SUBSTANTIVUL

CAZ ENUNȚ ÎNTREBARE FUNCȚIE SINTACTICĂ

Eleva a întârziat la școală. CINE a întârziat? subiect
NOMINATIV
(N.) Alina este elevă. PN – verb copulativ + nume predicativ
nume predicativ
Uniforma de elevă este frumoasă. CE FEL DE uniformă? atribut substantival
prepozițional
CARE uniformă?

Am întâlnit-o pe elevă la teatru. PE CINE am întâlnit?

complement direct
CE am citit?
Am citit o carte interesantă.
complement prepozițional
Vorbim despre eleva mea. DESPRE CINE vorbim?
ACUZATIV ! Complementul prepozițional
(pentru cine? pentru ce? de în acuzativ este întotdeauna
(Ac.)
la cine? de la ce? de cine? însoțit de prepoziție (cu, la,
de ce? etc.) pentru, despre, de, în, din
etc.)

Eleva merge la școală. UNDE merge? circumstanțial de loc

În copilărie am locuit la țară. CÂND am locuit? circumstanțial de timp

Eleva traversează cu grijă. CUM traversează? circumstanțial de mod

ALE CUI idei? atribut substantantival

GENITIV Ideile elevei sunt interesante. genitival
(G.) (al, a, ai ,ale cui?)
complement indirect
DATIV (D.) I-am cerut elevei o carte. CUI am cerut?

VOCATIV Elevo, vino cu mine! - Substantivul în cazul

(V.) vocativ nu are funcție
sintactică.

 Prepoziții simple / compuse care cer cazul acuzativ: a, cu, de, la, în, pe, din, prin,
spre, sub, către, fără, de la, de pe, de prin, de peste, de pe la, de pe lângă, despre,
dinspre, înspre, ca etc.