire atacă blocul de numărare-afişare.
Paralel se declanşează un prim monostabil cuprins în C.I.4098 (4528), al cărui
impuls de ieşire este furnizat blocului de numărare la intrare LE, comandând,
totodată, un al doilea monostabil a cărei ieşire furnizează impulsul necesar la
intrarea RST.
Cronograma asociată funcţionări corecte a frecvenţmetrului descris până în
acest moment se poate observa în fig.2.
Semnalul de intrare este format cu ajutorul porţilor NAND 1 şi 2. pentru acest
loc s-a preferat varianta TTL, respectiv 74LS132. cei ce posedă, pot folosi,
bineînţeles, circuite CMOS rapide, tip 74HC132.
Urmează o primă divizare cu 5 necesară pentru corelarea bazei de timp (1s) cu
perioada electivă de măsurare efectivă a semnalului precum şi furnizarea
semnalelor RST şi LE. După acest divizor, la ieşire se va face o nouă divizare cu

14
10. Cele două semnale :5 şi :50 ajung printr-un comutator electronic cu patru porţi
NAND la intrare de numărare CLK, via D1.
Înfuncţie de poziţia întreruptorului I ce comandă în c.c. comutatorul, vom
obţine două game de măsurare a frecvenţelor: 0 la 99,99 KHz şi 0 la 999,9 KHz.
După cum am arătat, elementul original al montajului este C.I. MMC22925.
conform datelor (1), acesta poate măsura şi afişa până la 1 MHz frecvenţa de
intrare. Rezultă deci de altfel că orce altă frecvenţă superioară acestei valori trebuie
să sufere o divizare convenabilă pentru a putea fi citită.
Tensiunea de funcţionare optimă (+5V) convine şi pentru cazul folosirii unor
divizoare TTL (74LS90 de exemplu) sau chiar ECL (10131 sau 95H90). Nu
recomandăm folosirea pe post de prime divizoare a capsulelor CMOS normale,
deoarece acestea au o alimentare de 5V şi o funcţionare corectă de cca 3 MHz.
Soluţia optimă ar reprezenta-o familia CMOS rapid (HC, HCT) ce îmbină
freccvenţa de lucru gen TTL-Ls, 40-60 MHz cu consum mic al CMOS-urilor
(1,5mW) şi tensiunea redusă de lucru (+5V).
În concluzie circuitele folosite depind doar de zestrea fiecărui constructor. În
schema electrică de bază prezentată au figurat varianta cea mai acceptabilă,
folosind TTL-LS şi CMOS normal.
Se pot folosi afişoare cu 7 segmente din producţia „Microeletrica” sau tip VQE,
cu condiţia esenţială de a fi de tipul CATOD COMUN.
Sursa de alimentare de +5V prezintă probleme deosebite, având în vedere că
afişarea LED cu cel mai „gurmand” regim în curent se face cu multiplexare, deci
cu un regim mediu de cca 35mA.
Deci, consumul total va atinge 100mA în cele mai nefavorabile condiţii. Prin
folosirea în exclusivitate a circuitelor HC şi a afişelor cu mare randament luminos,
la 1-2mA pe segment, consumul poate scădea la numai 20-25mA, devenită o
variantă portabilă.
Nu vom da o anume sugestie pentru cablaje, imprimate, deoarece posibilităţile
multiple de adapatare la piesele disponibile, precum şi în cadrul unui complet de
măsurători electronice ar face improprie poate desfăşurarea unui anumite forme
sau suprafeţe.

15
 5. Voltmetru numeric (digital)

Afişarea numerică a tensiunii măsurate rezolvă problema erorilor de citire,

dar implică o conversie analog-numerică. Deşi mărimea care se pretează cel mai
bine conversiei analog-numerice este tensiunea continuă, prin conversia
corespunzătoare la intrarea, aparatele digitale au devenit aproape universale putând
măsura tensiuni şi curenţi în curent continuu, tensiuni şi curenţi în curent
alternativ, frecvenţă şi impedanţe, etc.).
Un avantaj al aparatelor numerice este acela că pentru manevrarea lor nu
este necesară o specializare a personalului, ele având un mod de utilizare simplu şi
o capacitate de supraîncărcare de până la 100% din valoarea afişată. Schema
generala a unui voltmetru digital este prezentată în figura 2.
Gama de bază a voltmetrului este de 0-1V sau 0-10V; pentru gama de bază

Fig.2. Schema bloc a voltmetrelor numerice

amplificatorul din blocul de intrare are factorul de amplificare 1, iar impedanţa de
intrare este cea mai mare (de ordinul G ) având precizia de funcţionare cea mai
ridicată. Pentru domenii mai mici amplificarea este supraunitară, iar pentru
domenii mai mari se utilizează divizoare de tensiune care determină scăderea
impedanţei de intrare. Blocul de intrare furnizează la ieşire o tensiune continuă
proporţională cu mărimea de măsurat.
Blocul specific, considerat cel mai important este convertorul analog-
numeric, care, prin compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de referinţă

16
generează, pe baza unui cod, o succesiune de impulsuri ce sunt aplicate
numărătorului. Există mai multe moduri de realizare a conversiei şi mai multe
criterii de clasificare a convertoarelor.
Clasificarea convertoarelor determină şi clasificarea voltmetrelor numerice.
Cel mai general criteriu este: voltmetre integratoare şi voltmetre neintegratoare.
Voltmetrele neintegratoare eşantionează tensiunile de măsurat şi furnizează
valoarea instantanee în momentul eşantionării, are viteza de lucru foarte mare, dar
are nevoie de filtrare tensiunii măsurate ceea ce reduce de fapt viteza de măsurare
(datorită constantei de timp a filtrului).
Voltmetrele integratoare, care măsoară valoarea medie pe un interval de
timp a tensiunii de intrare, intervalul de timp fiind de 20ms sau multiplu de 20ms
pentru rejecţia perturbaţiei pentru 50Hz. Timpul de măsurare creşte (se pot realiza
maxim 10 măsurări pe secundă), dar prezintă avantajul rejecţiei perturbaţiilor de
50Hz fără a fi necesare filtre suplimentare.
Numărătorul numără impulsurile primite de la convertor. La ieşire este
generată valoarea numerică a tensiunii măsurate realizându-se şi conversia de cod
necesara.

6. Voltmetru digital cu convertor analog-digital cu compensare cu

tensiune crescatoare in trepte

Elemente componente:
 convertorul analog-digital contine un comparator, un circuit poarta si un
convertor digital-analog;
 comparatorul compara tensiunea de masurat cu tensiunea de referinta
variabila in trepte, generata de convertorul digital-analog
 numaratorul numara impulsurile primite si comanda convertorul digital -
analog;
rezultatul este decodificat si afisat numeric.

17
Functionarea  Se bazeaza pe compararea tensiunii de masurat cu o tensiune de
referinta variabila generata in interiorul aparatului de masurat digital de un
convertor digital-analog.
 convertorul primeste de la un bloc numeric o serie de impulsuri si da la
iesire o tensiune ce variaza in functie de nr. impulsurilor primite;
 tensiunea generata de convertorul digital-analog poate sa varieze in trepte
sau prin aproximatii succesive;

18
  circuitele bistabile B1, B2, B3, B4 sunt in starea zero a.i. U de referinta este
zero (starea initiala)
 cand Ux<Uref circuitul comparator deschide poarta prin care incep sa treaca
spre registrul numeric impulsurile de la generatorul de tact;
 cat timp Ux > Uref comparatorul comanda deschiderea circuitului poarta prin
care trec impulsurile de la generatorul de tact spre numarator;
 cand tensiunea de referinta egaleaza tensiunea de masurat comparatorul
comanda inchiderea circuitului poarta;
 cat timp poarta a fost deschisa au trecut spre numarator impulsuri care au
fost numarate;
 numaratorul a comandat si convertorul digital-analog a.i. valoarea tensiunii
de referinta depinde de nr. impulsurilor care au trecut prin poarta;
 rezultatul numararii indica valoarea tensiunii de referinta si pe cea a tensiunii
de masurat;
 fiecarui impuls ii corespunde o treapta elementara de variatie a tensiunii de
referinta, iar rezultatul numararii, decodificat, poate fi afisat numeric direct
in V.

7. Voltmetre digitale cu rampa în trepte

In cazul CAN cu aproximare succesivă schema se complică datorită

necesităţii obţineriiîn fiecare pas a unei tensiuni ponderate corespunzătoare bitului
determinat cu care trebuie comparată tensiunea de convertit Ux.
Dacă în loc să se facă comparaţia cu un număr de tensiuni ponderate cu 2-n
(situaţie în care se obţine numărul minim de comparaţie) se face comparaţia cu un
număr de tensiuni care diferă între ele printr-o anumită cantitate egala q (care va
reprezenta practic rezoluţia sistemului) se va obţine o simplificare substanţiala a
schemei dar o mărime a timpului de conversie (numărul de comparaţie nemaifiind
minim).

19
 Un generator de tensiune în trepte poate fi obţinut dintr-un numărător cuplat
cu un CNA, tensiunea la ieşirea CNA-ului fiind proporţională cu N(numărul
înscris la un moment dat în numărător ) şi un q, adică:
Uc=N*q

Fig. 3. CAN cu tensiune in trepte egale

Dacă pornind de la valoarea zero înscrisă în numărător, incrementăm

numărătorul cu câte o unitate, şi facem permanent comparaţia tensiunii U c cu
tensiunea Ux(de convertit) atunci când comparatorul va sesiza egalitatea vom putea
exprima numeric pe Ux prin numărul înscris în acel moment în numărător, adică:
Ux=N*q
In figura 3 este prezentată schema unui convertor analog numeric care
exemplifică acest principiu.
Schema conţine un generator de frecventa G1, care generează impulsuri cu
frecvenţa f1 ce incrementează numărătorul N, un comparator C care compară
tensiunea Ux cu tensiunea de la ieşirea convertorului CNA. Cât timp U xUc ieşirea
convertorului este 1 şi permite trecerea impulsurilor prin poarta P. Atunci când
UxUc poarta P este blocată şi numărătorul rămâne la valoarea corespunzătoare
Ux=Uc=N*q. Generatorul G2 a cărui frecvenţă f2 este mult mai mică decât a lui G 1
asigură aducerea lui N în poziţia 0 şi reluarea ciclului de conversie.
Se observă că dacă notăm cu t timpul necesar incrementării lui N şi
conversiei în CAN a numărului înscris şi comparării în C a lui U x cu Uc, frecvenţa
lui generatorului G1 f1<1\t. Considerând convertorul de n biţi timpul maxim
necesar conversiei unei tensiuni 2nxt, iar frecvenţa lui G2 va trebui să fie f1/2n
pentru a asigura timpul necesar unei conversii. Rezultă de aici timpi de conversie

20
foarte mari (de exemplu c.c.a 10 ms pentru conversie pe 12 biţi). O reducere a
timpului de conversie este posibilă prin utilizarea unei scheme ca cea din figura 4.

Fig. 4.CAN cu tensiune în trepte neegale.

Numărătorul N are doua intrări, o intrare care produce incrementarea

acestuia cu o valoare egala cu 2n şi o intrare care-l incrementează cu o unitate.
Când N=0, un circuit de comutare comandat de C 1 pune G1 pe poarta P1. Când Ux-
Uc<2m*q, C1 se blochează şi acelaşi circuit de comutare (nefigurat în schema)
comută G1 la P2. P2 va rămâne deschisă până când Ux>Uc. În acest mod numărul
maxim de trepte necesar va fi :
Nmax/2m+2m=2n-m+2m

21
22