SCHIMBAREA VIITORULUI ENERGETIC:

SOCIETATEA CIVILĂ CA ACTOR PRINCIPAL ÎN PRODUCȚIA DE ENERGIE

Studiul CESE privind rolul societății civile în punerea în aplicare a Directivei UE

privind energia din surse regenerabile

RAPORTUL FINAL

(ianuarie 2015)

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 1/34

RO
Prezentul studiu a fost efectuat de o echipă alcătuită din nouă membri ai Observatorului dezvoltării
durabile al CESE (ODD) și ai Secțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea
informațională (TEN):

 o echipă restrânsă, formată de trei membri, care a coordonat activitatea și a vizitat cele șase
state membre: Lutz Ribbe (coordonator general), Isabel Caño Aguilar și Brenda King; și
 o echipă extinsă, formată din șase membri, care a sprijinit punerea în aplicare a studiilor de
caz din statele membre respective: Andrzej Chwiluk (Polonia), Pierre-Jean Coulon (Franța),
Tom Jones (Regatul Unit), Vitas Mačiulis (Lituania), Georgi Stoev (Bulgaria) și
Frank van Oorschot (Țările de Jos).

Secretariatul Observatorului dezvoltării durabile (Rayka Hauser și Nuno Quental) a asigurat

permanent asistența pentru organizarea studiilor de caz și elaborarea prezentului raport.

Echipa de studiu a CESE aduce mulțumiri speciale Consiliului pentru dezvoltare durabilă din regiunea
franceză Provence-Alpi-Coasta de Azur, Guvernului Țării Galilor, Uniunii Minerilor Polonezi,
reprezentanțelor UE din Germania, Bulgaria, Polonia și Țara Galilor; unui mare număr de organizații
ale societății civile, asociațiilor de producători de energie din surse regenerabile, cooperativelor,
întreprinderilor sociale și inițiativelor comunitare, precum și autorităților naționale, regionale și locale
din statele vizitate, care au sprijinit organizarea studiului, au participat activ la dezbateri, au prezentat
cu entuziasm modul în care se folosesc în practică sursele regenerabile descentralizate și au adus o
contribuție neprețuită, prin diferitele lor unghiuri de vedere, la formularea concluziilor acestui studiu.

Într-adevăr, acest raport prezintă înainte de toate varietatea răspunsurilor primite de echipă din partea
unei game largi de părți interesate, în timpul vizitelor și al dezbaterilor.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 2/34

Cuprins

1. Sinteza principalelor concluzii și recomandări..................................................................................6

1.1 Principalele concluzii.................................................................................................................6
1.1.1 Un sentiment al momentului oportun..................................................................................6
1.1.2 Un sentiment de frustrare....................................................................................................6
1.1.3 Un argument puternic în favoarea energiei de tip cetățenesc..............................................6
1.1.4 Un potențial uriaș, în mare măsură nevalorificat.................................................................7
1.2 Recomandările principale..........................................................................................................7
1.2.1 Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru energia din surse regenerabile...7
1.2.2 Transformarea producției descentralizate de energie de tip cetățenesc într-o prioritate
politică 7
1.2.3 Instituirea de cadre politice stabile pentru sprijinirea energiei de tip cetățenesc:................8
1.2.4 Stimularea unui dialog activ al societății civile cu privire la politica în domeniul energiei 8
1.2.5 Lansarea unui dialog transparent privind prețurile, costurile și beneficiile energiei...........9
1.2.6 Abordarea consecințelor sociale ale tranziției energetice....................................................9
2. Introducere......................................................................................................................................10
3. Abordarea propusă..........................................................................................................................12
3.1 Obiective.................................................................................................................................12
3.2 Metodologie.............................................................................................................................13
4. Progresele UE în domeniul energiei din surse regenerabile: o imagine de sinteză..........................13
5. Argumentele în favoarea implicării societății civile și pentru energia regenerabilă de tip cetățenesc
15
5.3 Energia de tip cetățenesc disponibilizează fondurile necesare pentru tranziția energetică.......17
5.4 Energia de tip cetățenesc promovează dezvoltarea comunităților și combate sărăcia energetică
18
5.5 Producția de energie de tip cetățenesc este un generator net de locuri de muncă și de creștere
economică.......................................................................................................................................20
6. Dezbaterea privind prețurile și costurile energiei din surse regenerabile.........................................20
7. Care sunt condițiile preliminare pentru a exploata potențialul energiei de tip cetățenesc?..............23
7.2 Un cadru politic stabil și coerent..............................................................................................23
7.3 Un proces transparent și incluziv de formulare a politicilor.....................................................25
7.4 Proceduri administrative simple și transparente.......................................................................25
7.5 Scheme de sprijin adaptate la nevoile de energie regenerabilă de tip cetățenesc descentralizată
25
7.6 Înlăturarea barierelor din calea energiei de tip cetățenesc........................................................28
7.7 Dezvoltarea și coordonarea rețelelor pentru adaptarea la nevoile energiei regenerabile..........30
7.8 Gestionarea și stocarea energiei...............................................................................................31

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 3/34

8. Concluzii.........................................................................................................................................31
A. Anexe..............................................................................................................................................34
A.1. Rapoartele misiunilor în statele membre..................................................................................34
A.2. Lista avizelor CESE privind energia din surse regenerabile....................................................34

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 4/34

Din preambulul Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind
promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Directiva UE privind energia din surse
regenerabile):

„(3) S-au recunoscut oportunitățile de obținere a unei creșteri economice prin inovație și o politică
competitivă și durabilă în domeniul energiei. Producția de energie din surse regenerabile depinde
deseori de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) locale și regionale. Oportunitățile în materie de
creștere și creare de locuri de muncă create în statele membre și în regiunile acestora de investițiile în
producția de energie din surse regenerabile la nivel regional și local sunt considerabile. Prin urmare,
Comisia și statele membre ar trebui să sprijine măsurile de dezvoltare naționale și regionale în aceste
domenii, să încurajeze schimbul de bune practici în domeniul producției de energie din surse
regenerabile, între inițiativele de dezvoltare locale și regionale, și să promoveze utilizarea fondurilor
structurale în acest domeniu.

„(4) Atunci când se favorizează dezvoltarea pieței pentru surse regenerabile de energie, este necesar să
se țină cont de impactul pozitiv asupra posibilităților de dezvoltare regionale și locale, asupra
posibilităților de export, asupra coeziunii sociale și încadrării în muncă, în special în privința
întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a producătorilor de energie independenți. (...)

„(6) Este adecvat să fie sprijinite etapele de demonstrație și de comercializare ale tehnologiilor
descentralizate în domeniul energiei regenerabile. Trecerea la o producție descentralizată de energie
are multe avantaje, inclusiv utilizarea surselor de energie locale, creșterea siguranței în aprovizionare
cu energie pe plan local, diminuarea distanțelor de transport și reducerea pierderilor ocazionate de
transportul energiei. De asemenea, o astfel de descentralizare stimulează dezvoltarea comunităților și
coeziunea, prin crearea unor locuri de muncă și a unor surse de venit la nivel local”. (...)

(43) În scopul stimulării contribuției cetățenilor individuali la obiectivele prevăzute de prezenta

directivă, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare posibilitatea înlocuirii autorizațiilor cu o
simplă notificare a organismului competent în cazul instalării unor unități descentralizate de mică
putere pentru producerea energiei din surse regenerabile.”

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 5/34

1. Sinteza principalelor concluzii și recomandări

1.1 Principalele concluzii

1.1.1 Un sentiment al momentului oportun

În toate statele membre vizitate, echipa de studiu a întâlnit o societate civilă angajată în direcția
tranziției energetice, conștientă de oportunitățile socioeconomice pe care le creează aceasta și
doritoare să beneficieze de producția decentralizată de energie din surse regenerabile. S-a manifestat
un viu interes în legătură cu posibilitățile oferite de energia din surse regenerabile în ce privește
generarea de venituri, dezvoltarea comunităților și inovarea socială, precum și dorința de a afla care
sunt cele mai bune practici și politici de sprijin în alte state membre.

1.1.2 Un sentiment de frustrare

În același timp, părțile interesate și-au împărtășit frustrarea cu privire la obstacolele birocratice și
procedurile complexe, la reformele politice recente care au dezavantajat micii producători și
comunitățile în raport cu producătorii de energie mari, centralizați, la nerecunoașterea de către factorii
de decizie politică a valorii pe care o reprezintă energia de tip cetățenesc și, în unele cazuri, la absența
unui dialog constructiv cu autoritățile. Aceste obstacole sunt recunoscute și descrise în detaliu de
Comisia Europeană în Raportul privind progresele înregistrate în domeniul energiei regenerabile
(2013)1. Faptul că aceste obstacole se mențin sau chiar se intensifică (ca de exemplu în cazul
introducerii de licitații pentru generarea de energie din surse regenerabile în anumite state membre) a
fost interpretat de unii reprezentanți ai societății civile drept un atac direct asupra energiei de tip
cetățenesc, vizând avantajarea marilor producători centralizați.

1.1.3 Un argument puternic în favoarea energiei de tip cetățenesc

O concluzie centrală a studiului este faptul că societatea civilă nu este mulțumită cu o simplă
consultare în domeniul politicii energetice. Comunitățile, organizațiile societății civile și persoanele
fizice sunt nerăbdătoare să devină producători de energie din surse regenerabile - și echipei i s-au
oferit dovezi și argumente din belșug în sprijinul acestei tendințe.

Energia de tip cetățenesc sporește acceptarea la nivel local a infrastructurii de energie din surse
regenerabile, consolidând sprijinul și angajamentul în direcția procesului de tranziție. Ea eliberează
fonduri necesare în mod urgent pentru tranziția energetică, generează beneficii socioeconomice la
nivel local și păstrează valoarea adăugată în interiorul comunităților. Într-adevăr, producția de energie
din surse regenerabile devine o oportunitate economică pentru cetățeni, fermieri, cooperative,
IMM-uri, comunități locale, asociații de caritate și ONG-uri în locul sau în completarea societăților
energetice tradiționale. Ea stimulează dezvoltarea locală, inovarea socială și cooperarea. Sistemele
descentralizate le permit persoanelor și comunităților să împartă costurile și beneficiile surselor
regenerabile și să identifice posibilități pentru o mai bună corelare a cererii cu oferta (de exemplu în
sistemele de încălzire colectivă). Acolo unde cadrele politice o permit, energia de tip cetățenesc din
surse regenerabile devine un creator net de locuri de muncă și de creștere economică la nivel local.

Studiul CESE arată că dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile avansează mai rapid în
special în statele membre în care localnicilor, individual sau în comun, li s-a dat posibilitatea să-și
1
COM/2013/0175 final.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 6/34

pună în practică propriile inițiative cetățenești în materie de energie. Principala condiție prealabilă
pentru această evoluție o reprezintă niște sisteme de sprijin bine gândite și cadre de reglementare
adecvate pentru o producție de tip cetățenesc. Pentru a valorifica această nouă oportunitate, politicile
în domeniul climei și al energiei din UE și din statele membre ar trebui să pună un accent mult mai
puternic pe crearea unei legături între producția descentralizată de energie din surse regenerabile și
dezvoltarea locală și regională. Este momentul oportun pentru introducerea unui set de structuri de
sprijin solide, stabile și coerente pentru energia din surse regenerabile, spre a pune Europa pe calea
economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon.

1.1.4 Un potențial uriaș, în mare măsură nevalorificat

Studiul a arătat că la cinci ani de la adoptarea Directivei privind energia regenerabilă, documentele
politice naționale aproape că nu conțin trimiteri la o strategie coerentă, menită să sprijine producția
descentralizată de energie din surse regenerabile în beneficiul comunităților locale. Echipa de studiu n-
a găsit în nici unul din statele vizitate semne ale unei strategii guvernamentale implementate în mod
coerent în vederea promovării energiei de tip cetățenesc. Dimpotrivă, în toate țările studiate,
instabilitatea politică și reformele recente ale cadrelor de reglementare pentru sursele regenerabile au
generat incertitudine, reticența de a face noi investiții și îngrijorări în rândul părților interesate cu
privire la viitorul generării de energie de tip cetățenesc.

1.2 Recomandările principale

1.2.1 Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru energia din surse regenerabile
Așa cum se arată în Raportul Comisiei privind progresele înregistrate în domeniul energiei
regenerabile (2013)2, va fi în continuare nevoie de sprijin pentru implementarea energiei din surse
regenerabile atâta timp cât nu există în UE o piață internă a energiei deschisă și bazată pe
competitivitate, care să pună capăt disfuncționalităților pieței și să internalizeze costurile de sănătate,
de mediu și sociale ale utilizării combustibililor fosili. Guvernele ar trebui să lucreze totodată în
direcția eliminării treptate a subvențiilor pernicioase și ineficiente pentru combustibilii fosili „care
încurajează consumul fără măsură și subminează dezvoltarea durabilă”, în conformitate cu
angajamentul reafirmat în Documentul final Rio+20 „Viitorul pe care ni-l dorim”. Stabilirea unui preț
pentru dioxidul de carbon reprezintă numai una dintre posibilitățile de internalizare a costurilor
externe prin creșterea prețului relativ al tehnologiilor bazate pe combustibili fosili.

1.2.2 Transformarea producției descentralizate de energie de tip cetățenesc într-o prioritate politică
O nouă politică energetică nu poate fi implementată fără sprijinul cetățenilor; dar cu ajutorul lor,
obiectivele politice pot fi realizate mai rapid decât și-ar putea imagina mulți. CESE le recomandă
factorilor de decizie politică de la nivel local, național și al UE să transforme asumarea civică a
producției de energie din surse regenerabile într-o prioritate explicită. Următorul Raport privind
progresele înregistrate în domeniul energiei regenerabile al Comisiei Europene, planificat pentru 2015,
ar trebui să analizeze realitatea din spatele cifrelor brute și să evalueze în ce măsură au fost eliminate
obstacolele birocratice și a fost dezvoltat accesul la piață al noilor actori de mici dimensiuni.

2
COM(2013) 175.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 7/34

1.2.3 Instituirea de cadre politice stabile pentru sprijinirea energiei de tip cetățenesc:
 Procedurile administrative pentru energia de tip cetățenesc ar trebui să devină simple, rapide și
accesibile financiar.
 Costurile și timpul de așteptare pentru conectarea proiectelor energetice de tip cetățenesc la rețea
trebuie să fie rezonabile, iar operatorii sistemelor ar trebui să suporte penalizări în cazul
nerespectării acestor cerințe;
 Ghișee unice ar trebui să ofere îndrumare micilor investitori de la etapa de apreciere a
fezabilității/planificare și până la utilizare;
 Energiei electrice din surse regenerabile ar trebui să i se asigure prioritatea în rețea în raport cu
energia din surse fosile sau nucleară;
 Energia de tip cetățenesc din surse regenerabile ar trebui să fie exceptată de la procedurile care
creează sarcini administrative, costuri sau nesiguranță disproporționate, cum ar fi obligațiile de
comercializare directă;
 Principala formă de sprijinire a energiei regenerabile de tip cetățenesc ar trebui să o reprezinte
tarifele fixe. Acesta le oferă producătorilor o cale simplă și fiabilă de a-și calcula corect investițiile
și profiturile. Siguranța investiției sporește șansele ca micii dezvoltatori să poată obține creditele
necesare. Tarifele fixe pot și ar trebui să fie ajustate constant la costurile de investiție în continuă
scădere.
 Pentru a face faţă fluctuațiilor de aprovizionare și efectelor dramatice pe care le au acestea asupra
prețurilor de vârf ale energiei electrice, sistemul tarifelor fixe ar putea fi completat cu mecanisme
de gestionare a energiei menite să ofere soluții pentru fluctuații, de exemplu contorizarea
consumului net (a se vedea mai jos), rețele inteligente și dezvoltarea unor capacități de depozitare.
 Statele membre ar trebui să dea dovadă de mare precauție în utilizarea procedurilor de ofertare
pentru energia regenerabilă, deoarece procedurile complexe și costisitoare constituie o sarcină
disproporţionată pentru micii producători și pot exclude în practică energia de tip cetățenesc din
sistemele de sprijinire a ER. Acordarea unui avantaj marilor producători și reducerea concurenței
ar putea face să crească prețurile pentru consumatori. În plus, procedurile de ofertare nu ar putea
funcționa acolo unde nu există o piață pentru energie. Orientările privind ajutoarele de stat pentru
protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 ar trebui clarificate în acest sens.
 Producătorii de energie de tip cetățenesc ar trebui să aibă dreptul la contorizarea consumului net și
la sprijin pentru producția de energie electrică.
 Fondurile structurale și de coeziune ale UE, dar și bugetele naționale, ar trebui să aloce în mod
specific fondurile necesare pentru a asigura faptul că progresul energiei din surse regenerabile și al
generării descentralizate nu este încetinit din pricina limitărilor rețelei.

1.2.4 Stimularea unui dialog activ al societății civile cu privire la politica în domeniul energiei
 Politica în domeniul energiei regenerabile ar trebui concepută și implementată într-un dialog
continuu cu părțile interesate din societatea civilă, pentru a se ajunge la o înțelegere comună,
obiective comune și sprijin pentru implementare, precum și la o cultură a cooperării și încrederii
reciproce. Un instrument esențial în acest sens ar trebui să-l constituie Dialogul european privind
energia al CESE.
 Societății civile ar trebui să i se acorde dreptul de a participa la elaborarea planurilor de acțiune în
domeniul climei și energiei ale statelor membre, precum și în monitorizarea și revizuirea
implementării lor.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 8/34

 Strategiile, programele de finanțare și măsurile de sprijin la nivelul UE, național și regional ar
trebui monitorizate și revizuite cu implicarea activă a societății civile, pentru a se asigura faptul că
acestea încurajează și nu inhibă generarea autonomă de energie. În special introducerea unor
măsuri controversate, precum obligațiile de comercializare directă, licitațiile și procedurile de
ofertare pentru generarea de energie din surse regenerabile ar trebui analizate cu atenție, pentru a
se identifica și corecta rapid eventualele efecte adverse asupra producției de energie de tip
cetățenesc.

1.2.5 Lansarea unui dialog transparent privind prețurile, costurile și beneficiile energiei
În timp ce dezbaterile privind politica energetică sunt adesea dominate de preocupări privind prețurile
pe termen scurt, este necesară lansarea unei dezbateri publice privind costurile și prețul energiei.
Energia din surse regenerabile are costuri externe foarte scăzute, aspect care diferă mult de cazul
energiei din surse convenționale, care transferă multe costuri de sănătate și de mediu asupra societății
actuale și generațiilor următoare. Ar trebui să fie puse la dispoziția publicului informații clare și
cuprinzătoare pentru a se crea o imagine completă a costurilor și beneficiilor aferente subvențiilor
pentru sursele regenerabile, pentru combustibilii fosili și pentru energia nucleară; acestea ar trebui să
includă și costurile externe în materie de sănătate umană și calitate a mediului, precum și beneficiile
derivate din evitarea importurilor și din securitatea energetică. Așa cum se arată în Raportul Comisiei
privind progresele înregistrate în domeniul energiei regenerabile (2013) 3, deși costurile tehnologiilor
pentru sursele de energie regenerabile scad constant, este încă nevoie de măsuri financiare, juridice și
de politică administrativă pentru sprijinirea energiei din surse regenerabile atâta timp cât nu există în
UE o piață internă a energiei deschisă și bazată pe competitivitate, care să pună capăt
disfuncționalităților pieței și să internalizeze costurile externe.

1.2.6 Abordarea consecințelor sociale ale tranziției energetice

Cu toate că impactul net al tranziției energetice asupra locurilor de muncă și a veniturilor gospodăriilor
este preconizat a fi unul pozitiv, unii producători convenționali de energie resimt deja pierderi de piață
și de locuri de muncă (nu neapărat corelate cu creșterea sectorului energiei din surse regenerabile).
Guvernele ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru gestionarea impactului socioeconomic al
tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care este, în cele din urmă, în
beneficiul societății în ansamblul ei. Trebuie ca strategiile naționale să fie strâns integrate cu
expansiunea energiei din surse regenerabile, pentru a se asigura o tranziție lină și competențele
profesionale noi de care este nevoie și pentru a se soluționa individualizat orice impact social negativ
asupra locurilor de muncă și a gospodăriilor vulnerabile social. Guvernele trebuie să facă în așa fel
încât costurile sprijinului acordat energiei din surse regenerabile să fie repartizate în mod echitabil în
societate.

3
COM(2013) 175.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 9/34

2. Introducere

Factorii de decizie din Uniunea Europeană au stabilit de comun acord un obiectiv politic clar: emisiile
de CO2 urmează să fie reduse cu 80-95% până în 2050. Europa va fi transformată într-o economie
eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu emisii reduse de dioxid de carbon și care nu
afectează clima. Această agendă nu este activată numai de preocupările legate de schimbările
climatice. O revoluție în politica energetică este necesară pentru a răspunde provocărilor legate de
faptul că rezervele de combustibili fosili sunt limitate prin natura lor, cât și pentru a pune capăt
dependenței Europei de importurile de energie din regiuni afectate de instabilitate politică. Sistemele
energetice trebuie dezvoltate în așa fel încât să se asigure energie curată, sigură și accesibilă pentru
consumatorii de azi, precum și pentru generațiile următoare. Planificarea producției energetice trebuie
să țină seama de externalitățile sociale, de mediu și de sănătate și să aibă în vedere impactul asupra
generațiilor viitoare.

Energia din surse regenerabile are de jucat un rol central în această tranziție. Directiva UE privind
energia din surse regenerabile4 din 2009 a fost concepută pentru a promova producția de energie din
astfel de surse și de a spori securitatea aprovizionării. Ea prevede ca, până în 2020, fiecare stat
membru să atingă o anumită cotă de energie din surse regenerabile în consumul total de energie,
contribuind astfel la obiectivul general al UE, și anume o cotă de 20%. Cadrul UE pentru politica
privind clima și energia în perioada 2020-2030 propune o creștere suplimentară a acestei cote, până la
cel puțin 27% până în 2030. Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină acest obiectiv 5,
dar solicită ca obiectivele naționale privind energia din surse regenerabile să fie stabilite la nivelul
statelor membre, ceea ce ar da Comisiei posibilitatea de a impune măsuri și de a se asigura că statele
membre contribuie la realizarea obiectivului comun.

În scrisoarea sa de misiune către noul comisar pentru energie, președintele Comisiei, dl Juncker, a
afirmat: „Avem nevoie să consolidăm ponderea energiilor regenerabile de pe continentul nostru. Acest
lucru nu ține doar de o politică responsabilă privind schimbările climatice. Este în același timp o
politică industrială imperativă, dacă vrem să avem energie la prețuri accesibile la dispoziția noastră pe
termen mediu. Cred cu tărie în potențialul „creșterii ecologice” și doresc ca UE să devină numărul unu
în lume în energii regenerabile.”

CESE a recunoscut provocările tehnice, economice și sociale asociate tranziției către o economie
eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Au fost
formulate preocupări cu privire la distribuția costurilor și beneficiilor tranziției, la integrarea surselor
de energie dispersate și fluctuante în sistemul de distribuție, la noi infrastructuri și la opoziția de la
nivel local față de anumite tipuri de infrastructură nouă pentru energie din surse regenerabile.
Se întreprind eforturi fructuoase în direcția rezolvării acestor provocări. Costurile tehnologiilor pentru
energie regenerabilă au înregistrat scăderi datorate evoluției tehnice și intrării pe piață; se fac progrese
privind dezvoltarea rețelelor inteligente și a altor soluții pentru gestionarea fluctuațiilor cererii și
ofertei.

4
Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din
surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE.
5
Avizul CESE „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030”, (NAT/636)

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 10/34

CESE a demarat acest studiu cu conștiința faptului că proiectarea și implementarea politicilor în
domeniul energiei din surse regenerabile are de-a face cel puțin în aceeași măsură cu structurile de
piață și aspectele socioeconomice pe cât vizează chestiunile tehnice și tehnologice. Prin urmare,
studiul nu intenționează să analizeze provocările tehnice, care fac obiectul altor dezbateri în curs, ci
examinează subiectul mult mai puțin explorat al rolului pe care societatea civilă îl joacă, sau ar
putea și ar trebui să-l joace în acest important proces de transformare.

Este oare rolul societății civile limitat la observarea și acceptarea unor noi politici și proiecte? Sunt
consultați actorii societății civile și dacă da, care sunt consecințele, dacă ele există? Sau este societatea
civilă pe deplin integrată și responsabilizată să joace un rol activ, poate chiar principal, într-un sistem
nou, mai descentralizat, de producție a energiei din surse regenerabile? În sfârșit, care sunt factorii de
succes și provocările în această privință?

Până în prezent, societatea civilă a fost implicată numai marginal în producerea de energie. Sectorul
energetic a fost până acum foarte centralizat și rolurile au fost clar demarcate. În mod tradițional - și
încă predominant – producția de energie s-a desfășurat în câteva instalații mari, cele mai multe fiind
centrale electrice cu combustibil fosil sau centrale nucleare. Piața este dominată de un număr foarte
mic de societăți energetice mari, de exemplu: patru în Germania, șase în Regatul Unit și una în Franța.
Cetățenii, întreprinderile și industriile au fost vreme îndelungată consumatori, plătitori ai produselor
energetice.

Dezvoltarea energiei cu emisii reduse de dioxid de carbon va aduce cu sine schimbări fundamentale în
sectorul energetic. Produsele energetice obținute din surse regenerabile sunt prin natura lor mai
descentralizate, pentru că exploatează resurse care sunt deseori disponibile pe plan local, fiind
imposibil sau foarte costisitor să fie transportate. Producția de energie și de electricitate se va
desfășura în vecinătatea imediată a mediului de trai, ceea ce înseamnă că infrastructurile energetice
vor fi mult mai vizibile în peisaj.

Această politică are nevoie să primească acceptul oamenilor pentru a avea succes. Acest lucru a fost
valabil pentru politicile energetice mai vechi și probabil că va fi chiar și mai evident pentru cele
viitoare. Nu numai politica generală a UE în domeniul climei are nevoie de sprijinul societății civile:
fiecare proiect în parte, fiecare instalație eoliană, solară sau de biogaz are nevoie de acceptul
populației locale. Proiectele sunt mai ușor de acceptat atunci când populația afectată recunoaște
avantajele care decurg din schimbările produse în mediul lor de trai; și chiar într-o măsură și mai mare,
dacă oamenii au avantaje directe din aceste schimbări.

Din perspectiva schimbărilor climatice globale, nu are importanță cine deține sau cine operează o
turbină eoliană. Din perspectiva acceptabilității politicii, acest aspect poate fi esențial. Punerea în
aplicare a Directivei privind energia din surse regenerabile - și de fapt, a politicii în domeniul climei -
este strâns legată de întrebarea cine primește acces preferențial și oportunitatea de a produce și de
a câștiga din energia din surse regenerabile: investitorii externi care construiesc instalații și folosesc
resurse locale în propriul lor interes economic sau localnicii care pot să-și exploateze resursele de vânt,
biomasă și energie solară ce le aparțin, generând nu doar energie, ci și valoare economică, oportunități
și locuri de muncă în zonă? Nu vrem să sugerăm că tranziția către energia din surse regenerabile ar
trebui sau poate fi realizată exclusiv de către micii producători. Însă persoanele fizice și comunitățile

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 11/34

trebuie încurajate să concureze cu marii investitori pentru a genera valoare la nivel local și a-și juca
rolul important în tranziția energetică.

Directiva RED recunoaște oportunitățile de creștere și ocupare a forței de muncă pe care le aduce cu
sine producția locală și regională de energie din surse regenerabile. Ea cere statelor membre să sprijine
măsurile de dezvoltare naționale și regionale și să promoveze utilizarea fondurilor structurale în acest
domeniu, chiar dacă nu recunosc sau susțin explicit dezvoltarea energiei regenerabile sub
responsabilitatea comunității.

Studiul ODD a analizat experiențele cu acest tip de sisteme în șase state membre. Prezentul raport
prezintă concluziile studiului și mai multe recomandări destinate instituțiilor UE și factorilor de
decizie de la nivel național, care urmăresc îmbunătățirea condițiilor de reglementare pentru producția
descentralizată de energie din surse regenerabile gestionată de comunitățile locale și societatea civilă,
în beneficiul propriu.

Raportul este însoțit de rapoarte naționale care conțin informații suplimentare privind fiecare din cele
șase state membre vizitate în cursul studiului.

3. Abordarea propusă

3.1 Obiective

Studiul urmărește să răspundă la două întrebări specifice:

 Care este nivelul de implicare a societății civile în punerea în aplicare a Directivei RED?
Acționează aceasta doar ca un observator informat? Este ea consultată în cadrul proceselor
decizionale? Sau este implicată direct în producția de energie, contribuind astfel la tranziția
spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și beneficiind de pe urma ei?

 În ce măsură cadrele de reglementare naționale și regionale (acordurile politice,

administrative, financiare și tehnice) sprijină producția de energie din surse regenerabile de
către societatea civilă?

Pentru a răspunde acestor întrebări, studiul a încercat să identifice strategii și măsuri concrete de la
diferite niveluri de guvernanță care să sprijine producția cetățenească de energie regenerabilă și să o
lege de avantajele comunității locale, subliniind exemplele de succes și prezentând recomandări
politice.

În cadrul prezentului raport s-a folosit termenul de energie de tip cetățenesc pentru a desemna
energia obținută din surse regenerabile în mod descentralizat, deținută (în proporție de cel puțin 50%)
sau gestionată de cetățeni, inițiative locale, comunități, autorități locale, asociații de caritate, ONG-uri,
fermieri, cooperative sau IMM-uri și creând un flux de valoare economică locală, care rămâne în
regiune. Nu toate proiectele ER aduc valoare adăugată comunităților locale. Definiția nu include, de
exemplu, parcurile eoliene care aparțin marilor societăți energetice, a căror valoare adăugată nu revine
comunităţilor locale.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 12/34

3.2 Metodologie

Studiul se bazează pe colectarea și analizarea datelor din diferite surse și, mai ales, pe răspunsurile
primite de la o gamă largă de părți interesate, în cursul misiunilor în statele membre selectate. Au fost
realizate următoarele activități:

 cercetarea de bibliotecă a literaturii de specialitate, a datelor statistice și a documentelor naționale de

politică;
 interviuri cu principalele părți interesate de la nivelul UE;
 prelucrarea unui chestionar online transmis autorităților și părților interesate, care acoperă diferite aspecte
legate de cadrele politicilor administrativă, tehnică și financiară de la nivel național privitoare la energia din
surse regenerabile;
 misiuni în șase state membre selectate, care au inclus ateliere și audieri cu participarea autorităților locale și
a părților interesate, precum și vizite la proiectele locale din domeniu. Aceste șase țări au fost selectate astfel
încât (a) să cuprindă o reprezentare geografică echilibrată a UE, (b) să prezinte exemple de state membre
„noi” și „vechi” și (c) să reprezinte diferite puncte de pornire și niveluri de punere în aplicare a RED.
Misiunile s-au desfășurat la următoarele date:
- Germania: 11-13 martie 2014
- Polonia: 7-9 aprilie 2014
- Franța: 23-24 aprilie 2014
- Regatul Unit: 5-7 mai 2014
- Lituania: 13-15 mai 2014
- Bulgaria: 14-16 iulie 2014.

Trebuie menționat că, aproximativ în perioada vizitelor de studiu, în toate aceste țări cadrele politice și
măsurile legate de energia din surse regenerabile făceau obiectul unor reforme semnificative. Astfel,
echipa a avut ocazia de a extrage informații din dezbateri naționale aprinse asupra efectelor potențiale
ale acestor reforme asupra energiei de tip cetățenesc. Sunt anexate la prezentul raport rapoarte privind
fiecare dintre aceste misiuni.

Dat fiind accentul pus pe societatea civilă, studiul a examinat sursele regenerabile în care sunt
implicați micii producători și comunitățile locale în mod obișnuit: solară (colectoare fotovoltaice și
termale), vânt, biomasă, biogaz și energie hidroelectrică generată la scară micro.

4. Progresele UE în domeniul energiei din surse regenerabile: o imagine de sinteză

Deși economia UE depinde încă masiv de combustibilii fosili și de importurile de combustibili, cota
energiei din surse regenerabile în consumul total brut de energie a crescut constant. Aceasta a atins
14,1% în 20126, încă pe calea realizării obiectivului RED de 20% din consumul brut total de energie
până în 2020. Progresele au cunoscut însă variații importante în cadrul UE și s-au redus în 2014. Dacă
această tendință continuă, UE ar putea să nu-și îndeplinească obiectivul de 20%.

6
Eurostat, 2014.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 13/34

60

50
2012
Europe 2020 target
40

30

20

10

Grafic1: Cota de energie din surse regenerabile pe stat membru (% din consumul brut total de energie)
Sursa: comunicatul EUROSTAT STAT/ 14/ 37, 10.3.2014

Conform datelor Eurostat (2012), producția de energie din surse regenerabile în Europa se bazează în
principal pe biomasă (46%) și pe hidrocentrale (16%), însă noile tipuri de surse regenerabile precum
energia solară fotovoltaică (PV) și cea eoliană iau avânt și aduc noi posibilități de implicare a
societății civile.

Grafic2: Capacitatea electrică instalată pentru energie din surse regenerabile în UE-28.
Sursa: date Eurostat

Consumul final de energie electrică din surse regenerabile (ESR-E) a atins 23,5% în 2012. Acest
succes este explicat parțial prin creșterea spectaculoasă a sectorului PV (care reprezenta 23% din
capacitățile instalate de ESR-E în UE până în 2012) și a celui eolian (care reprezenta 35% din
capacitatea instalată de ESR-E).

Progresul energiei regenerabile în sectorul energetic al încălzirii și răcirii (ESR-H&C) a fost mult mai
lent: 15,6% în 2012. Biomasa reprezintă 15% din producția de căldură și 87% din ESR-H&C.
Biogazul a rămas în urmă, reprezentând doar 3% din ESR-H&C. Biomasa este folosită frecvent pentru

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 14/34

producția de căldură în instalațiile de termoficare combinate, însă o mare parte a acesteia este arsă în
instalații ineficiente. Biomasa lemnoasă este folosită încă pe scară largă în Europa de Est, incluzând și
importuri masive din Rusia (în cazul Poloniei). Energia produsă este socotită drept „din surse
regenerabile”, așa încât producătorii obțin certificate verzi, deși de fapt ea nu contribuie la reducerea
emisiilor și uneori adaugă la fenomenul defrișărilor. În plus, majoritatea instalațiilor de termoficare
combinate ard un amestec de cărbune și biomasă, astfel încât proporția de materii regenerabile este
greu de monitorizat: această chestiune este evidențiată de părțile interesate din Polonia, Lituania și
Bulgaria. În Polonia, 70-75% din totalul certificatelor verzi au fost direcționate către instalațiile
electrice pe bază de cărbune în perioada dintre 2007 și 2011, sporind profiturile acestora și reducând
totodată prețul certificatelor verzi. La rândul ei, această reducere a lovit grav instalațiile eoliene și le-a
făcut neviabile economic.

Este important de observat că dezbaterea politică și din societate cu privire la energia din surse
regenerabile s-a concentrat, până în prezent, în principal asupra producției de electricitate, în vreme ce
generarea energiei termice are un rol mai puțin vizibil. Această prioritate trebuie regândită, deoarece
utilizarea de energie este semnificativ mai mare în sectorul termic decât în cel electric. În plus,
combinarea producției de energie electrică din surse regenerabile cu producția de energie termică ar
putea constitui o ocazie excelentă de a dezvolta capacitățile de stocare de care este urgent nevoie (din
electricitate în căldură), la care s-ar putea face apel în mod repetat în contextul producției fluctuante de
energie din surse regenerabile.

5. Argumentele în favoarea implicării societății civile și pentru energia regenerabilă de tip

cetățenesc

În cursul vizitelor, CESE a primit dovezi ample privind importanța energiei de tip cetățenesc: de la
obținerea necesarei acceptări de către populație, pe termen scurt și mediu, a noilor instalații până la
mobilizarea fondurilor necesare tranziției, obținerea autonomiei energetice pe termen lung, realizarea
valorii economice regionale și a dezvoltării locale și desființarea monopolurilor tradiționale din
sectorul energiei. Aceasta nu înseamnă că tranziția către energia din surse regenerabile ar trebui sau
poate fi realizată exclusiv de societatea civilă. Este mai degrabă important să se asigure cadre de
reglementare care să creeze condiții de concurență echitabile, permițând societății civile să concureze
cu marii investitori centralizați și să-și joace rolul important ce-i revine în tranziția energetică.

5.1 Societatea civilă solicită un rol activ

Vizitele CESE în cele șase state membre și dezbaterile cu organizațiile societății civile din Bruxelles
au avut unele rezultate neașteptate. Echipa de studiu a avut contacte cu o societate civilă foarte
deschisă7, cu părți interesate care nu numai că sprijină energia din surse regenerabile, ci recunosc
totodată clar oportunitățile care li se prezintă în tranziția energetică. În mod remarcabil, discuțiile cu
aceste părți interesate au fost dominate de considerații socioeconomice și concentrate asupra
beneficiilor pentru comunități, mai degrabă decât asupra obiectivelor de atenuare a schimbărilor
climatice.

7
Acestea au inclus reprezentanți ai micilor întreprinderi și ai mediului universitar, organizații neguvernamentale de mediu, grupuri
din comunități, cooperative, autorități locale şi regionale.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 15/34

În diverse state membre, echipa s-a întâlnit cu reprezentanți ai societății civile care aveau niveluri
foarte diferite de încredere. În Germania, părțile interesate au declarat „Noi nu doar sprijinim tranziția
energetică, noi SUNTEM tranziția energetică. Energiewende nu a fost inițiată de politicieni sau de
marile societăți de energie, ci am generat-o noi. Prin presiunea noastră au fost instituite condițiile care
au făcut posibilă tranziția.” În Polonia, Lituania și Bulgaria, pe de altă parte, interesul fierbinte față de
energia regenerabilă de tip cetățenesc s-a dovedit a fi contrabalansat de o frustrare extremă în raport cu
obstacolele administrative și financiare din calea participării la procesele politice și la producția de
energie. În loc să recunoască valoarea și potențialul noii politici în domeniul climei și energiei,
reprezentanții guvernamentali din aceste trei țări par să vadă mai curând amenințări și dificultăți din
partea energiei de tip cetățenesc. Pe de o parte, aceștia se îndoiesc de capacitatea energiei din surse
regenerabile de a acoperi o parte semnificativă a nevoilor în materie de energie electrică (un argument
frecvent folosit în etapele inițiale ale tranziției energetice) și, pe de altă parte, își exprimă îngrijorarea
cu privire la rata ridicată de expansiune a surselor regenerabile.

Din partea societății civile, răspunsul la întrebarea centrală a studiului a fost clar și coerent: societatea
civilă dorește să participe activ la producția de energie din surse regenerabile. Așa cum a conchis un
participant la dezbaterea din Polonia: „Nu vrem să ne uităm cum beneficiază alții de vântul și soarele
din regiunea noastră. Dorim să ne folosim resursele pentru binele nostru.” În sfârșit, echipa a
identificat o uriașă dorință de a obține informații, exemple de bune practici și de modele de succes,
precum și învățăminte, pentru a se evita repetarea greșelilor făcute de alții.

5.2 Energia de tip cetățenesc mărește gradul de acceptare a infrastructurii specifice

O tranziție energetică reușită necesită un grad înalt de acceptare din partea societății civile. În cursul
misiunilor CESE, părțile interesate au menționat numeroase cazuri de puternică opoziție locală la
proiectele de energie regenerabilă, în special împotriva parcurilor eoliene. De regulă, acestea sunt
cazurile în care infrastructura necesară producției de energie regenerabilă a fost montată de investitori
externi, cu prea puține avantaje și compensații pentru comunitățile locale. Dimpotrivă, acolo unde
cetățenii și întreprinzătorii locali au fost implicați într-un astfel de proiect, există o probabilitate mult
mai mare de a aprecia avantajele și de a accepta posibilele inconveniente de ordin estetic sau de altă
natură. Un excelent exemplu al importanței implicării locale a fost furnizat cu ocazia unei dezbateri
CESE privind energia regenerabilă în comunități, din noiembrie 2013 8. Regiunea Samsø din
Danemarca își acoperă în prezent toate nevoile energetice din surse regenerabile, în principal
mulțumită implicării cetățenilor prin proiecte dezvoltate de comunități. Ca parte a efortului de a
menține sprijinul și implicarea publicului în sectorul energiei din surse regenerabile, dezvoltatorilor de
instalații eoliene li se cere să vândă acțiuni cetățenilor din zonă.

Nu în ultimul rând, energia de tip cetățenesc sensibilizează, capacitează și motivează cetățenii să se

exprime și să aibă un cuvânt de spus în procesul decizional. Acest proces consolidează democrația și
legitimitatea deciziilor politice. El poate contribui la îmbunătățirea dialogului și construirea încrederii
și a cooperării între instituții și societatea civilă.

5.3 Energia de tip cetățenesc disponibilizează fondurile necesare pentru tranziția energetică

8
„Inițiative locale în domeniul energiei din surse regenerabile: exemple pozitive, factori de succes și rolul societății civile”,
desfășurată în noiembrie 2013, http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-local-renewable-energy.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 16/34

Nu încape îndoială că expansiunea energiei din surse regenerabile și a infrastructurii asociate acesteia
va necesita mijloace financiare semnificative 9. Este recunoscut faptul că majoritatea fondurilor vor
trebui să provină din sectorul privat. Sistemele de sprijin bine gândite au fost capabile să
disponibilizeze și să multiplice un număr enorm de investiții efectuate de cetățeni, comunități și
întreprinzători locali. Potențialul investițiilor civice în tranziția energetică nu este realizat decât parțial,
între statele membre existând mari diferențe. Danemarca și Germania sunt probabil cele mai bune
exemple de tranziție suportată în principal de societatea civilă.

În Germania, investițiile civice în energie din surse regenerabile s-au ridicat la 5,14 miliarde EUR în
2012, în timp ce marii furnizori tradiționali de energie au investit numai 1,7 miliarde de EUR în
energie din surse regenerabile în același an. Capacitatea fotovoltaică instalată în Germania este de mai
mult de 30 000 MW și crește cu o rată de 7 MW pe zi (echivalentul capacității fotovoltaice totale
instalate în prezent în Polonia). Aproape jumătate din capacitate se află în posesia a peste 1 000 de
cooperative energetice, a cetățenilor și a agricultorilor:

Figura 3: Distribuția proprietății pentru capacitățile instalate de energie de tip cetățenesc în Germania (2012)
Sursa: blogul energytransition.de (2014)

În etapele inițiale ale Energiewende, costurile de investiție ridicate și tarifele fixe aferente pentru
producția de energie electrică solară au stimulat cetățenii să introducă electricitatea solară în rețea. În
acest domeniu s-a înregistrat o schimbare substanțială. Evoluțiile tehnologice dramatice și reducerea
aferentă a costurilor de investiții au făcut să fie mai profitabil pentru micii producători să folosească ei
înșiși electricitatea produsă, reducând astfel cantitățile de energie electrică achiziționată din rețea. La
rândul său, acest proces a promovat eforturile de optimizare a consumului propriu de energie, așa încât
să aibă loc în mod predominant în momentele de producție proprie maximă, ceea ce reduce, de
exemplu, vârfurile de consum energetic de la sfârșitul după-amiezei sau începutul serii.

În producția descentralizată de energie din surse regenerabile, activitatea se desfășoară, de obicei, mai
aproape de consumator, cu un potențial semnificativ de reducere a costurilor legate de infrastructura

9
Această observație nu privește, desigur, numai energia din surse regenerabile. Comisia Europeană arăta în Comunicarea privind
cadrul pentru climă și energie 2020-2030 că „nu există diferențe substanțiale între costurile tranziției către emisii reduse de dioxid
de carbon și costurile care vor fi suportate în orice caz, având în vedere necesitatea de a reînnoi un sistem energetic care devine
depășit, creșterea prețurilor combustibililor fosili și aderarea la politicile existente în domeniul climei și al energiei. Cu toate
acestea, se va realiza o tranziție majoră de la cheltuielile pentru combustibili către echipamentele inovatoare cu o valoare adăugată
ridicată, care vor stimula investițiile în produse și servicii inovatoare, crearea de locuri de muncă și creșterea economică și vor
îmbunătăți balanța comercială a Uniunii”.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 17/34

rețelei. În plus, studiul CESE a constatat că micii producători preconizează marje de profit
semnificativ mai reduse decât marii producători.

5.4 Energia de tip cetățenesc promovează dezvoltarea comunităților și combate sărăcia energetică

În plus, valorifică resursele disponibile pe plan local. Atunci când sunt instituite cadrele de
reglementare corespunzătoare, producția de energie a cetățenilor și comunităților locale creează un
nou flux de valoare economică ce rămâne în regiunea respectivă. Unele comunități generatoare de
energie regenerabilă reușesc să păstreze în regiunile lor resurse financiare imense, care erau folosite
anterior pentru importurile de energie și de combustibili fosili, iar acum sunt investite în noi locuri de
muncă și în dezvoltarea socio-economică.

Un astfel de exemplu îl reprezintă comunitatea Treuenbrietzen din Germania, care și-a creat, împreună
cu cetățenii săi, propriile instalații solare, eoliene și de biogaz. Instalația de biogaz produce atât
electricitate, cât și energie termică, distribuită prin noua rețea de termoficare instalată de comunitate.
Necesitățile de încălzire suplimentare sunt acoperite parțial de o instalație de ardere a resturilor
lemnoase. În plus, comunitatea a instalat o rețea electrică separată și este pe cale să construiască niște
capacități proprii de stocare pentru a deveni independentă din punct de vedere energetic. Prețurile
locale pentru electricitate se ridică la 16,6 cenți/kWh, ceea ce este cu 30-35% sub prețul mediu al
electricității din Germania. Energia termică este livrată consumatorilor la prețul de 7,5 cenți/kWh,
mult sub costurile încălzirii cu gaz natural sau păcură. Treuenbrietzen este dovada faptului că energia
din surse regenerabile produsă local poate, cu adevărat, genera economii financiare.

Inițiativele cetățenești pentru energie din surse regenerabile promovează cooperarea între diverși actori
la nivel local, așa cum o dovedește creșterea explozivă a cooperativelor energetice în întreaga UE
(Figura 4).

Figura 4: Cifrele provizorii și harta cooperativelor producătoare de energie comunitară

Sursa: Proiectul „REScoop” (2014)

Inițiativele locale pentru energie din surse regenerabile sunt asociate și cu modelele inovatoare de
întreprinderi, cu dezvoltarea întreprinderilor sociale și cu creșterea cooperării. Echipa de studiu a
descoperit o comoară de exemple de întreprinderi și inovații sociale în comunitățile locale. O instalație

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 18/34

de biogaz care cooperează cu câteva ferme, de exemplu, scade gradul de risc al întreprinderii, își
asigură materia primă și rezolvă în același timp problema ecologică pe care o reprezintă gunoiul de
grajd. În Bulgaria, proprietarii apartamentelor dintr-un bloc au înființat o cooperativă și au investit
banii reprezentând chiria plătită de un operator de telefonie mobilă pentru antena plasată pe acoperișul
blocului în panouri solare termice pentru întreaga clădire. Un alt exemplu de rezolvare creativă a
problemelor îl constituie o cooperativă energetică germană care a construit un acoperiș din panouri
solare pentru tribunele stadionului de fotbal din localitate și și-a achitat datoria către membrii săi cu
veniturile încasate pe energia vândută plus câte un abonament anual la meciurile echipei. În Țara
Galilor, echipa a vizitat o inițiativă locală în domeniul energiei regenerabile în comunitatea
Talybont-on-Usk, prin care se asigură încălzirea școlii și energia pentru două mașini electrice prin
alimentare de la panourile fotovoltaice instalate pe acoperișul primăriei, în beneficiul localnicilor.

În zonele rurale din Polonia calitatea slabă a rețelei duce frecvent la pene de curent, căderi de tensiune
și probleme asociate acestor fenomene. Părțile interesate consultate în cursul misiunii CESE au
prezentat calcule estimative potrivit cărora dezvoltarea unei producții locale de energie din surse
regenerabile în aceste teritorii ar fi mai ieftină decât cele 30-60 de miliarde PLN 10 necesare până în
2020 pentru a repara în întregime rețeaua de electricitate de mari dimensiuni. În strategia sa de
dezvoltare regională pentru 2020, Regiunea Podlachia din Polonia a recunoscut energia din surse
regenerabile drept o oportunitate de consolidare a economiei regiunii. În document se face referire la
faptul că în fiecare an ies din regiune peste 5 miliarde PLN 11 pentru importul de energie. Având în
vedere că energia electrică și termică poate fi produsă deja local din ESR cu costuri mai scăzute,
strategia regională „pune accentul pe dezvoltarea unui sistem energetic local descentralizat și
promovarea unei revoluții energetice locale, susținută cu surse regenerabile, prin care locuitorii să
devină proprietarii instalațiilor de producere a energiei electrice și termice.” Documentul afirmă
explicit că investițiile ar trebui să fie în primul rând în mâinile cetățenilor, pentru a se preîntâmpina
pierderea de valoare adăugată pentru regiune.

5.5 Producția de energie de tip cetățenesc este un generator net de locuri de muncă și de creștere
economică

Dezvoltarea sa generează locuri de muncă de-a lungul întregului său lanț de creare a valorii
economice. Acest efect de creare a locurilor de muncă este puternic în special în sectoarele
eficienței energetice (0,38 locuri de muncă-an/GWh), al sistemelor fotovoltaice (0,87), al
biocombustibililor (0,21) și al energiei eoliene (0,17) comparativ cu cazul cărbunelui și gazului (0,11).
Un alt aspect interesant este că majoritatea locurilor de muncă de pe piața ESR sunt destinate
lucrătorilor cu înaltă calificare și că 5 din 6 locuri de muncă sunt locale. De aceea, UE trebuie să facă
în așa fel încât să fie dezvoltate cunoștințele și competențele care corespund nevoilor noii piețe de
muncă.

În același timp, chiar dacă rezultatele nete ale extinderii producției de ESR sunt pozitive, este de
așteptat ca în cursul tranziției energetice unele sectoare (cele bazate pe combustibili fosili și, în unele
țări, nucleari) să se confrunte cu o pierdere a piețelor și a locurilor de muncă. Există îngrijorări
puternice îndeosebi în țările în care aceste sectoare au un număr mare de angajați. Prin urmare, trebuie
10
Cca 7 miliarde EUR.
11
Cca 1,5 miliarde EUR.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 19/34

aplicate strategii naționale care să asigure o tranziție lină, să dezvolte noile competențe necesare și să
contracareze efectele sociale ale pierderii de locuri de muncă în sectoarele energetice tradiționale.

6. Dezbaterea privind prețurile și costurile energiei din surse regenerabile

Dezbaterile publice cu privire la politica energetică sunt de obicei dominate de preocupări privind
prețurile, iar costurile generate de sprijinul acordat ESR au constituit un subiect recurent în cursul
studiului. În unele dintre țările vizitate, mecanismele de sprijinire a ESR au fost atacate de către
decidenții politici și de mass-media pe motiv că duc la creșterea prețurilor energiei de uz casnic.
Mecanismele economice ale sectorului ESR sunt esențiale pentru a înțelege că, într-adevăr, încă este
nevoie de sprijin public pentru a se atinge obiectivele în materie de climă și energie și pentru a se
obține beneficii pe termen lung, mai curând decât profituri excepționale, într-o perioadă în care
bugetele publice fac obiectul unei analize atente și sunt supuse unei presiuni puternice.

Se pune întrebarea pe ce termen încearcă societatea să limiteze costurile. O soluție ieftină pe termen
scurt ar putea să devină o soluție costisitoare pe termen lung și viceversa. În sine, acest argument este
suficient pentru a pune sub semnul întrebării motivațiile celor care consideră că sursele regenerabile de
energie sunt scumpe și reprezintă o povară pentru bugetele publice 12. În realitate, ca întotdeauna în
arena tehnologică, volumele mai mari de producție duc la scăderea constantă a costului unitar al ESR
(proces care se mai numește și „rata de învățare”). Costurile de producție pentru instalațiile de ESR
depind în principal de costurile de investiție. Până de curând, tehnologiile de producție a ESR erau mai
scumpe decât cele pentru producția din cărbune sau cea nucleară. Motivul era acela că aceste
tehnologii mai aveau de parcurs o cale lungă până la maturitate: dezvoltarea tehnologică a avut loc
simultan cu introducerea pe piață. În 2008, în Germania, tarifele fixe (FiT) pentru energia fotovoltaică
(PV) erau de 46 cenți/KWh, ceea ce corespundea unor costuri de producție mai ridicate la momentul
respectiv; în prezent, ele se ridică la maximum 12,8 cenți/KWH pentru instalațiile mici de până în
10kW (și sunt mult mai scăzute pentru instalațiile mai mari), ceea ce corespunde costurilor
permanente ale tehnologiei.

12
Trebuie subliniat aici că producătorii de combustibili fosili au primit subvenții de 523 de miliarde de dolari numai în 2011.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 20/34

Figura 5: prețul mediu de consum (prețul net de sistem) al instalațiilor PV de până la 10kWp gata amplasate pe
acoperiș.
Sursa: BSW

Încetul cu încetul, tehnologiile de producție a ESR ajung la prețuri care pot concura cu cele ale
cărbunelui, gazelor și energiei nucleare. 13 Energia eoliană on shore poate deja concura – chiar dacă
în prețurile de comercializare nu se reflectă pe deplin costurile externe de mediu și de sănătate ale
energiei fosile și ale energiei nucleare. Se poate presupune că dezvoltarea tehnologică va continua să
reducă cheltuielile de investiții pentru producția de ESR. Pe de altă parte, soarele și vântul sunt resurse
regenerabile care nu presupun niciun fel de costuri. Este, prin urmare, probabil ca energia electrică din
surse regenerabile să devină în curând competitivă, chiar și fără subvenții. Această tendință a fost
confirmată de Comisia Europeană, care arăta în Comunicarea privind cadrul pentru climă și energie
2020-203014 că „nu există diferențe substanțiale între costurile tranziției către emisii reduse de dioxid
de carbon și costurile care vor fi suportate în orice caz, având în vedere necesitatea de a reînnoi un
sistem energetic care devine depășit, creșterea prețurilor combustibililor fosili și aderarea la politicile
existente în domeniul climei și al energiei. Cu toate acestea, se va realiza o tranziție majoră de la
cheltuielile pentru combustibili către echipamentele inovatoare cu o valoare adăugată ridicată, care vor
stimula investițiile în produse și servicii inovatoare, crearea de locuri de muncă și creșterea economică
și vor îmbunătăți balanța comercială a Uniunii[...]”.

În producția descentralizată de energie din surse regenerabile, activitatea se desfășoară, de obicei, mai
aproape de consumator, cu un potențial semnificativ de reducere a costurilor legate de infrastructura
rețelei. În plus, studiul CESE a constatat că micii producători preconizează marje de profit
semnificativ mai reduse decât cele proprii marilor producători.

Mai mult decât atât, energia din surse regenerabile aduce numeroase beneficii care nu se limitează la
date economice, ceea ce o califică pentru sprijin prioritar. ESR contribuie la atenuarea schimbărilor
climatice, la crearea de locuri de muncă și la bugete familiale sustenabile la nivel local, la sporirea
securității aprovizionării cu energie, la reducerea dependenței de importuri din regiuni instabile și la
realizarea unui echilibru comercial mai favorabil pentru UE, datorită unei nevoi mai scăzute de
combustibili fosili. Politicile care ignoră aceste beneficii pe termen lung și numeroasele beneficii
conexe ale ESR pot duce la mixuri energetice viitoare nefavorabile. Ar fi contraproductiv să fie frânată
această evoluție încurajatoare prin revocarea politicilor de sprijin tocmai în momentul în care încep să
dea roade.

Cu toate că impactul net al tranziției energetice asupra locurilor de muncă și a veniturilor gospodăriilor
este preconizat a fi unul pozitiv, unii producători convenționali de energie resimt deja pierderi de piață
cu implicații asupra locurilor de muncă în aceste sectoare. Aceste chestiuni ar trebui abordate urgent și
de manieră proactivă. Trebuie instituite strategii naționale, coordonate cu politica de expansiune a
energiei din surse regenerabile, pentru a se asigura o tranziție lină și echitabilă, pentru a furniza

13
Unele dintre părțile interesate intervievate au făcut referire la dezbaterea (aflată încă în curs de desfășurare la momentul vizitelor
de studiu) privind cele două reactoare nucleare din Regatul Unit, de la Hinkley Point C. Între timp, CE a aprobat subvențiile care
făceau obiectul dezbaterii. Viitorul operator, EDF, va primi în următorii 35 de ani 10,9 cenți pentru fiecare kWh de energie
electrică produsă, ajustat la ratele anuale ale inflației. Această subvenție depășește semnificativ perioada și nivelul FiT german
pentru energia eoliană.
14
COM(2014) 15.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 21/34

competențele profesionale noi de care este nevoie și pentru a se soluționa în mod țintit orice impact
social negativ asupra locurilor de muncă și a gospodăriilor vulnerabile din punct de vedere social.
Problema reală a sărăciei energetice ar trebui să fie contracarată cu măsuri concrete și țintite și nu să
servească drept argument pentru menținerea prețurilor la energie la un nivel scăzut în mod artificial
(ca, de exemplu, în Bulgaria). Problema reală a pierderii de locuri de muncă în sectoarele
convenționale (fără ca unele dintre acestea să aibă vreo legătură cu utilizarea pe scară tot mai largă a
energiei din surse regenerabile) nu ar trebui folosită ca argument pentru blocarea progresului în
domeniul producției descentralizate de energie (ca, de exemplu, în Polonia). Guvernele ar trebui să-și
asume responsabilitatea pentru gestionarea impactului socioeconomic al tranziției către o economie cu
emisii scăzute de dioxid de carbon, care este, în cele din urmă, în beneficiul tuturor sectoarelor
societății.

7. Care sunt condițiile preliminare pentru a exploata potențialul energiei de tip cetățenesc?

7.1 Condiții echitabile de concurență

Așa cum se arată în Raportul Comisiei privind progresele înregistrate în domeniul energiei
regenerabile (2013)15, deși costurile tehnologiilor pentru sursele de energie regenerabile scad constant,
este nevoie de măsuri financiare, juridice și de politică administrativă pentru a sprijini utilizarea
energiei din surse regenerabile atâta timp cât nu există în UE o piață internă a energiei deschisă și
bazată pe competitivitate, care să pună capăt disfuncționalităților pieței și să internalizeze costurile
sociale, de mediu și de sănătate ale utilizării combustibililor fosili. Stabilirea unui preț pentru dioxidul
de carbon reprezintă numai una din posibilitățile de internalizare a costurilor externe. Ea determină
creșterea costului relativ al tehnologiilor bazate pe combustibili fosili. Veniturile obținute din
comercializarea drepturilor de emisie pot fi redirecționate sau alocate fondurilor de sprijinire a ESR.

7.2 Un cadru politic stabil și coerent

Stabilitatea și coerența politicilor reprezintă un factor-cheie al oricărei investiții, deci și al

investițiilor în ESR, așa cum au subliniat părțile interesate în cursul tuturor vizitelor de studiu de caz.
Politicile stabile și coerente dau investitorilor posibilitatea de a planifica, de a lua în considerare
riscurile și de a obține acces la credite.

De exemplu, Legea germană privind energia din surse regenerabile (EEG), cu instrumentele sale
centrale, respectiv accesul facil la rețea, prioritatea acordată ESR, serviciile de marketing prestate de
operatorul rețelei și tarife fixe (FiT) garantate timp de 20 de ani, a oferit un nivel foarte ridicat de
securitate a investițiilor și a permis o dezvoltare a energiei de tip cetățenesc mult mai rapidă decât s-ar
fi putut imagina.

Schimbarea acestei baze stabile poate avea consecințe negative, începând cu riscul ca, după etapa de
planificare, micii investitori să nu mai primească sprijinul financiar (de exemplu, din cauza
introducerii unui plafon anual pentru instalațiile noi). Cu toate acestea, au fost în dezbatere reforme
radicale16 în timpul vizitelor în Germania, Polonia, Franța și Regatul Unit sau în perioada respectivă.

15
COM(2013) 175 final.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 22/34

În Bulgaria, micii producători au menționat actele legislative contradictorii și o decizie
guvernamentală de întrerupere a extinderii utilizării ESR începând din 2013, după ce s-a anunțat
îndeplinirea obiectivului pentru 2020. O practică absolut inacceptabilă este schimbarea cu efect
retroactiv a condițiilor-cadru, după începerea operațiunilor privind ESR (de exemplu, în Bulgaria,
când s-au introdus noi taxe și impozite în domeniul ESR, ceea ce a condus la intrarea în insolvență a
investitorilor în instalații fotovoltaice și eoliene de mică putere). Deși impozitul de 20 % pe energia
electrică eoliană și solară, introdus în ianuarie 2014, a fost anulat de către Curtea Supremă din
Bulgaria în iulie 2014, operatorilor nu li s-au rambursat plățile pe care le efectuaseră deja în acea
perioadă. De asemenea, introducerea în 2010 a unui moratoriu privind schemele de sprijin pentru
energia fotovoltaică în Franța a condus la blocarea completă a investițiilor.

Figura 6: Gradul de incertitudine în politicile privind ESR în cadrul UE

Sursă: EDP Renováveis, 2013.

Nu numai că insecuritatea juridică este un factor de destabilizare a investițiilor, dar reformele politice
recente indică o tendință clară de reducere a sprijinului acordat micilor producători și de plasare a lor
într-o poziție dezavantajoasă față de marii producători (de exemplu, prin introducerea licitațiilor
pentru producția de ESR). Dezbaterile purtate în toate țările vizitate au relevat faptul că producătorii
de ESR de tip cetățenesc asociază această tendință cu Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat
pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 17. Aceste orientări îngrădesc
considerabil decizia statelor membre de a garanta tarife fixe pentru investiții în ESR după 2016.
Participanții la audierile locale au recunoscut necesitatea de a se evita supracompensarea și de a
dezvolta ESR într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Totuși ei au descris recentele
reforme ale cadrului de sprijinire a producției de ESR ca pe o uniformizare la nivelul minim. Unii
dintre ei au evidențiat o tendință de recentralizare indusă la nivel european, ascunsă sub argumentele
rentabilității sau reducerii costurilor.

16
În unele țari, ca în cazul Germaniei și Poloniei, acestea au intrat deja în vigoare.
17
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52014XC0628%2801%29.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 23/34

Potrivit Agenției Internaționale a Energiei 18, „chiar în momentul în care energia din surse regenerabile
devine o opțiune competitivă din punctul de vedere al costurilor în tot mai multe situații, sporește
incertitudinea politică pe unele piețe-cheie ale OCDE”. Efectul descurajator al unor cadre de
reglementare instabile s-a resimțit deja în 2014, iar UE este expusă riscului de a nu-și realiza
obiectivul fixat pentru 2020, ca energia din surse regenerabile să reprezinte 20  % din consumul final
brut.

7.3 Un proces transparent și incluziv de formulare a politicilor

Alături de stabilitatea politicilor, procesul democratic al formulării politicilor și reforma reprezintă

o chestiune-cheie, după cum a reieșit pe parcursul studiului CESE. După cum a susținut CESE în
contextul inițiativei sale vizând Dialogul european privind energia, pentru a reuși și a avea rezultate
durabile, orice politică ar trebui să fie elaborată într-o dezbatere deschisă și transparentă cu părțile
interesate din societatea civilă, la toate nivelurile. Acest lucru este esențial pentru conturarea unei
înțelegeri comune a problemelor care apar, pentru definirea unor obiective comune și pentru
asigurarea unui sprijin masiv la punerea ei în aplicare. În timp ce în Germania și Danemarca tranziția
energetică a fost un proces de jos în sus, în care deciziile politice s-au luat sub presiune publică iar
politicile au fost în mare parte puse în aplicare de societatea civilă, în alte țări examinate (Bulgaria,
Polonia), autorii studiului nu au putut identifica un dialog real și nici o încredere reciprocă între
autorități și producătorii de energie din surse regenerabile.

7.4 Proceduri administrative simple și transparente

Micii producători nu sunt neapărat experți în energie și, prin urmare, au nevoie de proceduri
administrative simple, transparente și încheiate în termene rezonabile. Între statele membre studiate s-
au constatat diferențe foarte mari în ce privește procedurile și termenele necesare pentru aprobarea
unor mici instalații pentru ESR, aceste diferențe corelându-se cu ratele de utilizare a energiei de tip
cetățenesc. De exemplu, în timp ce aprobarea unui panou solar de acoperiș în Germania ia mai puțin
de o zi lucrătoare și presupune depunerea unui formular de solicitare online, în alte țări, precum
Bulgaria, Polonia și Regatul Unit (Țara Galilor), părțile interesate au descris proceduri complicate,
care durează luni sau chiar ani de zile. Calea lungă, greu de străbătut, prin hățișul sistemului de
autorizare și planificare poate fi costisitoare și riscantă pentru micii producători, mai ales atunci când
cadrul de reglementare și tarifele fixe suferă modificări semnificative în aceeași perioadă.

7.5 Scheme de sprijin adaptate la nevoile de energie regenerabilă de tip cetățenesc descentralizată

 Distribuție prioritară în rețea

Energia din surse regenerabile ar trebui să beneficieze de distribuție prioritară în rețea în raport cu
energia fosilă și nucleară, ceea ce înseamnă că ar trebui vândută prima operatorilor din cadrul
sistemului de energie electrică. În Germania, această prioritate a fost instituită prin Legea privind
energia din surse regenerabile din 2000, și menținută în legea reformată, din 2014.

18
Medium-Term Renewable Energy Market Report 2014 – Market Analysis and Forecasts to 2020 (Raportul pe 2014 privind
evoluția pe termen mediu a pieței energiei din surse regenerabile – analiza de piață și previziunile până în 2020), Agenția
Internațională a Energiei.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 24/34

 Tarifele fixe (Feed-in tariffs – FiT)
Cel mai utilizat mecanism de sprijin pentru ER sunt, de departe, tarifele fixe (FiT), care oferă acorduri
de cumpărare pe termen lung (10-25 de ani) pentru furnizarea de ESR în rețea, energie vândută apoi pe
piață de operatorul de rețea. Producătorul primește tariful fix și este eliberat de cerința de
comercializare directă.

FiT ar trebui să fie menținut ca principal mecanism de sprijin pentru proiectele privind ER de tip
cetățenesc. Acesta le oferă producătorilor o cale simplă și fiabilă de a-și calcula exact investițiile și
profiturile. Siguranța investiției datorată FiT sporește șansele ca micii dezvoltatori să obțină creditele
necesare.

În cazul tranziției energetice (Energiewende) din Germania, tarifele fixe (FiT) au fost finanțate prin
intermediul așa-numitei taxe pe energia din surse regenerabile (taxa EEG) ce reprezintă diferența
dintre prețul energiei electrice la bursa de valori și FiT garantate (care a fost de 50 cenți/kWh pentru
energia fotovoltaică la începuturile Energiewende, iar în prezent este de 12 cenți/kWh). În perioadele
de vârf ale producției de energie electrică, prețul înregistrat la bursă scade, determinând o creștere a
taxei EEG. Însă reducerea drastică a prețurilor energiei electrice nu trebuie pusă doar pe seama
supraproducției de ESR, ci și a eșecului înregistrat de schema UE de comercializare a certificatelor de
emisii (ETS), a energiei electrice ieftine produse în centratele pe cărbune (care nu internalizează
costurile de sănătate și de mediu pentru societate), a absenței unei piețe a energiei electrice pe deplin
dezvoltate și a carențelor în gestionarea rețelei și a capacităților de stocare.

În condițiile unor scăderi dramatice – induse de evoluțiile tehnologice – ale costurilor energiei eoliene
și fotovoltaice, guvernele din unele state membre ale UE nu au reacţionat destul de rapid pentru a
reduce tarifele pentru noile instalații. Prin urmare, o serie de noi instalații de ESR au primit contracte
pe termen lung cu FiT care depășesc cu mult investițiile realizate, ceea ce a condus la profituri
disproporționat de mari pentru aceste instalații. De fapt, FiT pot fi ușor și în mod regulat ajustate la
costurile de investiție în continuă scădere. În cele mai multe țări au fost deja reduse și fac obiectul
unor actualizări periodice. Cu toate acestea, prețurile la energie și – pe nedrept – imaginea ER și a
tarifelor fixe pot avea de suferit ani mulți de acum înainte de pe urma acestei reacții tardive în materie
de reglementare.

Pentru a face faţă fluctuațiilor în aprovizionare și efectelor dramatice pe care le au acestea asupra
prețurilor energiei electrice în perioada de vârf, sistemul FiT ar putea fi completat cu mecanisme de
gestionare a energiei menite să ofere soluții pentru fluctuații, de exemplu contorizarea consumului net,
rețele inteligente și dezvoltarea unor capacități de depozitare (a se vedea mai jos).

 Primele fixe
Reformele politice recente au făcut obiectul unei tranziții majore către primele pentru energie, ceea
ce înseamnă că producătorii de ESR (de la o capacitate instalată în sus) trebuie să-și comercializeze
electricitatea direct pe piața energetică, urmând să primească anumite prime în plus față de prețul
pieței. Introducerea de prime la comercializare a reprezentat un motiv de preocupare pentru
producătorii de energie de tip cetățenesc. Comercializarea directă creează o sarcină logistică nouă și
semnificativă pentru producătorii de dimensiuni mici și medii, diminuându-le șansele de a obține
finanțare pentru proiecte, întrucât este puțin probabil ca o primă fixă să fie percepută de către un
creditor ca un flux de venituri care să fie luat în considerare.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 25/34

 Contorizarea consumului net
O ocazie semnificativă de a promova energia de tip cetățenesc o constituie contorizarea consumului
net, ceea ce le permite producătorilor-conectați la rețea să-și folosească energia proprie și să vândă
orice surplus rețelei. Contorizarea consumului net permite „producătorilor-consumatori” să preia din
rețea la un moment ulterior exact aceeași cantitate de electricitate pe care au introdus-o, plătind doar
costurile conectării la rețea. Această abordare, combinată cu măsuri de gestionare a energiei, ar putea
transforma rețeaua publică într-un fel de „depozit virtual”. Danemarca a implementat sistemul pentru
PV în 1998, cu un succes considerabil. La rândul lui, Parlamentul Lituaniei a început să dezbată prima
propunere legislativă în acest sens la începutul lui 2014.

 Regimurile de cote
Un alt mecanism de sprijin frecvent folosit este instituirea de cote obligatorii de ESR. Aceste sisteme
sunt în stadii diferite de punere în aplicare și funcționează cu grade diferite de succes de la o țară la
alta. În Polonia, de exemplu, distribuitorii de energie sunt obligați să cumpere „certificate verzi” de pe
piață, chiar dacă majoritatea acestor certificate provin din centrale tradiționale pe cărbune, în care se
arde și biomasă (importată, în parte, din Rusia). Veniturile obținute din vânzarea „certificatelor verzi”
ar fi trebuit utilizate la promovarea dezvoltării ESR, însă studiul CESE a relevat faptul că, în loc să
servească acestui scop, ele au condus indirect la ieftinirea energiei electrice produse pe bază de
cărbune. În plus, utilizarea pe scară largă a biomasei a dus la o reducere drastică a prețului
certificatelor verzi în Polonia și, prin urmare, a ratei de rentabilitate a investițiilor, în energia eoliană,
de exemplu. Instrumentul certificatelor verzi a devenit complet ineficient sau chiar contraproductiv. În
acest sens, FiT este un instrument mai previzibil, care le oferă producătorilor profituri mai mari, mai
ales în cazul tehnologiilor cu costuri mari de instalare.

 Sprijinul pentru investiții

Mecanismele menționate mai sus recompensează producția, însă, având în vedere că majoritatea
instalațiilor de ESR necesită un capital considerabil, există și câteva instrumente care să ofere o soluție
obstacolului pe care îl reprezintă valoarea investiției inițiale. Investitorii în instalații de capacități mici
și medii au de obicei posibilitatea de a alege între a primi un tarif fix și a obține un sprijin unic pentru
investiție, destinat reducerii costurilor inițiale. Aceste scheme pot prezenta un interes deosebit pentru
regiunile care beneficiază de fonduri structurale. Ele ar trebui să fie ajustate și gestionate cu atenție
pentru evitarea profiturilor excesive, a ineficienței care conduce la prețuri inutil de ridicate la energie
și la mixuri energetice sub nivelul optim sau a eventualei redirecționări către fondurile speculative a
fondurilor de sprijin destinate energiei de tip cetățenesc.

Caseta 1: Exemplul tranziţiei energetice din Germania (Energiewende).

În prima jumătate a anului 2014, peste 30 % din energia electrică consumată în Germania provenea
din surse regenerabile. Creșterea vertiginoasă a ER în Germania s-a datorat în mare parte Legii privind
energia din surse regenerabile, care a intrat în vigoare în 2000. Aceasta nu a vizat în mod explicit
promovarea energiei de tip cetățenesc, însă a stabilit condițiile-cadru care au permis societății civile să
devină producător activ de ESR. Legea prevedea:
 proceduri simple de planificare și autorizare pentru investitori (eliminarea barierelor
administrative);
 facilitarea accesului la rețea;
 distribuția prioritară a ESR în rețea, față de energia nucleară și cea fosilă;

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 26/34

  tarife fixe timp de 20 de ani;
 comercializarea energiei electrice de către operatorul de rețea;
 sprijin pentru investiții prin credite preferențiale pentru instalațiile de ESR acordate de
Kreditanstalt für Wiederaufbau, o instituție a statului de credit pentru reconstrucție;
 acoperirea costurilor generate de lege prin intermediul taxei destinate energiei din surse
regenerabile aplicate prețurilor la energia electrică. Industriile foarte mari consumatoare de
energie ar putea fi scutite de această taxă, pentru a nu le fi afectată competitivitatea pe plan
internațional.

În țările vizitate de CESE, se profilează o imagine extrem de complexă a tarifelor, cotelor, ajutoarelor
și subvențiilor. O astfel de complexitate se justifică parțial prin nevoia de a diferenția schemele de
sprijin, dar ar trebui să fie ținută la nivelul minim:

 diferențierea în funcție de combustibil sau de tehnologie stimulează dezvoltarea unor tehnologii cu

diferite costuri, care nu pot concura direct una cu cealaltă, ceea ce conduce la accelerarea curbei de
învățare. De asemenea, ea poate răspunde specificului structurii de costuri;
 diferențierea în funcție de clasa de capacitate evită profiturile exagerate rezultate din economiile
de scară și poate fi folosită și pentru stimularea producției de energie de tip cetățenesc, care este
asociată în general cu capacități reduse de producție;
 diferențierea în funcție de vectorul energetic (de exemplu, energie electrică vs. energie termică)
permite realizarea unor obiective specifice pentru fiecare dintre acestea. În contrast cu sectorul
energiei electrice, unde FiT se plătesc în general timp de peste 10 ani, producția de energie termică
din surse regenerabile este stimulată în general mai curând prin împrumuturi și subvenții care
contribuie la acoperirea costurilor de investiție. Un bun exemplu în acest sens îl constituie așa-
numitele fonds chaleur din Franța. Începând din 2015, și Lituania va pune în aplicare norme
privind încălzirea și răcirea (Î&R) cu ESR, pentru toate noile clădiri și pentru clădirile existente
supuse unor renovări majore.

7.6 Înlăturarea barierelor din calea energiei de tip cetățenesc

 O abordare precaută a procedurii de ofertare

În urma reformelor recente aplicate cadrelor de sprijinire a ESR, în mai multe țări dintre cele studiate
s-au introdus proceduri de ofertare, ca modalitate principală pentru atribuirea tarifelor fixe sau a
primelor pentru ER. Pe viitor, numai capacitățile de producție foarte mici vor fi scutite de aplicarea
unei proceduri de ofertare. Una dintre sursele acestei tendințe o reprezintă orientările CE privind
ajutoarele de stat pentru energie și mediu.

Părțile implicate din toate țările vizitate și-au exprimat preocupările cu privire la procedurile de
ofertare complexe și costisitoare, care vor crește totodată cheltuielile de finanțare și vor reduce șansa
de a obține un credit, din pricina riscurilor mai mari la efectuarea investiției (nesiguranța cu privire la
obținerea sprijinului). Această povară financiară disproporționată pentru proiectele de mici
dimensiuni, coroborată cu faptul că micii producători practic nu ar putea livra cantitățile cerute în
general în cadrul procedurilor de ofertare, ar exclude în fapt societatea civilă și comunitățile locale din
grupul beneficiarilor sprijinului acordat ESR. Tot astfel, s-ar putea distruge concurența pe piețele

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 27/34

energiei, întrucât doar câțiva mari producători ar avea capacitatea să participe la aceste proceduri de
ofertare.

Procedurile de ofertare îi favorizează pe marii producători, sprijinind o eventuală recentralizare și

scoțând producția de ESR din mâinile persoanelor particulare și ale comunităților. Acordarea unui
avantaj marilor producători centralizați ar putea conduce la creșterea prețurilor pentru consumatori,
din cauză că marile întreprinderi preconizează marje de profit mai ridicate decât cele ale
producătorilor de energie de tip cetățenesc. În plus, procedurile de ofertare nu ar putea funcționa acolo
unde nu există o piață a energiei. Experiențele împărtășite din unele din țările vizitate (în speță Regatul
Unit) sugerează că procedurile de ofertare sporesc de fapt costurile totale și riscurile de întârziere și
anulare a proiectelor. Procedura de ofertare – primul sistem de sprijin pentru energia din surse
regenerabile în Regatul Unit – a fost abandonată în favoarea unui sistem de cote, care a fost înlocuit
ulterior cu FiT pentru proiecte sub 5 MW.

 Plafoane flexibile pentru obiectivele în domeniul energiei din surse regenerabile

Mai multe state membre ale UE au introdus mecanisme de încetinire a dezvoltării ESR prin reducerea
sau întreruperea sprijinului, de îndată ce și-au atins obiectivele pentru perioada respectivă. Printre
statele membre vizitate în cursul studiului, Bulgaria a constituit un exemplu deosebit de elocvent:
guvernul a declarat în 2013 că obiectivul național de a atinge 16% ESR până în 2020 a fost atins; din
acel moment, operatorii de rețea au folosit acest argument pentru a refuza conectarea la rețea a noilor
producători de energie din surse regenerabile. Lituania a plafonat sprijinul public pentru energia
electrică din surse regenerabile prin stabilirea unor obiective destul de puțin ambițioase pentru fiecare
dintre principalele tehnologii ESR aplicabile. Cu excepția capacității de producție a energiei
hidroelectrice, capacitățile preconizate au fost realizate în mai puțin de doi ani.

Necesitatea de a dispune de mai multă predictibilitate privind creșterea sectorului surselor regenerabile
și de a gestiona toate costurile economice și sociale aferente poate fi un argument valabil pentru aceste
plafoane. Este însă esențial ca plafonarea să nu pună capăt ambiției statelor membre de a realiza
tranziția energetică și nici să nu devină o modalitate de a bloca progresele acolo unde acestea ar fi
putut și ar fi trebuit să continue.

 Înlăturarea obstacolelor legate de conectarea la rețea

Capacitățile de producție reduse, tipice pentru energia de tip cetățenesc, sunt în general conectate la
rețeaua de distribuție. Conectarea la rețea, din perspectiva procedurilor administrative, a perioadelor
de așteptare sau a costurilor, rămâne o problemă în multe dintre țările studiate. Deși conectarea unui
proiect privind ESR la rețea trebuie să fie asigurată conform Directivei privind energia din surse
regenerabile, prețurile ridicate practicate adesea de unii operatori stau de fapt în calea exercitării
acestui drept. Numărul punctelor de conectare a unui proiect nou este adesea limitat, motiv pentru care
producătorii de energie de tip cetățenesc riscă să nu se poată conecta la un preț rezonabil.
Microrețelele ar putea reprezenta o cale de ocolire a acestui neajuns și ar constitui chiar soluția corectă
din perspectiva cheltuielilor pentru zonele foarte îndepărtate, unde rețeaua este slabă sau lipsește cu

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 28/34

totul. Legea „EEG” din Germania oferă un exemplu excelent de bună practică în ce privește
conectarea la rețea19.

 Derogare de la comercializarea directă

Comercializarea directă creează o sarcină logistică nouă și semnificativă pentru producătorii de
energie de tip cetățenesc, diminuându-le șansele de a obține finanțare pentru proiecte, întrucât este
puțin probabil ca o primă fixă să fie percepută de către un creditor ca un flux de venituri de luat în
considerare.

7.7 Dezvoltarea și coordonarea rețelelor pentru adaptarea la nevoile energiei regenerabile

Sistemele de distribuție existente au fost concepute într-o epocă a producției centralizate de energie și
a fluxurilor unidirecționale dinspre marile generatoare de energie de înaltă tensiune către consumatorii
din rețeaua de joasă tensiune. Rețelele trebuie adaptate la caracteristicile unei ESR dispersate și
fluctuante, precum energia eoliană, solară și maremotrice. Dezvoltarea lor presupune modificări
structurale în infrastructură, combinate cu o mai bună coordonare a piețelor energiei electrice cu
producția de energie și cu soluții de management pentru exportul sau stocarea energiei excedentare.
Coordonarea dintre operatorii sistemului de transport de energie electrică (OST) prin inițiative
regionale de coordonare a securității devine tot mai importantă. De exemplu, prin previziuni
referitoare la cererea de energie, centrul CORESO este capabil să informeze OST din cinci state
membre, în avans, cu privire la surplusurile și deficitele preconizate de electricitate la nivel național și
regional, astfel încât aceștia să fie mai în măsură să își gestioneze propriile rețele și să facă față
oricăror probleme. Una din modalitățile de a face față intermitenței surselor ESR o reprezintă folosirea
de sisteme hibride, care combină o varietate de surse de energie, de dispozitive de stocare și de
mecanisme de gestionare a cererii. Dacă sunt gestionate corect, rezultatul ar urma să fie o „rețea
inteligentă” „care poate asigura aprovizionarea durabilă, economică și sigură cu electricitate”. Într-
una din vizite, echipa CESE a întâlnit un excelent exemplu de astfel de inițiativă: „Nice Grid” din
Franța vizează asigurarea unei gestiuni optimizate a energiei și a unei autonomii energetice sporite
pentru 1 500 de clienți rezidențiali, profesionali și industriali, integrând soluții de stocare și de
gestionare a cererii și reducând încărcarea la momente de vârf cu până la 17%.

19
EEG, art. 8 – Conectarea „(1) Operatorii de rețea conectează fără întârziere și în mod prioritar instalațiile pentru producerea
energiei din surse regenerabile și din gaz de mină la punctul din rețea cu tensiune corespunzătoare și care se află la cea mai
scurtă distanţă în linie dreaptă de amplasamentul instalației, cu excepția cazului în care se poate dovedi că această rețea sau alta
dispune de o conexiune mai potrivită, din punct de vedere tehnic sau economic; considerentul conexiunii mai potrivite din punct
de vedere economic trebuie să țină seama de costurile directe de conectare. În cazul în care una sau mai multe instalații cu o
capacitate instalată însumată de mai puțin de 30 KW sunt amplasate pe un teren care dispune deja de o conectare la rețea,
punctul de conectare la rețea al acestui teren va fi considerat punctul de conectare potrivit.”

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 29/34

Figura 7: arhitectura „Nice Grid”.
Sursa: Nice Grid (2014)

În cursul vizitei în Germania, echipa de studiu a luat cunoștință despre următoarea declarație a
Agenției federale pentru rețeaua energetică, privind structurile de producție descentralizată: „Este
evident că transformarea sistemului energetic poate reuși cel mai bine prin cooperarea strânsă a tuturor
părților implicate. [...] ar trebui să salutăm abordările vizând optimizarea consumului de energie la
sursă. Acesta a fost întotdeauna principiul aprovizionării cu energie, deoarece menține pierderile în
rețea la un nivel minim”.20

7.8 Gestionarea și stocarea energiei

Natura intermitentă a anumitor surse regenerabile rămâne o provocare pentru gestionarea ofertei. Însă,
pe măsură ce sursele alternative se folosesc pe scară mai largă, apar soluții noi și inovatoare în acest
sens. Combinarea producției de energie electrică din surse regenerabile cu producția de energie
termică ar putea constitui o ocazie excelentă de a obține capacitățile de stocare de care este urgent
nevoie, la care s-ar putea face apel în mod repetat în contextul producției fluctuante de ESR.
Transferul electricitate-căldură, adică utilizarea excedentelor „ieftine” de energie electrică din surse
regenerabile prin intermediul pompelor de căldură și al rezervoarelor de apă fierbinte pentru încălzire
sau răcire reprezintă deja o alternativă viabilă din perspectiva economică și a gestionării energiei. În
timpul vizitei din Franța a avut loc o dezbatere cu privire la această posibilitate, iar în Germania se pun
în aplicare anumite proiecte în acest sens.

8. Concluzii

Având în vedere condițiile normative, societatea civilă are un interes deosebit și potențialul de a-și
asuma o parte importantă din tranziția către producția de energie descentralizată și sustenabilă. În toate
țările vizitate, părțile interesate din cadrul societății civile au recunoscut oportunitatea de afaceri și au
20
„Smart Grid and Smart Market: Keynote Paper of the Federal Grid Agency on the changing energy supply system ” [Rețeaua
inteligentă și piața inteligentă: document de prezentare a punctelor-cheie privind schimbarea sistemului de aprovizionare cu
energie, elaborat de Agenția federală pentru rețeaua energetică], 2011.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 30/34

arătat un interes semnificativ față de participarea la producția de ESR, pentru a genera venituri și a
păstra beneficiile materiale în comunitățile locale. Acolo unde au fost instituite cadre politice
favorabile, micii producători au intrat rapid pe piață, devenind principala forță motrice din spatele
dezvoltării tehnologiilor din surse regenerabile și transformând peisajul energetic național. Proiectele
energetice pe bază de surse regenerabile au reprezentat adesea nucleul unor inițiative comunitare cu
beneficii sociale, economice și de mediu mai ample decât simpla generare de energie, încurajând
cooperarea, inovarea socială, educația, îmbunătățirea serviciilor locale și crearea de locuri de muncă la
nivel local. În plus, deținerea unor instalații de ESR și obținerea de valoare economică din producția
de energie sporește gradul de acceptare a noilor infrastructuri în rândul cetățenilor și toleranța acestora
față de eventualele neplăceri asociate. Capacitățile enorme de investiție, implementare și inovare
colectivă ale societății civile furnizează resurse esențiale pentru tranziția către energia durabilă.

Cu toate acestea, potențialul colectiv enorm al societății civile de a impulsiona tranziția către energie
din surse regenerabile, precum și potențialul producției descentralizate de energie de a stimula
dezvoltarea locală și regională rămân în mare măsură neexploatate. Studiul a identificat în țările
vizitate câteva exemple excelente de strategii de implicare a comunității, de proceduri administrative
simplificate, de stimulente financiare și de facilitare a accesului la rețea și pe piață pentru micii
producători de energie din surse regenerabile. Însă echipa nu a întâlnit în niciunul dintre statele
membre o strategie guvernamentală implementată în mod coerent care să vizeze în mod explicit
responsabilizarea societății civile și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru energia de tip
cetățenesc. Dimpotrivă, în toate țările studiate, instabilitatea politică și reformele recente ale cadrelor
de reglementare pentru sursele regenerabile au sporit incertitudinea, reticența de a face noi investiții și
îngrijorările în rândul părților interesate cu privire la viitorul energiei de tip cetățenesc. În cazurile în
care procedurile de autorizare complexe și îndelungate se combină cu scheme de sprijin în continuă
schimbare, cu norme privind accesul pe piață care au un caracter discriminatoriu pentru micii
producători și – în unele situații – cu noi taxe și impozite asupra energiei din surse regenerabile,
investitorii mici și medii se găsesc într-o situație de dezavantaj semnificativ în raport cu producătorii
de energie pe scară largă.

Studiul CESE a identificat o nevoie urgentă ca producția descentralizată de energie din surse
regenerabile de către cetățeni să devină, în mod explicit, o prioritate pentru sistemele de sprijin.
Autoritățile naționale, regionale și locale ar trebui să stabilească obiective de dezvoltare a energiei de
tip cetățenesc, în special în vederea integrării lor în cadrele locale de planificare a energiei din surse
regenerabile. Energia de tip cetățenesc trebuie să fie tratată în mod specific de mecanismele de sprijin.
Ar trebui concepute subvenții, împrumuturi sau scheme de sprijin pentru producție, astfel încât să se
asigure un cadru pe termen lung stabil pentru investiții, care să garanteze un randament decent, dar nu
excesiv, al acestora. Procedurile administrative trebuie să fie simple, rapide și accesibile financiar
pentru producătorii de energie de tip cetățenesc. Recomandăm compactarea procedurilor în cadrul
unor ghișee unice, care să ofere consultanță eventualilor investitori și să-i însoțească de-a lungul
diverselor etape ale procesului (de la planificare la punerea în funcțiune) și unde să se poate soluționa
toate procedurile administrative aferente.

Politica în domeniul surselor regenerabile de energie la nivelul UE și al statelor membre ar trebui

dezvoltată și pusă în aplicare în dialog continuu cu părțile interesate ale societății civile, pentru a se
asigura înțelegerea și obiectivele comune, sprijinul pentru implementare și beneficiile pe termen lung

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 31/34

ale unei culturi a cooperării și ale încrederii reciproce. Un instrument esențial în acest sens l-ar putea
constitui Dialogul european privind energia al CESE. În mod special, va fi vital ca actorii societății
civile să poată participa la elaborarea în mod transparent a planurilor de acțiune privind energia ale
statelor membre, pentru a atinge obiectivele climatice și energetice pentru 2030, precum și la
monitorizarea și revizuirea implementării lor. Strategiile, programele de finanțare și măsurile de sprijin
de la nivel european, național și regional ar trebui monitorizate și revizuite periodic, cu implicarea
activă a societății civile, pentru a avea certitudinea că acestea încurajează, și nu inhibă producția de
energie de tip cetățenesc. În special introducerea unor măsuri controversate (precum auditurile) ar
trebui analizată cu atenție, pentru a fi identificate și corectate rapid eventualele dezavantaje pentru
producția de energie de tip cetățenesc.

Accelerarea ritmului de exploatare a energiei de tip cetățenesc necesită o schimbare de paradigmă în

planificarea rețelelor. Gestionarea mai bună a rețelelor la diverse niveluri geografice și coordonarea
dintre operatorii sistemului de transport sunt esențiale pentru exploatarea cu succes și pe scară largă a
surselor regenerabile de energie. Sunt necesare investiții uriașe pentru extinderea, modernizarea și
adaptarea rețelelor la problemele pe care le ridică o producție descentralizată și intermitentă. Ar trebui
să se aloce din Fondurile structurale și de coeziune ale UE finanțarea necesară pentru realizarea
obiectivelor în domeniul energiei și climei pentru 2020, garantând astfel că progresul în domeniul
surselor regenerabile nu este încetinit din cauza limitărilor rețelei.

Dezbaterile publice cu privire la politica energetică sunt de obicei dominate de preocupări privind
prețurile și chiar pot cădea pradă populismului. Este nevoie de o dezbatere publică transparentă cu
privire la costurile și prețurile energiei. Ar trebui furnizate informații clare și cuprinzătoare cu privire
la costurile asociate subvențiilor acordate surselor regenerabile, combustibililor fosili și energiei
nucleare, precum și la beneficiile asociate evitării importurilor energetice și la beneficiile de mediu și
de sănătate, care sunt greu de exprimat în bani.

Nu în ultimul rând, cu toate că impactul net al tranziției energetice asupra locurilor de muncă și asupra
veniturilor gospodăriilor este preconizat a fi unul pozitiv, unii producători de energie convențională
resimt deja pierderi de piață, cu implicații asupra locurilor de muncă din aceste sectoare. Aceste
chestiuni ar trebui abordate urgent și de manieră proactivă. Trebuie instituite strategii naționale,
coordonate cu politica de expansiune a energiei din surse regenerabile, pentru a se asigura o tranziție
lină și competențele profesionale noi de care este nevoie și pentru a se soluționa individualizat orice
impact social negativ asupra locurilor de muncă și asupra gospodăriilor vulnerabile social. Problema
reală a sărăciei energetice ar trebui contracarată cu măsuri concrete și țintite, iar nu să servească drept
argument pentru menținerea prețurilor la energie la un nivel scăzut în mod artificial (ca, de exemplu,
în Bulgaria). Problema reală a pierderii de locuri de muncă în sectoarele convenționale (fără ca unele
dintre acestea să aibă vreo legătură cu utilizarea pe scară tot mai largă a energiei din surse
regenerabile) nu ar trebui folosită ca argument pentru blocarea progresului în domeniul producției
descentralizate de energie (ca, de exemplu, în Polonia). Guvernele ar trebui să-și asume
responsabilitatea pentru gestionarea impactului socioeconomic al tranziției către o economie cu emisii
scăzute de dioxid de carbon, care este, în cele din urmă, în beneficiul tuturor sectoarelor societății.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 32/34

 * *

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 33/34

A. Anexe
A.1. Rapoartele misiunilor în statele membre
Disponibile la adresa www.eesc.europa.eu/red-study
A.2. Lista avizelor CESE privind energia din surse regenerabile

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) 34/34