Departamentul „Teorie și Politici Economice”

Anul de studii 2021-2022 APROBAT

Semestrul I Şef-departament
dr., conf.univ. A.TOMȘA

TEST DE EXAMINARE
la disciplina «Istoria gândirii economice» (specialitatea EMREI)
Varianta 1
grupa __________________
_______________________
numele, prenumele studentului (ei)

Nr. Conţinutul subiectului Nr.

puncte
I. DEFINIŢI
1) Salariul şi formele lui (după Adam Smith) 5
Adam Smith a fost unul dintre cei ce au făcut diferența între salariu și profitul și renta
financiară. După acesta, salariul era considerat singurul venit care se bazează pe munca
proprie a beneficiarilor săi sau prețul muncii pe care lucrătorul o vinde capitalistului. Sau cu alte
cuvinte, acesta a împărțit produsul social în 3 categorii:
1. Salariul – pentru clasa muncitorilor salariați;
2. Profitul – pentru calasa capitalistă;
3. Renta – pentru clasa proprietarilor funciari.

2) Conceptul de muncă și dublul ei caracter (după K. Marx) 5

Marx, a fost cel ce a sistematizat lucrările lui Ricardo, privind valoarea și a prezentat
Teoria valorii, prin intermediul căreia marfa are 2 proprietăți (valoare de schimb și valoare de
întrebuințare), iar munca are un dublu caracter, ea poate fi abstractă și concretă.
Munca abstarctă – se referă la cheltuielile fizice și intelectuale pe care le depune
muncitorul în crearea mărfii sale.
Munca concretă – se referă la activitatea productivă a omului desfășurată într-o formă
specială.

II. ADEVĂRAT / FALS

1) Doctrina mercantilistă a dominat în anii 1650-1750 A 5
Curentul de gândire mercantilist este specific secolelor XVI-XVII şi a dominat viaţa economică, 5
sub aspect teoretico-practic, până la mijlocul sec. al-XVIII-lea. Obiectul cercetării acestuia era
bogăția și izvorul creșterii acesteia.

2) Subiectul de studiu în opera lui Fr. List a fost individul F

Subiectul de studiu în opera lui John Stuart Mill a fost individul – varianta corectă.
Friederich List a fost părintele doctrinei economiei naționale și al protecționismului vamal,
obiectul de studiu a acestuia era națiunea, adică economia națională.

Argumentați răspunsul

III. TESTE

(1) În ce clase au împărțit societatea fiziocrații? 10

a) comercianți, manufacturieri, lucrători;
b) producători, proprietari, sterili;
c) proletari și capitaliști;
d) proprietari funciari, burghezie, salariați.
Argumentați răspunsul
În cadrul curentului fiziocrat, aceștia au împărțit societatea în trei clase sociale diferite după
formă, și anume: Clasa productivă, ce se referă la țărani și arendași, clasa proprietarilor, ce se
referă la cei ce aveau pământ și clasa sterilă, ce face referire la comercianți și manufacturieri.
 (2) În viziunea lui D. Ricardo restricțiile la importul grânelor determină majorarea: 10
a) rentei funciare și a profitului;
b) profitului și a salariului nominal;
c) rentei funciare și a salariului nominal.
Argumentați răspunsul
Conform dinamicii veniturilor în viziunea lui Ricardo, Renta funciară crește, dacă creșterea
populației antrenează utilizarea locurilor mai puțin fertile. Salariul nominal crește, în urma creșterii
populației, crește și cererea acesteia la produsele agricole, aceasta determinând și creșterea
prețurilor la ele. În concluzie, restricțiile importului determină majorarea rentei funciare și a
salariului nomial și diminuarea profiturilor.
(3) Teoria neoclasică se bazează pe cercetarea 10
a) mărimilor economice totale;
b) mărimilor economice medii;
c) mărimilor economice culturale;
d) mărimilor economice marginale.
Argumentați răspunsul
Deorece se referă la valoarea valoare-utilitate, iar vsloarea se formează din nevoile viitoare
ale consumatorilor. Iar aceasta face referire la valorile marginale.

(4) În opinia lui Marshall, prețul unui bun era determinat 10

a) doar de oferta bunurilor;
b) doar de cererea bunurilor;
c) de influența simultană a cererii și ofertei;
d) totul depinde de orizontul de timp considerat și tipul randamentului.
Argumentați răspunsul
După Marshall, prețul unui bun este determinat în funcție de prețul de echilibru, ce se
stabiliește din egalitatea cererii și a ofertei, în acest context apare și existența Crucii lui
Marshall.
Însă prețul acesta se dtermină în funcție de perioada de timp stabilită, pe termen scurt de
exemplu utilitatea este factorul decisiv ce deremină prețul, iar pe termen lung, mărimea prețului
depinde de oferta acestuia.

(5) Principala prioritate a lui Keynes a fost lupta cu: 10

a) inflația;
b) șomajul;
c) corupția;
d) inechitatea socială.
Argumentați răspunsul
Keynes, a fost cel ce este cunoscut în mod special pentru politicile sale intervenționiste ,
prin intermediul căruia guvernul folosea măsuri fiscale și monetare pentru diminuarea crizelor
economice și boom-urilor economice. În acest contect, aceste politici influențatu și rata inflației
într-o deosebită valoare.

IV. ÎNTREBĂRI DESCHISE

1) Th.Malthus și teoria dezechilibrului dintre populație și resurse naturale. 15
Thomas Malthus este condiferat ca fiind primul profesor de economie politică din Marea
Britanie, s-a proslăvit prin lucrarea sa principală Eseu asupra principiului Populației care
afectează dezvoltarea societății, el este și considerat cel mai pesimist smithian.
Acesta evidențiază Teoria dezechilibrului dintre populație și resursele naturale și este de
părerea că populația abundentă este cauza sărăciei și nu repartiția inechitabilă a bogăției create
în societate, și o mai numește ca disproporția demo-economică. Prin intermediul căreia, ritmul de
crestere a populației este mai mare ca ritmul de crestere a mijloacelor de subzistență, iar
creșterea în progresie geometrică înaintează cu mult creșterea în progresie aritmetică.
Totodată, acesta evidențiază și măsurile de reducere a disproporției demo-economice.
Delimitând mai multe frâne distruvtive (așa ca, epidemiile, calamitățile naturale, războaiele etc.)
cât și frâne preventive (așa ca cebibaturile, căsătoriile la vârstele mai înaintate, limitarea
conștientă a numărului de copii), această politică se practică și acum în unele țări, ca exemplu,
China.
Iar principalele cauze a acesteia (disproducției demo-economice), sunt limitele naturale,
limitele economice, cât și ideea posibilității crizelor de supraproducție generate de induficiența
cererii.
 2) Şcoala de la Freiburg şi contribuţiile lui W.Euken. 15
Reprezentantul școlii de la Freiburg este W.Euken, acesta s-a proslăvit datorită lucărilor
sale priincipale ca Bazele economiei politice și Principiile politicii economice. Aportul acestei școli
este de nedescris, pe plan metodologic a efectuat sinteza dintre inductie si deducție, istorie și
teorie. Iar pe plan teoretic, aceasta a înaintat Teoria tipurilor ideale de economie (economia liberă
de piață și economia centralizată) și Concepția echipei de fotbal (ce divizează societatea ca un
teren de fotbal, egenții economici ca jucători, și statul ca arbitru). Aportul acestei școli se
manifestă pe plan de politică economică (la acest capitol s-au delimitat 3 tipuri de politici
economiec, cea laisser-faire, cea colectivă și cea dirijistă).
În acest context, sarcina fundamentală a politicii economice, este organizarea economiei în
vederea menținerii regimului economic ales. Stălpii ordinii economice sunt: Statul, Știința și
Biserica.

Baremul de evaluare:
Punctaj 95-100 85-94 75-84 65-74 55-64 41-54 31-40 21-30 11-20 1-10
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

13 ianuarie 2022
Examinator: dr., conf.univ. N.FILIP