Estetica Curs 2: Dispozitivul perspectivei in perioada Renasterii

Obiectiv: Punctul de ruptura dintre dispozitivul de cunoastere Medieval si dispozitivul

de cunoastere Renascentist.

1. Punctul de ruptura:
o niciodata nu este vorba de o ruptura radicala. Ruptura consta in diferentele de
nuanta (Ex: sculptura in relief, felul cum cade lumina pentru a nuanta anumite
trasaturi, de a da un effect 3D).
o (P.S. In acest curs se va acoperi o miscare de-alungul a 200 de ani incepand
cu anul 1300)
o In ceea ce priveste punctul de ruptura, universul icoanelor medievale (ele fiind
cele ce concentreaza cel mai bine modul de a percepe si de a gandi universul
in perioada respectiva) relatia dintre vizibil si invizibil este simbolica. Acest
dispozitiv de cunoastere este unul care ia in calcul privitorul doar in drept cu
persoana care decodeaza aceasta scriitura simbolica. Diferenta/Ruptura consta
in schimbarea statutului privitorului.
o Trebuie sa ne concentram pe: cum aceasta pictura in evolutia ei lenta de 200
de ani, schimba pozitia privitorului. Acest privitor devine dintr-odata
important. (ex: La icoane de oriunde te-ai uita, din orice unghi si in orice
perioada, adevarul lor este acelasi. Insa, ruptura consta in faptul ca acuma
privitorului i se spune de unde, din ce unghi trebuie sa priveasca o pictura.
Odata cu Renasterea, punctul din care privesti devine esential!).
2. Dispozitivul de cunoastere : Punctul din care privesti pictura.
 Acest dispozitiv introduce “Istoria de Aici a Omului” in raportul dintre adevar
si cunoastere.
 In universul Medieval, imaginile acestea medievale (icoanele, arhitectura
gotica) joaca un rol narativ. Icoanele transmit o poveste, la fel si sculpturile
din arhitectura gotica. Ex:Vitraliile de la biserica care spun prin imagini,
istoria cosmosului pana in prezentul respectiv.
 (In pictura niciun lucru vizibil nu este intamplator, toate acestea duc spre o
scriitura ascunsa care poate fii decodata. Ganditi-va la filmul Codul lui Da
Vinci).
  In arhitectura gotica deseori ornamentatia de pe cladiri este una de tip
vegetala. Unele dintre aceste ornamentatii joaca un rol simbolic, iar altele nu,
altele sunt doar simple ornamentatii pentru bucuria privitorului. Prin acest
mod spatiul tiinde sa devina scenic. (Spatiul este o organizare prin perceptie
a lucrurilor. Asadar, prin acest mod se naste dispozitivul perspectivei.)
 Acest dispozitiv al perspectivei exista si in epoca medievala , dar a fost
abandonat. Renasterea acestui dispozitiv este importanta pentru ca filosofia
epocii se schimba. Ce inseamna aceasta filosofie a epocii? Intelegerea a ceea
ce inseamna cunoastere, a adevarului. Iar Renasterea este o perioada
luminoasa care crede in posibilitatea unei cunoasteri complete.
 In afara de aceasta relatie dintre vizibil si invizibil (inca odata, tot ce este
vizibil intr-o pictura, copaci, cladiri, animale, au un scop invizibil/ascuns),
Renasterea nu are nici acest concept asupra infinitului. Acest concept al
infinitului apare mai tarziu.

 Padova, Cappella degli Scrovegni, 1304-1306

 Aceasta pictura a lui Giotto este impartita de catre critici in 3 etape:

1. Prima etapa este reprezentata de frescele Sf. Francis
2. A doua etapa este reprezentata de frescele cu viata lui Iisus
 3. A treia etapa se numeste Formalismul Florentin (la care vor reveni si Masaccio si
Bruneleschi ulterior)
 Important este felul cum aceste fresce sunt asezate pe peretele capelei. Montajul
frescelor : picturile isi corespund, ceea ce inseamna punerea in scena a unei povesti
(pentru privitor este pur vizuala) Ex: prima fresca cu ingerii corespunde cu a doua
fresca de langa. O imagine in lant.

 Acest fenomen de imagine in lant care spune o poveste este cunoscut si drept de
Realism Figurativ. Adica, figurile care sunt reprezentate construiesc realitati care sunt
in dialog cu ceea ce ochiul vede -> Punerea spectatorului intr-o anumita pozitie.
 Una din cele mai cunoscute fresce de la Padova este numita “Plangerea la Mormant”

 Cum se pune la nivel de detaliu aceasta pozitie a spectatorului:

1. Spre deosebire de icoanele medievale, personajele sunt construite in volum.
2. Relatiile dintre ele nu mai sunt artificiale, ci compozitionale. Personajele sunt intr-
o anumita relatie vizuala. Ele nu sunt asezate unul langa altul doar asa simbolic
(asa cum se intampla in icoanele traditionale), aceste asezari tiind spre o forma de
realism. De exemplu, personajul din dreapta care sta in picioare, picioarele sale nu
mai plutesc in aer (asa cum se intampla in icoanele medievale) ci stau pe pamant.
O constructie a unei lumi in relatie cu ceea ce ochiul poate sa vada.
 3. Compozitia este construita printr-un sistem de relatie intre personaje, dar in
acelasi timp si intre tehnicile si tacticile picturale care tin de vedere. Ex:
impartirea in doua a acestei fresce, care da un aspect de regie (ca un film ).
4. Capul lui Iisus (care este centrul simbolic al acestei imagini) se afla exact in
punctul in care coboara linia reliefului din spate , iar corpul lui sugereaza un
unghi care necesita o privire dinamica.
5. Spectatorului ii este oferit un loc in aceasta imagine si prin cele doua personaje
care sunt cu spatele. Ceea ce este o inovatie esentiala (asa ceva nu apare in
icoanele traditionale), prezenta unei figuri anonime in imagine joaca aici rolul
spectatorului . Este pozitia prin care spectatorul intra in pictura.
6. Felul cum sunt alese culorile, expresivitatea gesturilor si a mimicii fetei, inclusiv
cutele hainelor sunt detalii neesentiale pentru icoanele traditionale. Iar aceste
detalii formeaza realismul. (Acest mod prin care sunt pictate icoanele din
perioda Renascentista, prezinta PUNCTUL DE RUPTURA fata de icoanele
traditionale).
7. Ingerii din pictura, la fel, ei nu sunt asezati doar simbolic, ci si joaca un rol scenic.

 Scene din Viata Sf. Francis, Capela Bardi Firenze, 1325.

 Acestea sunt tot un ciclu de fresce din Viata Sfantului Francis.

 Este tot o pictura a lui Giotto, in care dupa 20 de ani, pictura acestuia se modifica
drastic (P.S. Acest formalism al lui Giotto va influenta foarte mult arta in secolul XX)
 Distanta dintre “Plangerea la Mormant” si “ Viata Sf. Francis” este una radicala. In
doua decenii suntem mult mai departe din punct de vedere al expresivitatii, al finetii
picturii si al puterii formale.
 Scenele acestea sunt mult mai ingrosate, mai reliefate. (P.S. Giotto este considerat cel
mai important pictor al Renasterii).
 De ce arta se schimba cu fiecare perioada? Pentru ca cu timpul, oamenii percep in alt
mod lumea in care traiesc, relatia dintre imagine si realitate, relatia dintre obiecte iar
acest lucru duce la un nou dispozitiv de cunoastere.

MODIFICARILE FORMALE ALE PICTURII REPREZENTATE PRIN

DIFERITE PICTURI CE AU ACEEASI TEMATICA “BUNAVESTIRE”

 Tema Buneivestiri este foarte importanta in epoca Renasterii deoarece: exista aceasta
relatie intre invizibil (divinitate) si vizibil (Umanitate). Tema buneivestiri anunta
aceasta incarnare divina sub forma umana. Umanul este pus in scena ca element ce
tine de divin. (Aceasta tema a buneivestiri va fi la moda cel putin un secol, si ii va
face pe Ficino si pe Michelangello sa spuna ca “Artistul este un Dumnezeu pe
pamant”). Un alt motiv pentru care aceasta tema este importanta are radacini teologice
: Calendarul incepe odata cu Bunavestire, pe 25 Mai.

 Ambrogio Lorenzetii, Bunavestire, 1344

 Aceasta tema a Buneivestiri isi are radacinile dintr-o carte numita “Legenda de Aur”
(aparuta prin 1265). Este una dintre textile cheie ale perioadei.
 In aceasta picture este reprezentata momentul clasic in care ingerul cere ingaduinta
fecioarei si are loc acest gest care este singular in istoria picturii pe care il face
ingerul.
 La prima vedere acesta este un gest straniu. Daniel Arasse sugereaza ca acest gest
pune in scena actul necesar pentru care intruparea sa aiba loc. Asadar, pentru ca toata
istoria crestina sa se implineasca , este nevoie de acordul unui singur om care este
Fecioara. Totul depinde de un acord, de a spune DA.
 Pentru universul medieval, lumea este un sistem de semne, indifferent de ce crezi,
indiferent daca esti credincios sau nu, indiferent de ceea ce faci, sistemul de semne
este fix. Punctul de ruptura spune ca universul renascentist ofera o anumita
flexibilitate ce permite creatia, permite diferenta, permite noutatea. Iar acest punct
de ruptura se intampla in mod alegoric prin tema buneivestiri.
 In tabloul lui Lorenzetii, coloana din mijloc, care nu este foarte proeminent pictata, in
mod simbolic pentru Renasterea timpurie il reprezinta pe Hristos. Aparitia unei
tulburari a vizibilului si invizibilului dintre cele doua personaje. Coloana din centru,
deasemenea, este taiata la mijloc si sugereaza o cruce. Sub tablou, se poate vedea
inclusiv o scriitura. Aceasta scriitura, reprezinta dialogul dintre cei doi.
 Influentele lui Giotto in aceasta pictura se poate vedea prin felul cum e pictata
imbracamintea, foarte detaliata si realista, inclusiv spatiul arhitectural este bine definit
pentru privitor.

 Fra Angelico, Bunavestire, 1433-143

 Observati ceea ce se pastreaza din imaginea lui Lorenzetii si ceea ce este diferit.
 In primul rand, perspectiva este mult mai puternic pusa in scena decat pictura lui
Lorenzetii. Aceasta perspectiva prin structura acelor coloane, aparitia unei camere in
departare care are o draperie rosie la randul ei pusa intr-o perspectiva fascinanta,
deasemenea ornamentul din spatele fecioarei (acel ornament va da nastere
Impresionismului care va aparea cateva secole mai tarziu) este totul vorba despre
decupaj, ceea ce reliefam, ceea ce accentuam.
 In partea din stanga in departare, imaginea duce la scena izgonirii din rai. Momentul
in care Adam si Eva sunt izgoniti din Rai. In aceasta pictura are loc o simultaneitate a
spatiului cu o simultaneitate a timpului.
 Aparitia unor elemente decorative: panoul ornamental din spatele fecioarei, modelul
imbracamintii ingerului, gradina din partea stanga, accentueaza acest punct de ruptura
dintre pictura renasterii si pictura medievala. In pictura medievala NU exista elemente
decorative.
 Intre inger si fecioara din nou apare o scriitura, insa unul din aspectele cele mai
importante la aceasta scriitura este faptul ca, cuvintele/spusele fecioarei sunt scrise
invers, cu susul in jos. Putem citi cea ce spune ingerul, dar nu putem citi ceea ce scrie
fecioara. Pentru ca fecioara nu ne spune noua, ci ii spune direct lui Dumnezeu. Acest
lucru arata flexibilitatea ce permite creatia s.a.m.d, mai sus mentionate.

 Francesco Del Cossa, Bunavestire, 1463-1470

  Ce este diferit fata de celelalte doua picturi? In aceasta pictura, tema Buneivestiri
este in intregime tratata in stil contemporan. Adica, imbracamintea, arhitectura,
tot ceea ce vedem acolo tine de Italia momentului.
 Elementele de compozitie: perspectiva este perfecta, elementele din tablou isi
raspund, totul intra intr-o coregrafie a vizibilului care da aceasta armonie a
constructiei picturale.
 Este un realism armonios, aceasta armonie pentru ochi este luminoasa, este
linistitoare (eliminarea tumultului, a tulburarii -> Totul este perfect).
 Atunci cand exista o armonie in pictura, creeaza o stare linistitoare pentru privitor.
Cand nu mai exista aceasta armonie, se creeaza o stare de tulburare. Acest
dispozitiv de cunoastere se bazeaza pe proportii corecte (ex: sus pe cer este pictat
Dumnezeu care este pus in pozitie perfecta cu mana ridicata a ingerului)
 In tot acest tablou cu o compozitie armonioasa, se afla mai jos, un melc (ceea ce
este ciudat). Semnificatia melcului = Daniel Arasse spune ca acest melc sugereaza
faptul ca el nu se afla de fapt in tablou ci pe tablou, se afla in aceasta zona care
comunica cu lumea reala -> legatura dintre realitate si pictura (ex: in alte picturi se
obisnuia sa se picteze o musca pe tablou , iar oamenii credeau ca este o musca
adevarata si incercau sa o dea jos. Cam acelasi lucru seminifica si melcul).
 Melcul= “Constiinta de sine a picturii ca pictura”

 Donatello, Sf, George, 1415

  Folosirea perspectivei cu sens compozitional, inclusiv cu sens narativ.
 Tehnica Schiacciato (inventata de Donatello) – sugereaza aceasta trecere fina
de la un contur la altul (Leonardo Da Vinci va fi influentat de aceasta tehnica
in pictura Gioconda)
 Vasari apreciaza in pictura lui Donatello : felul cum viata si spiritul este
reprezentata in marmura.

 Donatello, Ospatul lui Irod, 1427.

 Din nou punerea in scena a unei compozitii narative.
 Aceasta sculptura arata evolutia lui Donatello , de la Sf George, la Ospatul lui Irod.
 Este o scena aproape teatrala.
 Sculptat din Bronz Aurit.

 Donatello, Madonna cu pruncul, 1440.

 La fel, sculptura din Bronz Aurit

 Masaccio, Izgonirea din Rai, 1425.

 Acestea sunt primele nuduri din pictura renascentista.
 Felul cum sunt pictate aceste nuduri este important: prin efecte de lumina si umbra.
 Constructia este facuta luand in calcul din ce punct provine sursa de lumina, astfel se
creeaza spatiul si se construiesc formele. Sursa de lumina este o noua inovatie! Este
ceea care aseaza corpurile in compozitie. Astfel se naste PERCEPTIA.

 Masaccio, Tributul, 1424-1426.

 Nu exista elemente decorative

 Desi sunt multe personaje in pictura, relatia dintre ele este dinamica.
  Spatiul (indiferent daca este arhitectural sau natural) functioneaza intr-o coregrafie
a privirii prin faptul ca Masaccio foloseste nuantarea culorilor. (Tratatele de
pictura, care vor aparea in sec XV, vor prelua aceasta idee de nuantare a culorilor)
 Inclusiv aureolele personajelor sunt pictate in perspectiva.
 Relatiile compozitionale: fundalul este pictat dinspre aproape inspre departe
 Pictura are rolul de a elimina tumultul, de a elimina ceea ce este neesential si a
creea aceasta armonie
 Atentie la : relatiile dintre corpuri, la relatia dintre priviri, expresivitatea acestora!

 Piero della Francesca, Bunavestire, 1470

 Aceasta pictura contine (la nivel de compozitie a spatiului, de folosirea tehnicilor de

perspectiva etc) nivelul cel mai desavarsit.
 Totul este pictat conform regulilor, mai putin placa de marmura ce apare in fundal
intre cele doua personaje. Acea placa de marmura este pictata la nivel de culoare in
asa fel incat ea apare ca si cum ar fi in fata. Desi conform regulilor arhitectonice ea
este in spate. Aici placa de marmura joaca un rol simbolic, il reprezinta pe Hristos.

 Leon Batista Alberti, detaliu in Ludovico Gonzaga, 1465-1474

 Alberti sugera ca ideea de baza a perspectivei si a opticii este aceea de a creea un
spatiu stabil, fara tumult. Imaginea trebuie sa sugere calm, stabilitate, contemplare.
Aceate picturi fara tumult au in spate si o dimensiune politica. Atunci cand pictura
este in armonie totala, inseamna ca si societatea in care oamenii traiesc se afla in
armonie. (un fel de reprezentare a realului asa cum ar trebui sa fie)
 Tot alberti vine cu ideea ca, Pictura este asemenea unui act erotic. Dorinta de a atinge
si de a intra in pictura, si totusi imposibilitatea de intrare in pictura. Renuntarea la
atingere, in favoarea vazului. (Pierro dela Francesca este singurul care reuseste sa
puna in aplicare aceste cerinte ale lui Alberti.)

 Pierro dela Francesca, Fecioara cu Pruncul.

  Gandeste pictura arhitectonic
 Inclusiv trupurile sunt construite ca si cum ar fi niste coloane, stabile,
puternice
 Toata aceasta compozitie este data si de felul cum sunt asezate personajele in
semicerc in raport cu semicercul cladirii din spate. Aceasta compozitie este
inspirata de Teoria Numerelor pe care Pierro dela Francesca le-a luat de la
Pitagora . Unde pictura este in acelasi timp si matematica. Calcularea locului
exact in care trebuie folosit o anumita culoare, forma, ornament. Toate aceste
calcule sunt numai si numai pentru privitor.

 Andrea Mantegna, Hristos Mort, 1480.

 Este cel mai important pictor din secolul XV.

 Mantegna incalca mai multe reguli ale lui Alberti
1. Culorile nu mai sunt vii ca cele ale lui Franccesca.
2. Cele doua personaje care jelesc sunt in raport cu privitorul.
3. Felul cum este pictat Hristos, incalcand regulile perspectivei, nu are proportii
corecte, pentru a obliga privitorul sa isi asume pozitia de jelire care este
asemanatoare cu personajele din stanga. Este o tactica regizorala numita si
Perspectiva Broastei (adica privesti din unghiul unei broaste)

 Sandro Boticelli, Nasterea lui Venus, 1486.

 Boticelli este un pictor care a fost uitat timp de patru secole.
 Iarasi se incalca regulile lui Alberti, prin dezechilibrul corpului lui Venus.
 Absenta verosimilitatii, imaginarul, teatralitatea,
 Dinamismul dat de voaluri arata motivul pentru care a fost uitat Boticelli (nu pentru
ca nu era un pictor bun, ci pentru ca tehnicile sale de pictura nu erau conforme cu
acest univers politic armonios)

 Leonardo Da Vinci, Adoratia Magilor, 1481

 Este o pictura neterminata

 La fel nu respecta regulile lui Alberti. Este un tablou plin de tumult si dezechilibru
 In pictura se afla o sumedenie de detalii : batalia din spatele tabloulii, multimea de
oameni, detalii care ies prea mult in evidenta.
 Leonardo este unul din pictorii care picteaza foarte lent, de aceea are si foarte putine
picturi.

 Leonardo Da Vinci, Cina cea de Taina

 Este o implinire a universului Albertian (respecta toate regulile) bazata pe

numere si matematica
 Este folosita tehnica celebra a “sectiunii de aur”= este o tehnica aparuta in
antichitate si redescoperita de renasteri in cartea “Divina de Aur” unde apare
regula de matematica divina a vizibilului.
 Toate efectele si toata armonia pe care o cauti pot fi gasite cu ajutorul matematicii.


 Trupurile sunt in relatie cu arhitectura. Aceasta pictura este perfecta din punctul
de vedere al lui Alberti, cu o singura exceptie: perspectiva este totusi voit deraiata
 prin fatul ca masa cu apostolii este adusa prea in fata. Acest lucru sugereaza ca
povestea cinei cea de taina este undeva intr-o zona de trecere dintre privitor si
lumea din interior.
 Felul cum sunt grupati apostolii in cate 4 grupari. Dau impresia de simetria
datorita faptului ca sunt in fata unui spatiu arhitectural care este construit simetric,
dar totusi nu sunt simetrici.
 Lumea este in miscare.

 Leonardo Da Vinci, Gioconda, 1503-1506

 Este primul suras din istoria picturii

 Gioconda are 22 de ani, doi copii, acest portret a fost comandat de catre sotul ei
 Tehnica Sfumato- in portret nu exista contururi, totul este foarte fin pictat folosind
efectele de umbra si lumina ale lui Masaccio.
 Fundalul din spate nu este un spatiu decorativ, este pictat cu maiestrie de catre
Leonardo si se afla in contrast cu surasul giocondei. In stanga tabloului este pictat o
natura haotica, tumultoasa, iar in dreapta tabloului, fundalul este gratios. Trecerea de
la haos la gratie si gratie la haos.
 In acest tablou apar doua dispozitive: problema tulburantei timpului si dispozitivul
fenomenologic (lumea este exact asa cum apare ). Asta sugerea tehnica sfumato,
faptul ca contururile nu exista nici in natura reala.

 Rafael, Scoala din Atena, 1509-1510

  Timp de 3 secole va fi modelul picturii academice.
 Desi sunt multe personaje, acestea sunt in armonie, nu in tumult.
 Cei doi din centru sunt Platon si Aristotel
 Culorile sunt dupa stilul venetian=intensitatea este data de lumina.

 Rafael, Madonna Sixtina, 1512.

 Vasari spune despre aceasta pictura “ o opera rara fara egal” “Armonie perfecta”
 Rafael foloseste un mod inovativ pentru a picta fata si pielea numit si Chiarobscuro.
 Totul este perfect(armonie, gesturi, mimica, expresivitate, décor, ingerii de jos,
draperiile, cutele hainelor) - arta se putea opri aici.