ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ CURS 8

Anul II Seria I

Cap.7. Insecte care rod rădăcinile

Ord. Ensifera
Fam. Gryllotalpidae
Gryllotalpa gryllotalpa
- coropişniţa -
Biologie:
 insectă cu o generaţie la 2 ani;
 masculii zboară şi ţârâie (ca greierii) începând din luna mai;
 după împerechere femela sapă cuiburi mari în sol, la 10-20 cm adâncime, în care
depune 300-600 de ouă;
 larvele apar după 2-3 săptămâni şi după prima năpârlire încep să construiască galerii
noi; până iarna năpârlesc de două ori;
 iernează larve în sol, la adâncimi de 50-60 cm sau în grămezile de gunoi de grajd;
 primăvara rod rădăcinile şi după trei năpârliri se transformă în adulţi care iernează.
Depistarea se face după:
 prezenţa galeriilor de hrană, care apar ca dâre de pământ ridicate şi afânate;
 găurile de ieşire din sol şi cuiburi;
 sunetele produse noaptea, în timpul împerecherii.
Gradul de infestare se stabileşte în funcţie de numărul de cuiburi pe unitatea de suprafaţă,
după următoarea scară: până la 1 cuib pe ar infestare slabă; 1 şi 2 cuiburi – mijlocie; 3 şi 4 cuiburi –
puternică; mai mult de 4 cuiburi – foarte puternică.
Măsuri de prevenire şi combatere.
Dacă insecta este prezentă în pepiniere alături de larvele de cărăbuşi se apreciază că
sistemul de măsuri care se aplică pentru acestea este suficient şi pentru menţinerea sub control a
populaţiilor de coropişniţe.
Dacă apare neînsoţită de ceilalţi dăunători de rădăcină se vor aplica măsuri speciale.
Foarte importante sunt în acest caz măsurile preventive:
 evitarea înfiinţării pepinierelor în terenuri populate cu coropişniţe sau din apropierea
apelor;
 aplicarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd) numai după dezinfectarea şi
cernerea prealabilă.
Curativ se recomandă:
 distrugerea cuiburilor de ouă (iunie-iulie) prin scoaterea la suprafaţă cu sapa;
 prinderea şi distrugerea adulţilor iarna în grămezile de gunoi de bălegar;
 capturarea adulţilor în timpul împerecherii cu diverse capcane;
 forţarea ieşirii din galerii prin turnarea de apă cu petrol şi distrugerea dăunătorului;
 aplicarea de momeli otrăvite (de exemplu granule toxice de Sintogrill) în pepiniere şi
solarii.

Ord. Coleoptera
Fam. Scarabaeidae (cărăbuşi)
Melolontha melolontha
- cărăbuşul de mai -
Biologie:
 insecta necesită pentru dezvoltarea unei generaţii 3-5 ani;
 zborul cărăbuşilor are loc primăvara (aprilie-mai), în serile călduroase şi pe distanţe
relativ mari (2 km şi mai mult) şi durează 4-6 săptămâni, timp în care gândacii se hrănesc cu
frunzele tinere;
 după împerechere, femelele depun ouăle în sol;

1
ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ CURS 8
Anul II Seria I

 după 3-4 săptămâni apar larvele, care la început se hrănesc cu corionul ouălor, apoi se
răspândesc în sol şi rod rădăcinile;
 larvele iernează de 2-3 ori, iar în ultimul an în iunie coboară în sol, la 40-50 cm
adâncime şi se împupează într-o cămăruţă cu pereţi netezi;
 toamna (în septembrie) apar deja gândacii care se apropie de suprafaţa solului.

Depistare, prognoză şi combatere pentru familia Scarabaeidae.

Depistarea speciilor de cărăbuşi se face după:
 prezenţa larvelor, pupelor sau gândacilor cu ocazia mobilizării solului sau în sondajele
efectuate toamna;
 zborul gândacilor;
 puieţii care încep să se usuce.
Sondajele se execută anual în prima decadă a lunii septembrie. Sunt reprezentate de gropi
de 1/1/1 m, în număr de 10/ha în pepiniere şi 3/ha în terenurile ce urmează a fi împădurite.
Adâncimea sondajelor se poate reduce la 0,5 m când se execută înaintea retragerii larvelor pentru
iernare.
Prognoza se face atât pentru vătămările probabile, cât şi pentru zborul probabil. În acest
scop, materialul din sondaje se separă în :
 larve active şi
 larve retrase pentru împupare, pupe şi eventual gândaci.
Prognoza vătămărilor probabile. Se calculează densitatea populaţiei = numărul mediu de
larve active/m2. Larvele active se separă pe specii, după inelul anal şi pe vârste, după lăţimea
capsulei cefalice. Pentru Melolontha melolontha transformarea în larve de vârsta a treia se face
utilizând scara 5:3:1, astfel:
, unde , şi reprezintă numărul de larve de vârstele I, II şi III.
Gradul de infestare a solului şi respectiv de vătămare probabilă se stabileşte în funcţie de
densitatea popualţiei şi de numerele critice (stabilite prin cercetări). În cazul în care sunt depăşite
numerele critice nu se fac culturi, atât în pepiniere cât şi în terenurile de împădurit.
Prognoza zborului de cărăbuşi se stabileşte în funcţie de numărul mediu de larve retrase
pentru împupare, pupe sau adulţi la m2. Scara este: sub 0.20 zbor slab, 0.21-0.50 mijlociu, 0.51-1.00
puternic, peste 1.00 foarte puternic.
Măsurile preventive se aplică în anii de zbor, pentru a se evita depunerea ouălor în
terenurile respective. Ele constau în:
 ararea terenurilor înainte de zbor şi curăţarea acestora de resturile vegetale;
 acoperirea solului în timpul zborului în terenul necultivat şi printre rânduri în cel
cultivat, cu un strat de frunze, paie sau muşchi;
 folosirea fumului pe vreme calmă, pentru alungarea femelelor;
 curse luminoase în pepiniere, 10 bucăţi/ha;
 tratarea solului odată cu desfundarea cu insecticide biodegradabile granulate cu efect
repelent şi ovicid: Sinoratox, Sinolintox.
Dacă în urma sondajelor rezultă o infestare medie, se iau măsuri de combatere:
 împotriva gândacilor, în timpul zborului, se face o combatere mecanică prin
scuturarea pe prelate dimineaţa, când aceştia sunt amorţiţi.
 tratarea hranei prin aplicarea a 1-2 tratamente cu insecticide asupra arborilor de pe
lizierele pepinierelor, care adăpostesc adulţii de cărăbuşi;
 inundarea terenului (recomandată în terenuri necultivate);
 prinderea cu plante nadă (morcov, sfeclă, etc.);
 arătura de toamnă se recomandă a se efectua în august-septembrie, înainte de intrarea
la iernat;
2
ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ CURS 8
Anul II Seria I

 prelucrarea solului cu freza;

 dacă infestarea nu depăşeşte numărul critic, în pepiniere se aplică tratamente chimice
asupra solului pe toată suprafaţa, între rândurile de puieţi, pe rigole, pe rândul de puieţi; în plantaţii
tinere se tratează gropile de plantat prin împrăştierea pe fundul şi pe pereţii lor a unor insecticide cu
remanenţă mai îndelungată;
 dacă infestarea depăşeşte numerele critice se interzice înfiinţarea unei noi culturi în
anul următor; se va practica ogor negru (arături, discuiri, erbicidări, tratamente chimice) până la
lichidarea focarului;
 la infestare mai mică decât numerele critice se pot aplica şi tratamente biologice prin
îmbăierea rădăcinilor puieţilor 30 de minute înainte de repicare, cu preparate micotice (pe bază de
Beauveria bassiana) sau bacteriene (pe bază de Streptococcus).

Fam. Elateridae (gândaci pocnitori sau „larve sârmă”)

Biologia speciilor de Elateridae:
 speciile din această familie necesită mai mulţi ani pentru dezvoltarea unei generaţii
(obişnuit 5 ani);
 zborul gândacilor are loc în mai-iulie, perioadă în care se hrănesc cu părţi verzi ale
plantelor, în general fără a provoca vătămări importante;
 femelele depun ouăle în sol;
 larvele trăiesc 3-5 ani, durata fiind influenţată de condiţiile de mediu (temperatură şi
umiditate) şi de hrană;
 în iunie-iulie ultimul an larvele coboară în sol la 10-15 cm şi se împupează fiecare într-
o cămăruţă;
 după 2-3 săptămâni apar adulţii care rămân însă în lojele pupale până în primăvara
următoare.
Depistarea se face atât după prezenţa gândacilor pe scoarţa puieţilor în pepiniere (în toată
perioada de vegetaţie), cât şi după prezenţa „larvelor sârmă” care apar la suprafaţa solului cu ocazia
lucrărilor de întreţinere. Prognoza: pentru aceste specii nu s-au elaborat numere critice. Totuşi,
când densitatea populaţiei depăşeşte 10-15 larve/m2 se impun combateri.