The Ascent to Money: From Bullion to Bubbles

Ghilusi Corina-Adriana 336CC

Documentarul debuteaza abrupt, marcand clar interdependenta dintre societate si lumea

financiara. Urmarind istoria omenirii, putem observa o relatie de tip cauza-efect intre evenimentele ce
au marcat universal financiar, precum crizele economice si evenimente ce au afectat indivizii in mod
direct, precum revolutiile.

Desi aceasta relatie de cauzalitate ce sta la baza capitalismului modern poate parea fireasca,
documentarul propune o alta perspectiva, cea a unei societati ce nu dispune de conceptul de “bani” si
propune drept moneda de schimb insasi munca prestata de individ. O astfel de societate a existat in
America de Nord acum aproximativ 500 de ani; Imperiul Incas anticipand astfel ideea de comunism . Sub
ocupatia de doua secole a spaniolilor, incasii au fost deposedati de cantitati considerabile de argint ce a
fost folosit in faurirea in masa a monedelor. Acest lucru a dus la un fenomen recunoscut astazi drept
inflatie, moneda spaniola devalorizandu-se drastic; dupa cum puncteaza insusi autorul “valoarea banilor
se masoara in cantitatea de bunuri pe care o pot cumpara”.

Astfel, este introdus conceptul de incredere, “credo”, drept fundament al lumii financiare;
increderea ca interesele institutiilor bancare si cele ale indivizilor, desi distincte, se intalnesc intr-un
punct comun si ca niciuna dintre parti nu va incalca drepturile celeilalte in mod voit. Ideea de imprumut
financiar a fost, insa, de natura controversata in lumea crestina. Profitul pretins de catre creditori era
vazut drept lipsit de moralitate si etica. Prin urmare, evreii s-au distins drept bancheri iscusiti, acestora
nefiindu-le interzis din punct de vedere religios sa ofere credite crestinilor. In consecinta, poporul evreu
s-a confruntat cu excluziunea fata de o societate preponderant crestina ce ii ostraciza pentru practicile
lor, formandu-se astfel primele ghetouri evreiesti.

Speculand necesitatea societatii pentru institutii bancare legitime, familia Medici a devenit una
dintre cele mai prospere, iar odata cu imbogatirea, aceasta a putut accesa o putere politica
incomensurabila. In cadrul membrilor familiei Medici, se disting nu mai putin de trei papi si doua regine
pe o perioada de numai 400 de ani, subliniindu-se, astfel, relatia de cauzalitate dintre avutie si influenta
asupra societatii. Alaturandu-se ghildei Arte del Cambio, Giovanni Medici a avut ingenioasa idee de a
deduce o taxa de conversie in urma schimbului valutar ce era necesar in cadrul afacerilor externe. In
consecinta, profitul obtinut de catre acesta nu mai reprezenta o abatere de la dogmele religioase in ochii
episcopilor crestini. Astfel, a parut pentru prima data ideea de banca, o institutie decentralizata, bazata
pe parteneriate independente ce minimizau riscul unui colaps generat de o investitie neprofitabila sau
ilegitima in ochii bisericii. Banca Medici percepea comisioane pentru imprumuturi indelungate si oferea
credite indivizilor ce alegeau sa isi adaposteasca averea in cadrul acesteia.

Desi bancile aveau puterea de a finanta comertul, universul financiar era controlat de un alt
produs al Italiei renascentiste: piata de obligatiuni, un gigant economic capabil sa finanteze razboaie
intregi. Sir John Hawkwood a instituit o armata proprie, alcatuita din contractori privati, mercenari a
caror unica loialitate era fata de posibilitatea imbogatirii. Razboaiele continue dintre Toscana, Pisa,
Florenta si Roma din secolul XIV insotite de lipsa stabilitatii oferite de armata flotanta a lui Hawkwood a
dus la colapsul economic al Italiei. Astfel, a fost adoptata propunerea de a impune cetatenilor sa
imprumute bani statului, transformandu-i pe acestia in investitori. Indivizii aveau posibilitatea sa vanda
si sa cumpere obligatiuni, acestea fiind un bun lichid ce putea genera profit. Asadar, piata de obligatiuni
a salvat Italia de la falimentul ce parea inevitabil.

Urmatorul pas in traiectoria ascensiunii financiare a fost infiintarea Pietei de Actiuni, derivata pe
baza conceptului de “cerere si oferta”. Aceasta idee revolutionara ii revine lui John Law ce a speculat
posibilitatea imbogatirii generate de inventia olandeza a companiei multinationale. Compania olandeza
Dutch East India a devenit rapid una de tip monopol in comertul cu mirodenii, aparandu-si exclusivitatea
pe piata cu o armata privata si 40 de nave de razboi. Profitand de situatia economica precara a Frantei,
Law a propus un sistem similar celui olandez, insa intr-o stransa relatie cu o banca centrala astfel incat sa
existe posbilitatea de a elibera bancnote. Prin urmare, datoriile conducerii franceze s-au transformat
miraculous in actiuni ale bancii lui Law. Ducele de Orleans, aflat atunci la conducerea Frantei, a vazut
aceasta turnura de evenimente drept oportunitatea perfecta de a tipari bancnote dupa bunul plac. Omul
de afaceri, pe de alta parte, a decis sa cladeasca propria companie de tip monopol, avand acces exclusiv
la comertul cu noua colonie Mississipi. Law a cladit pe baza acestei Pietei de Actiuni un imperiu pe care l-
a privit apoi prabusindu-se datorita nesustunenabilitatii sale. Astfel, colapsul economic a generat o criza
politica: Revolutia Franceza.

Pe tot parcursul documentarului este subliniata ferm interdependenta dintre economie si

indivizi. Cu toate acestea, o relatie de echilibru, desi ar avantaja ambii participanti, nu a fost niciodata
motivatia lumii financiare. Intr-o societate preponderent capitalista, scopul final va fi intotdeauna
profitul.