Forme de relief

Cele mai joase forme de relief sunt luncile. Ele se întind de obicei de-a
lungul apelor curgătoare (râuri, fluvii). De fapt luncile sunt fosta albie a râurilor, pe
când acestea erau mult mai mari. Din acest motiv, şi în zilele noastre, luncile sunt
mereu în pericol de a fi inundate atunci când apele curgătoare cresc (datorită
ploilor abundente, a topirii zăpezilor, etc.). Solul luncilor este foarte bun pentru
agricultură (se cultivă mai ales legume), prezenţa în apropiere a unei ape fiind un
avantaj în acest sens. Pentru a proteja luncile de inundaţii, oamenii deseori
construiesc diguri de-a lungul apelor curgătoare. Câteva exemple de lunci: lunca
Prutului, lunca Jijiei, lunca Siretului, lunca Dunării, etc.

Câmpiile
O altă formă de relief joasă dar mai înaltă decât lunca este câmpia.
Suprafeţe de pământ întinse, fără prea multe denivelări, câmpiile sunt cele mai
bune locuri pentru culturile de grâu, de porumb şi alte cereale fiind considerate
adevărate grânare ale ţării. Câmpiile sunt şi ele zone inundabile, dar, în lipsa
lucrărilor de irigaţie sunt expuse şi secetei, culturile fiind deseori distruse din cauza
lipsei de apă. În zonele de câmpie se află multe sate, oraşe oamenii fiind atraşi de
avantajele pe care le oferă această formă de relief. Câteva exmple de câmpii din
ţara noastră: Câmpia Română, Câmpia de Vest, Câmpia Jijiei, etc.

Dealurile, podişurile şi depresiunile

Sunt forme de relief mai înalte decât câmpiile. Provin fie din erodarea unor
munţi, fie din încreţirea scoarţei pământului. Înălţimea dealurilor variază între
câteva zeci şi câteva sute de metri. Sunt zone foarte bune pentru plantarea livezilor,
a viţei de vie dar şi pentru unele culturi precum porumbul, cartoful, etc. Sunt
forme de relief mai bine protejate împotriva inundaţiilor dar pot fi expuse
alunecărilor de teren mai ales atunci când solul nu este fixat de copaci, pomi
fructiferi. Pădurile care le acoperă deseori sunt păduri de foioase. Oraşul Iaşi este
aşezat pe şapte dealuri. Exemple de dealuri şi podişuri: Dealurile subcarpatice,
Podişul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, etc.

Munţii
Sunt cele mai înalte forme de relief de pe pământ. Pot să atingă înălţimi
cuprinse între câteva sute de metri şi peste 8000 m. Au apărut fie datorită erupţiilor
vulcanilor, fie prin încreţirea scoarţei terestre. Sunt în general acoperiţi cu păduri
de conifere şi păşuni. De multe ori formează „lanţuri muntoase”. Exemple de astfel
de „lanţuri”: Munţii Carpaţi, Munţii Balcani, etc.
Temă:

1. Citește și notează pe caiet cele mai importante idei despre formele

de relief.
2. Scrie câte trei exemple pentru fiecare dintre formele de relief pe
care le-ai descoperit în călătoriile tale. Numește-le!
3. Desenează un peisaj care să cuprindă cel puțin 3 forme de relief.