Studiul pilelor de combustie

Generalități

Pilele de combustie sunt generatori electrochimici de energie care convertesc energia

chimică în  energie electrică și care sunt alimentați continuu și constant cu combustibil. Studiul
pilelor de combustie este important din două motive principale: Primul motiv se referă la faptul
că reprezintă o tehnologie nouă care este o alternativă la tehnologia bazată pe combustibili fosili
convenționali și astfel impune o cercetare și dezvoltare semnificativă pentru a facilita
comercializarea. Al doilea motiv presupune înțelegerea modului în care pilele de combustie pot
se schimba și integra cu dispozitivele dependente de energie.

Pila de combustie este un dispozitiv electrochimic care preia energia chimică stocată în hidrogen
(H2) și oxigen(O2) și o convertește în energie electrică utilă, apă și energie termică. Pilele de
combustie oferă o serie de avantaje, respectiv conceptul simplu al acestora, eficiența,
funcționarea silențioasă și emisiile zero.

Componența acestora este următoarea:

un electrod, este un material care poate conduce electricitate;

un electrolit, este un mediu capabil să conducă ioni;
un agent de oxidare, este un element/compus care acceptă electroni de la alte specii
într-o reacție;
un agent de reducere, este un element/compus care pierde electroni în favoarea altor
specii într-o reacție;
anionii, sunt ioni încărcați negativ;
cationii, sunt ioni încărcați pozitiv.

Schema simplificată a unei pile de combustie.

 Mod de funcționare

Toate pilele de combustie au o structură asemănătoare: acestea conțin doi electrozi separați
de un electrolit și care sunt conectați într-un circuit extern. Anodul este alimentat cu combustibili
gazoși, aici având loc oxidarea lor directă iar catodul este alimentat cu un oxidant (de exemplu
oxigenul din aer). Electrozii trebuie să fie permeabili, așadar au o structură poroasă. Electrolitul
trebuie să aibă o permeabilitate cât mai scăzută la moleculele reactanților. El separă fizic cei doi
reactanți, permite conducția ionică și nu permite conducția electronică. Astfel electronii circulă
prin circuitul extern pentru a face posibilă reacția chimică i alimentează astfel sarcina electrică.

Spre deosebire de baterii, pilele de combustie nu sunt limitate de capacitatea lor internă, deoarece
generarea de electricitate a acestora este produsă printr-o alimentare și refacerea continuă a
reactanților. Conceptul modular al pilelor de combustie și capacitatea acestora de a genera
electricitate în mod curat și eficient le face ideale pentru o gamă largă de domenii de utilizare. În
prezent, există o gamă largă de tipuri de pile de combustie, care diferă în funcție de combustibilii
utilizați, materialul electrolitului și temperatura de funcționare. Cu toate acestea, toate pilele de
combustie au în comun următoarele componente: anodul, electrolitul și catodul.

O celulă tipică dintr-o pilă de combustibil produce o tensiune de 0,6–0,7 V la sarcină maximă.
Pentru a furniza tensiunea și intensitatea de curent dorită celulele pot fi legate în serie pentru a se
obține tensiunea necesară și în paralel pentru a se obține intensitatea de curent necesară. De
asemenea, pentru a obține o intensitate mai mare se pot folosi pile cu suprafață de reacție a
celulelor mai mare.

Clasificare

După modul de utilizare a combustibilului clasificarea pile de combustie este:

 pile de combustie directe, alimentate cu combustibil din rezervor;

 pile de combustie indirecte, prevăzute suplimentar cu sistem de reformare catalitică,
fiind alimentate cu metanol, etanol, gaz metan, benzină, hidrazină, amoniac etc., din
care rezultă prin reformare hidrogenul.

După temperatura de funcționare există:

  pile de combustie de temperaturi joase (< 200 °C);
 pile de combustie de temperaturi medii (200–600 °C);
 pile de combustie de temperaturi înalte (> 600 °C);

După electrolit și combustibil, cele mai cunoscute sunt:

 pile de combustie cu membrană schimbătoare de protoni ( proton exchange

membrane fuel cell — PEMFC),
 pile de combustie cu acid fosforic ( phosphoric acid fuel cell — PAFC),
 pile de combustie alcaline ( alkaline fuel cell — AFC),
 pile de combustie cu carbonat topit (molten carbonate fuel cell — MCFC),
 pile de combustie cu oxizi solizi (solid oxide fuel cell — SOFC),
 pile de combustie cu alimentare directă cu metanol (direct methanol fuel cell —
DMFC),
 pile de combustie cu alimentare indirectă cu metanol (indirect methanol fuel cell —
IMFC);
 pile de combustie cu alimentare directă cu etanol (direct ethanol fuel cell — DEFC).

Concluzii

În general pilele de combustie sunt curate și eficiente. Pilele pot reduce substanțial
poluarea orașelor și dependența de petrol. Pilele de combustie oferă avantaje evidente fată de
sistemele clasice de producere a energiei:

o randament mare (cu reducerea corespunzătoare a consumului de combustibil), la orice

sarcină( de exemplu, față de motoarele cu ardere internă, randamentul unei pile este de
circa 1,7 ori mai mare);
o intrare rapidă în sarcină;
o poluarea chimică mult redusă (chiar pile de combustie cu zero emisii, deoarece nu intervin
produse de ardere);
o poluarea fonica mult redusă (funcționare silențioasă, deoarece nu există - sau există foarte
puține piese în mișcare);
 o energie de înalta calitate;
o cheltuieli de exploatare și întreținere reduse;
o construcție modulară, care permite realizarea cu ușurință a centralelor electrice în funcție de
cerințele beneficiarului;
o posibilitatea utilizării în cogenerare;
o în cazul autovehiculelor, reîncărcarea mult mai rapidă (cu combustibil), față de bateriile
electrice.

De asemenea, utilizarea pilelor de combustie are si dezavantaje:

o necesitatea unor investiții mari;
o experiență de exploatare redusă;
o durata de viată redusă (actualmente circa 40 000 ore).