Problema 1.

Bilanțul societății pe acțiuni ,,Beta'' , la data de 31.12.2020 prezenta următoarele date:

Activ Suma Pasiv Suma
Active pe termen lung 3 000 000 Capital social 4 500 000
Active circulante 5 000 000 Rezerve 1 500 000
Datorii 2 000 000
Total activ 8 000 000 Total pasiv 8 000 000
Capitalul social este format din 100 000 acțiuni.
Să se determine :
a. Valoarea nominală a unei acțiuni;
VN=CS/N=4 500 000/100 000=45 lei
b. Valoarea intrinsecă a unei acțiuni;
VI=(CS+Rl)/N=(4 500 000+1 500 000)/100 000=60 LEI
c. Valoarea contabilă a unei acțiuni.
VC=(TOTAL PASIV-DATORII)/N=(8 000 000-2 000 000)/100 000=60 LEI

Problema 2.
O societate pe acțiuni deține 50 000 acțiuni, valoarea nominală a unei acțiuni fiind de 100
u.m., cursul bursier al acestor acțiuni fiind de 450 u.m..
Calculați capitalizarea bursieră pentru societatea pe acțiuni.
N = 50 000 acțiuni;
VN = 100 u.m.
Cursul = 450 u.m.
CB=Curs*N=450*50 000=22,5 milioane lei

Problema 3.
Capitalul social al societății pe acțiuni ,,AaA'' este în valoare de 2 100 000 u.m., constituit
din 2 100 acțiuni. Profitul net obținut de la sfârșitul perioadei de gestiune a constituit 175 000 u.m.,
suma îndreptată spre distribuire acționarilor, sub formă de dividend, a constituit 105 000 u.m..
Calculați valoarea nominală a unei acțiuni, rata de distribuire a dividendului și
rentabilitatea capitalului investit.
CS = 2 100 000 u.m.
N = 2 100 acțiuni,
PN=175 000 u.m.
D=105 000 u.m.
VN=CS/N=2 100 000/2 100=1 000 u.m.;
d=D/PN*100%=105 000/175 000=60%(ceea ce înseamnă că SA distribuie dividende mari și sunt
cointeresați în menținerea interesaului acționarilor)
RCI=DPA/VN*100%=50/1 000*100%=5%
DPA=D/N=105 000/2 100=50
 Problema 4.
O societate pe acțiuni a realizat o creștere de capital prin emiterea a 18 000 acțiuni,
raportul de subscripție fiind 7, prețul de emisiune a fost de 900 u.m., valoarea nominală a acțiunilor
constituind 700 u.m., iar ultimul curs cotat în bursă a fost de 1 150 u.m..
Calculați prima de emisiune, valoarea teoretică a acțiunii după majorarea capitalului,
valoarea teoretică a dreptului de subscriere.
n=18 000 acțiuni
(S)=7
PE=900 u.m.
VN=700 u.m.
Ct0=1 150 u.m.
Pe=PE-VN=900-700=200u.m
N=n*(S)=18 000*7=126 000
Ct1=(Ct0*N+PE*n)/N+n = (1 150*126 000+900*18 000)/126 000+18 000=
(144 900 000+16 200 000)/144 000=161 100 000/144 000=1118,75 u.m.
DS=Ct0-Ct1=1 150-1 118,75=31,25 u.m.
Prima de emisiune constituie 200 u.m, valoarea teoretică a acțiunii după majorarea
capitalului social este de 1 118,75 u.m, iar valoarea teoretică a dreptului de subscriere este 31,25
u.m.

Problema 5.
Acțiunile unei societăți pe acțiuni sunt cotate pe piață la cursul de 175 u.m.. Societatea
are în circulație 250 000 acțiuni și distribuie dividende din profitul net obținut. Pentru fiecare
acțiune deținută, acționarii primesc un flux financiar real echivalent cu 40 u.m..
Calculați rata de distribuire a dividendelor, dacă valoarea coeficientului multiplicator al
capitalizării este 3,2.
Curs=175 u.m.
N=250 000 acțiuni
DPA=40 u.m.
PER=3,2

PER=Curs/PPA rezultă PPA=Curs/PER, pe de altă parte, PPA=PN/N, rezultă Curs/PER= PN/N

rezultă PN = (Curs*N)/PER=(175*250 000)/3,2=13 671 875 u.m.
D=DPA*N=40*250 000=10 000 000 u.m.
d=D/PN*100%=10 000 000/13 671 875 *100=73%

Problema 6.
Acțiunile societății pe acțiuni ,,XXX'' cotează pe piață cu 400 u.m.. Societatea are în
circulație 165 000 acțiuni și distribuie dividende în proporție de 100 % din profitul net obținut.
Pentru fiecare acțiune deținută, acționarii primesc un flux financiar real în mărime de 40 u.m..
Determinați valoarea coeficientului multiplicator al capitalizării și mărimea profitului net
obținut de către societate.
Curs=400 u.m.
N=165 000
d=100%
DPA=40 u.m.
DPA=D/N rezultă: D=DPA*N=40*165 000=6 600 000 u.m.
d=D/PN*100%= 6 600 000*100%/100%=6 600 000 u.m rezultă că PN=D=6 600 000 u.m.
PPA=PN/N=6 600 000/165 000=40
PER=Curs/PPA=400/40=10, ceea ce înseamnă că acțiunile societății nu sunt nici scumpe (>10),
dar nici ieftine.
 Problema 7.
Societatea pe acțiuni ,,X'' deținea în anul 2020 – 20 000 acțiuni și avea o capitalizare
bursieră de 12 000 000 u.m.. În anul 2012, societatea a realizat o emisiune de 2 000 de acțiuni noi,
care s-au atribuit gratuit vechilor acționari. Știind că profitul total a crescut în 2012 cu 30 % față
de 2011, când acesta a atins valoarea de 100 u.m./acțiune, calculați valoarea coeficientului
multiplicator al capitalizării în ambele perioade.
N=20 000
CB0=12 000 000
n=2 000
PN1=PN0+30%PN0
PPA0=100 u.m./acțiune
PER0-?
PER1-?
CB=Curs*N rezultă Curs0=CB0/N=12 000 000/20 000=600 u.m.
PPA=PN/N rezultă PN0=PPA*N=100 * 20 000=2 000 000 u.m.
PER=Curs/PPA
Rezultă PER0=600/100=6 (acțiuni ieftine)
PN1=2 000 000 + 2 000 000*30%= 2 600 000 u.m.
PPA1=PN1/n=2 600 000/22 000=118,18 u.m/acțiune
Curs1=12 000 000/22 000=545,45 u.m.
PER1=Curs1/PPA1=545,45/118,18=4,6 (acțiuni ieftine)
Problema 8.
Societatea pe acțiuni ,,YYY'' își majorează capitalul social prin creșterea numărului de
acțiuni de la 8 000 la 10 000 la valoarea nominală de 700 u.m.. și prima de emisiune de 50 u.m..
Ultimul curs în bursă a fost de 850 u.m..
Calculați prețul pe care îl vor plăti noii acționari pentru cumpărarea acțiunilor nou emise,
precum și valoarea teoretică a dreptului de subscriere.
n=2000
N=8000
VN=700
Pe=50
Ct0-850
PE=VN+Pe=750 u.m
Ct1=(Ct0*N+Pe*n)/N+n=(850*8 000+750*2 000)/2000+8000=(6 800 000+1 500 000)=830 u.m.
DS=Ct0-Ct1=850-830=20 u.m.
 Problema 9.
Capitalul social al societății pe acțiuni ,,AAA'' constituie 50 000 000 u.m., format din
200 000 acțiuni. Cursul unei acțiuni pe piață este de 320 u.m.. Societatea a obținut la sfârșitul
perioadei de gestiune un profit net de 8 500 000 u.m., și a decis să distribuie 5 000 000 u.m. sub
formă de dividend.
Calculați valoarea nominală a unei acțiuni, rata de distribuire a dividendului, rentabilitatea
capitalului investit, randamentul dividendului și valoarea coeficientului multiplicator al
capitalizării.
CS=50 000 000 u.m.
N=200 000 acțiuni
Cursul=320 u.m.
PN=8 500 000 u.m.
D= 5 000 000 u.m.
Valoarea nominală VN=CS/N=50 000 000/200 000=250 000 u.m.
Rata de distribuire a dividendului d= D/PN*100= 50 000/8 500 000*100=58,82%
Rata de distribuire a dividensdelor DPA=PN/N=5 000 000/200 000=25 u.m./acțiune

Rentabilitatea capitalului investit RCI=DPA/VN*100%=25/250 000=0,01%

PPA=PN/N=8 500 000/200 000=42,5 u.m./acțiune
Coeficientului multiplicator al capitalizării PER=Curs/PPA=320/42,5=7,53%

Problema 10.
În urma activității sale, societatea pe acțiuni ,,BBB'' a prezentat următoarea situație
financiară : capital social în mărime de 12 000 000 u.m., format din 10 000 acțiuni, cursul unei
acțiuni fiind de 1 500 u.m.. Profitul net obținut de societate la sfârșitul perioadei de gestiune a
constituit 2 200 000 u.m., iar Adunarea Generală a Acționarilor a decis să repartizeze 1 200 000
u.m. din acesta sub formă de dividend.
Se cere să calculați indicatorii politicii de dividend, rescpectiv: dividendul pe acțiune,
randamentul dividendului, rata distribuirii dividendului, profitul pe acțiune, rentabilitatea
capitalului investit și valoarea coeficientului multiplicator al capitalizării.
CS=12 000 000 u.m
N=10 000 acțiuni
Cursul=1 500 u.m
PN=2 200 000 u.m
D= 1 200 000 u.m
VN=CS/N=12 000 000/10 000=1 200
DPA=D/N= 1 200 000/10 000=120 u.m
d=D/PN*100%=1 200 000/2 200 000*100%=8%
PPA=PN/N=2 200 000/10 000=220 u.m
RCI=DPA/VN*100%=120/1 200*100=10%
PER=Curs/PPA=1 500/220=6,81%
Problema 1.
O obligațiune cu valoarea nominală 3 500 u.m. se vinde pe piață la prețul de 3 250 u.m. Să se
calculeze cursul obligațiunii.
C=VN/Preț=3 250/3 500*100= 92,85%
Problema 2.
O obligațiune cu valoarea nominală 1 000 u.m. a fost vândută la cursul de 95% și urmează să fie
răscumpărată la cursul de 104 %. Calculați prima de emisiune și costul rambursării.
PE=VN*P/100%=1 000*95%/100%= 950 lei
p=1000- 950 = 50 lei
VR=VN*Costul ramb./100=1 000*104%/100%= 1 040 lei
Cr=VR-PE= 1 040-950= 90 lei

Problema 3.
O obligațiune cu durata de viață (t) 4 ani, a fost emisă la valoarea nominală(VN) de 10 000 u.m..
ea este tranzacționată pe piață la cursul (C) de 95 %. Un investitor o achiziționează și încasează
un venit de (CD) 600 u.m. până la scadență.
Determinați randamentul cuponului și randamentul curent.
P=VN*Curs/100%=10 000*95%/100%=9 500 lei
Rcup=C/VN*100%=600/10 000*100%=6%
Rc=C/P*100%= 600/9 500*100%= 6,31%

Problema 4.
O obligațiune cu maturitatea (t) 10 ani, a fost emisă în urmă cu 5 ani la valoarea nominală (VN)
de 100 000 u.m.. ea este tranzacționată pe piață la cursul de (C) 97,5 %. Un investitor o
achiziționează și încasează un venit de (CD) 8 500 u.m. până la scadență. Calculați randamentul
la maturitate, știind că obligațiunea este rambursată integral la scadență, la paritate.
Rezolvare:
P=VN*Curs/100%= 100 000*97,5/100%= 97 500 lei
Rm=(CD/((VN+C)/2))*100%= 8 500/((100 000+ 97 500)/2)*100%=2,15%

Problema 5.
O obligațiune cu valoarea nominală (VN) de 15 000 u.m., scadența (t) 10 ani și rata
cuponului(Rcup) de 7,3 % se vinde pe piață la prețul de (P) 12 500 u.m.. este eficientă
achiziționarea ei, dacă rata medie a dobânzii la depozitele bancare pe piață este de (Rd) 8 % ?
Rezolvare
CD1=VN*Rcup*t/100% =15 000* 7,3%*10/ 100%= 11 461 lei
CD2=VN*Rd*t/100% = 15 000* 8%*10/100= 12 000 lei
nu este eficientă achiziționarea, întrucât rata cuponului este mai mică decât rata medie a
depozitelor bancare pe piață

Problema 6.
Un investitor a cumpărat (N) 150 obligațiuni cu valoarea nominală (VN) de 200 u.m. și scadența
(t) 5 ani. Să se calculeze rezultatul final pentru investitor, dacă rata cuponului (Rcup) este de 7,5
% și se știe că emitentul a plasat obligațiunile la cursul de (C1) 96 %, răscumpărându-le ulterior
la cursul de (C2) 103 %.
Rezolvare:
CD= VN*Rcup*t/100% = 200*7,5%*5 /100%= 75lei
P=VN*Curs1/100%=200 *96% /100%= 192 lei
Total investit: 192*150= 28 800 lei
Total CD= 75*150= 11 250 lei
rezultatul final: 11 250- 28 800= -17 550 lei

Problema 7.
O obligațiune care a fost emisă în urmă cu un an este achiziționată de pe piață la cursul de (C)
97,5 %. Caracteristicile obligațiunii sunt : valoarea nominală (VN) 1 500 u.m., rata cuponului
(Rcup) 8,5 %, maturitatea (t) 6 ani.
Determinați care este randamentul la maturitate, dacă se cunoaște că obligațiunea este
răscumpărabilă la scadență, la paritate.
Rezolvare:
CD= VN*Rcup*t/100% =1 500* 8,5%* 6/ 100%= 765 lei
P=VN*Curs/100%=1 500*97,5%/ 100%= 1462,5 lei
Rm=(CD/((VN+C)/2))*100%= 765/((1 500+1462,2)/2)*100%= 19,49%
 Un client dă ordin firmei broker să cumpere 20 acţiuni la cursul de 10 pe acţiune, printr-o
cumpărare în marjă, cu depozit de garanţie 50% din valoarea tranzacţiei. Depozitul în contul în
marjă trebuie să fie:
(20 x 10) x 50% = 100 lei
După expirarea perioadei de lichidare (de exemplu 3 zile), brokerul primeşte titlurile şi face
plata acestora, către casa de compensaţie, împrumutându-l pe client cu diferenţa, până la valoarea
contractului (datoria faţă de broker), adică cu:
200 - 100 = 100 lei
Brokerul nu remite titlurile către client, ci le reţine drept garanţie (colateral) pentru creditul
pe care îl acordă. În perioada următoare (exemplu 30 zile), cursul acţiunilor creşte la 11 lei. Ca
urmare, clientul dă ordin de lichidare a poziţie long, brokerul executând vânzarea titlurilor în bursă.
Contul în marjă al clientului:
DEBIT SUMĂ CREDIT SUMĂ
(2) Cumpărare a 20 acţiuni la 10 200 lei (1) Fond în numerar (marja 100 lei
lei/acţiune iniţială)
(4) Dobânzi la 100 lei 6% pe 30 (3)Vânzare a 20 acţiuni la 11 lei 220 lei
zile 0,5 lei /acţiune

Total debit 200,5 Total credit 320 lei

SOLD CREDITOR 119,5

Cu un sold debitor de 119,5 lei, clientul a obţinut un profit de 19,5 lei, într-o tranzacţie
bursieră în care a investit 100 lei. Aceasta înseamnă o rată a profitului de 19,5%, calculată la suma
imobilizată. Dacă acelaşi operator ar fi cumpărat cu capitalul de 100 lei pentru a cumpăra acţiuni
pe bani gheaţă (10 acţiuni ALFA), în aceleaşi condiţii de evoluţie a cursului, ar fi prezentat peste
30 zile următoarea situaţie:
Cont „cash” al clientului
DEBIT SUMĂ CREDIT SUMĂ
(2) Cumpărare a 10 acţiuni 100 lei (1)Fond în numerar 100 lei
ALFA la 10 lei/acţiune (3) Vânzare a 10 acţiuni ALFA la 110 lei
11 lei /acţiune

Total debit 100 Total credit 210 lei

SOLD CREDITOR 110
Exemplu 1: Un stelaj pe acţiunea AAA, cu bornele 1050/950 Euro/acţiune. Acest contract
de stelaj îi permite cumpărătorului ca la scadenţă să se declare fie cumpărător, la preţul de 1050
EURO, fie vînzător, la preţul de 950 EURO, cele două preţuri constituind bornele stelajului.
În ziua strigării stelajului, cumpărătorul contractului se va pronunţa la scadenţă pentru una din cele
două alternative, în funcţie de nivelul cursului la scadenţă (în ziua lichidării): cînd cursul este peste
borna superioară a stelajului, operatorul se declară cumpărător şi cîştigă, iar cînd cursul se situează
sub borna inferioară, operatorul se declară vînzător şi cîştigă.
1. La un curs al pieţei de 1100 Euro cumpărătorul de stelaj se va declara cumpărător al titlurilor (100
acţiuni AAA) şi va plăti 100 x 1050 Euro = 105000 Euro, pentru un contract a cărui valoare este
de 110000 Euro; el va avea deci un profit brut de 5000 Euro.
2. La un curs al pieţei de 900 Euro, cumpărătorul contractului stelaj se va declara vînzător al titlurilor,
livrînd 100 titluri, a căror valoare de piaţă este de 90000 EURO la un preţ de 95000 EURO (borna
 inferioară fiind de 950 EURO, el vinde la 950 EURO x 100 acţiuni). Ca atare, obţine un profit brut
de 5000 EURO.
3. La un curs curent cuprins între bornele stelajului, el va pierde după cum urmează:
- la 1000 EURO, indiferent dacă se declară vînzător sau cumpărător, pierde 5000 EURO:
în calitate de cumpărător ar trebui să achiziţioneze la 1050 EURO ceea ce pe piaţă este de 1000
EURO, deci (1000-1050) EURO x 100 acţiuni = -5000 EURO; în calitate de vînzător ar trebui să
livreze la 950 EURO ceea ce pe piaţă este 1000 EURO, deci (950-1000) EURO x 100 acţiuni = -
5000 EURO;
- la un preţ curent între 1000 şi 1050 EURO se declară cumpărător şi pierde mai puţin de
5000 EURO; astfel, la 1020 EURO pierde (1000-1020) EURO x 100 acţiuni = -2000 EURO;
- la un preţ curent între 950 şi 1000 se declară vînzător şi pierde mai puţin de 5000 EURO;
astfel, la 980 EURO, pierde (980-1000) EURO x 100 acţiuni = -2000 EURO.
Prin urmare, investitorul nu poate pierde mai mult decît jumătate din diferenţa dintre bornele
stelajului.
Exemplul 2. Să presupunem că pentru lichidarea din mai acţiunile VVV cotează 412,50
EURO, iar stelajul pe octombrie se negociază cu 397/445. Un operator care se aşteaptă la o mare
fluctuaţie de curs, fără să poată preciza sensul mişcării cursului, cumpără două stelaje pe octombrie
(1 stelaj = 100 acţiuni). În ziua strigării primelor (21 mai) acţiunea VVV cotează 530 EURO.
Cumpărătorul de stelaj se declară cumpărător a 200 aciuni VVV la 445 EURO şi realizează un
profit potenţial de 85 EURO/aciune. Profitul se concretizează în bani dacă operatorul vinde imediat
pe piaţă la 530 EURO acţiunile achizionate prin stelaj.

Un client dà ordin firmei broker sa cumpere 600 actiuni la cursul de 50 lei pe actiune,
printr-o cumpärare in marjã, cu depozit de garantie 65% din valoarea tranzactiei. Dobânda incasatà
de broker este de 8 % anual. Explicati pe tape rezultatul clientului dacà peste 38 zile cursul pe piatà
devine 70 lei si clientul dà ordin de vinzare a a actiunilor.
DEBIT
1.Cumpărarea a 600 acțiuni la 50 lei per acțiune
Suma 30 000 lei
2. Dobânzi la 10 500 lei, 8% rata pe 38 zile
Suma 88,67 lei
Total debit Suma 30 088,67 lei
CREDIT
1.Fond in numerar, marja
Suma 19 500 lei
2. Vânzarea a 600 acțiuni la 70 lei per acțiune
Suma 42 000 lei
Total credit Suma 61 500 lei
Sold creditor 31 411,33 lei
Rata prof. = 51,07

Explicati cum va actiona cumpärätorul unui stela cu bornele 2700/1800 si rezultatele

obtinute daca la scadentà pretul pe piatà al activului este: a) 2500; b)1700
La prețul de 2500 u.m cumpărătorul de stelaj ce se va declara cumpărător a 100 acțiuni:
100*2700=270 000 u.m
100*2500= 250 000 u.m
Pierdere = 20 000 u.m
La prețul 1700 u.m cumpărătorul de stelaj ce se va declara vânzător a 100 acțiuni:
100*1800 = 180 000 u.m
100*1700 = 170 000 u.m
Pierdere = 10 000 u.m