Sunteți pe pagina 1din 5

Scurt istoric al viticulturii pe plan mondial

Plecat pe drumul evolutiei sale, omul a întalnit la un moment dat vița de


vie, cu care a legat o prietenie strânsa ce dureaza de veacuri.
Neîndoielnic faptul ca omul-culegator, în lungile sale peregrinari pentru
a-si asigura hrana traiului zilnic a intalnit si a fost placut impresionat de
gustul strugurilor, dorind mereu sa-i aiba alaturi.

Momentul luării în cultura a vitei de vie se pare ca este concomitent cu


epoca domesticirii animalelor si a agriculturii primitive, adica acum
circa 8000 de ani, in Neolitic. Descoperirea fermentatiei alcoolice, care
dateaza din aproximativ aceeasi perioada, a adus un suflu nou atat
tehnicilor viti-vinicole cât si actiunii de selectie a soiurilor valoroase.

Viticultura este știința care studiază particularitățile agrobiologice ale


viței de vie, în vederea satisfacerii lor, prin elaborarea și perfecționarea
continuă a tehnologiilor de cultură, în scopul obținerii de recolte mari,
relativ constante, de calitate superuioară și eficiente în același timp.
Aceasta se ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor.
Denumirea de viticultură provine din limba latină ("vitis" - viță de vie;
"cultura" - cultivare, îngrijire).
Strugurii se folosesc în stare proaspătă pentru producerea:

 Vinurilor
 Spumantelor
 Divinurilor
 Alte produse alcoolice
 Producerea stafidelor
 Industria alimentară
Bobițele de struguri conțin până la 35% glucide (glucoză, fructoză),
vitaminele A,C,P,PP,B1,B2,B6; 11 acizi organici (acid dartric, acid
malic, acid fosforic, acid malic, ș.a.); 24 microelemente (Mn, Zn, I, Ti,
etc.); multe săruri minerale (K – 235 mg %, Ca, Na, P2O5, ș.a.).

Viticultura are o importanță deosebită având în considerare că vița de vie


poate fi cultivată pe pante, soluri nisipoase, adică pe locuri puțin utile
pentru culturile agricole.
S-a calculat că eficiența economică a viticulturii pe glob este mai înaltă
decât a culturilor agricole de câmp de 10 ori.

Importanta social-economica. Cultura vitei de vie, ca ramura a


agriculturii (horticulturii), se constituie într-o activitate productiva
pentru un numar variat de oameni, in functie de conditiile specifice ale
fiecarei tari.

Marimea suprafetelor, dotarea tehnica, gradul redus de mecanizare al


unor lucrari, fac ca viticultura sa constituie o sursa de existenta atat
pentru persoanele antrenate in mod direct in aceasta activitate cât si
pentru cele din sectoarele adiacente.

Industria vitivinicolă în Republica Moldova reprezintă una dintre


ramurile principale ale economiei țării, astfel în 2013 vinurile au
reprezentat 6,2% din totalul exporturilor efectuate de republică[1]. 90 -
95% din tot volumul vinului produs merge la export[2], constituind astfel
o importantă sursă de venit pentru bugetul statului. Viile ocupă o
suprafață de 148.500 hectare de vii, din care 107.800 de hectare sunt
folosite pentru producția comercială. Restul de 40.700 de hectare sunt
viile cultivate în sate, pe terenurile de lângă case, folosit pentru a face
vin de casă.

Valorificarea terenurilor slab productive. Vita de vie prezinta o


capacitate mare de adaptare, fiind cultivata cu succes atat pe terenurile
fertile cât si pe cele mai putin fertile. Ea valorifica bine terenurile
framantate, nisipurile (exemplu podgoria Sadova - Corabia) dar si
terenurile erodate, in cazul centrelor viticole: Pietroasele, Cotnari,
Jidvei, Dragasani, unde calitatea exceptionala a vinurilor obtinute se
constituie intr-un exemplu elocvent.

Stimularea productiei industriale. Cultura vitei de vie necesita cantitati


importante de pesticide, impulsionând productia si cercetarea in
domeniu in vederea obtinerii unor produse cât mai ecologice. Înfiintarea
si întreținerea plantatiilor viticole reclama existenta unor materiale
(spalieri, sârme, foarfeci s.a.) dar si a unei sisteme de masini
corespunzatoare pentru care țările viticole se constituie intr-o importantă
piata de desfacere.

Furnizoare de materii prime. Strugurii sunt produsul principal al


acestei indeletniciri, ei constituind o sursa de materii prime pentru alte
activitati, directia principala de valorificare a acestora constituind -o
industria vinicola (obtinerea de vin, vermut, vinuri spumante si
spumoase, distilate de vin, s.a.). Subprodusele fac si ele obiectul unor
prelucrari ulterioare pentru a se obtine: ulei (din semintele de struguri)
sau combustibil si îngrasaminte organice (din frunze si coarde).

Rolul peisagistic al cultivarii vitei de vie deriva din dorința de a imbina


utilul cu placutul. Verdeata care ne inconjoara mergand printr-o plantatie
viticola, racoarea boltilor, frumusetea si rusticitatea peisajului fac din
podgorii adevarate locuri generatoare de senzatii stenice, binefacatoare
pentru trup si spirit.

Importanta alimentara. Prin compozitia chimica diversa produsele viti-


vinicole nu pot sa nu-si aduca un aport favorabil la bunul mers al
metabolismului uman, dupa unii autori ,,mustul fiind considerat un lapte
vegetal” (Herpin - citat de Valnet J., 1987).

Intr-adevar, zaharurile în forme usor asimilabile, acizii organici,


aminoacizii, dintre care 24 cu rol important in nutritia omului, continutul
vitaminelor: C, B2 si A, aportul de: potasiu, calciu, magneziu, mangan,
fier, s.a. confera strugurilor o valoare remineralizanta ridicata, cura de
struguri si de must avand efecte benefice in afectiunile biliare, hepatice,
cardiovasculare, pulmonare, renale, s.a.

Vinul, consumat in cantitati moderate, printr-o serie de compusi chimici


pe care îi conține (acizi organici, saruri minerale, glucide, vitamine,
alcool, s.a.), asociat cu momentele cele mai importante din viata omului:
nasterea, casatoria, moartea (folosit inca din vechime in ritualuri legate
de aceste evenimente), dar si cu momentele de dulce relaxare pe care, de
obicei, le completeaza, manifesta o actiune tonica generala, mareste
rezistenta la efort fizic si psihic, stimuleaza diureza si reduce riscul
afectiunilor de miocard.

Asadar, prin virtutile lor alimentare, terapeutice si de agrement, prin


diversitatea lor, produsele viti-vinicole pot fi consumate fara restrictii
majore, in mod curent sau ocazional, de tineri si varstnici pe tot timpul
anului.
 
.SITUAŢIA VITICULTURII PE PLAN MONDIAL
Cultura viţei de vie în condiţii de eficienţă economică este
posibilă în r e g i u n i l e î n c a r e t e m p e r a t u r a m e d i e a n u a l ă
e s t e c u p r i n s ă î n t r e 9 ş i 2 0 ° C . Suprafeţele cultivate  cu
viţă de vie  au o distribuţie insulară. Cele mai mari suprafeţe
fiind concentrate între paralelele de 35 şi 51° latitudine nordică şi celede
25 şi 38° latitudine sudică. După datele Oficiului Internaţional al Viei şi
Vinului (O.I.V.V.) între anii1981-1996, suprafeţele cultivate cu viţă
de vie au marcat oscilaţii relativ mari determinate de considerente
conjuncturale cum ar fi: dezvoltarea mijloacelor
de  p r o d u c ţ i e ,   i n t e n s i f i c a r e a   s c h i m b u r i l o r  
c o m e r c i a l e ,   s p o r i r e a   n u m e r i c ă   a  populaţiei, etc
Importanta culturii de vita de vie

Viticultura este o ramura de productie intensiva a agriculturii,


caracterizata printr -un coeficient ridicat de valorificare a terenurilor.
Valoarea productiei ce se realizeaza la un hectar de vita de vie ,
echivaleaza cu circa 10-15 hectare culturi cerealiere.

Vita de vie se cultiva cu rezultate foarte bune pe terenurile in panta, pe


nisipuri si soluri nisipoase. Pe glob, 47 50% din plantatiile de vii sunt
situate pe terenuri in panta. In tara noastra, mai mult de 85% din
plantatiile de vii se gasesc pe terenurile in panta si anume 34% pe
terenuri cu pante mici (4

pe terenuri cu pante mari

12% pe terenuri cu pante foarte mari(peste 24%).

Vita de vie reprezinta baza de productie pentru economia nationala.


Strugurii reprezinta materia prima pentru obtinerea vinurilor si
distilatelor pentru coniac, bauturi alcoolice cu pondere insemnata in
consumul populatiei.

Este o importanta sursa pentru export. Produsele viti-vinicole (strugurii


de masa, vinul coniacul, sampania, sucul de struguri, stafidele sunt
solicitate la export. Multe tari ca Spania, Italia, Franta, Grecia si multe
altele isi asigura importante resurse valutare prin exportul de produse
rezultate din cultura vitei de vie.
. La noi se exporta aproximativ 10 -15% din productia anuala
viti vinicola. Surse mari de venit se obtin de la plantatiile de vii pentru
struguri de masa.

Strugurii si vinul au o contributie insemnata in alimentatia umana.


Strugurii si mustul, datorita continutului bogat in zaharuri simple, acizi
organici, saruri minerale, vitamine, substante pectice etc., exercita
asupra organismului un efect energizant, mineralizant, reconfortant si
chiar terapeutic. Datorita continutului ridicat in glucoza, fructoza,
strugurii si mustul au un efect energizant muscular si nervos un
kilogram de struguri proaspeti furnizeaza 600- 1200 calorii, iar un
kilogram de stafide pana la 2600 calorii, valoarea alimentara fiind
superioara majoritatii fructelor.

Vinul este ,,cea mai sanatoasa si igienica bautura consumat rational


are un efect benefic asupra organismului uman, fiind considerat un
aliment si medicament.

Prin consumul de vin se lupta impotriva alcoolismului, care in multe


tari din lume ia proportii ingrijoratoare datorita consumului mare de
bauturi spirtoase.

S-ar putea să vă placă și