Analiza fluxurilor de numerar

Variaţia disponibilităţilor băneşti, evidenţiază în cazul analizei dinamice a fluxurilor

financiare (tabloul de finanţare Nevoi- Resurse), modificarea soldurilor trezoreriei, indicator
mai puţin relevant pentru acţionarii şi creditorii întreprinderii interesaţi în cunoaşterea cash-
flow-ului, disponibilului, fiecăruia în parte. Aceste informaţii deosebit de utile „furnizorilor”
de fonduri puse la dispoziţia întreprinderii, sunt reflectate în cadrul analizei fluxurilor nete de
trezorerie, respectiv de analiza cash-flow-urilor întreprinderii.
Activitatea desfăşurată de întreprindere cuprinde două tipuri de operaţiuni: de gestiune şi de
capital.

Operaţiunile de gestiune sunt cele mai însemnate şi cuprind[ Vintilă, 2010]:

 operaţiuni de exploatare a patrimoniului;

 operaţiuni financiare pe piaţa de capital şi cea monetară.
În figura 1 sunt evidenţiate componentele operaţiunilor de gestiune:

Operaţiunile de gestiune sunt cele

mai însemnate şi cuprind:

Operaţiuni de exploatare a Operaţiuni financiare pe piaţa de

patrimoniului capital şi cea monetară

Figura 1. Componentele operaţiunilor de gestiune

Operaţiunile de capital sunt acele operaţiuni care realizează modificări atât în volumul cât şi
în structura activelor şi pasivelor întreprinderii, care au loc în urma deciziilor de investiţii şi
celor de finanţare, decizii luate de conducerea întreprinderii.
 Operaţiunile de capital cuprind:

Operaţiuni privind activele operaţiuni de investiţii;

întreprinderii operaţiuni de dezinvestiţii.

Operaţiuni privind pasivele operaţiuni de finanţare prin aport nou de

întreprinderii numerar la creşterea capitalului social;
operaţiuni de creditare prin împrumuturi pe
termen mediu şi lung;
operaţiuni de rambursare a datoriilor financiare;
mai rar, operaţiuni de restituire a capitalurilor
proprii.

Figura 2. Componentele operaţiunilor de capital

Variaţia trezoreriei nete (∆TN) de la începutul exerciţiului financiar până la sfârşitul acestuia
reprezintă cash-flow-ul (CF).

Operaţiunile de gestiune degajă un flux monetar sub forma cash-flow-ului de gestiune format
din: profit net, amortizări, dobânzi.

CFgest = PN + AMORTIZĂRI + DOBÂNZI

Deoarece CFgest este determinat de operaţiunile de exploatare (în cea mai mare parte) acestea
se identifică frecvent cu cash-flow-ul de exploatare.

CFexploatare este expresia trezoreriei generata de ansamblul operatiunilor de exploatare in sens

larg. De altfel, notiunea de exploatare corespunde operatiilor pe care intreprinderea le
realizeaza in mod curent in cadrul activitatii sale si care nu figureaza in functia de investitii si
de finantare a intreprinderii. Acest cash-flow arata performanta intreprinderii la nivelul
exploatarii care se regaseste in excedentul de lichiditati sau evidentiaza cat de vulnerabila este
intreprinderea din cauza diminuarii lichiditatilor. In acest caz operatiile de exploatare
consuma trezorerie, adica bani in loc sa degaje fapt ce conduce la incasari inferioare platilor.

In aceasta situatie intreprinderea nu are capacitatea de a face fata nevoilor de autofinantare a

investitiilor, de asigurarea cresterii sale(investitii noi) sau de plata a dobanzilor si de
rambursare a datoriilor financiare, inclusiv a platilor pentru impozite si dividende. Persistenta
aceastei situatii grave pe termen lung poate compromite supravietuirea intreprinderii poate fi
consecinta unei rentabilitatii economice insuficiente sau a unei cresteri nejustificate a nevoilor
de finantare a activitatii de exploatare. Aceasta situatie nu se poate prelungi decat in situatia in
care intreprinderea gaseste in alte operatii completarea trezoreriei necesare pentru a face fata
platilor la scadenta.

CFexploatare = EBIT – IMPOZIT PE PROFIT + AMORTIZĂRI

După acoperirea creşterii economice (∆IMOBILIZĂRI + ∆NFR), CFgestiune rezultat reprezintă

cash-flow-ul disponibil total (CFD) calculat după:

 origine;
 destinaţia sa.
Analizat dupa originea sa CFD reflecta surplusul disponibilitatilor banesti generat de
operatiile de gestiune (CFgest), dupa finantarea cresterii economice a intreprinderii.

Cash-flow-ul disponibil (CFD) calculat după origine este:

CFD = CFgest - (∆IMOB + ∆NFR)

Creştere economică

unde: ∆IMOB = IMOB1 – IMOB0 + AMORTIZĂRI

∆NFR = NFR1 – NFR0

Analizat dupa destinatia sa CFD are doua componente CFD actionari si CFD pentru creditori.

Prima componenta asigura cresterea capitalurilor proprii si remunerarea actionarilor prin plata
dividendelor, iar componenta a doua asigura plata dobanzilor si rambursarea datoriilor
scadente pe parcursul exercitiului financiar. Mărimea cash-flow-ului disponibil evidenţiază
modul în care trezoreria exploatării (CFexpl) acoperă creşterea economică a întreprinderii şi,
mai departe, remunerarea capitalurilor proprii şi a celor împrumutate.
Cash-flow-ul disponibil (CFD) calculat după destinaţia sa:

CFD = CFDacţionari + CFDcreditori

unde: CFD acţionari = Profit net - ∆Capitaluri proprii;

∆CP = CP1 – CP0;

CFDcreditori = DOBÂNZI - ∆DATORII FINANCIARE;

∆DAT.FIN = DAT.FIN1 – DAT.FIN0.

Cand valoarea CFD este pozitiva si crescatoare, intreprinderea este in masura sa finanteze
investitiile sale prin trezoreria degajata de exploatare, si totodata sa ramburseze o parte din
datoriile financiare fara sa angajeze noi capitaluri externe. Însă comportamentul financiar al
întreprinderii poate fi considerat favorabil numai dacă investiţiile realizate sunt suficiente
pentru a asigura evoluţia întreprinderii, în limitele sectorului din care face parte şi a menţine
competitivitatea sa.
Cand CFD inregistreaza valori negative, intreprinderea devine vulnerabila deoarece nu isi
poate finanta investitiile prin trezoreria degajata de exploatare si in loc sa remunereze
actionarii si creditorii , atrage din partea acestora fondurile necesare. De altfel, in cazul unei
societati al carei sector de activitate este caracterizat printr-o puternica rata de crestere,
importanta investitiilor de realizat poate antrena un CFD negativ. Raţionamentul privind
comportamentul financiar al unei întreprinderi în raport cu mărimea fluxurilor nete de
trezorerie trebuie nuanţat în funcţie de rata de creştere a întreprinderii, de natura activităţii
sale, şi de situaţia sectorului căruia îi aparţine. În cazul unei societăţi al carei sector este
caracterizat printr-o puternică rată de creştere, importanţa investiţiilor de realizat poate
antrena un cash-flow disponibil negativ. Insa, realizarea investitiilor este indispensabila
mentinerii pietei intreprinderii si supravietuirii acesteia intrucat absenta sau insuficienta lor ar
conduce, in timp, la degradarea trezoreriei intreprinderii. In cazul in care intreprinderile
apartin sectoarelor cu grad de imobilizare ridicat, Cfexploatarii trebuie sa finanteze cu
prioritate investitiile de reinnoire. În ipoteza în care, întreprinderea realizează importante
investiţii pentru creşterea sa, mizând pe o rentabilitate economică superioară, aceasta poate
recurge la împrumuturi pe termen lung, beneficiind de efectul de pârghie financiară al
îndatorării şi prezentând riscuri minime partenerilor săi.

Bibliografie selectiva

Vintilă, G.(2010), Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti

Dragotă, V., Brașoveanu, L., Dragotă, I., M.,(2012), Management financiar, vol. I, Editia a
doua, Editura Economică, Bucureşti.

Stancu, I., Stancu, D.(2012), Finanțe corporative cu EXCEL, Editura Economică, București.

Gherghina, R., Duca, I.( 2012 ), Gestiunea financiară a intreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti.