Sunteți pe pagina 1din 130

 

 
TESTUL nr. 1
      1. Răspunderea juridică contravențională
1.1. Definiți noțiunea de răspundere juridică contravențională.

Dreptul statului de a trage la răspundere un contravenient pentru savarsirea unei contraventii. Raport juridic
instituit de către organele competente a statului.

Este reactia statului la comiterea cu vinovatie a unei fapte contraventionale.prin aplicarea d ecatre organul
imputernicit fata de faptuitor a costrangerii statele
1.2. Determinați principiile și scopul răspunderii juridice contravenționale.

 1. Contraventia ca unic temei juridic al răspunderii contravenţionale. Este de menţionat că temei juridic al
răspunderii contravenţionale poate constitui doar fapta ilicită de atentare la o valoare socială protejată de
norma juridică contravenţională. Fără săvârșirea unei fapte contravenţionale nu se poate naşte un raport
juridic de constrângere contravenţională (raport juridic de conflict).
2.Principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale şi a pedepsei contraventionale înseamnă că
sancţionarea contravenţională a persoanei vinovate pentru comiterea unei contravenţii este obligatorie
(implacabilă), cu excepția cazurilor expres prevăzute în lege (art. 26 din CC al RM). El îşi are justificarea în
necesitatea restabilirii ordinii sociale care a fost perturbată de contravenţia săvârșită, repararea pagubei
pricinuite (art. 45 din CC al RM), reeducarea persoanei care a comis o contravenţie, prevenirea comiterii
unor noi contravenții (art. 32 din CC al RM).
3.Principiul oportunităţii şi utilităţii de a aplica răspunderea contravențională. Statul poate să renunţe la
aplicarea sancţiunii, acest lucru fiind posibil în virtutea faptului că statul este titularul dreptului de a aplica
sancţiunea contravenţională, drept la care poate renunţa, edictînd acte de iertare sau de scoatere a unor fapte
în afara ilicitului contravenţional.
4.Principiul utilităţii presupune selectarea celei mai adecvate sancţiuni contravenţionale, reieşind din
gravitatea faptei contravenţionale şi din caracteristica bănuitului. Uneori se poate chiar renunţa la pedeapsă.
5.Principiul publicităţii aplicării răspunderii contravenţionale presupune examinarea publică a cazurilor
contravenţionale de către organele împu¬ter¬nicite şi accesul tuturor participanţilor la procedura
contravenţională de examinare a cazului (legea contravenţională nouă admite şi judecarea cauzei
contravenţionale în şedinţă închisă). 
Scopul răspunderii juridice :
 1. scopul general de prevenire a altor fapte ilicite
2. scopul educativ
3. scopul de a promova dreptatea
4. consolidarea ordinii legale
1.3. Dezvoltați cauzele care înlătură aplicarea răspunderii contravenţionale.

1.Renunţarea benevolă la săvârșirea contravenţiei


Se consideră renunţare benevolă la săvîrşirea contravenţiei încetarea acţiunii îndreptate nemijlocit spre
săvârșirea contravenţiei, dacă persoana este conştientă de posibilitatea finalizării faptei.

2.Iresponsabilitatea că persoana a comis o contravenţie fără să-şi dea seama de acţiunile sale sau să le
conducă din cauza unei boli psihice cronice, unei tulburări temporare a activităţii psihice, debilitatii
mintale sau a unei alte stări patologice (art. 20 din CC al RM).
3.Responsabilitatea trebuie să existe atît în momentul comiterii contravenţiei, cît şi în momentul aplicării
sancţiunii contravenţionale.
4.Contravenţia neînsemnată, tentativă Legea contravenţională prevede că, în cazul contravenţiei
neînsemnate, organul (persoana cu funcţie de răspundere) împuternicit să rezolve cazul poate înlătura
răspunderea contravenţională, limitându-se la adresarea unei observaţii verbale făptuitorului, doar in
momentul in care sancțiunea nu depășește 10 uc

5Împăcarea victimei cu făptuitorul Legea contravenţională prevede că procesul contravenţional pornit


urmează a fi încetat în cazul impacarii victimei cu făptuitorul în modul stabilit prin lege, doar pentru faptele
prevăzute de lege,personala si de comun acord.
6.Prescripţia răspunderii contravenţionale Prescripţia exclude răspunderea contravenţională datorită
nerealizării acesteia în termenele stabilite de lege . Prescripţia aplicării sancţiunii contravenţionale este o
cauză se stinge raportul juridic contravenţional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat într-o perioadă
de timp rezonabilă, prevăzută în legea contravenţională.

7.Amnistia Amnistia este o instituţie juridică contravenţională al cărei scop o constituie înlăturarea pentru
viitor a caracterului delictual al unor fapte contravenţionale, interzicând orice urmărire în ceea ce le priveşte
sau ștergând condamnările care le-au atins.

8.Constatarea amiabila a accidentului rutier


doar cand in accident sunt implicate 2 victime , soldat doar cu deteriorări ale autoturismelor 

       2. Reținerea contravenientului – măsură procesuală de constrângere


2.1. Identificaţi noțiunea de reținere ca măsură procesuală de constrângere.
Reținerea este o masura procesuala de constrângere ce constă în privarea de libertate a persoanei bănuite sau
învinuite de savarsirea unei contraventii pe o anumită perioada de timp în scopul asigurarii ordinii și
securității publice (durata 3 ore cu excepția cazurilor prevăzute in articol, poate fi aplicata mai mult de 3 ore
cu autorizatia judecatorului de instructie) articol 433 cod
2.2. Determinați cazurile și condițiile de aplicare a reținerii contravenientului.
Conform articolului 433 legiuitorul stabilește cazurile de aplicare a retinerii: a) contravenţiilor flagrante
pentru care prezentul cod prevede sancţiunea arestului contravenţional;
b) imposibilităţii identificării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces contravenţional dacă au
fost epuizate toate măsurile de identificare;
c) executării hotărîrii instanței de judecată privind expulzarea persoanei;
d) încălcării regimului frontierei de stat, a
regimului zonei de frontieră sau a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat.
2.3. Formulați care sunt actele procedurale întocmite la aplicarea retinerii contravenientului.
(art 434) La reţinerea persoanei se încheie neîntârziat un proces-verbal cu privire la reţinere, în care se
consemnează data şi locul încheierii, funcţia, numele şi prenumele persoanei care a încheiat procesul-verbal,
date referitoare la persoana reţinută, data, ora, locul şi motivul reţinerii.Procesul-verbal cu privire la reţinere
se semnează de persoana care l-a încheiat şi de persoana reţinută. Refuzul persoanei reţinute de a semna
procesul-verbal se consemnează în el, cu adeverirea faptului de cel puţin doi martori.
TESTUL nr. 2
1. Caracteristică generală a contravenției
1.1. Identificați noțiunea și varietățile (formele) contraventiei.
Conform articolului 10 din codul contravențional Contraventia este fapta -actiunea sau inactiunea- ilicita, cu
un grad de pericol mai redus decat infractiunea , savarsita cu vinovatie care atenteaza la valorile sociale
ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod și este pasibila de sanctiune contraventionala .

VARIETATILE CONTRAVENȚIEI

 Contraventie continua ( constituie o acțiune sau inacțiune care durează în timp în mod natural, până în
momentul consumarii 

Contraventie prelungita  fapta savarsita cu o unica intenție, caracterizată prin mai multe acțiuni identice
comise cu același scop. Se consideră consumată din momentul stingerii ultimei acțiuni.

Tentativa se considera acțiunea sau inacțiunea îndreptat spre savarsirea unei contraventii, care nu s-a
produs. Tentativa consumată – s-au comis toate act. pentru savarsire dar din voința lui nu. Tentativa
neconsumată – faptuitorul nu a comis toate acțiunile

 Contraventie consumata – fapta intruneste toate elementele consitutitve ale contraventiei.  a dus la bun
sfarsit scopul

1.2. Determinați elementele constitutive ale contravenției.

Prin conţinutul faptei contravenţionale se înţelege ansamblul de elemente şi trăsături caracteristice şi


definite în însăşi norma de drept, care stabileşte sancţiunea sau o altă normă la care se face trimitere pentru a
constata şi sancţiona fapta contravenţională.  

Obiectul contravenţiei constituie valorile şi relaţiile sociale ocrotite de legea contravenţională, care sînt
vătămate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. Obiectul reflectă acele valori şi relaţii sociale la care
a atentat subiectul.

1) Obiectul juridic, la rândul său, se divizează în: obiect general, obiect generic, obiect nemijlocit (specific)
şi obiect complex. 

- Obiectul juridic general= reprezinta toate valorile sociale ocrotite de dr contraventional (articolul 2)

-Obiectul juridic generic= este atunci cand o valoare social e ocrotita de mai multe norme
contraventionale. ( se grupeaza in capitole)

-Nemijlocit= acea valoare concreta ocrotita de o anumita norma, dar si relatiile sociale reglementate de
acestea 

-Complex= este o specie aparte de  ob juridic nemijlocit atunci cand savarsirea contraveniei sunt afectate 2
valori, una principala si una secundara. 

2))  Obiectul material al contravenţiei., îl constituie entitatea fizică împotriva căreia este orientat elementul
material al contravenţiei (265 cod contraventional)

Latura obiectivă- fapta propriu zisa Ea reprezintă acţiunea sau inacţiunea ilicită producătoare de
consecinţe socialmente periculoase sau care ameninţă anumite valori, relaţii sociale, bunuri ori interese
legitime şi care este considerată ca ilicită în legea contravenţională. Deci, părţile componente ale laturii
obiective sînt: elementul material, rezultatul periculos, raportul de cauzalitate şi unele condiţii de loc, timp,
mod şi împrejurări.
Subiect al răspunderii juridice este persoana fizică sau juridică împotriva căreia se exercită constrîngerea
statală prin aplicarea sancţiunilor juridice.   Subiecţii contraventiei sînt persoanele trase la răspundere
contravenţională (delincvenţii) – subiectul activ, şi victimă – subiect pasiv.

Latura subiectivă – ca element al conţinutului constitutiv al contravenţiei – se referă la atitudinea psihică a


făptuitorului faţă de fapta săvîrşită şi consecinţele ei. Elementul principal al laturii subiective este vinovăţia
( intenție și imprudență) şi formele ei. În cazul unor contravenţii, pentru completarea laturii subiective, în
textele de incriminare a acestora sînt prevăzute şi alte condiţii referitoare la scop şi la motiv.

1.3. Formulați delimitarea contraventiei de alte fapte ilegale (infractiune, abatere disciplinară). 

Contraventia în raport cu infractiunea- spre deosebire de infracțiuni , care are un grad de pericol social
mai ridicat, cu consecințe mai grave, lezand valorile sociale importante, la contraventie acest pericol este
mai redus , iar urmările sale sunt mai restranse, neafectand valorile sociale. Infracțiunile sunt prevăzute și
pedepsite doar de codul penal și legile speciale , pe cand contraventiile sunt prevăzute fi sancționate prin
legi, ordonanțe sau hotărâri ale guvernului. Modul de sanctionare. Infracțiunea se pedepsește cu închisoare
penală sau amenda penală pe cand contravențiile se sancționează cu avertisment, amenda, obligarea
contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității sau arest contravențional .
contraventia in raport cu abaterea disciplinara- abaterile discilplinare sunt fapte care aduc atingeri doar
raporturilor de munca în cadrul instituției în care sa săvârșit fapta, ne avand consecinte care sa lezeze un
interes general, iar in cazul contraventiei răspunderea pentru ocrotirea acestui interes general revine unui
organ al administrației publice. Abaterea disciplinara etse fapta cu cel mai redus pericol social, contraventia
avand un pericool social mai mare. Contraventia se mai deosebește de abaterea disciplinară prin  faptul ca la
abaterea disciplinara subiectul este calificat , fapta fiind comisa de către persoana ce are calitate de angajat ,
pe cand contraventia poate fi comisă de oricine .
2. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport
2.1. Descrieți noțiunea de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport
în calitate de măsură de siguranță.
Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport constă în interzicerea temporară
persoanei fizice de a conduce mijloace de transport prin ridicarea permisului de conducere pînă la
pronunţarea hotărîrii judecătoreşti asupra cauzei. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a
mijloacelor de transport are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi/sau prevenirea săvîrşirii unor fapte
socialmente periculoase în traficul rutier. art 439 
2.2. Stabiliți cazurile de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport.
Ridicarea provizorie a permisului de conducere este in cazul săvârșirii infracțiunilor în domeniul
transporturilor, precum și în cazul utilizării mijlocului de transport la săvârșirea infracțiunii
Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se aplică de către instanţa de
judecată, la demersul agentului constatator, în procesul de examinare a contravenţiilor pentru care se
prevede sancţiunea privării de dreptul de a conduce mijloace de transport.
2.3. Formulați care sunt actele procesuale întocmite la ridicarea provizorie a permisului de
conducere a mijloacelor de transport.

Demersul de catre agentul constator


incheierea instantei de judecata pentru ridicarea provizorie a peemisul
TESTUL nr. 3
1. Coordonatele acțiunii legii contravenționale
1.1. Identificați coordonatele principale ale acțiunii legii contravenționale.
Coordonatele de actiune ale normelor juridice si sa le deslusim pe larg. Acestea sunt: timpul de actiune a
normei, spatiul de actiune si cercul de persoane fata de care se aplica norma data.
1.2. Determinați efectele retroactivității și ale ultraactivității dispozițiilor contravenționale.

Retroactivitatea legii contravenţionale noi este o excepţie a principiului neretroactivităţii legii, prin aceasta
înţelegîndu-se aplicarea legii contravenţionale noi la situaţiile juridice anterioare intrării ei în vigoare.

legea contravenţională poate avea efect retroactiv în următoarele cazuri :1) cînd atenuează sau anulează
răspunderea pentru contravenţiile comise; 2) cînd legea nouă indică retroactivitatea sa; 3) în cazul legii
interpretative, care explică sensul unor legi anterioare, producînd efecte de la data intrării în vigoare a
legilor pe care le interpretează şi cu care fac corp comun.

Supravieţuirea legii vechi (ultraactivitatea) înseamnă aplicarea acesteia şi după intrarea în vigoare a legii
noi, asupra unor situaţii stipulate în ultima.

Din cele menţionate concluzionăm că esenţa principiului aplicării legii contravenţionale în timp constă în
aceea că în toate cazurile se aplică legea contravenţională mai blîndă, care uşurează starea de drept a per-
soanei trase la răspundere contravenţională.

1.3. Dezvoltați caracterul aplicării legii contravenţionale asupra reprezentanţilor diplomatici ai


statelor străine.

Nu pot fi supuşi răspunderii contravenţionale reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau alte persoane
care, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte sau în conformitate cu
legile Republicii Moldova, nu cad sub incidenţa jurisdicţiei contravenţionale a Republicii Moldova sau în
cazul cărora este înlăturată răspunderea contravenţională.

2. Expulzarea – măsură de siguranță contravențională


2.1. Descrieți noțiunea de expulzare ca măsură de siguranță contravențională.
Expulzarea este o măsură de siguranță care constă în îndepărtarea silită de pe teritoriul Republicii Moldova
a cetățenilor străini şi a apatrizilor care au săvîrşit o contravenție prevăzută de prezentul cod. Expulzarea are
drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi/sau prevenirea săvîrşirii unor fapte socialmente periculoase de
către aceste persoane.
2.2. Determinați condițiile de aplicare a expulzării contravenienților.

 Expulzarea se aplică de către instanța de judecată şi doar în prezența cumulativă a următoarelor condiții: a)
contravenientul este cetățean străin sau apatrid, cu excepția persoanei care a fost recunoscută ca refugiat sau
căreia i s-a acordat protecție umanitară; b) cetățeanul străin sau apatridul este sancționat pentru o faptă care
constituie contravenție; c) rămînerea contravenientului pe teritoriul Republicii Moldova este sursa unei stări
de pericol pentru ordinea publică sau pentru securitatea națională, înlăturarea acestei stări fiind posibilă doar
prin îndepărtarea contravenientului de pe teritoriul Republicii Moldova;
2.3. Formulați cauzele în care contravenientul nu poate fi expulzat într-un stat.,

contravenientul nu poate fi expulzat în statul în privința căruia există dovezi că în statul respectiv acesta va
fi persecutat din motive de apartenență rasială, națională, religioasă, din cauza convingerilor politice sau va
fi supus tratamentului inuman şi degradant, torturii ori pedepsei capitale. În privința cetățenilor străini şi
apatrizilor care nu pot fi expulzați imediat, instanța de judecată poate dispune luarea în custodie publică, cu
plasarea acestora în Centrul de Plasament Temporar al Străinilor pe un termen de cel mult 6 luni. În cazul în
care expulzarea însoțeşte sancțiunea arestului contravențional, aducerea la îndeplinire a expulzării are loc
după executarea sancțiunii.
TESTUL nr. 4
1. Probele și mijloacele de probă în procesul contravențional
1.1. Identificați noțiunea de probă în procesul contravențional.

Probele sînt elemente de fapt, dobîndite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea
existenţei sau inexistenţei contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la
cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei.
1.2. Determinați tipurile de probă, clasificarea și aprecierea acestora în procesul contravențional.
Probele pot fi clasificate dupa: caracterul lor:  De acuzare= acelea care dupa continutul lor indica faptul ca
contraventia a fost comisa de persoana care este banuita de comiterea acesteia, precum si care indica
vinovatia persoanei in cauza. Acetsea dovedesc si existenta unor circumstante agravante. In aparare= au
sarcina de a constatat inexistenta contraventiei, dovedirea nevinovatiei faptuitorului, o vina sau pedeapsa
mai redusa, o circumstanta atenuanta.
Dupa sursa din care provine: Immediate= sunt obtinute din sursele originale. Astfel de proba este
declaratia unui martor ocular, care relateaza despre faptele care le-a perceput, continutu procesului-verbal de
examinare a corpurilor delicte, originalul unui inscris. Mediate= sunt obtinute dintr-o alta sursa, care nu
provine direct din izvorul lor, cum ar fi de exemplu declaratia unui martor care a auzit despre unele
imprejurari importante in cauza penala.
Dupa legatura cu obiectul probatiunii: Directe= dovedesc in mod direct actul principal, care formeaza
obiectul cauzei contraventionale, dovedesc in mod nemijlocit vinovatia sau nevinovatia persoanei si contin
informatii ce pot rezolva fara ajutorul altor probe aspectele generale de rezolvare a problemelor esentiale;
Indirecte= nu pot dovedi vinovatia sau nevinovatia, dar reprezinta anumite imprejurari cu ajutorul carora se
poate conhide asupra actului principal. Aceste probe pot conduce la anumite concluzii in procesul
examinarii cauzei conraventionale numai in masura in care se colaboreaza cu continutul altor probe. 
Exista insa si in doctrina idei precum ca sunt si probe: -principale= se refera la existenta faptului imputat -
secundare= privesc imprejuraraile de natura a agrava sau a atenua vinovatia inculpatului - incidentale=
servesc la dovedirea unor exceptii ridicate pe parcursul cauzei
1.3. Formulați mijloacele de probă și aprecierea probelor.
Mijloacele de proba pot fi considerate ca acele cai prin intermediul carora datele de fapt au o importanta in
solutionarea unei cauze contraventionale pot fi utilizate legal atat de organul competent de examinare, cat si
de parti, si alti participanti la proces. În calitate de probe se admit elementele de fapt constatate prin
intermediul următoarelor mijloace: procesul-verbal cu privire la contravenţie, procesul-verbal de ridicare a
obiectelor şi documentelor, procesul-verbal de percheziţie, procesul-verbal privind cercetarea la fața locului,
procesele-verbale privind alte acțiuni procesuale efectuate în conformitate cu prezentul cod, explicaţiile
persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional, declaraţiile victimei, ale martorilor,
înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele şi documentele ridicate,
constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul de expertiză. Aprecierea probelor se face de
persoana competentă să soluţioneze cauza contravenţională, potrivit convingerii sale pe care şi-a format-o
cercetînd toate probele administrate în raport cu circumstanţele constatate ale cauzei şi călăuzindu-se de
lege. Nici o probă nu are valoare prestabilită. Sînt admisibile probele pertinente, concludente şi utile,
administrate în conformitate cu prezentul cod.
2. Judecarea cauzelor contravenționale în instanță
2.1. Descrieți judecarea cauzei contravenţionale în instanţă.
Atunci cind  agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu este in drept sa aplice pedeapsa
contraventionala §i nu poate fi aplicata procedura contraventionala accelerata, procesul-verbal cu privire la
contraventie si materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei administrative, potrivit
competentei. Cauza contraventionala se judeca in instanta de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit si
in contradictoriu.

Actele preliminare privind judecarea cauzei. In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale in
instanta, judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni:

-daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui;


-daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul cu privire la contraven; -
daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au comunicat ordinea examinarii
cazului si drepturile lor cu privire la participare in procesul de examinare a cazului; - reactia agentului
constatator la demersurile persoanei in privinta careia este intocmit procesul-verbal, partii vatamate,
reprezentantilor legali, avocatului etc.
 In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre urmatoarele variante de decizie:
1.dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza data examinarii cauzei
contraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta, intreprinde alte actiuni pentru buna
ei destasurare.

(Termenul) Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii dosarului in


instanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere motivata, poate prelungi termenul de
judecare a cauzei cu 15 zile.

2.2.  Generalizați procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de judecată.

Procedura scrisa este o noua procedura , cauza contraventionala in procedura scrisa se examineaza in
instanta de judecata in lipsa partilor si fara dezbateri orale. In examinarea cauzei contraventionale nu se
aplica cauzele contraventionale a caror sanctiune prevede privarea de anumite drepturi . Astfel la 3 zile de la
intrarea cauzei contraventionale in instanta de judecata, judecatorul transmite faptuitorului si victimei o
copie a procesului verbal cu privire la contraventie , a probelor si inscrisurilor din dosar si obliga partile sa
se expuna asupra aplicarii procedurii scrie si asupra cauzei conraventioale , in termen de 10 zile.. In cazul in
care partile nu sau expus in termenul stabilit, instanta va pronunta o incheiere motivata. (pagina 226 carte )
2.3. Dezvoltați calea ordinară de atac a hotărârii judecătorești. Recursul.
Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului – ca faza a procedurii contr. – se finalizeaza cu
aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise,in modul stabilit de lege.
Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi: -pers. fata de care este aplicata
sanctiunea contravent.; -agentul constatator ; -victima; -procurorul ; -aparatorul,care declara recursul in
numele partilor; -sotul/sotia pers. arestate.
Temeiurile juridice pentru depunerea recursului.; -nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa
materie sau calitatea pers.; -sedinta de judecata nu a fost publicata; -cauza a fost judecata fara citarea legala
a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre
imposibilitate; -pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;; -faptei savirsite i sa dat o
incadrare juridica gresita; -a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc.
Termenul si modul de depunere a recursului.
Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Termenul incepe
a decurge din momentul aducerii la cunostinta pers.interesate a hotaririi judecat.
Repunerea in termen a recursului. R.declarat  cu omiterea termenului  nu mai tirziu de 15 zile,se considera
depus in termen daca instanta a constatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de
neinformarea despre adoptarea hotaririi a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea
cauzei,nici la pronuntarea hotaririi.
Judecarea cauzei contr. in recurs Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea
partilor.Neprezentarea nu impiedica judecarea recursului.Instanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor
motivelor invocate in recurs.Presedintele completului de judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si
solemnitatea in sedinta. 
TESTUL nr. 5
1. Scopul, funcţiile și sarcinile dreptului contravențional
1.1. Definiţi scopul dreptului contravențional şi determinaţi-l la diferite etape de dezvoltare
istorică. 
Scopul dreptului contraventional -este apararea valorilor sociale care nu necesita o protectie de natura
penală .Scopul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei,
apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluţionarea cauzelor
contravenţionale, precum şi în prevenirea săvîrşirii de noi contravenţii.
1.2. Stabiliţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile dreptului contravențional.
functiile : constatarea faptei, examinarea cauzei, aplicarea masuriolr de sanctionare, 
Scopul dreptului contraventional -este apararea valorilor sociale care nu necesita o protectie de natura
penală 
legatura dintre acestea nu este alta decat aceea ca ele lucreaza concomitent. atat scopul cat si funtiile dr
contraventional se axeaza pe apararea valorilor sociale, prevenirea de contravntii. legatura dintre acestea
doua este ca odata ce a fost incalcta scopul dr contraventional, organele competente actioneaza pentru a
sanctiona sau mai bine zis a implementa masuri de reeducare contravenientului ce a savarsit acea fapta. 
1.3. Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile dreptului contravențional în Republica Moldova.

2. Valoarea juridică aplicativă a măsurilor procesuale de constrângere


2.1. Definiţi noțiunea de măsuri procesuale de constrângere şi interpretaţi trăsăturile ei.
masurile procesuale de constrangere sunt instituite pentru a asigura comportamentul contravenientului in
conformitate cu cerintele legii contraventionale, iar unele masuri constau in anumite privatiuni sau
constrangeri personale sau reale, determinate de conditiile si imprejurarile in care se desfasoara procesul
contraventional.
trasaturi: caracter retroactiv, aplicata strict in conformitate cu legea de catre agentul constatator, apara
procesul cercetarii si solutionarii cauzelor contraventionale
2.2. Determinaţi şi explicați condiţiile aplicării măsurilor procesuale de constrângere.

2.3. Proiectați măsurile procesuale de constrângere în conformitate cu legislația contravențională a


Republicii Moldova.
?????????????????

   
TESTUL nr. 6
1. Autoritățile competente în soluționarea cauzelor contravenționale
1.1. Definiţi noțiunea de competență prin prisma capacității organelor statului de a soluționa
cauzele contravenționale. Competența materială și competența teritorială.

Deosebim competenta teritoriala si materiala. La competenta teritorială se aplica principiul administrativ-


teritorial recunoscut si aplicat in alte ramuri ale dreptului, reprezinta criteriul , potrivit caruia se apreciaza
care dintre organele de acelasi grad pot sa solutioneze o anumita cauza. Competenta materiala:1) toate
cazurile cu privire la contravenţii, cu excepţia celor atribuite de prezentul cod competenţei unor alte organe,
precum şi: a) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor; b) cauzele contravenţionale prevăzute la art.61,
63-66, 316-318, 320, 336; c) cauzele contravenţionale în care agentul constatator, procurorul propun
aplicarea unei sancţiuni dintre cele care urmează: - privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; -
privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; - privarea de dreptul special; - munca neremunerată în
folosul comunităţii; - arestul contravenţional;    2) contestaţiile împotriva hotărîrilor autorităţilor competente
să soluţioneze cauzele contravenţionale, procurorului. 

1.2. Determinaţi problemele de competență în soluționarea cauzelor


contravenționale.
Destul de frecvent sunt cazurile in care constatarea faptului contraventional este realizat de catre alta
autoritate decat cea competenta sa examineze si sa adopte hotarare pe caz, sunt alte cazuri in care in mod
eronat unele cauze contraventionale sunt transmise instantelor gresite, pentru asemenea cazuri legiuitorul
prevede urmatoarele solutii: in cazul in care insatnta de judecata constata faptul ca instantei i sa remis spre
examniare cauza contraventionala cu incalcarea competentei teritoriale , dispune stramutarea cauzei catre
instanta ce are competenta teritoriala sa examineze cazul .  In alte cauze dispune stramutarea cauzei catre
procuror sau autoritatea necesara . In cazul in care agentul constatator constata ca incalcarile contin
elemente ale infractiunii , remite materialele procurorului sau ofiterului de urmarire penala.
1.3. Evaluați autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale și formulați atribuțiile
lor.
Instanta de judecata.  In procesul contraventional instanta de judecata are rolul unuia dintre organele care
examineaza si aplica sanctiunea contraventionala . Instantele judecatoresti examineaza toate cazurileprivind
raporturile juridice contraventionlale , pentru care legea nu stabileste o alta competenta. Justitia in cazuele
contraventionale se infaptuieste de catre intsanta d ejudecata comform competentei date de codul
contraventional. Procurorul examineaza contraventiile prevazute de Neîndeplinirea obligaţiilor de
întreţinere, de educare şi de instruire a copilului,,Împiedicarea exercitării dreptului de a comunica cu copilul
şi de a-l educa, Abuzul de putere sau abuzul de serviciu, , 322-324, 335-337, 351-353 şi cele pe care le-a
depistat în exerciţiul funcţiunii. În cazul refuzului începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din
cauza că fapta constituie o contravenţie, precum şi în cazul liberării de răspundere penală a persoanei cu
tragerea la răspundere contravenţională, procurorul dispune pornirea procesului contravenţional şi ori
examinează cauza în limitele competenţei sale, ori expediază materialele acumulate, conform competenţei,
altor organe pentru examinare. rin ordonanţă motivată, procurorul poate aplica orice sancţiune
contravenţională, cu excepţia sancţiunii a cărei aplicare este de competenţa instanţei de judecată.

Comisia administrativa. Comisia administrativă de pe lîngă autoritatea publică locală executivă se


formează de către consiliul local (sătesc, comunal, orăşenesc, municipal) în componenţa preşedintelui,
vicepreşedintelui, secretarului responsabil şi a 4-7 membri, obligatia carora se stabilesste prin regulament.
Comisia administrativă examinează contravenţiile prevăzute la art.62, 75, 76, 92, 108, 161-168, 170-175,
180, 181, 227. Agentul constatator. Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a
cărui rază teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială
a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii. Agentul constatator poate constata
contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi sancţionare sînt atribuite competenţei unor alte organe. 

2. Caracteristica contravențiilor în domeniul circulației rutiere

2.1. Identificați și caracterizați particularitățile contravențiilor din domeniul circulației rutiere.


Asigurarea securităţii circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni constituie una dintre sarcinile prioritare ale
statului. Potrivit criteriului de bază – securitatea circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni (obiect generic)
– în capitolul XIII al Codului contravenţional au fost comasate următoarele contravenţii: – încălcarea
regulilor de exploatare a vehiculelor (art. 228); – încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de
stat, de revizie tehnică a vehiculelor (art. 229); - conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor de
amplasare a numărului de înmatriculare sau conducerea unui vehicul fără un astfel de număr (art. 230

2.2. Caracterizați elementele constitutive ale contravențiilor din domeniul circulației rutiere.
Obiectul nemijlocit al contravenţiilor nominalizate este legat în mod direct sau indirect de obiectul generic
şi rezultă din el (de exemplu, relaţiile sociale ce ţin de exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice la sistemul
de frînare (art. 228) şi urmările posibile; relaţiile sociale ce ţin de conformarea regulilor de folosire a
centurii de siguranţă şi a căştii de protecţie a motociclistului (art.235); relaţiile sociale ce ţin de respectarea
vitezei de circulaţie stabilite pe sectorul respectiv de drum

Latura obiectivă se manifestă tradiţional atît prin acţiune (conducerea unui vehicul care nu a fost
înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice (art. 229 alin. (2)); conducerea unui
vehicul fără număr de înmatriculare (art. 230 alin. (2)); conducerea vehiculului de către o persoană privată
de dreptul de a conduce (art. 231 alin. (3)); cît şi prin inacţiune (neîndeplinirea de către conducătorul de
vehicul a indicaţiei legale date de agentul de circulaţie de a opri vehiculul (art. 241 alin. (1));

Subiect al răspunderii contravenţionale poate fi numai persoana fizică Deci, persoana fizică pasibilă de
aplicare a sancţiunii trebuie nu numai să îndeplinească cerinţele generale faţă de subiectul răspunderii
contravenţionale (vîrsta şi capacitatea de acţiune), ci şi să dispună de permis de conducere a vehiculului sau
să fie proprietarul lui.

Latura subiectivă se exprimă, în majoritatea cazurilor, prin intenţie (atribuirea unui număr de înmatriculare
fals şi conducerea cu bună ştiinţă a vehiculului cu un astfel de număr (art. 230 alin. (3)); conducerea
vehiculului de către o persoană privată de dreptul de a conduce (art. 231 alin. (3)); eschivarea
conducătorului de vehicul de la proba de determinare a stării de ebrietate (art. 234); ignorarea de către
pietoni a semnalelor de dirijare a traficului rutier (art. 245) etc; atît prin intenţie, cît şi prin imprudenţă
(încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat a vehiculelor (art. 229 alin. (1)); încălcarea
regulilor de folosire a centurii de siguranţă (art. 235 alin. (1)); încălcarea regulilor de circulaţie rutieră
soldată cu cauzarea de leziuni corporale uşoare

2.3. Evaluați sistemul măsurilor de prevenire, întreprinse de către autoritățile statului, în privința
contravențiilor din domeniul circulației rutiere.

Creșterea securității in traficul rutier, precum si ridicarea nivelului de responsabilitate a conducatorilor de


vehicule, reprezinta un interes public major , o obligatie pozitiva a statului , dar si a comunitatii in
intregime. 
TESTUL nr. 7
1. Dreptul contravențional în sistemul științelor juridice
1.1. Definiţi noțiunea de drept contravențional ca ramură de drept şi interpretaţi trăsăturile ei.
Dreptul contraventional poate definit ca o totalitate de norme juridice strict determinate, intituite de
legislatia contravențională cu scopul de a ocroti drepturile si libertatile legitime ale persoanelor, alte valori
sociale determinate pentru a solutiona cauze contraventionale, precum si a preveni comiterea contravențiilor
Trăsăturile dreptului contravențional : 
Caracterul autonom Această ramură a dreptului reglementează numai acele relaţii sociale care apar între
subiecţii dreptului contravenţional în legătură cu: necesitatea respectării normei contravenţionale
(prevenirea de contravenţii); comiterea faptei contravenţionale (curmarea faptei ilicite); înfăptuirea
jurisdicţiei contravenţionale (aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi a altor măsuri de reeducare a
persoanelor vinovate de comiterea contravenţiilor

Inegalitatea părţilor în relaţiile contravenţionale Una dintre părţile relaţiilor sociale reglementate de dreptul
contravenţional este reprezentată de stat. Această parte a relaţiilor apare în calitate de subiect al ad-
ministrării şi, prin competenţa sa, are prioritate faţă de celelalte părţi ale relaţiilor sociale reglementate de
dreptul contravenţional.

Apartenenţa la dreptul public  Prin reglementările sale, dreptul contravenţional aparţine dreptului public,
deoarece în toate raporturile juridice de drept contravenţional statul este subiectul dominant, care pretinde o
anumită conduită de la subiecţii de drept cărora le sînt destinate normele juridice contravenţionale şi statul,
prin organele sale abilitate, exercită tragerea la răspunderea contravenţională a celor vinovaţi de săvîrşirea
acestor fapte

Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancţiunilor contravenţionale  Întreaga activitate de aplicare a


sancţiunilor contravenţionale de către organele abilitate (executive sau judecătoreşti) şi de constrîngere
statală faţă de persoanele care au comis fapte contravenţionale are caracter extrajudiciar şi se manifestă prin
jurisdicţia contravenţională.

Caracterul dinamic caracterul dinamic este o trăsătură importantă deoarece normele juridice
contravenționale suportă deseori modificări în funcție de schimbările intervenite în evoluția societății.
Niciuna din ramurile dreptului nu este supusă unor modificări atât de dinamice ale cadrului normativ

1.2. Clasificaţi principiile dreptului contravențional și identificați sistemul terminologic.


In dr contraventional principiile sunt idei directoare, care calauzesc elaborarea si realizarea normelor de
drept contraventional.

Principii generale:

Legalitatii- nimeni nu poate fi declarat vinovat de savarsirea unei contraventii, nici supus sanctiunii
contraventionale decat in conformitate cu legea. statul de drept presupune că toți cetățenii, toate organele
statale și cele nestatale se supun numai legii. Principiul legalității înseamnă că legiuitorul, atunci cînd
realizează opera sa legislativă, trebuie să respecte toate procedurile, să țină seama de voința socială, să
permită pluralismul politic şi să controleze executivul cu ajutorul pîrghiilor puse la dispoziție de lege.

Egalitatii- persoanele care au comis contraventii sunt egale in fata legii si a autoritatilor publice si sunt
supuse rspunderii contraventionale, fara deosebire de rasa, nationalitate, limba, sex sau orice alta situatie.

Dreptatii – persoana poate fi sanctionata doar pentru  contraventia, in a carei privinta este dovedita vinovatia
sa.

Umanismului- presupune ca intreaga reglementare in materia contraventionala trebuie sa expriime interesele


fundamentale ale omului. Acest principiu actioneaza in 2 directii: - asigura protectia persoanei ca parte
vatamata, ale caror drepturi sunt lezate prin contraventie; a doua este este despre constrangerea
contraventionala  fata de persoana ce a comis deja fapta, insa aceste masuri de contrangere trebuie sa aiba
un caracter uman, respectandu-se drepturile persoanei la asistenta juridica, medicala, demnitatea umana.
Legea contraventionala trebuie sa asigure securitatea persoanei si tratamentul ei uman in cadrul procedurii
contraventionale.

Principiile speciale:

Caracterului personal al raspunderii contraventionale- persoana este supusa raspunderii contraventionale 


doar pentru faptele savarsite cu vinovatie

Individualizarii raspunderii contrventionale si sanctiunii contraventionale- la aplicarea legii


contraventionale se tine cont de caracterul si gradul prejudiciabil al contraventiei, de persoana
infaptuitorului si de circumstantele atenuate ori agravante. Nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii
contraventionale pentu una si aceeasi fapta

 Prevenirea si combaterea contraventiilor- scopul legii contraventionale const  in apararea drepturilor si


libertatilor legitime ale persoanei, apararea proprietatii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, in
solutionarea cauzelor contraventionale, precum si in prevenirea savarsirii de noi contraventii.

  Contraventia este unicul temei al raspunderii contraventionale- orice forma a raspunderii juridice, inclusiv
cea contraventionala, decurge in mod obiectiv din savarsirea unei fapte ilicite care naste dreptul statului de a
aplica sanctiunea prevazuta de norma juridica incalcata si obligatia faptuitorului de a suporta consecinta
faptei comise.

Prezumtia de nevinovatie- persoana acuzata de savarsirea unei contraventii se considera nevinovata atat
timp cat vinovatia a nu este dovedita in modul prevazut de lege.

Inviolabilitatea persoanei- libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. Persoana pasibila de
raspundere contraventionala poate fi retinuata sau supusa constrangerii numai in cazuri exceptionale si in
conditiile legii, urmand sa fie tratatat cu respectul demnitatii umane.

 Libertatea de marturisire impotrva sa- nimeni nu poate fi silit sa marturiseascaa impotriva sa ori impotriva
rudeelor sale apropiate, a sotului/sotiei, ligidnicuui sau sa-si recunoasca vinovatia

 Dreptul la aparare- autoritatea competenta sa solutioneze cauza contraventionala este obligta sa asigure
partilor si altor participanti la proces deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile codului
contrventional. Partile au dreptul sa fie asistate de un aparator.

 Limba in care se desfasoara procesul contraventional si dreptul la interpret- prcesul contravntional se


desfasoara in limba de stat. Daca persoana nu cunoaste limba are dreptul la un interpret, limba se desfasoara
in limba solicitata de majoritatea persoanelor preente la proces

Dreptul de a nu fi urmarit sau sanctionat de mai multe ori- nimeni nu poate fi rumarit sau sanctionat de mai
multe ori pentru aceeasi fapta.  Reluarea procesului poate sa aiba loc doar in cazul cand apar noi
circumstante de depistare a unui viciu. 

Pentru a defini dreptul contraventional ca ramura de drept autonoma , a fost identificat criteriul de sistem
terminologic, Necesitatea terminologica survine din necesitatile de a cunoaste, recunoaste si de a manipula
lucrurile specifice fiecărui domeniu de activitate. Particularitate care are un sistem de termeni care apartine
doar dreptului contraventional, face distinctie intre alte ramuri

1.3. Estimaţi interacţiunea dreptului contravențional cu alte ramuri ale dreptului.


Cu dreptul constituțional:
 Dreptul constituțional este definit ca acea ramură a dreptului unitar formată din normele juridice care
reglementează relații sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării, menținerii și exercitării statale a
puterii publice.Constituția cuprinde reglementări de cea mai mare generalitate de aceea ea este izvorul
principal nu numai pentru dreptul constituțional,ci pentru toate ramurile dreptului. De aici rezultă regula
conformității normelor din celelalte ramuri ale dreptului inclusiv din ramura dreptului contravențional cu
normele de mare generalitate din constituție.
Cu dreptul administrativ:
 Dreptul administrativ poate fi definit ca acea ramură a sistemului de drept care cuprinde un ansamblu de
norme juridice care reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea,activitatea, controlul și
răspunderea administrației publice pe baza și în executarea legii. Atât dreptul contravențional cât și dreptul
administrativ conțin norme și raporturi juridice care se înscriu în sfera de activitate executivă a statului.
Ambele ramuri ale dreptului au drept scop asigurarea conviețuirii normale în cadrul societății, fără lezarea
drepturilor și intereselor cetățenilor,garantarea bunei funcționări a tuturor organelor și instituțiilor statului.
Până în octombrie 2008 odată cu adoptarea Codului Contravențional al RM dreptul contravențional nu era
considerat ca ramură autonomă a dreptului fiind o parte a dreptului administrativ.
Cu dreptul penal: 
În literatura juridică dreptul penal este definit ca fiind sistemul normelor juridice care reglementează
relațiile de apărare socială prin interzicerea sub sancțiuni specifice numite pedepsea faptelor periculoase
pentru valorile sociale numite infracțiuni, în scopul apărării acestor valori fie prin prevenirea acestor fapte
fie prin aplicarea pedepselor celor care le săvârșesc.Pornind de la instituțiile juridice de infracțiune și
contravenție putem menționa că obiectul acestora în mare parte coincide deosebindu-se prin pericolul social
al consecințelor ce survin în urma faptei ilicite. Reglementările dreptului contravențional și ale celui penal
în anumite cazuri se intersectează serie de fapte ilicite după modul lor de săvârșire condițiile în care au fost
săvârșite și urmările parvenite se situează la limita dintre ilicitul contravențional și cel penal. În unele
condiții faptele ilicite comise obțin aspect contravențional iar în alte condiții aspect infracțional. De
Exemplu contravenția huliganismul nu prea grav prevăzut la art. 354 din Codul Contravențional al RM și
infracțiunea huliganismul prevăzut la art. 287 din Codul Penal al RM.
Cu dreptul procesual penal: 
Procesul penal este o activitate reglementată de lege, desfășurată de organele competente cu participarea
părților și a altor persoane în scopul constatării la timp și în mod concret a faptelor ce constituie infracțiuni.
Astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o
persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.Dat fiind faptul că procedura contravențională este
o instituție juridică a dreptului contravențional și nu există ca ramură de sine stătătoare a dreptului unele
tehnici procedurale de documentare a contravențiilor, de aplicare a sancțiunilor sunt preluate din procedura
penală de exemplu: condițiile prevăzute în art. 55 din Codul Penal ,respectiv art. 275 și art. 285 din Codul
de procedură Penală „persoana care a săvârșit pentru prima dată o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă
poate fi eliberată de răspunderea penală și trasă la răspundere contravențională de către instanța de
judecată dacă sa constatat că reeducarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale”.
Cu dreptul civil: 
Dreptul civil prin normele sale reglementează relațiile privind patrimoniul, iar dreptul contravențional le
apără de exemplu: prevăzând în calitate de contravenție încălcarea dreptului proprietății asupra subsolului,
terenului, apelor, pădurilor și aplicând sancțiuni celor vinovați de comiterea acestor fapte, dreptul
contravențional contribuie la ocrotirea normelor de drept civil deoarece sancțiunile civile fiind insuficiente
în astfel de cazuri grave
 
2. Trimiterea spre executare a hotărârii judecătorești în privința persoanelor fizice
2.1. Identificați sistemul instituțiilor care asigură executarea sancțiunilor contravenționale.
Executorul judecatoresc si organele de probatiune 
2.2. Determinaţi particularitățile executării sancțiunii avertismentului și amenzii.

Avertismentul  cea mai ușoară forma de sanctionare a contravenientului,, acțiune morala ce constă în
atenţionarea contravenientului asupra pericolului faptei săvârșite, recomandîndu-i să respecte pe viitor
dispoziţiile legale. Avertismentul se aplică în scris de către organul competent a soluţiona cauza
contravenţională, în modul stabilit de lege.

Amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul
contravenţional. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. O unitate convenţională este egală cu 50  de
lei. pers fizica de la 1 la 500, persoana juridica de a 10 la 1500. neachitarea amenzii instanța de jud –
mărime dubla, privarea dr de a desfășura o anumită activitate, MNFC, arest contrav. 

2.3. Formulați trăsăturile executării sancţiunilor privarea de dreptul de a desfăşura o anumită


activitate, privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii şi privarea de dreptul special.
Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în interzicerea temporară aplicată
persoanei fizice de a desfăşura o anumită activitate, de la 3 la un an. Sanctiune complementara care are ca
scop înlăturarea unei stări de pericol si preintampinarea savarsirii altor fapte interzise de lege. INstanța de
judecata apreciaza ca o pedeapsa complementara , apreciind ca pedeapsa principala nu este suficientă. Dacă
o persoana a comis contraventia, folosindu-se de profesia sa , este considerată 

Privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii interdicția de a deține temporar anumite funcții prin
rezilierea contractului

Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfăşura o anumită activitate Privarea persoanei juridice de
dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în stabilirea interdicţiei de a încheia anumite tranzacţii, de
a emite acţiuni sau alte titluri de valoare, de a primi subvenţii, înlesniri şi alte avantaje de la stat sau de a
desfăşura alte activităţi.

   
TESTUL nr. 8
1. Particularitățile esențiale ale Codului contravențional al Republicii Moldova
1.1. Identificaţi evoluția diacronică a legislației contravenționale a Republicii Moldova.
În legislația Republicii Moldova noțiunea de contravenție a fost pentru prima data definită în art 9 al codului
cu privire la contravențiile administrative , din 29 martie 1985. În 2008 24 octombrie a fost adoptat Codul
Contravențional al Republicii Moldova . După intrarea în vigoare a noului cod a avut loc ridicarea dreptului
contraventional la nivel de ramura de drept autonoma. Astfel în cooperare cu autoritățile interesate , au fost
elaborate un șir de proiecte de legi privind modificarea și completarea codului contravențional. Pe parcursul
evoluției legislației se evidentiaza tendința creșterii numarului de fapte considerate antisociale si calificate
drept contraventii cu modificarea corespunzătoare a sistemului de contraventii.
1.2. Stabiliţi structura juridică a Codului contravențional.
(Legea contravenţională nominalizată are drept sarcină ocrotirea personalităţii, a drepturilor şi a intereselor
legitime ale persoanelor fizice, a proprietăţii, a ordinii de stat şi a ordinii publice, precum şi prevenirea şi
curmarea contravenţiilor, influenţa asupra cauzelor şi condiţiilor comiterii lor, contribuirea la educarea
cetăţenilor în spiritul respectării întocmai a legilor şi a altor acte normative. ) Pentru realizarea scopului şi a
sarcinilor sale, CC al RM  este structurat în: cărţi, titluri, părţi, capitole şi articole Cartea întîi. Dreptul
material este divizată în două titluri: titlul I – Partea generală cu  şi titlul II – Partea specială. Cartea a doua.
Procesul contravenţional este şi ea divizată în două titluri: titlul I – Partea generală şi titlul II Partea specială
Cartea întîi. 
Partea generală a cărţii întîi este împărţită în cinci capitole şi conţine: dispoziţii comune cu privire la legea
contravenţională a Republicii Moldova, scopul legii şi acţiunea ei, principiile; noţiunea de contravenţie şi
răspundere contravenţională; cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea
contravenţională; sancţiunile contravenţionale şi modalitatea aplicării lor. Partea specială a cărţii întîi este
divizată în cincisprezece capitole, Fiecare dintre ele conţine norme materiale ale dreptului contravenţional, 
Fiecare articol (alineatul articolului) al Părţii speciale cuprinde reguli concrete în domeniul contravenţional
(dispoziţia normei juridice), pentru neonorarea cărora este prevăzută măsura de constrîngere statală pasibilă
de aplicare în cazurile şi modul stabilite de lege.
Cartea a doua. Procesul contravenţional este şi ea divizată în două titluri: titlul I – Partea generală şi titlul II
Partea specială. Partea generală a cărţii a doua conţine: dispoziţii generale cu privire la procesul
contravenţional, principiile procedurii contravenţionale şi de citare; participanţii la procesul contravenţional,
drepturile şi obligaţiile lor; autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale; probele şi
măsurile procesuale de constrîngere. Partea specială a cărţii a doua este consacrată activităţii procesuale
privind: constatarea faptei contravenţionale şi cercetarea cazului; judecarea cauzei contravenţionle în
instanţă; căile de atac al deciziei emise; trimiterea spre executare a hotărîrii judecătoreşti, problemele ce
urmează a fi soluţionate la executarea sancţiunii contravenţionale.
1.3. Proiectați partea specială a Codului contravențional.
Partea specială a cărţii întîi este divizată în cincisprezece capitole, Fiecare dintre ele conţine norme
materiale ale dreptului contravenţional,  Fiecare articol (alineatul articolului) al Părţii speciale cuprinde
reguli concrete în domeniul contravenţional (dispoziţia normei juridice), pentru neonorarea cărora este
prevăzută măsură de constrîngere statală pasibilă de aplicare în cazurile şi modul stabilite de lege. Partea
specială a cărţii a doua este consacrată activităţii procesuale privind: constatarea faptei contravenţionale şi
cercetarea cazului; judecarea cauzei contravenționale în instanţă; căile de atac al deciziei emise; trimiterea
spre executare a hotărîrii judecătoreşti, problemele ce urmează a fi soluţionate la executarea sancţiunii
contravenţionale
2. Circumstanțele care exclud răspunderea contravențională
2.1. Distingeți şi explicați condiţiile răspunderii juridice contravenționale.
Răspunderea contravenţională a persoanei fizice
 
(1) Este pasibilă de răspundere contravenţională persoana fizică responsabilă care, în momentul
săvârșirii contravenţiei, are împlinită vârsta de 18 ani.
Pentru ca persoana fizica sa devina subiect general al unei contraventii ea trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
1. sa aiba varsta de 18 ani, iar pentru anumite fapte intre 17-18 ani
2. sa fi eresponsabila, adica sa fie in deplinatatea capacitatilor mintale , sa poata intelege si judeca
caracterul faptelor sale , prevaznad consecintele lor
3. sa dispuna de libertattea de vointa si actiune , adica s anu fie constrans sa comita actiunea
Ca subiect special al contraventiei , pe langa conditiile enumaret mai sus , trebuie sa intruneasca si o
conditie suplimentara, de exeplu sa fie posesor al permisului de conducer 
Subiect pasiv- victima 
Răspunderea contravenţională a persoanei juridice
O persoană juridică, cu excepția autorităților publice, este pasibilă de răspundere contravenţională pentru o
faptă prevăzută de prezentul cod dacă:aceasta nu a îndeplinit sau a îndeplinit necorespunzător dispozițiile
directe ale legii ce stabilesc îndatoriri sau interdicții privind efectuarea unei anumite activități sau a efectuat
o activitate ce nu corespunde actelor sale de constituire sau scopurilor sale declarate;  fapta a fost săvîrșită în
interesul persoanei juridice respective de către o persoană fizică împuternicită cu funcții de conducere, care
a acționat independent sau ca parte a unui organ al persoanei juridice; fapta a fost admisă sau autorizată, sau
aprobată, sau utilizată de către persoana împuternicită cu funcții de conducere; fapta a fost săvîrșită datorită
lipsei de supraveghere și control din partea persoanei împuternicite cu funcții de conducere.
Răspunderea contravenţională a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei fizice sau, după caz, a
persoanei cu funcție de răspundere pentru contravenţia săvîrşită.
2.2. Identificați și argumentaţi circumstanțele care exclud răspunderea
contravențională.
Renunţarea benevolă la săvîrşirea contravenţiei= Se consideră renunţare benevolă la săvîrşirea
contravenţiei încetarea acţiunii îndreptate nemijlocit spre săvîrşirea contravenţiei, dacă persoana este
conştientă de posibilitatea finalizării faptei.
Iresponsabilitatea=că persoana a comis o contravenţie fără să-şi dea seama de acţiunile sale sau să le
conducă din cauza unei boli psihice cronice, unei tulburări temporare a activităţii psihice, de¬bilităţii
mintale sau a unei alte stări patologice (art. 20 din CC al RM). Responsabilitarea trebuie să existe atît în
momentul comiterii contravenţiei, cît şi în momentul aplicării sancţiunii contravenţionale. 
Contravenţia neînsemnată, tentativa = Legea contravenţională prevede că, în cazul contravenţiei
neînsemnate, organul (persoana cu funcţie de răspundere) împuternicit să rezolve cazul poate înlătura
răspunderea contravenţională, limitîndu-se la adresarea unei observaţii verbale făptuitorului, doar in
momentul in care sanctiunea nu depaseste 10 uc 
Împăcarea victimei cu făptuitorul= Legea contravenţională prevede că procesul contravenţional pornit
urmează a fi încetat în cazul împăcării victimei cu făptuitorul în modul stabilit prin lege, doar pentru faptele
prevazute de lege. 
Prescripţia răspunderii contravenţionale=Prescripţia exclude răspunderea contravenţională datorită
nerealizării acesteia în termenele stabilite de lege (art. 30 din CC al RM). Prescripţia aplicării sancţiunii
contravenţionale este o cauză ce stinge raportul juridic contravenţional de conflict, deoarece acesta nu a fost
rezolvat într-o perioadă de timp rezonabilă, prevăzută în legea contravenţională.
Amnistia =Amnistia este o instituţie juridică contravenţională al cărei scop o constituie înlăturarea pentru
viitor a caracterului delictual al unor fapte contravenţionale, interzicînd orice urmărire în ceea ce le priveşte
sau ştergînd condamnările care le-au atins.
Constatarea amiabila a accidentului rutier =doar cand in accident sunt implicate 2 victime , soldat doar cu
deteriorari ale autoturismelor

2.3. Formulați judecăți ce țin de problema privind interacțiunea condiţiilor răspunderii


contravenționale cu circumstanțele care exclud răspunderea contravențională.

   
TESTUL nr. 9
1. Principiile și izvoarele specifice ale dreptului contravențional
1.1. Explicați sensul noțiunii de izvor de drept contravențional și evidențiați principiile acestuia.

Prin izvor contraventional se înțelege actul normativ adoptat de parlament ca unica autoritate legiuitoare
care cuprinde regementari cu caracter contraventional, pot constitui izvor de drept contraventional legea,
traattele si conventiile internationle.

Principiile generale ale dreptului contraventional : principiul legalitatii in dreptul contraventional; principiul
egalitatii in fata legii; principiul dreptatii in dreptul contraventional; principiul umnaismului

Principiile speciale: principiul caracterului personal al rapsunderii contraventionale; principiul


individualizarii raspunderii contraventionale si sanctiunii contraventionale;  prevenirea si combatrea
contraventiilor; contraventia este unicul temei al raspunderii cpntraventionale; prezumatia de nevinovatie;
Inviolabilitatea persoanei ; Libertatea de marturisire impotriva sa; Dreptul la aparare ; Limba in care se
desfășoară procesul contraventional si dreptul la intrepret ;Dreptul de a nu fi urmarit sau sanctionat de mai
multe ori

1.2. Categorisiti principiile și izvoarele dreptului contravențional.

izvor de drept în sens material; izvor de drept în sens formal.

Izvoarele formale ale dreptului contravenţional sunt actele normative în care se exprimă voinţa socială,
devenită voinţă de stat, cu privire la normele juridice referitoare la combaterea contravenţionalităţii. Această
voinţă este determinată de condiţiile materiale şi spirituale ale societăţii, de existenţa fenomenului
contravenţional ca parte a realităţii sociale, precum şi de necesitatea prevenirii noilor contravenţii. Izvoarele
formale ale dreptului contravenţional stabilesc cadrul juridic şi politica juridică în activitatea de combatere a
contraventionalitatii, faptele ce constituie contravenţii, sancţiunile aplicabile, regulile de bază de aplicare a
sancţiunilor, procedura contravenţională etc.,

Principii generale:

Legalitatii- nimeni nu poate fi declarat vinovat de savarsirea unei contraventii, nici supus sanctiunii
contraventionale decat in conformitate cu legea. statul de drept presupune că toți cetățenii, toate organele
statale și cele nestatale se supun numai legii. Principiul legalității înseamnă că legiuitorul, atunci cînd
realizează opera sa legislativă, trebuie să respecte toate procedurile, să țină seama de voința socială, să
permită pluralismul politic şi să controleze executivul cu ajutorul pîrghiilor puse la dispoziție de lege.

Egalitatii- persoanele care au comis contraventii sunt egale in fata legii si a autoritatilor publice si sunt
supuse rspunderii contraventionale, fara deosebire de rasa, nationalitate, limba, sex sau orice alta situatie.

Dreptatii – persoana poate fi sanctionata doar pentru  contraventia, in a carei privinta este dovedita vinovatia
sa.

Umanismului- presupune ca intreaga reglementare in materia contraventionala trebuie sa expriime interesele


fundamentale ale omului. Acest principiu actioneaza in 2 directii: - asigura protectia persoanei ca parte
vatamata, ale caror drepturi sunt lezate prin contraventie; a doua este este despre constrangerea
contraventionala  fata de persoana ce a comis deja fapta, insa aceste masuri de contrangere trebuie sa aiba
un caracter uman, respectandu-se drepturile persoanei la asistenta juridica, medicala, demnitatea umana.
Legea contraventionala trebuie sa asigure securitatea persoanei si tratamentul ei uman in cadrul procedurii
contraventionale.

Principiile speciale:

Caracterului personal al raspunderii contraventionale- persoana este supusa raspunderii contraventionale 


doar pentru faptele savarsite cu vinovatie
Individualizarii raspunderii contrventionale si sanctiunii contraventionale- la aplicarea legii
contraventionale se tine cont de caracterul si gradul prejudiciabil al contraventiei, de persoana
infaptuitorului si de circumstantele atenuate ori agravante. Nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii
contraventionale pentu una si aceeasi fapta

 Prevenirea si combaterea contraventiilor- scopul legii contraventionale const  in apararea drepturilor si


libertatilor legitime ale persoanei, apararea proprietatii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, in
solutionarea cauzelor contraventionale, precum si in prevenirea savarsirii de noi contraventii.

  Contraventia este unicul temei al raspunderii contraventionale- orice forma a raspunderii juridice, inclusiv
cea contraventionala, decurge in mod obiectiv din savarsirea unei fapte ilicite care naste dreptul statului de a
aplica sanctiunea prevazuta de norma juridica incalcata si obligatia faptuitorului de a suporta consecinta
faptei comise.

Prezumtia de nevinovatie- persoana acuzata de savarsirea unei contraventii se considera nevinovata atat
timp cat vinovatia a nu este dovedita in modul prevazut de lege.

Inviolabilitatea persoanei- libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. Persoana pasibila de
raspundere contraventionala poate fi retinuata sau supusa constrangerii numai in cazuri exceptionale si in
conditiile legii, urmand sa fie tratatat cu respectul demnitatii umane.

 Libertatea de marturisire impotrva sa- nimeni nu poate fi silit sa marturiseascaa impotriva sa ori impotriva
rudeelor sale apropiate, a sotului/sotiei, ligidnicuui sau sa-si recunoasca vinovatia

 Dreptul la aparare- autoritatea competenta sa solutioneze cauza contraventionala este obligta sa asigure
partilor si altor participanti la proces deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile codului
contrventional. Partile au dreptul sa fie asistate de un aparator.

 Limba in care se desfasoara procesul contraventional si dreptul la interpret- prcesul contravntional se


desfasoara in limba de stat. Daca persoana nu cunoaste limba are dreptul la un interpret, limba se desfasoara
in limba solicitata de majoritatea persoanelor preente la proces

Dreptul de a nu fi urmarit sau sanctionat de mai multe ori- nimeni nu poate fi rumarit sau sanctionat de mai
multe ori pentru aceeasi fapta.  Reluarea procesului poate sa aiba loc doar in cazul cand apar noi
circumstante de depistare a unui viciu. 

1.3. Evaluați locul și rolul tratatelor și convențiilor internaționale în sistemul izvoarelor de drept
contravențional al Republicii Moldova.
Tratatele si conventiile internationale sunt izvoare de drept contraventional. Tratele si conventiile sunt
izcoare de drept in domeniul prevenirii si combaterii contraventionalitatii in masura in care acestea sunt
ratificate.
2. Latura subiectivă a contravenției
2.1. Definiți latura subiectivă în contextul componenței constitutive a
contravenției.

Latura subiectivă – ca element al conţinutului constitutiv al contravenţiei – se referă la atitudinea psihică a


făptuitorului faţă de fapta săvîrşită şi consecinţele ei. Elementul principal al laturii subiective este vinovăţia
şi formele ei. În cazul unor contravenţii, pentru completarea laturii subiective, în textele de incriminare a
acestora sînt prevăzute şi alte condiţii referitoare la scop şi la motiv.

2.2. Caracterizați vinovăția ca element principal al laturii subiective. Distingeți formele vinovăției.
Elementul principal al laturii subiective este vinovatia si formele ei, fara vinovatie nu exista componenta
contraventiei. Formele vinovatiei sunt intentia si imprudenta. Contravenţia se consideră săvîrşită cu intenţie
dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a
prevăzut urmările ei prejudiciabile, a dorit sau a admis în mod conştient survenirea acestor urmări. 
Contravenţia se consideră săvîrşită din imprudenţă dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de
caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în
mod uşuratic că ele vor putea fi evitate, ori nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau
inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le
prevadă.  
Dacă, drept rezultat al săvîrşirii cu intenţie a contravenţiei, se produc urmări mai grave care, conform legii,
atrag înăsprirea sancţiunii contravenţionale şi care nu erau cuprinse de intenţia persoanei care a săvîrşit-o,
răspunderea contravenţională pentru atare urmări survine numai dacă persoana a prevăzut urmările
prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate, sau dacă persoana nu a prevăzut
posibilitatea survenirii acestor urmări, deşi trebuia şi putea să le prevadă. În consecinţă, contravenţia se
consideră intenţionată.
2.3. Formulați elementele facultative ale laturii subiective. Motivul și scopul contravenției.
In cazul unor contraventii , pentru completarea laturii subiective , in textele de incriminare a acestora sunt
prevazute si elementele facultative, care sunt motivul si scopul.
Prin motivul contraventiei se intelege impulsul intern din care se naste decizia contraventionala si , pe cale
de consecinta, punerea in executarea deciziei.
Prin scop al contraventiei se intelege obiectul urmarit de faptuitor prin savarsirea actiunii sau inactiunii ce
constituie elementul material al contraventiei.
TESTUL nr. 10
1. Norma juridică, raportul juridic și subiecții dreptului contravențional
1.1. Formulați conceptul normei juridice contravenționale și analizați trăsăturile ei caracteristice.
Norma juridică contravenţională este o regulă generală de conduită, obligatorie şi impersonală, instituită
prin lege, a cărei aplicare este asigurată, în caz de necesitate, prin forţa de constrîngere a statului. 
Structura normei juridice contravenţionale reprezintă construcţia ei internă, modul de legătură şi ordonarea
elementelor sale componente, precum şi forma exterioară de exprimare a conţinutului ei. Norma juridică
contravenţională are structură logico-juridică şi structură tehnico-juridică.
Structura logico-juridică a normei juridice contravenţionale, ca şi în cazul altor ramuri ale dreptului,
prezintă trei elemente (părţi componente): ipoteza, dispoziția şi sancţiunea.  După structura tehnico-juridică,
normele dreptului contravenţional sînt sistematizate sub formă de părţi, titluri, capitole, articole, alineate etc.
Dacă ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea alcătuiesc structura internă şi stabilă a normei contravenţionale,
construcţia ei tehnico-juridică formează structura externă şi dinamică a acesteia.

1.2. Caracterizați raportul juridic contravențional în sensul conduitei sociale prescrise de


autorități.

Raportul juridic contravenţional este o relaţie de apărare socială reglementată printr-o normă de drept
contravenţional, relaţie ce ia naştere, se modifică şi dispare în acţiunea de combatere a contraventionalitatii.
Premisele raportului pe de o parte sunt existenta relatiilor sociale de aparare impotriva contraventiilor , iar p
ede alta parte sunt adoptarea normelor juridice contraventionale care fixează conduita oamenilor care
participa la aceste relatii sociale . structura acestor raporturi fiind subiectii; continutul si obiectul
1.3. Generalizați prevederile legale privind subiecții dreptului contravențional.

Subiectii raportului juridci contraventional sunt isisi participantii la acest raport. Atat in cazul raporturilor
juridice de conformare cat si acelor de conflict, statul ca titular al functiei de aparare sociala va aparea
intodeauna ca suviect investit cu dreptul de a organiza aceasta aparare prin mijloace de drept
contraventional. Cel deal doilea subiect al raporturilor juridice de conformare est epersoana fizica sau
juridica, destinatarul normei juridice careia ii revine obligatia de a avea fata de valorile sociale ocrotite o
conduita prestabilita. 
Subiectii dreptului contraventional sunt persoanele fizice, juridice si personale cu functie de raspundere 
2. Competența agentului constatator
2.1. Specificați termenul „agent constatator” în ipostaza de reprezentant al autorității statului în
cauzele contravenționale. Determinați condițiile de dobândire a calității de agent constatator.
Agent constatator - funcţionarul (menţionat la art. 385 şi art. 423 Cod Contravenţional), numit în funcție, cu
atribuţii de constatare a contravenţiei şi/sau de sancţionare a acestora, iniţiate conform prevederilor art. 331,
332 şi 333 alin. (1) Cod Contravenţional, precum și alți angajați cu statut special al Poliției de Frontieră, cu
atribuții de constatare a contravenției. Agentul constatator este reprezentantul autorităţii publice care
soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională în modul prevăzut de prezentul cod.
2.2. Stabiliți competența teritorială și competența materială a agentului constatator în activitatea
de constatare a faptelor și de examinare a cauzelor contravenționale.
Competenţa agentului constatator
Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază teritorială a fost săvârșită
contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii a doua în limitele
competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii. Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror
constatare, soluţionare şi sancţionare sunt atribuite competenţei unor alte organe. În astfel de cazuri, agentul
va remite organelor respective procesele-verbale de constatare a contravenţiilor.”
2.3. Disputați condițiile de recuzare a agentului constatator de la soluționarea cauzei
contravenționale.
Agentul constatator poate fi recuzat de catre participantii la procesul contraventional conform motivelor de
la aliniatul 3 articolul 385 care spune : Persoana indicată la alin. (2) nu poate participa la desfăşurarea
procesului contravențional în calitate de agent constatator dacă:
a) există cel puțin una dintre circumstanțele indicate la art. 33 din Codul de procedură penală, care se aplică
în modul corespunzător; b) se află în situație de conflict de interese.
   
TESTUL nr. 11
1. Delimitarea contravenției de alte ilicituri
1.1. Determinați categoriile de fapte ilicite stabilite/sancționate în actele normative ale Republicii
Moldova.
Cod contraventional- contraventie
Cod penal - infractiune
Codul muncii- abatere disciplinara 
1.2. Delimitați contravenția de infracțiune în lumina reglementărilor juridice naționale.
Contraventia în raport cu infractiunea- spre deosebire de infracțiuni , care are un grad de pericol social
mai ridicat, cu consecințe mai grave, lezand valorile sociale importante, la contraventie acest pericol este
mai redus , iar urmările sale sunt mai restranse, neafectand valorile sociale. Infracțiunile sunt prevazute si
pedepsite doar de codul penal și legile speciale , pe cand contraventiile sunt prevăzute fi sanctionate prin
legi, ordonanțe sau hotărâri ale guvernului. Modul de sanctionare. Infractiunea se pedepsește cu închisoare
penală sau amenda penala pe cand contraventiile se sancționează cu avertisment, amenda, obligarea
contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunitatii sau închisoare .
1.3. Apreciați asemănările și deosebirile dintre contravenție și abatere disciplinară.

contraventia in raport cu abaterea disciplinara- abaterile discilplinare sunt fapte care aduc atingeri doar
raporturilor de munca în cadrul instituției în care sa savarsit fapta, ne avand consecinte care sa lezeze un
interes general, iar in cazul contraventiei raspunderea pentru ocrotirea acestui interes general revine unui
organ al administratiei publice. Abaterea disciplinara etse fapta cu cel mai redus pericol social, contraventia
avand un pericool social mai mare. Contraventia se mai deosebeste de abaterea desciplinara prin  faptul ca
la abaterea disciplinara subiectul este calificat , fapta fiind comisa de catre persoana ce are calitate de
angajat , pe cand contraventia poate fi comisa de oricine .
Asemanari :caracterul ilicit si socialemnte periculos
2. Caracteristica contravențiilor ce atentează la ordinea publică și la                                                
securitatea publică
2.1. Identificați și caracterizați particularitățile contravențiilor ce atentează la ordinea publică și la
securitatea publică.

2.2. Stabiliţi și caracterizați elementele constitutive ale contravențiilor ce atentează la ordinea


publică și la securitatea publică.
Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la mentinerea ordinii publice si relatiile sociale cu privire la
asigurarea securitatii publice
Obiect nemijlocit- in constituie relatiile sociale cu privire la demnitatea, onoarea persoanei fizice, linistea,
etc. Pericolul social al acestor grupuri de contraventii este ca: 1. acestea sunt comise in locuri publice 2.
acestea atenteaza la securitatea publica
Latura obiectiva- se realizeaza prin actiuni sau inactiuni 
Subiectul-atit persoana fizica cit si persoana juridica, sau doar persoana fizica.
Latura subiectiva- se caracterizeaza prin vinovatie sau forma de intentie

2.3. Evaluați nivelul de implementare a politicii de stat ce ţine de asigurarea ordinii și securităţii
publice prin intervenţii directe, acţiuni eficiente de prevenire a iliciturilor.
Prin intermediul normelor ordinii publice , statul  stabileste reguli obligatorii de comportare a cetatenilor in
locurile publice . Statul interzice comitereea anumitor fapte , stabileste raspunderea pentru comiterea
contraventiilor, determina competenta , depturile si obligatiile organelor de stat si ale organelor obstesti in
problema mentinerii ordinii publice . Stima, onoarea si demnitatea umana , respectarea drepturilor si
libertatilor cetatenilor, creearea unor conditii favorabile pentru munca si odihna lor , pentru functionarea
eficienta a organizatiilor, intreprinderilor , a institutiilor de stat si obstesti sunt finalitati de stabilitate si
echilibru public. 
TESTUL nr. 12
1. Varietățile contravenției
1.1. Definiţi conceptul de contravenție ca categorie distinctă de fapte juridice ilicite.

Constituie contravenţie fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decît
infracţiunea, săvîrşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de
prezentul cod şi este pasibilă de sancţiune contravenţională. Elementele sau trăsăturile ce caracterizează
contravenţia se referă la: caracterul antisocial al faptei; caracterul ei ilicit; culpabilitatea faptei
(vinovăţia); prevederea de către legislaţie a răspunderii pentru fapta dată. În mod logic, în lipsa a cel puţin
unuia dintre aceste elemente fapta nu poate fi calificată drept contravenţie.     

1.2. Determinaţi tipurile (formele) de contravenții în funcție de fazele desfăşurării activităţii


contravenţionale.

Contraventie continua constituie o actiune sau inactiune care dureaza in timp in mod natural, pana in
momentul consumarii; Contraventie prelungita  fapta savarsita cu o unica intentie, caracterizata prin mai
multe actiuni identide comise cu acelasi scop. Se considera consumata in momentul stingerii ultimii actiuni 
;Tentativa se considera actiunea sau inactiunea indreptata spre savarsirea unei contraventii, care nu s-a
produs ; Tentativa consumata – s-au comis toate act. pentru savarsire dar din vointa lui nu; Tentativa
neconsumata – faptuitorul nu a comis toate actiunile;Contraventie consumata – fapta intruneste toate
elementele consitutitve ale contraventiei. 

1.3. Proiectați trăsăturile contravenției consumate


Contraventia se considera consumata daca fapta savarsita intruneste toate semnele constitutitve ale
contraventiei. La contraventia cosumata se realizeaza o unitate deplina intre elementul obiectiv si cel
subiectiv al continutului contraventiei, in sesul ca actiunea si urmarile care produc reprezinta tocmai scopul
urmarit de contravenient prin desfasurarea intregii activitati contraventionale.
2. Exercitarea căii ordinare de atac în cauza contravențională. Recursul
2.1. Stabiliți temeiurile pentru atacarea cu recurs a hotărârii judecătorești contravenționale.
Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi: -pers. fata de care este aplicata
sanctiunea contravent.;agentul constatator; -victima;-procurorul; -aparatorul,care declara recursul in numele
partilor; -sotul/sotia pers. arestate.

Temeiurile juridice pentru depunerea recursului. -nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta
dupa materie sau calitatea pers.; -sedinta de judecata nu a fost publicata; -cauza a fost judecata fara citarea
legala a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta
despre imposibilitate; -pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;; -faptei savirsite i sa dat o
incadrare juridica gresita; -a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,

2.2. Schițați efectele recursului împotriva hotărârii judecătoreşti contravenţionale.


efectul suspensiv, inseamna ca recursul suspenda executarea hotararii judecatoresti atacate, de la aceasta
regula existand o singura exceptie- nu se suspenda executarea sanctinuii arestului contraventional; efectul
privind neagravarea situatiei contraveninentului si nici a persoanei in favoarea careia a fost declarat recursul
; efectul extensiv prin care legea recunoaste dreptul instantei de a judeca recursul si cu privire la persoanele
care nu au declara recursulsau la care acesta nu se referea
2.3. Formulați modalitățile deciziei de recurs împotriva hotărârii judecătoreşti contravenţionale.
1. respinge recursul si mentine hotararea , daca recursul este: tardiv, inadmisibil, nefondat
2. admite recursul, casand hotararea atacata , partial sau integral si adopta una din urmatoarele solutii:
dispunde achitarea persoanei sau incetarea procesului contraventional ;rejudeca cauza cu adoptarea
unei noi hotarari  insa fara a inrautati situatia contraveninetului;  dispune rejudecarea cauze in prima
instanta , daca est enecesara administrarea de probe suplimentare , daca a constatat incalcari.
tESTUL nr. 13
1. Condițiile răspunderii contravenționale ale persoanei fizice și juridice
1.1. Distingeți condițiile generale de tragere la răspundere contravențională a persoanelor fizice.
 Este pasibilă de răspundere contravenţională persoana fizică responsabilă care, în momentul săvîrşirii
contravenţiei, are împlinită vîrsta de 18 ani.
Pentru ca persoana fizica sa devina subiect general al unei contraventii ea trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii : -sa aiba varsta de 18 ani, iar pentru anumite fapte intre 17-18 ani -sa fi eresponsabila,
adica sa fie in deplinatatea capacitatilor mintale , sa poata intelege si judeca -caracterul faptelor sale ,
prevaznad consecintele lor -sa dispuna de libertattea de vointa si actiune , adica s anu fie constrans sa comita
actiunea ,
1.2. Determinaţi conceptul de subiect special al dreptului contravențional.
Subiectul special al contraventiei , pe langa toate conditiile generale obligatorii de tragere la raspundere a
persoanei fizice, trebuie sa intruneasca si o conditie suplimentara , sa aiba o anumita calitate , ca de exemplu
sa detina permis de conducere.
1.3. Evaluaţi particularitățile de tragere la răspundere contravențională a persoanelor juridice.
O persoană juridică, cu excepția autorităților publice, este pasibilă de răspundere contravenţională pentru o
faptă prevăzută de prezentul cod dacă: a) aceasta nu a îndeplinit sau a îndeplinit necorespunzător dispozițiile
directe ale legii ce stabilesc îndatoriri sau interdicții privind efectuarea unei anumite activități sau a efectuat
o activitate ce nu corespunde actelor sale de constituire sau scopurilor sale declarate; b) fapta a fost săvîrșită
în interesul persoanei juridice respective de către o persoană fizică împuternicită cu funcții de conducere,
care a acționat independent sau ca parte a unui organ al persoanei juridice; c) fapta a fost admisă sau
autorizată, sau aprobată, sau utilizată de către persoana împuternicită cu funcții de conducere; d) fapta a fost
săvîrșită datorită lipsei de supraveghere și control din partea persoanei împuternicite cu funcții de
conducere. Răspunderea contravenţională a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei fizice sau,
după caz, a persoanei cu funcție de răspundere pentru contravenţia săvîrşită.
2. Calea extraordinară de atac. Revizuirea
2.1. Explicați procedura de deschidere a revizuirii în favoarea contravenientului.

Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni  dupa aparitia
urm. temeiuri: -instanta de judec. Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor
omului care poate fi reparata la o noua judecare; -C. Constitutionala a declarat neconstitutionala prevederea
legii aplicate in cauza data; -legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia
contravenientului in a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala;- exista o
procedura pornita in cauza data in fata unei instante internationale; -sa stabilit ,prin hotarire definitiva,ca
agentul constatator,procurorul sau judecatorul au comis,in cursul constatarii si judecarii acestei
cauze,abuzuri ce constituie infractiune.

2.2. Determinaţi rolul procurorului la înaintarea cererii de revizuire a hotărârii judecătorești în


cauza contravențională.
Procurorul general si adjunctii lui au dr. de a inainta cererea de revizuire a deciziei sau a hotaririi emise in
cauza contraventionala daca se constata ca in actiunile contravenientului sint prezente elementele
constitutive  ale infr.Procedura De revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de
judecata,conform competentei teritoriale,sau a cererii contravenientului adresate instantei care a judecat
cauza contraventionala sau contestatia.
2.3. Formulați modalitățile hotărârii instanței în procedura de revizuire în cauza contravențională.

Hotarirea instantei de revizuire. Dupa examinarea cererii de revizuire,instanta de revizuire adopta una din
urm. hotariri: 1)respinge cererea daca este:  -tardiva ;-inadmisibila ;-neintemeiata 2)admite cererea,casind
hotarirea atacata si pronuntind o noua hotarire. Hot.emise in pr. de revizuire,cu exceptia celor emise de C.de
apel,pot fi atacate cu recurs de pers. sanctionata ,agentul constatator,victima sau procuror in 5 zile si se
judeca in ordinea pr. de recurs.
TESTUL nr. 14
1. Noțiunea și trăsăturile specifice procesului contravențional
1.1. Definiți procedura contravențională și trăsăturile ei caracteristice.

Procesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite reguli de
implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional. Proces contraventional este activitatea
desfasurata de autoritatea competenta, cu participarea partilor si a altor persoane titulare de drepturi si de
obligatii, avind ca scop constatarea contraventiei, examinarea si solutionarea cauzei contraventionale,
constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiei. 

1.2. Stabiliți scopul și sarcinile procesului contravențional.

Procedura contraventionala are ca scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului contraventional, astfel
incit persoana vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o persoana sa nu fie sanctionata pe nedrept.

Sarcinile procedurii contraventionale:- clarificarea la timp, sub toate aspectele, deplina si obiectiva a
imprejurarilor fiecarui caz;- solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia;-
asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale;- stabilirea cauzelor si
conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor;- prevenirea contraventiilor;- educarea cetatenilor
in spiritul respectarii legilor, al intaririi legalitatii.

1.3. Estimați principiile care guvernează procedura contravenţională în cazurile de comitere a


contravenţiilor.

Procedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii:

Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala.  Respectarea cerintelor legislatiei la


aplicarea masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie asigurata prin controlul sistemic
din partea organelor ierarhice superioare si a persoanelor cu funnctii de raspundere, prin supravegherea
activitatii organelor abilitatea sa aplice aceste masuri exercitata de catre procuror, prin dreptul de a depune
plingeri, prin alte modalitati stabilite de legislatie.

Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor. Toate persoanele sunt egale in fata legii, a organelor de
constatare a cauzei contraventionale, de examinare si emitere a deciziei asupra cazului, de revizuire a
cazului si de executare a deciziei privind aplicarea pedepsei contraventionale. Ecest principiu presupune ca
fiecare persoana este egala in fata legii si a organului care examineaza cazul indiferent de rasa, sex, religie,
opinie, limba, nationalitate etc.

Principiul garantiei dreptului la aparare. In conformitate cu acest principiu, persoana care va fi invinuita
de comiterea unei contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu functiu de raspundere de dreptul
acestuia la aparare.

Principiul inviolabilitatii persoanei.  Nimeni nu poate fi retinut decit in cazurile si in modul prevazut de
legea contraventionala. Persoana ale carei libertate si demnitate au fost lezate prin aplicarea ilegala a unei
masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat astfel.

Principiul aflarii adevarului obiectiv în baza acestui principiu organele (persoanele cu funcţii de
răspundere) împuternicite să examinate cazul contravenţional au obligaţia să constate faptele ilicite,
împrejurările în care au fost comise acestea şi, în strânsă legătură cu realitatea obiectivai să afle adevărul
despre ele.
Principiul liberarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a prezumtiei nevinovatiei.
Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva rudelor sale apropiate, sau sa-si
recunoasca vinovatia.
Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si supunerea acestora
numai legii. La constatarea cauzei contraventionale si la examinarea cazului organele imputernicite, sunt
independente si se supun numai legii.
 Principiul contradictorialitatii se manifestă în raporturile dintre părţile participante la procedura
contravenţională. Acest principiu al procedurii contravenţionale se manifestă în duelul dintre acuzare şi
apărare, care presupune confruntare de opinii şi argumente legate de modul în care să fie examinat cazul.
Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei. Acest
principiu este una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii contraventionale, care prevede
ca fiecare individ raspunde personal pentru fapta savirsita, avinduse in vedere imprejurarile, motivul
savirsiri, gravitatea faptei, prejudiciul cauzat si personalitatea lui.
Principiul folosirii limbii materne care prevede că cetăţenii aparţinând minorităţii naţionale, precum şi
persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba de stat, au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi
lucrările dosarului privind cazul contravenţional, de a vorbi şi a prezenta concluzii prin traducător, în
procedura contravenţională dreptul în discuţie este asigurat gratuit

2. Procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în      instanța de judecată


2.1. Stabiliți condiţiile examinării cauzei contravenţionale în procedură scrisă.
Cauza contraventionala in procedura scrisa se examineaza in instanta d ejudecata in lipsa partilor si fara
dezbateri orale
2.2. Determinaţi particularitățile soluționării cauzelor contravenționale în procedură scrisă.
In termen de 3 zile de la intrarea cauzei contraventionale in instanta de judecata , judecatorul transmite
faptuitorului si victimei o copie e procesului verbal cu privire la contraventie , a probelor si a inscrisurilor
din dosar si solicita partilor sa se expunna asupra aplicarii procedurii scrise intr-un termen de 10 zile. In
cazul in care timp de 10 zile partile nu sai epus asupra aplicarii procedurii scrise , instanta de judecata va
pronunta o hotarare de judecata motivata. Daca partile refuza aplicarea procedurii scrise si solicita
examinarea cauzei contraventionale in sedinta publica , intsnta de judecata dispune citarea partilor in cazul
in care apreciaza acest fapt ca fiind necesar. Totodata innstanta poate respinge solicitarea  examinarii in
sedinta publica. Solutionarea cauzei contraventionale in procedura scrisa se judeca in termen de 30 zilede la
data intrarii dosarului in instanta , in situatii excepționale  se poate prelungi inca 15 zile.
2.3. Proiectați condițiile de contestare a hotărârii judecătorești examinate în procedură scrisă.
Hotararea judecatoareasca emisa in urma examinarii in procedura scrisa poate fi contestata in recurs care se
examineaza in conditiile Codului Contraventional Instanta de recurs examnieaza recursul in procedura
scrisa sau cu citarea lor in proces. In cazul in care partile cauzei contraventionale nu doresc aplicarea
procedurii scrise de catre instanta de judecata , urmeaza in mod obligatoriu in termen de 10 zile din
momentul informarii despre examinarea cauzei, sa comunice instantei de judecata de ce refuza aplicarea
procedurii scrise .
TESTUL nr. 15

1. Avertismentul
1.1. Identificați rolul sancțiunii avertismentului în prevenirea și combaterea contravențiilor.
Avertismentul, fiind cea mai ușoară formă de sancționare a contravenientului, are rolul de a restabili o
relație socială, de formare a unui spirit de responsabilitate a contravenientului și de a încerca “reeducarea”
acestuia, întru a preveni combaterea de noi contravenții. Autoritatea ce aplică avertismentul atentioneaza
faptasul despre pericolul acțiunii / inacțiunii săvârșite și recomanda pentru viitor să respecte dispozițiile
legale.
1.2. Determinați trăsăturile definitorii ale avertismentului.
Avertismentul se consideră a fi o sancțiune morală, aplicată de către autorități pentru comiterea unor fapte
de mică importanță și cu gravitate scăzută de pericol social.  Acesta se aplică doar în formă scrisă.
1.3. Formulați problemele aplicării praxiologice a avertismentului în legislația națională.

Deseori, agenții constatatori neglijează aplicarea avertismentului, întrucât acesta se aplică doar în formă
scrisă - lucru ce ia mai mult timp. Respectiv, forma respectivă de sancțiune nici nu este aplicată.

2. Examinarea cauzei contravenționale în instanța de judecată


2.1. Descrieți actele preliminare și termenul de judecare a cauzei contravenționale în instanță.

În termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenționale în instanță, judecătorul trebuie să verifice
competența și după caz: să dispuna remitera după competență a dosarului cu privire la contravenție, sau să
fixeze data examinării cauzei contravenționale, să dispună citarea părților și altor participanți la ședința, etc.
Cauza contravențională se judecă in termen de 30 de zile de la data intrării dosarului in instanță, însă dacă
există temeiuri rezonabile, judecătorul, prin încheierea motivată, poate prelungi termenul de judecare cu 15
zile.
2.2. Determinați fazele examinării cauzei contravenționale în instanța de judecată.

În primul rând, ședința de judecare are loc cu citarea părților - in acest sens, se citează agentul constatator,
prezența căruia este obligatorie, și a făptuitorului sau victimei (deși prezența lor nu este obligatorie și nu
împiedica procesul de judecată din a fi desfășurat). Până la procesul de judecată propriu-zis, instanța poate
să emită , la solicitarea părților o încheierea prin care dispune suspendarea cauzei contravenționale și
inițierea procedurii de mediere în condițiile Legii. Deja în timpul ședinței de judecată, judecătorul anunțat
cauza, verifica prezența persoanelor citate, verifica respectarea procedurii de citare în cazul absenței vreunei
persoane citate, ia măsuri după caz pentru participarea interpretului, coordonează activitatea martorilor,etc.
Se inițiază cercetarea judecătorească, după care urmează dezbaterile judiciare, iar spre final se consemnează
procesul-verbal al ședinței și se deliberează decizia instanței.
2.3. Evaluați problemele care urmează a fi rezolvate la adoptarea hotărârii contravenționale.
  Prin adoptarea hotărârii contravenționale, instanță de judecată aplică verdictul asupra cauzei
contravenționale, și se pronunța asupra aspectelor faptice și juridice ale cauzei. Astfel, fie se da castig de
cauza persoanei bănuite, sau nu.
 

TESTUL nr. 16
1. Răsрundеrеа juridică a реrsоаnеi fiziсе
1.1. Dеfiniţi noțiunea şi tеmеiul răsрundеrii соntrаvеnţiоnаlе.
Răspunderea contravenţională este o formă a răspunderii juridice al cărei conţinut îl formează dreptul
statului de a trage la răspundere pe contravenient precum şi obligaţiile acestuia din urmă de a răspunde
pentru fapta sa şi de a se supune sancţiunii aplicate în vederea restaurării autorităţii legii.
Temeiurile raspunderii contraventioanle sunt:
obiectul(grup de rel sociale, protejate prin intermediul normelor juridece de drept), latura obiectiva( actiunea
sau inactiunea, egatura cauzala, modul si mijloacele, timpul si locul comiterii contraventiei),
subiectul( persoana fizica si persoana juridical), latura subiectiva(partea interioara ce l-a determinat pe om
savarseasca fapta , motivul, scopul atitudinea psihica a faptuitorului si vinovatia, care poate fi din intentie
sau din imprudenta).
1.2. Schițați drерturilе реrsоаnеi trаsе lа răsрundеrе соntrаvеnţiоnаlă.
Drepturile persoanei trase la raspundere contraventional: a) la apărare;
b) să cunoască fapta imputată;
c) să fie asigurată, în cel mult 3 ore de la reţinere, cu un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de
stat dacă fapta este pasibilă de sancţiunea arestului contravenţional;
d) să anunţe, în cazul reţinerii, în termen de o oră din momentul reţinerii, prin autoritatea competentă să
soluţioneze cauza contravenţională, două persoane, la alegerea sa, despre faptul şi locul reţinerii;
e) să primească informaţie scrisă şi explicarea drepturilor sale expuse în prezentul articol, inclusiv a
dreptului de a tăcea şi de a nu mărturisi împotriva sa, împotriva rudelor sale apropiate, a soţului/soţiei,
logodnicului/logodnicei, precum şi de a nu-şi recunoaşte vinovăţia;
f) să fie audiată în prezenţa apărătorului dacă acceptă sau cere să fie audiată;
g) să aibă întrevederi cu apărătorul în condiţii confidenţiale, fără limitarea numărului şi duratei
întrevederilor;
h) să ia cunoştinţă de materialele din dosar şi să i se elibereze, la cerere, în cel mult 24 de ore, copii de pe
procesul-verbal;
i) să prezinte probe;
j) să formuleze cereri;
k) să conteste decizia asupra cauzei;
l) să recunoască total sau parţial vinovăţia în comiterea faptei ce i se impută;
m) să ceară recuzarea reprezentantului autorităţii competentă să aplice sancţiunea contravenţională,
expertului, interpretului, traducătorului, grefierului;
n) să solicite audierea martorilor;
o) să facă obiecţii împotriva acţiunilor agentului constatator şi să ceară consemnarea obiecţiilor sale în
procesul-verbal;
p) să ia cunoştinţă de procesul-verbal încheiat de agentul constatator, să facă obiecţii asupra corectitudinii
lui, să ceară completarea lui cu circumstanţele care, în opinia sa, trebuie să fie consemnate;
q) să se împace cu victima în condiţiile prevăzute de prezentul cod;
r) să fie informat de agentul constatator despre toate hotărîrile ce se referă la drepturile şi interesele sale, să
primească, la cerere, copii de pe aceste hotărîri;
s) să atace, în modul stabilit de lege, acţiunile şi deciziile autorităţii competente să soluţioneze cauza
contravenţională, inclusiv hotărîrea judecătorească;
t) să retragă orice plîngere depusă personal sau de apărător în interesele sale;
u) să ceară şi să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile sau inacţiunile ilicite ale
autorităţii competente să constate contravenţia sau să soluţioneze cauza contravenţională.
(3) Realizarea de către persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional a drepturilor sale ori
renunţarea la realizarea acestor drepturi nu poate fi interpretată în detrimentul persoanei şi nu poate avea
consecinţe nefavorabile pentru ea.

1.3. Proiectați mоdul și соndițiilе dе trаgеre lа răsрundеrе соntrаvеnțiоnаlă а minоrului.


În cazul minorului care a savarsit o fapta ce se incadreaza in dispozitia normei din partea speciala a cartii
intai, agentul constatator, procurorul sau instanta de judecata expediaza materialele cauzei contraventionale
autoritatii administratiei publice locale pentru problemele minorilor. La demersul agentului constatator,
instanta de judecata poate aplica fata de minor masuri de constrangere cu caracter educativ conform art 14
din Codul penal.

2. Соntrаvеnțiа – temei al răspunderii contravenționale


2.1. Identificați importanța individualizării pedepsei pentru contravenția comisă. 
În urma comiterii unei contraventii, inevitabil ca vor aparea si urmarile acesteia, adica aplicarea sanctiunilor
necesare. Consider ca este extrem de necesar ca fiecare pedeapsa sa fie individualizata pentru contraventia
comisa. Astfel, pedeapsa trebuie adaptata la nevoile de reeducare ale faptuitorului, cu luarea in considerare a
gravitatii faptei savarsite si a periculozitatii contravenientului . Daca se va aplica faptuitorului o pedeapsa
fara a tine cont de cele mentionate, apare riscul ca el sa fie incurajat sa comita si alte contraventii in viitor.
2.2. Dеtеrminаți раrtiсulаritățilе соntrаvеnțiеi рrеlungitе.
Contraventia prelungita se considera fapta savarsita cu o unica intentie, caracterizata prin doau sau mai
multe actiuni sau inactiuni contraventionale identice comise cu un singur scop, avand acelasi autor alcatuind
in ansamblu o contraventie. Totodata, contraventia prelungita se consuma in momentul savarsirii ultimei
actiuni sau inactiuni.
ex: trasportarea ilicita a calatorilor
2.3. Fоrmulаți nоțiunеа dе vinоvățiе în drерtul соntrаvеnțiоnаl.
Vinovatia reprezinta  trăsătura esenţială a contraventiei ce constă în atitudinea psihică pe care autorul unei
fapte prevăzute de legea contraventionala o are faţă de fapta pe care o comite sau de urmările acesteia.
Vinovatia este de doua forme: din intentie sau din imprudenta. Din intentie este atunci cand persoana isi da
seama de urmari, a adroit si a admis ca sa survina aceste consecinte(limita de viteze9. Dim imprudenta este
atunci cand persoana isi da seama de gravitate, de urmari, dar considera ca acestea pot fi evitate (deplasarea
la culoarea rosie).   
TESTUL nr. 17
1. Sаnсțiunеа соntrаvеnțiоnаlă
1.1. Idеntifiсаți sсорul sаnсțiunii соntrаvеnțiоnаlе.
Scopul sanctiiunii contraventionale este de a impiedica repetarea unei conduit atisociele. Sanctiunea
contraentionala are menirea de a preveni comiterea altor contraventii, adica prin aplicarea, executarea
sanctiunii contraventionale se urmareste preintampinarea comiterii altor fapte ilegale. Nu trebuie sa trecem
cu vederea si caracterul exemplaritatii sanctiunii contraventionale, ca masura de prevenire generala a
comunitatii. Fermitatea ci care a fost pedepsit contravenientul va exercita o infuenta pozitiva asupra altor
indivizi care, respective, vor fi determinati, astfel, sa nu savarseasca contraventii, deoarece pedeapsa va fi
inevitabila.
1.2. Determinați рrосеdurа dе еxесutаrе а sаnсțiunii соntrаvеnțiоnаlе.
1) Executarea privării de dreptul de a exercita o anumită activitate sau de a deţine o anumită funcţie se
asigura de catre oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul
contravenientului, fie sediul persoanei juridice contraveniente. Oficiul de executare trimite hotarirea
judecătorească organului abilitat cu dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau de ai
interzice exercitarea unei activităţi, care este obligat in 3 zile pentru pers .fizică si 10 zile pentru cea
juridica, sa adopte actul de eliberare din functie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati, si impreuna
cu hotarirea jud sa o trimita oficiului de executare.
2) Expulzarea se executa de catre organele afacerilor interne. Instanta de judecata expediaza hotarirea
privind expulzarea cetateanului strain sau apatridului, la organul afacerilor interne in a carui raza a fost
retinuta ori domiciliaza pers vinovata.
3) În cazul amenzii hotătîrea judecătorească este pronunţată doar după ce contravenientul refuză să o achite
de bună voie timp de 30 e zile. Astfel, judecătoria trimite la oficiul de executare, titlu executoriu pentruu
incasarea silita a amenzii. In scopul asigurarii executarii silite a sanctiunii sub forma de amenda ,Oficiul de
executare, verifica mijloacele banesti de pe conturile persoanei fizice sau juridice şi prezinta dispozitia de
incasare institutiei financiare respective pentru a ridica suma de bani. Instanta judecatoreasca este informata
in termen de 15 zile la persoana fizica si 5 zile la persoana juridica, despre executarea hotaririi ei. In cazul
cind persoanele de la 16-18 ani savirsesc contraventii,amenda se percepe de a parinti, daca minorii un au
mijloace financiare.
4) Referitor la munca neremunerata în folosul comunităţii, dupa pronuntarea hotaririi judecatoresti,
presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii, fapt
care se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata. Persoana sanctionata depune in scris un
angajament prin care se obliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi
are domiciliul. In cazul ca contravenientul nu indeplineste obligatiile respective, oficiul de executare trimite
instantei un demers prin care se cere inlocuirea muncii neremunerate cu arest contraventional.
5) Decizia pentru arestul contraventional se pune in executare imediat dupa pronuntarea hotaririi
judecatoresti. Executarea acestei sanctiuni se asigura de catre penitenciare in conditiile stabilite pentru
regim initial intrun tip semi-închis. Arestul nu se aplica femeilor gravide , minorilor, invalizilor gradul I şi
II, militarilor, femeilor cu copii pina 12 ani.
6)Aplicarea punctelor de penalizare-o sanctiune complementara, care se aplica in cazul comiterii
contraventiilor ce atenteaza la regimul de trasporturi si contraventiilor in domeniul circulatiei rutiere, sunt
max 15 puncte, pe care daca le acumulezi esti privat de dreptul de a conduce de la 6 luni la 1 an.

1.3. Evaluați аutоritățilе соmреtеntе să арliсе sаnсțiunilе соntrаvеnțiоnаlе, соnfоrm рrеvеdеrilоr


lеgii соntrаvеnțiоnаlе.
1. Agentul constatator
2. Instanta de judecata
3. Comisia administartiva
4. Procurorul
Agentul constatator este reprezentatul aut publice care solutionreaza in limitele competentei sale, cauza
contraventionala, si stabileste contraventii, a caror constatare, solutionare si sanctionare sunt atribuite
competentei unor alte organe.
Instanta de judecataaplica sanctiunea contraventionala, in cadrul unui proces de natura contraventionala, iar
iin cazul in care contravenientul contesta deciziile administartiei publice care au coompetenta de a contesta
si sanctiona, serveste instanta de examinare a contestarii asupra acestor decizii.
Comisia administrativa de pe langa aut pub locala se foormeaza de catre consiliul local in componenta
presedintelui, vicepresedintelui, secretarului responsabil si a inca 4-7 membri. Coomisia administrativa
examineaza anumite contraventii din Codul Contraventional si le sanctioneaza caatare, prin sedinta
comisiei.
Procurorul emite ordonante cu privire la contraventia pe care a constatat-o in exercitiul functiunii si o
transmite autoritatii publice cu competenta de examinare a contraventiiloor , des acesta indeplneste practic
aceleasi functii ca si agentul constatator.

2. Importanța prоbеlor în procesul contravențional


2.1. Dеfiniți nоțiunеа dе рrоbă în рrосеsul соntrаvеnţiоnаl.
Probele sunt elemente de fapt, dobandite in modul stabilit de lege, care servesc la constatarea existentei sau
inexistentei contraventiei, la identificarea faptuitorului, la constatatrea vinovatiei, precum si la stabilirea
altor imprejurari importante pentru justa solutionare a cauzei.
2.2. Арrесiаți rеglеmеntărilе lеgii соntrаvеnțiоnаlе rеfеritоr lа рrоbеlе în рrосеsul
соntrаvеnțiоnаl.
1. Dupa caracterul lor, probele sunt clasificate in : probe in acuzare si probe in aparare. Probele in acuzare
su acelea care, dupa continutul lot, indica faptul ca contraventia a fost comisa de persoana care este banuita
de comiterea acesteia, precum si care indica vinovatia persoanei in cauza, exista circ agravante. Probele in
aparare au sarcina de a constata inexistenta contraventiei, dovedirea nevinovatiei fapturitorului, o circ
atenuanta.
2) Dupa sursa din care provin, probele pot fi: probe imediate si probe mediate
Probele immediate /nemijlocote/primare sunt obtinute din surse originale, din ,, prima sursa’’, astfel proba
este declaratia unui martor ocular, care relateaza despre faptele care le-a perceput. Probele
mijlocite/secundare sunt obtinute dintr-o alta sursa, declaratia unui martor care a auzit despre unele
imprejurari importante in cauza penala.
3) Dupa legatura cu obiectul probatiunii, probele se clasifica in: probe directe si probe indirecte.
Probele directe dovedesc in mod direct actul principal, care formeaza obiectul cause contra-le, dovedesc in
mod nemijlocit vinovatia sau nevinovatia persoanei si contin informatii ce pot rezolva, fara ajutorulaltor
probe. Probele indirecte nu pot dovedi vinovatia sau nevinovatia, dar reprezinta anumite imprejurari, cu
ajutorul carora se poate conchide asupra actului principal, ele pot conduce la anumite concluzii in procesul
examinarii cauzeicont-le numai in masura in care se colaboreaza cu continutul altor probe.
2.3. Generalizați dеоsеbirile dintrе mijlос рrоbаtоriu și роrсеdеu рrоbаtоriu.
Procedeu probatoriu reprezinta modul de a proceda in folosirea mijloacelor de proba .
Mijloacele probatorii sunt acele cai, prin intermediul carora datele de fapt care au importanta in solutionarea
unei cause contraventionale pot fi utilizate legale atat de organul competent de examinare, cat si de alte parti
si alti participant la process.
TESTUL nr. 18
1. Rеținеrеа соntrаvеnțiоnаlă – măsură procesuală de constrângere
1.1. Identificați durаtа lеgаlă dе арliсаrе а rеţinеrii şi соndiţiilе рrivării dе libеrtаtе.
Conform articolului 435 reţinerea nu poate depăşi 3 ore, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul articol,
cu autorizația judecătorului de instrucție, dar nu mai mult de 24 de ore în temeiurile prevăzute de lege. 
1.2. Schițați асtul се sе întосmеștе lа арliсаrеа rеținеrii, соnținutul și imроrtаnțа асеstuiа.
Este procesul-verbal

1.3. Evaluați саzurilе în care аrе lос eliberarea реrsоаnеi rеținutе.


În cazul in care nu sunt suficiente probe care ar demonstra vinovatia persoanei; cand nu sunt suficiente
motive pt a priva persoana de libertate; cand i-a fost demonstrate nevinovatia.

2. Răsрundеrеа juridică соntrаvеnțiоnаlă


2.1. Clarificați deosebirea dintrе саuzеlе саrе înlаtură răsрundеrеа соntrаvеnțiоnаlă și сеlе саrе
еxсlud sаu influеnțеаză lа арliсаrеа răsрundеrii соntrаvеnțiоnаlе.
Cauzele care inaltura raspunderea contraventionala sunt multimple:
1) renuntarea benevola la savarsirea cintraventiei: in forma pasiva-se renunta pur si simplu, in forma active-
distrugerea mijloacelor, instrumentelor cu care a contribuit la savarsirea contr-tiei
2)iresponsabilitatea- ir persoanei de aintelege fapta pe care o savrseste, consecintele, caracterul(nu va fi tras
la rasp contr); Daca atunci cand a savarsit fapta era constient de tot, dar in procesul examinarii s—a
imbolnavit de o boala psihica, persoana nu va fi trasa la rasp contr-la; Nu este o declarative a agentilor
constatatori ci a specialistilor
3) Tentativa de contraventie neinsemnata: -fapta ilicira contr-la pt care legea prevede o pedeapsa max de
500 lei; -Decizia in exclusivitate de autoritate
4) Împacarea victimei cu faptuitorul: -numaidecat sa fie personala; -împacarea poate avea loc pprin
intermediul altei pers in cazul in care aceasta are cap de ex limitata
5) Medierea:-acord intre parti sis e stabileste o solutie
-mediator
-pers trebuie sa participle benevol
-regl prin lege exclusiv
-confidentialitate; -mediatorul poarta raspunderea pt tot; -egaliatatea partilor; -mediator nu poate fi agentul
cost, procurorul , avocatul , judecatorul
6) Prescriptia: timpul in care agentul const are posibilitatea sap una la respect persoana (12 luni; 3 contr-tii-
18 luni; pers timp de un am comite o noua contraventie va f trasa la rasppundere in anul calendaristic al
savarsirii contraventiei; contestarea unei sanctiuni suspenda executarea ei
7) Amnestia: -act de crementa; -lege care absolva de rasp contr-la, -asigura de eliberarea executarii unor
actiuni. Legiuitorul stabileste unele criterii: comporamentul faptuitorului, modul de trai, venitrile
8)Constatarea amiabila a accidentului rutier: - 2 autovehicule doar;-Deteriorarea sa fie nesemnificativa;- nu
sunt vatamari corporale;- posesorii autovehiculelor aau polita de asgurare auto; - marimea prejudiciului nu
trebuie sa depaseasca valoarea a 15 mii lei; - trebuie sa existe elemental de recunoastere a vinovatiei.

Cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contraventioanle sunt circumstantele agravante si


circumstatelle atenuante. Astfel, legiutorul se poate conduce dupa ele.
ex C atenuante : a)prevenirea consecintelor prejudiciabile sau repararea benevola a prejudiciului-
comportamentulpostcontraventional, exprimat prin orice alta activitate a inculpatului, indreptata spre
restabilirea situatiei) B) Contributia la descoperirea contraventiei c) sav contr de catre un minor sau de catre
o femeie gravida, sau o pers care intretine un copil cu varsta de pana la 8 ani
ex C agravante: a) continuarea comportarii ilicite, contrar somatiei de a se pune capat unui astfel de
comportament, b) sav-rea contr de catre o pers care anterior a fost sanctionata pt o contraventie similara sau
pt alte fapte care au relevant apt cauza, c) sav contraventiei, profitandu-se de conditiile unr calamitati
naturales au altestari exceptionale
D) sav contraventiei in stare de ebrietate produsa de alcool sau de alte substante – inst de judecata decide
daca prin caracterul sau starea de ebrietate a fost o circ agravanta sau nu

2.2. Determinați sсорul distinсt аl răsрundеrii соntrаvеntiоnаlе.


Scopul raspunderii contraventionale nu este unul de a pedepsi de fapt anumite persoane, ci de a le atentiona
despre riscurile la care se supun in cazul in care vor savarsi anumite fapte ilicite, care nu corespund legii.
Statul, de fapt, vrea sa creeze o societate mult mai educate din punct de vedere juridic, si, astfel, sa o
informeze despre sanctiunile contraventionale...

2.3. Formulați раrtiсulаritățilе trаgеrii lа răsрundеrе соntrаvеnțiоnаlă а реrsоаnеlоr сu funсții dе


răsрundеrе.
Persoana cu functie de rapsundere este pasibila de raspundere contraventionala in cazul:
a) folosirii intentionate a atributiilor sale contrar obligatiilor de serviciu;
b)depasirii vadite a drepturilor si a atributiilor acordate prin lege;
c)neindeplinirii sa indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor de serviciu
În cazul in care fapta contraventionaka este comisa prin adoptarea sa neadoptarea de catre un organ
collegial, raspunde fiecare dintre membrii organului collegial. Membrul organului collegial nu este pasibil
de raspundere pt adoptarea unui act daca exisra probe care demonstreaza ca:
a) nu a fost prezent la şedinţă şi nu şi-a exercitat votul în contumacie; sau
b) nu a participat la vot; sau
c) a votat împotrivă.
(63) Membrul organului colegial nu este pasibil de răspundere pentru neadoptarea unui act dacă există probe
care demonstrează că:
1) nu a ştiut şi nici nu trebuia să ştie că este necesară adoptarea actului; sau
2) în cazul în care are dreptul legal, contractual sau statutar, a făcut demersurile necesare pentru a convoca
şedinţa sau de a include pe agenda organului colegial chestiunea adoptării actului respectiv, precum şi a
exercitat corect obligaţiile sale privind organizarea, desfăşurarea şedinţei organului colegial sau, după caz,
semnarea, avizarea, contrasemnarea, raportarea cererilor, demersurilor, dosarelor şi documentaţiei necesare
pentru pregătirea ordinei de zi şi examinarea proiectelor deciziilor; sau
3) a lipsit de la şedinţa pe a cărei ordine de zi era sau la care s-a examinat problema respectivă din
următoarele motive:
a) nu a ştiut şi nici nu putea să cunoască despre convocarea şedinţei;
b) a participat într-o cauză în instanţa de judecată, instituţia arbitrală sau într-o şedinţă de mediere;
c) s-a aflat într-o deplasare în interes de serviciu într-o altă localitate decît cea în care s-a convocat şedinţa;
d) s-a aflat în concediu;
e) şedinţa a avut loc anterior expirării termenului de 9 zile de la decesul soţului/soţiei,
concubinului/concubinei sau al unei rude apropiate;
f) accidentul, calamitatea naturală sau altă cauză a făcut imposibilă participarea la şedinţă; sau
4) a votat anterior pentru adoptarea actului.
(7) În lipsa condiţiilor enunţate la alin.(6), persoana cu funcţie de răspundere vinovată de săvîrşirea unei
contravenţii răspunde conform dispoziţiilor generale.
TESTUL nr. 19
1. Nоţiunеа, саrасtеristiса şi lосul drерtului соntrаvеnţiоnаl în sistеmul drерtului
1.1. Dеfiniţi drерtul соntrаvеnţiоnаl şi idеntifiсаţi trăsăturilе lui саrасtеristiсе.
dreptul  contravenţional se poate defini ca un ansamblu de norme juridice strict determinate de legislaţia
contravenţională, care oglindeşte instituţiile juridice de bază, cum ar fi contravenţia, contravenţionalitatea,
sancţiunea contravenţională, răspunderea contravenţională şi procedura contravenţională, şi care are drept
scop protecţia juridică a unor valori sociale determinate, soluţionarea raporturilor juridice apărute în
procesul activității de combatere a contravenţional ităţii.
-caracter autonom, inegalitatea părților în relațiile contraventionale, apartenența la drept public, caracter
extrajudiciar, caracter dinamic
1.2. Dеtеrminаţi lосul drерtului соntrаvеnţiоnаl în sistеmul drерtului.
În doctrina de specialitate nu exista un punct de vedere comun privind locul și rolul dreptului
contravențional în sistemul dreptului. Respectiv deducem faptul ca unii savanți consideră că dreptul
contravențional o subramură a dreptului administrativ, alții ca pe o parte componenta a dreptului penal, o a
treia categorie susține că constituie o ramură distinctă.
Ramură distinctă - procedura contravențională, partea materială, partea procesuala, principii reguli distincte,
obiect distinct de reglementare. 
1.3. Арrесiаţi imроrtаnţа şi lосul drерtului соntrаvеnţiоnаl соnfоrm соnсерţiilоr dосtrinаrе.
din 1.2 
2. Cоmроnеnţа juridiсă а соntrаvеnţiеi
2.1. Dеfiniţi nоţiunеа şi trăsăturilе соntrаvеnţiеi.
Articolul 10 din CC prevede ca contrvanetia constituie fapta - actiune sau inactiune ilicita, cu un grad de
pericol social mai redus decat infractiunea, savarsita cu vinovatie, care atentează la valorile sociale ocrotite
de lege, prevăzută de CC și pasibilă de răspundere contravențională.
Trăsături : caracter ilicit al faptei, caracter antisocial, vinovăție, sanctiune neprevazuta de legislație
2.2. Dеtеrminаţi sеmnеlе în соrароrt сu соmроnеnţа juridiсă а соntrаvеnţiеi.
??????????????????????
2.3. Fоrmulаţi trăsăturilе distinсtivе се dеоsеbеsc соntrаvеnţiа dе аltе dеliсtе.
-Reprezinta abatri administrative pe care legea si alte acte normative adoptate de organele puterii
-grad de pericol - mediu
-reglementare juridica-  sanctionate de norme administrative si contraventionale, legi, ordonanțe sau hotărâri
de guvern, precum și ale aut, administrației publice locale
-mod de sanctionare distinct - sanctiune contraventionala
-mod de constatare distinct
elementul comun fiind doar caracterul ilicit și socialmente periculos. 
TESTUL nr. 20
1. Саrасtеristiса аutоrităţilоr соmреtеntе să sоluţiоnеzе саuzе соntrаvеnţiоnаlе
1.1. Idеntifiсаţi аutоrităţilе соmреtеntе să sоluţiоnеzе саuzе соntrаvеnţiоnаlе.
Cauzele contraventionale sunt soluționate printr-o activitate desfasurata a anumitor organe împuternicite
prin lege cu asemenea competente.
Articolul 393 specifica în mod expres autoritățile competente sa solutioneze cauzele contrav :
- instanța de judecată
-procurorul
-comisia administrativă
- agentul constatator  ( organele de specialitate , MAI, CNA, servicul prevenire și combatere spălării de
bani, aut. adm. în subordinea minis. finanțelor, Serviciul vamal, consiliul concurenței, inspectoratul de stat
al muncii etc. art. 400- 423) 
1.2. Сlаsifiсаţi аutоrităţilе соmреtеntе să sоluţiоnеzе саuzе соntrаvеnţiоnаlе.
Competenta teritoriala - reprezinta criteriul protrivit caruita se apreciaza care dintre organele de același grad
pot sa solutioneze o anumită cauză.
Respectiv cauzele contravenționale aflate în competenta autoritatii competente se constata si se examinează
în funcție de raza teritorială
Competenta materiala - instanța de judecată judeca toate cauzele cu excepția celor atribuite altor organe,
precum și cauzele ce vizează minori, și cele prevăzute de lege. ???????
1.3. Арrесiаţi tеndinţеlе lеgislаţiеi рrivind sistеmul аutоrităţilоr соmреtеntе să sоluţiоnеzе саuzе
соntrаvеnţiоnаlе.
???? fuck mozg 
2. Nоţiunеа şi саrасtеristiса gеnеrаlă а fаzеlоr рrосеsului соntrаvеnţiоnаl
2.1. Identificați fаzеlе рrосеsului соntrаvеnţiоnаl şi imроrtаnţа асеstоrа.

2.2. Cаrасtеrizаţi fаzеlе оbligаtоrii şi сеlе fасultаtivе аlе рrосеsului


соntrаvеnţiоnаl.

2.3. Evaluați tеndinţеlе lеgislаţiеi рrivind еtареlе рrосеsului соntrаvеnţiоnаl.


TESTUL nr. 21
1. Izvоаrеlе drерtului соntrаvеnţiоnаl
1.1. Dеfiniţi şi еnumеrаţi izvоаrеlе drерtului соntrаvеnţiоnаl.
Prin izvor de drept contraventional se înțelege actul normativ adoptat de parlament ca unică autoritate
legiuitoare, care cuprinde reglementări cu caracter contraventional. Pot constitui izvor de drept : legea,
tratatele, conventiile internationale 
1.2. Сlаsifiсаţi izvоаrеlе drерtului соntrаvеnţiоnаl.
Izvoarele materiale ale dreptului contravenţional sînt realităţile extrajudiciare care determină legiuitorul să
elaboreze norme juridice (legi şi alte acte normative) sau creează ele însele norme de conduită obligatorie
(obiceiul sau cutuma).
Izvoarele formale ale dreptului contravenţional sînt actele normative în care se exprimă voinţa socială,
devenită voinţă de stat, cu privire la normele juridice referitoare la combaterea contraventionalitatii.
Literatura de specialitate face o ierarhizare a izvoarelor formale ale dreptului contravenţional:
Tratatele şi convenţiile internaţionale, în măsura în care acestea sînt ratificate de Republica Moldova şi
prevăd norme cu caracter contravenţional (penal).
Constituţia Republicii Moldova, ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenţional
În Constituţie îşi au originea majoritatea principiilor dreptului contravenţionale
Hotărîrile Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea actelor normative din domeniul combaterii
contraventionalitatii.
Codul contravenţional al Republicii Moldova (Legea contravenţională), ca izvorul formal de bază al
dreptului contravenţional. Acest izvor stabileşte faptele ce constituie contravenţii şi procedura de aplicare a
pedepselor contravenţionale.
Alte legi organice şi ordinare care se referă la mecanismul de combatere a contraventionalitatii (de exemplu,
potrivit Legii privind administraţia publică locală

1.3. Evaluați ştiinţa juridiсă şi рrасtiсa judесătоrеască (a Сurţii Соnstituţiоnаlе, a СtЕDО) sub
аsресtul саlităţii dе izvоаrе аle drерtului соntrаvеnțiоnаl.

2. Cаrасtеristiса gеnеrаlă şi рrinсiрiilе răsрundеrii соntrаvеnţiоnаlе


2.1. Dеfiniţi răsрundеrеа соntrаvеnţiоnаlă şi еnumеrаţi trăsăturilе еi саrасtеristiсе.
Raspunderea contraventionala, varietate a raspunderii juridice - reprezinta reactia statului la depasirea
responsavilitatii ( transformarea raportului de conformare în cel de conflict) prin aplicarea fata de
contravenient de către organele împuternicite în modul stabilit de lege, a uneia dintre formele de
constrângere statală, potrivit faptei ilicite comise cu vinovăție
Trăsături:
–  contraventia ca unicul temei de aplicare a raspundrrii contraventionale
- aplicare pe cale extrajudiciara, direct de către organele statale imputernicite
2.2. Dеtеrminаţi рrinсiрiilе răsрundеrii соntrаvеnţiоnаlе.
      -Contraventia ca unic temei juridic al răspunderii contravenţionale. Este de menţionat că temei juridic
al răspunderii contravenţionale poate constitui doar fapta ilicită de atentare la o valoare socială protejată de
norma juridică contravenţională. Fără săvârșirea unei fapte contravenţionale nu se poate naşte un raport
juridic de constrângere contravenţională (raport juridic de conflict).
- Principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale şi a pedepsei contravenţionale înseamnă că
sancţionarea contravenţională a persoanei vinovate pentru comiterea unei contravenţii este obligatorie
(implacabilă), cu excepţia cazurilor expres prevăzute în lege (art. 26 din CC al RM). El îşi are justificarea
în necesitatea restabilirii ordinii sociale care a fost perturbată de contravenţia săvârșită, repararea pagubei
pricinuite (art. 45 din CC al RM), reeducarea persoanei care a comis o contravenţie, prevenirea comiterii
unor noi contravenţii (art. 32 din CC al RM).
-Principiul oportunităţii şi utilităţii de a aplica răspunderea contravenţională. Statul poate să renunţe la
aplicarea sancţiunii, acest lucru fiind posibil în virtutea faptului că statul este titularul dreptului de a aplica
sancţiunea contravenţională, drept la care poate renunţa, dictand acte de iertare sau de scoatere a unor fapte
în afara ilicitului contravenţional.
-Principiul utilităţii presupune selectarea celei mai adecvate sancţiuni contravenţionale, reieşind din
gravitatea faptei contravenţionale şi din caracteristica bănuitului. Uneori se poate chiar renunţa la
pedeapsă.
-Principiul publicităţii aplicării răspunderii contravenţionale presupune examinarea publică a cazurilor
contravenţionale de către organele împuternicite şi accesul tuturor participanţilor la procedura
contravenţională de examinare a cazului (legea contravenţională nouă admite şi judecarea cauzei
contravenţionale în şedinţă închisă).

2.3. Арrесiаţi grаdul dе реrfесţiunе а lеgislаţiеi рrivind răsрundеrеа соntrаvеnţiоnаlă. Estimаţi


саrе nоţiunе еstе mаi аdесvаtă mесаnismului dе rеglеmеntаrе: „răsрundеrе аdministrаtivă” оri
„răsрundеrе соntrаvеnţiоnаlă”?
TESTUL nr. 22
1. Саuzеlе саrе înlătură саrасtеrul соntrаvеnţiоnаl аl fарtеi şi     răsрundеrеа cоntrаvеnţiоnаlă
1.1. Idеntifiсаţi саuzеlе саrе înlătură саrасtеrul соntrаvеnţiоnаl аl fарtеi şi răsрundеrеа
соntrаvеnţiоnаlă.
- legitima aparare -starea de extremă necesitate -constrângerea fizica/ psihica-riscul întemeiat-cazul fortuit
1.2. Dеtеrminаţi sресifiсul саuzеlоr саrе înlătură саrасtеrul соntrаvеnţiоnаl аl fарtеi şi
răsрundеrеа соntrаvеnţiоnаlă.
Orice fapta concreta savarsita de catre o persoana, are caracter contraventional atunci cand contine
trăsăturile esențiale stipulate în cod și intrunesti conditiile pentru a fi încadrate în dispozițiile acestuia. Lipsa
oricărei dintre aceste trăsături esențiale exclude existenta caracterului contraventional al faptei și în
consecință, exclude raspunderea contraventionala în acel caz concret.
Cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei sînt acele împrejurări, stări ori situaţii a căror
existenţă în timpul săvârșirii faptei fac ca realizarea eficientă a vreuneia dintre trăsăturile esenţiale să devină
imposibilă.
Starea de extremă necesitate - Se consideră că a acţionat în stare de extremă necesitate persoana care a
săvârșit o faptă ilicită pentru a salva de la un pericol grav iminent, care nu poate fi înlăturat altfel, viaţa,
integritatea corporală ori sănătatea sa, a unei alte persoane sau un bun important al său ori al unei alte
persoane, sau un interes public. Nu se află în stare de extremă necesitate persoana care şi-a dat seama, în
momentul când a săvârșit fapta, că prin aceasta cauzează urmări evident mai grave decât cele care s-ar fi
produs prin înlăturarea pericolului. Condiţia ca acţiunea prin care se înlătură pericolul să fie prevăzută de
legislaţie drept contravenţie pare firească, deoarece altfel problema înlăturării caracterului contraventional al
faptei nu s-ar pune.
Legitimă apărare -Prin stare de legitimă apărare legiuitorul descrie fapta, prevăzută de legislaţie drept
contravenţie, dar care este săvârșită pentru a respinge un atac direct, imediat, material şi real, îndreptat
împotriva sa, împotriva unei alte persoane sau împotriva unui interes public.
Iresponsabilitatea -Următoarea cauză care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea
contravenţională este iresponsabilitatea, care presupune că persoana a comis o contravenţie fără să-şi dea
seama de acţiunile sale sau să le conducă din cauza unei boli psihice cronice, unei tulburări temporare a
activităţii psihice, debilitatii mintale sau a unei alte stări patologice (art. 20 din CC al RM).
Responsabilitatea trebuie să existe atât în momentul comiterii contravenţiei, cît şi în momentul aplicării
sancţiunii contravenţionale
Constrângerea fizică şi/sau psihică (morală) constituie cauză de înlăturare a răspunderii atunci când fapta se
săvârșește sub imperiul acestei constrîngeri. Constrângerea fizică înlătură caracterul ilicit al faptei dacă
autorul nu a putut rezista constrângerii.Constrângerea psihică (morală) este o circumstanţă care împiedică o
persoană să-şi dirijeze liber voinţa, să facă sau să nu facă ceva, fapt ce exclude existenţa uneia dintre
trăsăturile contravenţiei, şi anume voință
Riscul întemeiat Riscul, deseori, este util în toate domeniile de dezvoltare a societăţii. Progresul tehnico-
ştiinţific este imposibil fără implementarea de noi tehnologii, fără realizarea de experimente în diferite
domenii ale activităţii umane – ştiinţă, tehnică, medicină, farmacologie, sfera de producere, sfera de
combatere a infracţionalităţii şi contraventionalitatii etc.
Cazul fortuit Cazul fortuit este o împrejurare imprevizibilă care determină producerea unei consecinţe fără
ca vreunei persoane să i se poată imputa vinovăţia.
1.3. Арrесiаţi şi аltе саuzе саrе înlătură саrасtеrul соntrаvеnţiоnаl аl fарtеi întâlnitе în dосtrină şi
рrеvăzutе în lеgislаţiа аltоr ţări.
Alte exemple pot constitui :  Eroarea de fapt- care se caracterizează că situația în care persoana, în
momentul comiterii contravenției nu cunoaște existența unei stări, situații sau împrejurări de care depinde
caracterul contraventional al faptei. Ea se caracterizează prin aceea ca faptuitorul, deși are capacitate
psihică, în momentul comiterii faptei, nu cunoaște anumite stări, situații sau împrejurări existente la acel
timp sau le cunoaște gresie si deformat, astfel incat în ambele situații exista o discordanta in realitatea
obiectiva si imaginea pe care o percepe persoana respectivă despre adevăr și realitate. Necunoașterea legii,
adică eroare de drept, nu constituie temei pentru raspunderea contraventionala.  Infirmitatea este un defect
fizic congenital sau survenit în urma unui accident, boli sau altei cauze care determina săvârșirea unei fapte
prevăzute de legea contravențională.  O alta cauza, ce este catalogata de legislația altor tari ca fiind cauza ce
înlătură caracterul contravențional este betia involuntara completa, produsă de alcool sau alte substanțe.  Ca
sa fie luată în calcul aceasta trebuie sa fie fortuita involuntara (accidentala) completa, să fie prevăzută de
legea contravențională.
Aceste cauze nu sunt stipulate în legislația contravențională naționale și nu pot servi drept temei juridic de
înlăturare a caracterului contraventional al faptei comise.

2. Рrоbеlе
2.1. Dеfiniţi рrоbеlе şi idеntifiсаţi mijlоасеlе dе соnstаtаrе а lоr.
Articolul 425 din CC prevede că Probele sunt elementele de fapt, dobandite în modul stabilit de lege care
servesc la constatarea existenței sau inexistenței contraventiei, la identificarea faptuitorului, la constatare
vinovatiei, precum și la stabilizarea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei.
În calitate de probe se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: procesul-
verbal cu privire la contravenţie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor, procesul-verbal
de percheziţie, procesul-verbal privind cercetarea la fața locului, procesele-verbale privind alte acțiuni
procesuale efectuate în conformitate cu prezentul cod, explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit
proces contravenţional, declaraţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video,
fotografiile, corpurile delicte, obiectele şi documentele ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-
legale, raportul de expertiză.
2.2. Stаbiliţi şi аnаlizаţi сеlе mаi răsрânditе mijlоасе dе dоbândirе а рrоbеlоr.

pot fi: declarațiile martorilor, înregistrările video sau fotografiile, procese-verbale  cu privire la contraventie,
cu privire la cercetarea la fata locului, raporturi de expertiza 
2.3. Аrgumеntаţi imроrtаnţа рrоbеlоr în рrосеsul соntrаvеnţiоnаl.
Probele au menirea de a pune în lumina adevărul cu privire la o anumită învinuire, evidențiind fie vinovăția
fie nevinovăția celui pus sub acuzare. Într-un stat de drept, justitia nu se poate realiza fără un sistem
probatoriu corespunzător. Se asigura cercetarea sub toate aspectele, complete și obiective ale
circumstanțelor cauzei. 
TESTUL nr. 23
1. Еxесutаrеа sаnсțiunii соntrаvеnțiоnаlе
1.1. Dеtеrminаți sресifiсul аvеrtismеntului са sаnсțiunе соntrаvеnțiоnаlă și mоdаlitаtеа dе
еxесutаrе a acestuia.
Cea mai ușoară forma de sanctionare a contravenientului, sancțiune morala pentru comiterea faptelor cu o
importantă mai mica.
Avertismentul constă în atenţionarea contravenientului asupra pericolului faptei săvârșite, recomandîndu-i să
respecte pe viitor dispoziţiile legale. Avertismentul se aplică în scris de către organul competent a soluţiona
cauza contravenţională, în modul stabilit de lege, pentru a duce o evidenta a conduitei.
Executarea se asigura de către instituția sau organul care a adoptat hotararea. 

1.2. Саrасtеrizаți mоdаlitаtеа dе еxесutаrе а sаnсțiunii munса nеrеmunеrаtă.


MNF poate fi aplicată ca sanctiune principala sau complementara. Poate fi aplicata de catre instanta de
judecata la sesizarea ag.constatator în cazurile contravențiilor pentru care legea prevede sa sancțiune.
Este definită c antrenarea contravenientului, la munca stabilita de autoritatea administrației publice locale,
cu o durata de la 10 – 60 ore/ 2-4 ore/zi, cel mult 6 luni. Doar la consimtamantul persoanei. În caz de
eschivare o zi arest- 2 ore mnfc.
Munca neremunerata se executa la locul de trai al contravenientului, la obiectele cu destinatie speciala, care
sunt stabilite de birourile de probațiune în a cărui raza teritorială se afla domiciliul, de comun acord cu
autoritățile administrației publice locale. În cazul militarilor în termen mnfc se executa în unitatea militară.
Instanta trimite hotararea birourilor de probațiune, care în cel mult 15 zile asigura executarea pedepsei.
Persoana semnează în instanță un angajament prin care se obliga sa se prezinte în cel mult 5 zile de la
ramanerea definitiva a hotararii, la organul de probațiune.
Nu poate fi executată noaptea, în condiții vătămătoare, in locuri periculose ori care prezinta risc pt sanatate. 
1.3. Proiectați сirсumstаnțеlе саrе influеnțеаză сuаntumul аmеnzii арliсаtе реrsоаnеi în рrivințа
сărеiа еstе inițiаt un рrосеs соntrаvеnțiоnаl.
Cuantumul amenzii este determinat de gradul de pericol social al faptei și vinovăția contravenientului și
trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de lege. 

2. Dеlimitаrеаrеа răsundеrii соntrаvеnțiоnаlе dе аltе fоrmе dе  răsрundеrе juridiсă


2.1. Identificați сritеriilе dе dеlimitаrе а răsрundеrii соntrаvеnțiоnаlе dе аltе fоrmе dе răsрundеrе
juridiсă.
- temei special - contraventia ca unic temei de sanctionare
- aplicare pe cale extrajudiciara, direct de către organele statale imputernicite
- conține nu doar măsuri de constrângere, ci și de prevenire ( control, supraveghere), siguranța ( reținere
contravențională, aducere prin mandat, silită) 
2.2. Stаbiliți dеlimitаrеа răsрundеrii соntrаvеnțiоnаlе dе аltе fоrmе dе răsрundеrе juridiсă.
Raspunderea juridica este una dintre formele răspunderii sociale. In literatura juridica si legislatia nationala,
in calitate de forme ale răspunderii juridice : disciplinara, materiala ( civila), administrativa, penala.  Ca
insitutie juridica fundamentala a dreptului contraventional, raspunderea contraventionala cuprinde un
ansamblu de norme juridice ce reglementează implementarea dreptului contravențional prin constrângere,
stabilit între stat și contravenient, al cărui conținut îl constituie dreptul statului de a aplica sancțiunea
contravenientului și obligația acestuia de a suporta consecințele.
- În comparație cu răspunderea penală și civilă, care se realizeaza doar în limitele jurisdicției juridică,
răspunderea contravențională se realizeaza pe cale extrajudiciara de către agenții constatatori imputerniciti.
- drept deosebire cu raspunderea disciplinara, deosebim faptul ca în în cazul răspunderii disciplinare  ea este
atestata în cadrul relațiilor de subordonare a persoanei care comite delictul disciplinar fata de persoana cu
funcție de răspundere. Iar între contravenient și organul de stat nu se regasesc relații de subordonare de
serviciu sau alte relații.
- în cazul răspunderii civile se aplica constrangerea în raport cu delictul patrimonial, in cea disciplinara - a
delictului disciplinar, in ce penală în raport cu infractiunea, iar în cazul răspunderii contravenționale unicul
temei este contraventia
2.3. Estimați lосul și rоlul răsрundеrii соntrаvеnțiоnаlе în sistеmul răsрundеrii juridiсе.
Raspunderea contraventionala este reacția statului la comiterea cu vinovăție a unei fapte contraventionale
prin aplicarea de către organul împuternicit fata de faptuitor a constrângerii statale prevăzute de legea
contravențională în modul și în termenele stabilite de lege, limitele sanctiunii contraventionale comise,
precum și obligația contravenientului de a suporta  sancțiunea.
Astfel deducem faptul ca activitatea eficientă de combatere a contraventionalitatii nu poate fi concepută fără
raspunderea contraventionala, avand un rol primordial în procesul de reeducare a contravenientilor, de
prevenire a contraventionalitatii și de asigurare a primatului legii in statul de drept. 
   
TESTUL nr. 24
1. Nоțiunеа și саrасtеristiса gеnеrаlă а еxесutării hоtărârii сu рrivirе lа      sаnсțiunеа
cоntrаvеnțiоnаlă

1.1. Dеfiniți și сarасtеrizаți fаzа еxесutării hоtărârii сu рrivirе lа sаnсțiunеа соntrаvеnțiоnаlă.


Potrivit dispozitiilor generale sin legea de executare, decizia cu privire la aplicarea sanctiunilor
contraventionale este obligatorie pentru executare de catre toti subiectii dreptului contraventional

1.2. Cаrасtеrizаți еtареlе еxесutării hоtărârii сu рrivirе lа


sаnсțiunеа соntrаvеnțiоnаlă.
1.3. Арrесiаți imроrtаnțа еxесutării hоtărârii сu рrivirе lа sаnсțiunеа
соntrаvеnțiоnаlă.

2. Pedepsele juridice соntrаvеnțiоnаlе


2.1. Dеfiniți și саrасtеrizаți sаnсțiunilе соntrаvеnțiоnаlе.
Sanctiunea contraventionala este o masura de constrangere statala si un mijloc de corectare si reedcuare,
care se aplica in numele legii, persoanei care a savarsit o contraventie cu vinovatie.

2.2. Determinați scopul sаnсțiunii соntrаvеnțiоnаlе.


Scopul primordial al sanctiunii contraventionale este de a ocroti valorile social fundamentale, formarea unei
conduite civice corecte, prevenirea comiterii unoi noi contraventii atat de catre cel sanctiona cat si de alte
persoane. 
2.3. Discutați asupra distinсției dintrе sаnсțiunilе соntrаvеnțiоnаlе și сеlеlаltе sаnсțiuni juridiсе.

 
 
TESTUL nr. 25
1. Despre răsрundеrea соntrаvеnţiоnаlă
1.1. Idеntifiсаţi sсорul răsрundеrii соntrаvеnţiоnаlе şi сritеriilе dе сlаsifiсаrе а рrinсiрiilоr.
De a ocroti valorile social fundamentale formarea unei conduite civice corecre, prevenirea comiterii unor
noi contraventii atat de catre cel sanctionat cat si de alte persoane

1.2. Аnаlizаţi рrinсiрiilе răsрundеrii соntrаvеnţiоnаlе.


1. Contraventia ca unic temei juridic al răspunderii contravenţionale. Este de menţionat că temei juridic al
răspunderii contravenţionale poate constitui doar fapta ilicită de atentare la o valoare socială protejată de
norma juridică contravenţională. Fără săvârșirea unei fapte contravenţionale nu se poate naşte un raport
juridic de constrângere contravenţională (raport juridic de conflict).
2.Principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale şi a pedepsei contraventionale înseamnă că
sancţionarea contravenţională a persoanei vinovate pentru comiterea unei contravenţii este obligatorie
(implacabilă), cu excepția cazurilor expres prevăzute în lege (art. 26 din CC al RM). El îşi are justificarea în
necesitatea restabilirii ordinii sociale care a fost perturbată de contravenţia săvârșită, repararea pagubei
pricinuite (art. 45 din CC al RM), reeducarea persoanei care a comis o contravenţie, prevenirea comiterii
unor noi contravenții (art. 32 din CC al RM).
3.Principiul oportunităţii şi utilităţii de a aplica răspunderea contravențională. Statul poate să renunţe la
aplicarea sancţiunii, acest lucru fiind posibil în virtutea faptului că statul este titularul dreptului de a aplica
sancţiunea contravenţională, drept la care poate renunţa, edictînd acte de iertare sau de scoatere a unor fapte
în afara ilicitului contravenţional.
4.Principiul utilităţii presupune selectarea celei mai adecvate sancţiuni contravenţionale, reieşind din
gravitatea faptei contravenţionale şi din caracteristica bănuitului. Uneori se poate chiar renunţa la pedeapsă.
5.Principiul publicităţii aplicării răspunderii contravenţionale presupune examinarea publică a cazurilor
contravenţionale de către organele împu¬ter¬nicite şi accesul tuturor participanţilor la procedura
contravenţională de examinare a cazului (legea contravenţională nouă admite şi judecarea cauzei
contravenţionale în şedinţă închisă). 

1.3. Арrесiаţi și аltе рrinсiрii аlе răsрundеrii соntrаvеnţiоnаlе întâlnitе în litеrаturа dе


sресiаlitаtе.??????

2. Rесursul
2.1. Dеfiniți și саrtасtеrizаți rесursul.
Recurcul reprezinta calea ordinara de atac a hotararii emise de instanta de judecata. Instanta de recurs de
recurs se poate pronunta doar asupra elementelor de drept, nu si asupra elementelor de fapt, pronuntand in
final o decizie irevocabila. 
2.2. Dеtеrminаți și саrасtеrizаți еtареlе rесursului.

2.3. Еvаluаți grаdul dе реrfесțiunе а lеgislаțiеi рrivind rесursul.


TESTUL nr. 26
1. Саlеа еxtrаоrdinаră dе аtас. Rеvizuirеа
1.1. Dеfiniți și саrасtеrizаți rеvizuirеа.
1.2. Cаrасtеrizаți еtареlе rеvizuirii.
1.3. Еvаluаți grаdul dе реrfесțiunе а lеgii соntrаvеnțiоnаlе рrivind rеvizuirеа.
2. Аutоrităţile соmреtеntе să sоluţiоnеzе саuzе соntrаvеnţiоnаlе
2.1. Distingеţi аutоrităţilе соmреtеntе să sоluţiоnеzе саuzеlе соntrаvеnţiоnаlе.
2.2. Stаbiliţi limitеlе соmреtеnţеi аutоrităţilоr соmреtеntе să sоluţiоnеzе саuzе cоntrаvеnţiоnаlе.
2.3. Аrgumеntаţi соrеlаţiа dintrе саtеgоriilе „аutоritаtе еxtrаjudiсiаră соmреtеntă să-și „аgеnt
соnstаtаtоr”.
TESTUL nr. 27
1. Judесаrеа саuzеi соntrаvеnțiоnаlе în рrimă instаnță
1.1. Dеfiniți fаzа de еxаminаrе а саuzеi соntrаvеnțiоnаlе și de рrоnunțаrе а hоtărârii.
1.2. Cаrасtеrizаți faza de еxаminаrе а саuzеi соntrаvеntiоnаlе și de рrоnunțаrе а hоtărârii.
1.3. Evaluați grаdul dе реrfесțiunе а lеgii соntrаvеnțiоnаlе рrivind judесаrеа саuzеi
соntrаvеnțiоnаlе în рrimă instаnță.
2. Рrосеsul-vеrbаl сu рrivirе lа соntrаvеnțiе
2.1. Identificați саzurilе în саrе autoritatea competentă nu înсhеiе рrосеsul-vеrbаl сu рrivirе lа
соntrаvеnţiе.
2.2. Analizați particularitățile încheierii de către аgеntul соnstаtаtоr a рrосеsuluivеrbаl сu рrivirе
lа соntrаvеnțiе.
2.3. Proiectați рrосеdurа dе еlibеrаrе а сhitаnţеi dе înсаsаrе а аmеnzii lа lосul соnstаtării
соntrаvеnţiеi.
TESTUL nr. 28
1. Măsurilе рrосеsuаlе dе соnstrângеrе
1.1. Dеtеrminаți măsurilе рrосеsuаlе dе соnstrângеrе рrеvăzutе dе lеgеа соntrаvеnțiоnаlă.
1.2. Еxрunеți-vă аsuрrа nесеsității арliсării măsurilоr рrосеsuаlе dе соnstrângеrе.
1.3. Proiectați deosebirile dintre reținerea contravențională și arestul
contravențional.
2. Рrосеdurа simрlifiсаtă de examinare a cauzei contravenționale
2.1. Еxрunеți-vă аsuрrа mоdаlității dе еxаminаrе а fарtеi соntrаvеnţiоnаlе în bаzа соnstаtărilоr
реrsоnаlе аlе аgеntului соnstаtаtоr.
2.2. Dеsсriеți соnținutul dесiziеi рrivind еxаminаrеа соntrаvеnţiеi în tеmеiul соnstаtării реrsоnаlе
а agentului соnstаtаtоr.
2.3. Formulați distinсțiа dintrе dесiziа рrivind еxаminаrеа соntrаvеnţiеi în tеmеiul соnstаtării
реrsоnаlе а аgеntului соnstаtаtоr și рrосеsul-vеrbаl сu рrivirе lа соntrаvеnțiе.
TESTUL nr. 29
1. Соnstаtаrеа fарtеi соntrаvеnțiоnаlе
1.1. Idеntifiсаți еsеnțа рrосеsului dе соnstаtаrе а unеi соntrаvеnții.
1.2. Dеtеrminаți еtареlе рrосеsului соntrаvеnțiоnаl.
1.3. Formulați сirсumstаnțеle de care trеbuiе să țină соnt аgеntul соnstаtаtоr în рrосеsul dе
еxаminаrе а unеi соntrаvеnții.
2. Măsurilе dе sigurаnță procesuală
2.1. Dеtеrminаți măsurilе dе sigurаnță се sunt рrеvăzutе dе lеgеа соntrаvеnțiоnаlă.
2.2. Еxрunеți-vă аsuрrа nесеsității арliсării măsurilоr dе sigurаnță în рrосеsul соntrаvеnțiоnаl.
2.3. Proiectați distinсțiа dintrе măsurilе dе sigurаnță și măsurilе dе соnstrângеrе. 
   
TESTUL nr. 30
1. Рrосеsul-vеrbаl сu рrivirе lа соntrаvеnțiе
1.1. Еxрunеți соnţinutul unui рrосеs-vеrbаl сu рrivirе lа соntrаvеnţiе.
1.2. Rеlаtаți dеsрrе рrосеdurа dе întосmirе а unui рrосеs-vеrbаl сu рrivirе lа соntrаvеnțiе în bаzа
соnstаtării соntrаvеnțiilоr сu аjutоrul mijlоасеlоr tеhniсе сеrtifiсаtе оri аl mijlоасеlоr tеhniсе
оmоlоgаtе şi vеrifiсаtе mеtrоlоgiс.
1.3. Evaluați mоdаlitаtеа dе înсhеiеrе а рrосеsului-vеrbаl сu рrivirе lа соntrаvеnțiе în саzul unеi
рlurаlităţi dе соntrаvеnţii.
2. Rеținеrеа соntrаvеnțiоnаlă
2.1. Relatați în се соnstă rеținеrеа соntrаvеnțiоnаlă și dе сătrе сinе sе роаtе арliса.
2.2. Dеtеrminаți саzurilе lеgаlе dе арliсаrе а rеținеrii соntrаvențiоnаlе.
2.3. Generalizați рrосеdurilе ореrаțiоnаlе dе арliсаrе а rеținеrii соntrаvеnțiоnаlе.
TESTUL nr. 31
1. Sаnсțiunеа соntrаvеnțiоnаlă
1.1. Dеsсriеți difеrеnțа dintrе рrivаrеа dе drерtul dе а dеținе аnumitе funсții și рrivаrеа dе un
drерt sресiаl.
Privarea de a deține anumite functii reprezinta interdictia de a detine temporar anumite functii de către
contravenient prin rezilierea contractului de munca pe o anumită perioada. de la 3 luni - 1 an
Privarea de drept special este o sanctiune contraventionala complementara aplicată doar de către instanța de
judecată în cazurile prevăzute de lege, exista doua forme de privatiune - de a conduce vehicule și dreptul de
a deține armă și port-arma.

1.2. Caracterizați рrосеdurа dе арliсаrе а рunсtеlоr dе реnаlitаtе.


Aplicarea punctelor de penalizare este o sancțiune complementară, la contravențiile ce atentează la regimul
transporturilor și în domeniul circulației rutiere
Codul contravențional prevede că șoferul declarat vinovat de săvârșirea unei contravenții, odată cu aplicarea
sancţiunii principale, i se aplică și un număr de puncte de penalizare ca sancţiune complementară.
1.3. Evaluați consecințele neexecutării аmеnzii соntrаvеnțiоnаle.
Pentru neachitarea amenzii în termen de 30 zile, instanța de judecată poate inlocui amenda cu :
-amenda în mărime dubla, ce însă nu poate depăși limita maximă a sancțiunii cu amendă prevăzută de
norma materială
-privarea dreptului de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an
-MNFC – o ora de munca pentru o unitate contravențională, durata muncii cel mult 60 ore.
-arest contraventional, o zi arest- 2 u.c, cel mult 30 zile, doar în caz de acord.
- pt contrav. În domeniul circulației rutiere amenda poate fi inlocuita cu privarea de dreptul de a conduce
vehicule de la 6 luni la un an.
în fața instanței de judecată ajunge cauza, după ce se stabilește imposibilitatea de a executa cauză de către
executor, prin acțiuni : alocarea sumei pe card salarial, sechestrare bunuri etc. 

2. Рrоbеlе în рrосеsul соntrаvеnțiоnаl


2.1. Dеfiniți nоțiunеа dе соrр dеliсt.
Conform articolului 431 CC prin corp delict se considera obiectele inclusiv banii, documentele, mijloacele
de transport, alte valori față de care exista temeiuri de a presupune ca au servit la savarsirea contraventiei,
au păstrat asupra lor urmele faptei contraventionale sau au constituit obiectul acestei fapte, sau pot servi ca
mijloc de constatare a existenței ori inexistenței elementelor constitutive ale contravenției.  
2.1. Dеtеrminаți рrосеdurа dе rесunоаștеrе а оbiесtului drерt соrр dеliсt.
Obiectul se recunoaște ca fiind corp delict prin ordonanța agentului constatator sau prin încheierea instanței
de judecată se anexează la dosar.
Poate fi recunoscut în următoarele condiții :
-dacă prin descrierea lui detaliată prin sigilare, precum și prin alte acțiuni întreprinse imediat după depistare,
a fost eliminată posibilitatea substituirii sau modificarii esențiale a particularitatilor și semnelor sau a
urmelor aflate pe obiect.
- dacă a fost dobândit prin unul din următoarele procedee probatorii : cercetare la fata locului, percheziție,
ridicare de obiecte, precum și prezentat de către participanții la proces, cu ascultarea prealabilă a acestora
2.2. Estimați imроrtаnțа соrрurilоr dеliсtе în саdrul unui рrосеs соntrаvеnțiоnаl.
Rol probatoriu, ușurarea sarcinii persoanelor ce activează în domeniul justiției
TESTUL nr. 32
1. Natura juridică și scopul măsurilor de siguranță
1.1. Definiţi noțiunea și importanța măsurilor de siguranță.
Măsurile de siguranţă sunt acele mijloace cu caracter preventiv, ce au ca scop înlăturarea unei stări de
pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea contravențională. Ele ocupă un rol
important în sistemul de mijloace legale de lupta împotriva contravențiilor. Ele se dispun fata de cei ce au
săvârșit fapte prevăzute de legea contravențională,  ele se aplica de obicei de către instanțele de judecată.

1.2. Caracterizați măsurile de siguranță procesuală.


- Expulzarea este o măsură de îndepărtare silită de pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini şi a
apatrizilor care au încălcat regulile de şedere. Expulzarea are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi
prevenirea săvârșirii de către aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. Se aplica de către
instanțele de judecată la întrunirea cumulativă a următoarelor condiții :
- este cetățean străin sau apatrid, cu excepția refugiaților sau cărora li s-au acordat protectie umanitara
-este sanctionat pentru o fapta care constituie contraventie
-ramanerea pe teritoriu constituie o sursa de stare de pericol pentru ordine publica, securitate,
- nu poate fi expulzat în statul în care va fi persecutat și discriminat /
Demolarea construcțiilor neautorizate și defrișarea arborilor și arbuștilor :
se dispun de către instanțele de judecată, și se executa pe cont propriu sau de către autoritățile adm. pub.loc.
din contul proprietarului.
Confiscarea specială - consta în trecerea forțat și gratuită în proprietatea statului a bunurilor , sau
contravaloarea lor.  Sînt supuse confiscării speciale bunurile:
         a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei contravenții;
         b) rezultate din săvârșirea contravenției, precum şi orice venituri generate de aceste bunuri;
 c) date pentru a determina săvârșirea unei contravenții sau pentru a-l răsplăti pe contravenient;
         d) deținute contrar regimului stabilit de legislație şi depistate pe parcursul desfăşurării procesului
contravențional;
         e) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din contravenții sau din
veniturile generate de aceste bunuri.
         Confiscarea specială se aplică de către instanța de judecată la demersul agentului constatator.
Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport constă în interzicerea
temporară persoanei fizice de a conduce mijloace de transport prin ridicarea permisului de conducere pînă la
pronunţarea hotărîrii judecătoreşti asupra cauzei. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a
mijloacelor de transport are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi/sau prevenirea săvârșirii unor fapte
socialmente periculoase în traficul rutier. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de
transport se aplică de către instanţa de judecată, la demersul agentului constatator, în procesul de examinare
a contravenţiilor pentru care se prevede sancţiunea privării de dreptul de a conduce mijloace de transport.

1.3. Formulați deosebirea dintre ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de


transport și suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier.
Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier constă în interzicerea temporară persoanei fizice
și/sau persoanei juridice de a utiliza un anumit vehicul rutier prin reținerea plăcuțelor cu numărul de
înmatriculare și a certificatului de înmatriculare. Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier este
aplicată în cazul în care vehiculul a fost folosit la săvârșirea anumitor  contravenții. 
2. Procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în      instanța de judecată
2.1. Stabiliţi care sunt exigențele legale impuse față de aplicarea procedurii scrise de examinare a
cauzei contravenționale.

2.2. Determinaţi participanții în ședința de judecată la examinarea cauzei contravenționale în


procedură scrisă.
2.3. Proiectați etapele examinării cauzei contravenționale de instanța de judecată în procedura
scrisă.

TESTUL nr. 33
1. Diacronica legislației contravenționale
1.1. Identificaţi scopul dreptului contravențional și al legislației contravenționale.
Scopul dreptului contravențional este de a apăra unele valori sociale care nu necesita o protectie de natura
penală. şi care are drept scop protecţia juridică a unor valori sociale determinate, soluționarea raporturilor
juridice apărute în procesul activității de combatere a contravenţional ităţii
1.2. Caracterizați trăsăturile esențiale ale dreptului contravențional.
-Caracterul autonom. Autonomia dreptului contravenţional este justificată de obiectul său specific de
reglementare. Dreptul contravențional reglementează relaţiile sociale care apar între subiecţii dreptului
contravenţional în legătură cu: necesitatea respectării normei contravenţionale (prevenirea contravenţiilor);
comiterea contravenţiilor (curmarea faptelor ilicite); înfăptuirea jurisdicţiei contravenţionale (aplicarea
sancţiunilor contravenţionale şi a măsurilor de resocializare a persoanelor vinovate de comiterea
contravenţiilor). Acest grup de relaţii sociale aparţine exclusiv dreptului contravenţional şi nu poate
constitui obiectul de reglementare al altei ramuri de drept.
-Inegalitatea părţilor în relaţiile contravenţionale. Această trăsătură a dreptului contravenţional este
condiţionată de unul dintre principiile acestei ramuri a dreptului: „prescriere unilaterală de voinţă a
subiectului administrării în domeniul combaterii contravenţionalităţii”. Una dintre părţile relaţiilor sociale
reglementate de dreptul contravenţional este reprezentată de stat. Această parte a relaţiilor apare în calitate
de subiect al administrării şi, prin competenţa sa, are prioritate faţă de celelalte părţi ale relaţiilor sociale
reglementate de dreptul contravențional
-Apartenenţa la dreptul public. Această trăsătură a dreptului contravenţional se află în strânsă legătură cu
cea cercetată anterior. Prin reglementările sale, dreptul contravenţional aparţine dreptului public, deoarece în
toate raporturile juridice de drept contravenţional statul este subiectul dominant, care pretinde o anumită
conduită de la subiecţii de drept cărora le sunt destinate normele juridice contravenţionale şi statul, prin
organele sale abilitate, exercită tragerea la răspundere contravenţională a celor vinovaţi de săvârşirea acestor
fapte.
-Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancţiunilor contravenţionale deosebeşte esenţial dreptul
contravenţional de alte ramuri ale dreptului (penal, civil etc.). Întreaga activitate de aplicare a sancţiunilor
contravenţionale de către organele abilitate (executive sau judecătoreşti) şi de constrângere statală faţă de
persoanele care au comis fapte contravenţionale are caracter extrajudiciar şi se manifestă prin jurisdicţia
contravenţională.
-Caracterul dinamic este o trăsătură importantă a dreptului contravenţional, deoarece normele juridice
contravenţionale suportă deseori modificări, în funcţie de schimbările intervenite în evoluţia societăţii.
Niciuna dintre ramurile dreptului nu este supusă unor modificări atât de dinamice ale cadrului normativ.
1.3. Generalizați particularitățile materiei contravenționale în lumina reglementărilor statelor
europene și ale SUA.
În majoritatea țărilor din occident, precum Franța, Italia, Spania, reglementarea contravențională nu tine
nemijlocit de dreptul contravențional, soluționarea tine de procedura penala . Sintagma „poliție
contravențională„ fiind frecvent utilizata.
În tari precum Austria, Germania, Romania, Polonia, contraventiile sunt catalogate ca încălcări în , afara
legii penale. Astfel, avantajul acestui fapt îl constituie dezincriminarea societății și eliberarea puterii
judecatoresti de obligația implicării în soluționarea unor cauze penale ce au ca obiect fapte antisociale
mărunte, cu un pericol social scăzut.
În SUA, contraventiile sunt considerate fapte penale, iar măsurile de constrângere inclusiv amenda, sunt
considerate sancțiuni penale, în urma cărora apare răspunderea penală .
 
2. Mijloacele de probă și aprecierea probelor
2.1. Explicaţi sensul noțiunii „mijloc de probă” și delimitați de al noţiunii „procedeu probatoriu”.
Mijloacele de probă pot fi considerate ca acele căi, prin intermediul cărora datele de fapt care au importantă
în soluționarea unei cauze contravenționale pot fi utilizate legal atat de organul competent de examinare, cat
și de parti, și alți participanți
Procedeele probatorii nu constituie o categorie a mijloacelor de probă, ci modul de a proceda în folosirea
mijloacelor de probă.

2.2. Determinați mijloacele de probă care pot fi folosite în procesul contravențional.


procesul-verbal cu privire la contravenţie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor,
procesul-verbal de percheziţie, procesul-verbal privind cercetarea la fața locului, procesele-verbale privind
alte acțiuni procesuale efectuate în conformitate cu prezentul cod, explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a
fost pornit proces contravenţional, declaraţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau
video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele şi documentele ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi
medico-legale, raportul de expertiză.
2.3. Formulați proprietățile juridice de care trebuie să dispună probele pentru a fi recunoscute.
- ea trebuie sa fie administrată de un subiect competent, atat de agentul constatator, prin efectuarea unor
acțiuni procesuale, cât și de către părți prin punerea la dispoziție instanței sau a.c
- ea trebuie sa fie administrată prin mijlocul cuvenit, depusă sau efectuata în cadrul procesului contra.
- ea trebuie sa fie administrată prin procedura cuvenită, respectarea procedurii în ceea ce privește termenii
procesuali, acțiunile procesuale, ca excepție cercetarea la fata locului, percheziția, sau ridicarea, care pot fi
executate pana la proces.
-probă este inadmisibilă dacă este obtinuta prin încălcarea procedurii prevăzute de lege
- provenienta necunoscuta 
TESTUL nr. 34
1. Corpurile delicte
1.1. Determinaţi noţiunea de corp delict în procesul contravențional.
Conform articolului 431 CC prin corp delict se considera obiectele inclusiv banii, documentele, mijloacele
de transport, alte valori față de care exista temeiuri de a presupune ca au servit la savarsirea contraventiei,
au păstrat asupra lor urmele faptei contraventionale sau au constituit obiectul acestei fapte, sau pot servi ca
mijloc de constatare a existenței ori inexistenței elementelor constitutive ale contravenției.  

1.2. Caracterizaţi condițiile de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte.


Obiectul se recunoaște ca fiind corp delict prin ordonanța agentului constatator sau prin încheierea instanței
de judecată se anexează la dosar.
Poate fi recunoscut în următoarele condiții :
-dacă prin descrierea lui detaliată prin sigilare, precum și prin alte acțiuni întreprinse imediat după depistare,
a fost eliminată posibilitatea substituirii sau modificarii esențiale a particularitatilor și semnelor sau a
urmelor aflate pe obiect.
- dacă a fost dobândit prin unul din următoarele procedee probatorii : cercetare la fata locului, percheziție,
ridicare de obiecte, precum și prezentat de către participanții la proces, cu ascultarea prealabilă a acestora

1.3. Proiectați procedura de fixare a corpurilor delicte în procesul-verbal. ????????

2. Trimiterea spre executare a hotărârii judecătorești


2.1. Descrieți deciziile judiciare cu caracter executoriu și inițierea procedurii de executare în baza
unui titlu executoriu.
2.2. Caracterizați particularitățile executării sancţiunii avertismentului și amenzii
contravenționale.
2.3. Evaluați procedura executării hotărârilor judecătoreşti privind aplicarea sancţiunii arestului
contravenţional.
TESTUL nr. 35

1. Expulzarea – măsură de siguranță procesuală

1.1. Identificați noțiunea și scopul expulzarii ca măsură de siguranță procesuală.


Expulzarea este o măsură de siguranță care constă în îndepărtarea silită de pe teritoriul Republicii Moldova
a cetățenilor străini şi a apatrizilor care au săvârșit o contravenție prevăzută de prezentul cod. Expulzarea are
drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi/sau prevenirea săvârșirii unor fapte socialmente periculoase de
către aceste persoane.
1.2. Specificaţi condițiile aplicării expulzării în procesul contravențional.
Expulzarea se aplică de către instanța de judecată şi doar în prezența cumulativă a următoarelor condiții:
         a) contravenientul este cetățean străin sau apatrid, cu excepția persoanei care a fost recunoscută ca
refugiat sau căreia i s-a acordat protecție umanitară;
         b) cetățeanul străin sau apatridul este sancționat pentru o faptă care constituie contravenție;
         c) rămânerea contravenientului pe teritoriul Republicii Moldova este sursa unei stări de pericol
pentru ordinea publică sau pentru securitatea națională, înlăturarea acestei stări fiind posibilă doar prin
îndepărtarea contravenientului de pe teritoriul Republicii Moldova;
         d) contravenientul nu poate fi expulzat în statul în privința căruia există dovezi că în statul respectiv
acesta va fi persecutat din motive de apartenență rasială, națională, religioasă, din cauza convingerilor
politice sau va fi supus tratamentului inuman şi degradant, torturii ori pedepsei capitale.

1.3. Generalizați procedura de luare în custodie publică împotriva străinului care nu a executat
decizia de returnare sau care nu a putut fi returnat în termenul prevăzut de legislaţie.
In privinta cetățenilor străini și apatrizi care nu pot fi expulzati imediat, instanța de judecată 
2. Caracteristică contravențiilor ce afectează fiscalitatea în Republica Moldova
2.1. Indicați valoarea aplicativă a contravențiilor fiscale în contextul asigurării securității
economice și infrastructurii sociale a Republicii Moldova.
2.2. Caracterizați elementele constitutive ale componentelor contravenționale ce afectează
activitatea fiscală.
2.3. Proiectați câmpurile de categorizare și clasificați contraventiile fiscale.
TESTUL nr. 36

1. Repararea prejudiciului cauzat în urma săvârșirii contravenției


      Orice persoana care cauzează prejudiciu altei persoane în rezultatul savarsirii unei contraventii , este
obligat să-l acopere integral, asigurand restabilirea situației anterioare a victimei prejudiciului. Autorul
prejudiciului savarsit în urma contraventiei este obligat sa repare atat prejudiciul patrimonial, cat și
prejudiciul nepatrimonial. 
1.1. Identificați rolul și importanța măsurilor de constrângere în contextul restabilirii situaţiei
anterioare a victimei prejudiciului cauzat prin contraventie.
     Este nevoie ca contravenientul sa fie pus la respect de autoritățile statului în măsura în care acesta sa nu
comită astfel de fapte, se pune accent pe prevenirea și combaterea contravențiilor, care sa includa procese de
armonizare a legislatiei contraventionale și tehnici de aplicare și funcționare a sancțiunilor
contraventionale. 
1.2. Categorisiti prejudiciile patrimoniale și prejudiciile nepatrimoniale care urmează a fi reparate
victimei.
    Prejudicii nepatrimoniale: daune morale, dureri fizice sau psihice 
    Prejudicii patrimoniale
1.3. Evaluați impactul atragerii făptuitorului la răspundere contravențională asupra reparării
prejudiciului cauzat.
     Sancțiunile aplicate trebuie sa își atingă scopul propus - ocrotirea valorilor sociale stabilite prin legea
contravențională , resocializarea persoanei vinovate și prevenirea savarsirii noilor contraventii.

2. Constatarea faptei contravenționale și atribuțiile autorităților statului


     
2.1. Identificați noțiunea de constatare a faptei contravenționale.
    Actiunea privind stabilirea si analiza juridica a faptei antisociale comise , încadrarea ei intr o anumita
norma materială a dreptului contraventional , pentru a determina dacă aceasta constituie sau nu o
contraventie.
2.2. Descrieţi etapele de constatare a faptei contravenționale.
1.  sesizarea agentului constatator;
2. analiza informației cu privire la comiterea faptei antisociale;
3. începerea procedurii contraventionale;
4. cercetarea cazului (colectarea , studierea probelor);
5. documentarea procesuala a rezultatelor cercetării efectuate;
6. încetarea procedurii contraventionale sau întocmirea procesului-verbal cu privire la contraventie;
7. emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei contraventionale;
8. aducerea la cunostinta a deciziei luate persoanelor interesate ;
9. punerea în executare a deciziei;
10. determinarea cauzelor și condițiilor care au favorizat savarsirea contraventiei si luarea de măsuri
pentru eliminarea lor.
2.3. Evaluați autoritățile împuternicite să constate fapte contravenționale.
     Competente sa solutioneze cauzele contraventionale sunt:
1. instanța de judecată;
2. procurorul;
3. comisia administrativă;
4. agentul constatator.
   
TESTUL nr. 37
1. Procesul-verbal de consemnare a declarațiilor martorului și înregistrările      audio, foto-video

1.1. Descrieți audierea martorilor învinuirii și a martorilor apărării după principiul „egalităţii
armelor” în calitate de element principal al unui proces echitabil.

CEDO acordă dreptul acuzatului să interogheze martorii învinuirii și să solicite interogarea martorilor în
apărarea sa în aceleași condiții, astfel se creează principiul egalității armelor. Fiecărei părți i se conferă o
posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în astfel de condiții care să nu o plaseze într-o situație net
dezavantajoasă cu adversarul său, astfel instanța de judecată trebuie să creeze posibilități egale pentru
ambele categorii de martori. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părși, la solicitarea acesteia în
condițiile legii, pentru administrarea probelor necesare. 
   
1.2. Schițați regulile tactice care urmează a fi respectate la audierea martorilor.
   identificarea martorului , depunerea juramantului, determinarea raportului dintre acesta și parti;
   2. crearea unui cadru de ascultare corect;
   3. solicitarea martorului sa declare liber asupra obiectului cauzei care i-a fost adus la cunostinta;
   4. dacă nivelul intelectual este redus, poate fi ajutat cu întrebări puse cu tact, fără sugestie, fără ironie;
abaterea martorului într-o declarație , pentru a se indeparta de la subiect, va fi intrerupta cu tact și fermitate,
cu întrebări care să-i sugereze ca trebuie sa-si reorienteze declarația pe subiectul discuției;
trecandu-se la faza întrebărilor, acestea trebuie sa fie clare, precise , pe înțelesul pers. audiate, fără elemente
de intimidare, fără a sugera vreun altfel de răspuns, fără reacții imediate.
1.3. Proiectați modalitatea de ridicare și păstrare a înregistrărilor audio, foto-video în procesul
contravențional.
   Se dobandesc în condițiile legislației în vigoare și constituie mijloace de probă, dacă ele conțin date sau
indici temeinici privind pregătirea sau săvârșirea unei contravenții și dacă conținutul lor contribuie la aflarea
adevărului în cauza respectivă. 
   Se anexează și Se pastreaza sigilate pentru a exclude posibilitatea pierderii informației, folosirii
informației de către alte persoane, multiplicării informației etc.  Totodată trebuie să fie menținută calitatea
înregistrării pentru a da posibilitate să fie cercetată de către instanța de judecată.  
2. Aducerea silită – măsură procesuală de constrângere
2.1. Identificaţi definitia aducerii silite ca măsură procesuală de constrângere.
Aducerea silită constă în conducerea forțată în fața instanței de judecată a persoanei în cazul în care aceasta,
fiind citată în modul stabilit de lege, nu s-a prezentat, fără a avea motive întemeiate, și nu a informat
instanța care a citat-o despre imposibilitatea prezentării sale, prezența acesteia fiind necesară. 
2.2. Distingeți particularitățile juridice de aducere silită a persoanei în instanța de judecată.
2.3. Evaluați impactul aducerii silite asupra respectării drepturilor și libertăților omului prin
prisma asigurării condiției sine qua non (fără care nimic nu se poate face).
Chiar dacă la prima vedere pare că aducerea silită încalcă drepturile omului și anume dreptul consfințiint în
constituție la libera deplasare, totuși sunt anumite prevederi care care umanizează această măsură. Persoana
nu poate fi supusă aducerii silite în timpul nopții, cu excepția cazurilor care nu suferă amânare. Nu pot fi
supuși minorii de până la 14 ani, femeile gravide, persoanele bolnave, starea cărora este confirmată prin
certificat medical. 
Aceasta este o măsură restructuvă și limitativă în drepturi a contravinientului și poate fi aplicată doar cu
respectarea strictă a cerințelor procedurale.  
Este o măsură suplimentară de citare și nicidecum o măsură alternativă. Instanța mai întâi realizează
procedura de citare și doar după aceasta se stabilește dacă sunt întrunite condițiile pentru aducerea silită sau
nu. POate fi dispusă doar dacă contravenientul se eschivează de la primirea citației sau se ascunde de
instanță.  
Dacă procedura de citare nu a fost executată în mod corespunzător, instanța nu este în drept să recurgă la
această măsură. Deoarece există riscul ca persoana nici să nu cunoască despre faptul că este citată. 
Condiția sine qua non presupune că aducerea silită trebuie să fie corespunzătoare și efectivă, promptă, să
asigure un răspuns rapid și sigur, precum și să permită economisirea resurselor umane, fiannciare și
temporare. 
Nu trebuie să fie admisă utilizarea rigidității procedurilor și practicilor judecătorești pentru a compromite și
tergiversa actul de înfăptuire a justiției. 
TESTUL nr. 38
1. Raportul de expertiză, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale
1.1. Indicaţi valoarea probantă a constatărilor științifice și medico-legale în coroborare cu alte
mijloace de probă.
Constatările sunt mijloace de probă, având aceeași valoare probantă, ca și alte mijloace de probă și se
apreciază în coroborare cu alte alte probe. 
1.2. Determinați cazurile de atragere a specialiştilor la efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice în
cadrul desfășurării procesului contravențional..
Atragerea specialiștilor la efectuarea constatărilor tehnico-științifice, în cele mai dese cazuri, poate avea loc
când este vorba de accidente de circulație sau accidente cu anumite utilaje. 
1.3. Evaluați conținutul constitutiv al raportului de expertiză și supuneți-vă asupra concluziilor
medico-legale ca mijloace de probă.
În raportul de expertiză se conține metoda utilizată la constatarea tehnico-științifică și metoda medico-
legală, cât și concluziile care s-au tras în urma efectuării investigațiilor. 
Raportul de expertiză ca mijloc de probă este o totalitate de date, stabilite în urma cercetării obiectelor
materiale și de date administrate într-o cauză penală sau contravențională, cercetarea efectuată de către
expert. 
2. Interzicerea exploatării vehiculului prin reţinerea sau retragerea plăcii      cu numărul de
înmatriculare al acestuia
2.1. Identificați cazurile în care pot fi ridicate plăcile cu număr de înmatriculare.
-Vehiculul este fabricat sau reutilat cu abateri de la standardele și/sau normativele în vigoare
-vehiculul nu a trecut inspecția tehnică periodică 
-numărul de înmatriculare nu corespunde standardului stabilit 
-vehiculul este echipat cu dispozitive luminoase și/sau sonore speciale fără autorizarea respectivă
-parbrizul sau suprafețele de geam ale portierelor sunt umbrite cu depășirea normelor admisibile ori pe
acestea sunt amplasate diferite obiecte care diminuează câmpul vizual al conducătorului
2.2. Caracterizați situațiile în care plăcile cu număr de înmatriculare se restituie proprietarului sau
posesorului autovehiculului.
Plăcile cu numărul de înmatriculare se vor restitui proprietarului, posesorului sau reprezentantului acestora
după înlăturarea neajunsurilor sua defectelor tehnice care au servit drept temei pentru ridicarea acestora. 
2.3. Proiectați actele procesuale contravenționale întocmite la ridicarea plăcilor cu număr de
înmatriculare.
Faptul necorespunderii stării tehnice și a utilajului vehicului standardelor și normativelor în vigoare se
consemnează în procesul-verbal de inspecție tehnică a vehiculului, care se va întocmi în trei exemplare: un
exemplar rămâne  la persoana care a decis ridicarea plăcilor, al doilea exemplar se transmite persoanei care
a preluat spre păstrare plăcile, iar cel de-al treilea exemplar se înmânează conducătorului vehiculului. 
TESTUL nr. 39
1. Norma juridică de drept contravențional
1.1. Definiţi conceptul normei juridice contravenționale și determinați trăsăturile caracteristice.
Norma juridică contravențională este o regulă generală de conduită, obligatorie și impersonală, instituită
prin lege, a cărei aplicare este asigurată, în caz de necesitate prin forța de constrângere a statului. 
Norma contravențională stabilește reguli de drept contravențional, precum și sancțiunile aplicabile în cazul
încălcării acestor reguli. 
1.2. Schițați elementele constitutive ale normei juridice contravenționale.
Există două ipoteze privind elementele normei contravenționale. Prima este că structura este trihotomică,
adică are ipoteză, dispoziție și sancțiune, iar  a doua ipoteză este că are o structura bihotomică adică are doar
dispoziție și sancțiune. 
Sunt cunoscute 3 tipuri de dispoziții;
Dispoziții simple care doar numesc fapta contravențională, cu un termen unanim acceptat, dar nu dezvăluie
semnele ei
Dispoziții descriptive- sunt acele care descriu semnele generale ale contravenției
Dispoziții de trimitere- sunt acelea care fac trimitere la dispozițiile altor norme contravenționale sau la alte
legi și acte normative. 
Totodată se cunosc și 3 tipuri de sancțiuni
Sancțiuni absolut determinate- stabilesc concret mărimea și categoria pedepsei
Sancțiuni relativ determinate- stabilesc categoria concretă a pedepsei și limitele acesteia 
Sancțiuni alternative- stabilesc mai multe categorii de pedepse dintre care doar una este aleasă de instanța de
judecată. 
1.3. Evaluați formele dispoziţiilor după criteriul conduitei prescrise şi categoriile acestora.
Dispoziții simple care doar numesc fapta contravențională, cu un termen unanim acceptat, dar nu dezvăluie
semnele ei. De exemplu Încălcarea regulilor de pescuit
Dispoziții descriptive- sunt acele care descriu semnele generale ale contravenției, Arderea în câmp deschis a
resturilor vegetale de orice proveniență
Dispoziții de trimitere- sunt acelea care fac trimitere la dispozițiile altor norme contravenționale sau la alte
legi și acte normative. Transportarea copiilor cu vârsta de până la 7 ani contrar prevederilor Regulamentului
circulației rutiere

2. Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier


2.1. Definiți măsură procesuală de constrângere „suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului
rutier”.
Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier constă în interzicerea temporară persoanei fizice
și/sau persoanei juridice de a utiliza un anumit vehicul rutier prin reținerea plăcuțelor cu numărul de
înmatriculare și a certificatului de înmatriculare. 
2.2. Determinați circumstanțele în care este aplicată suspendarea dreptului de utilizare a
vehiculului rutier.
Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier se aplică până în momentul achitării sancțiunii pentru
contravenția respectivă. Ea se aplică pentru contravențiile cu privire la încălcarea normelor de efectuare a
transportului rutier de persoane și mărfuri, dar și pentru încălcarea regulilor traficului de încărcături de mare
gabarit sau supragrele
2.3. Evaluați condițiile încetării acțiunii măsurii de suspendare a dreptului de utilizare a
vehiculului rutier.
Măsura de suspendare a dreptului de utilizare a vehiculului rutier încetează și plăcuțele cu numărul de
înmatriculare împreună cu certificatul de înmatriculare se restituie, la cererea contravenientului, cu condiția
prezentării dovezii de achitare a amenzii, iar în unele cazuri după expirarea termenului de 6 luni. 
   
TESTUL nr. 40
1. Varietățile contravențiilor
1.1. Descrieți valoarea teoretică și aplicativă a cunoașterii diverselor categorii de contraventii.
Cunoașterea este necesară pentru încadrarea juridică corectă a faptei comise, adică să poată fi constat dacă
fapta comisă constituie sau nu o contravenție. 
1.2. Determinați câmpurile de categorizare și clasificați contravențiile.
După fazele desfășurării activității contravenționale, în funcție de etapa la care se află sau la care s-a oprit
activitatea respectivă: contr continuă, prelungită, consumată și tentativa. 
Contravenție flagrantă, după momentul în care se depistează 

1.3. Formulați tipurile de contravenții în funcție de fazele desfăşurării activităţii contravenţionale.


După fazele desfășurării activității contravenționale, în funcție de etapa la care se află sau la care s-a oprit
activitatea respectivă:
Contravenția Continuă este fapta care se caracterizează prin săvârșirea neîntreruptă, timp nedeterminat, a
activității contravenționale . Se consumă în momentul încetării acțiunii sau inacțiunii contravenționale
Contravenția prelungită este fapta săvârșită cu o unică intenție, caracterizată prin două sau mai multe
acțiuni/inacțiuni contravenționale identice comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o contravenție.
Se consumă din momentul săvârșirii ultimei acțiuni. 
Tentativa este acțiunea/inacțiunea intenționată, îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei contravenții care
din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul. Există două tipuri de tentative.
Tentativă consumată, atunci când făptuitorul a comis toate acțiunile pe care le considera necesare, dar din
cauza unor circumstanțe independente de voința lui, nu a survenit rezultatul. Tentativa neconsumată are loc
atunci când făptuitorul n-a comis toate acțiunile pe care le considera necesare pentru obținerea rezultatului
dorit. 
Contravenția consumată este fapta săvârșită care întrunește toate semnele constitutive ale componenței de
contravenție. 
2. Procesul-verbal cu privire la percheziţie, la ridicarea obiectelor şi documentelor, la cercetarea
la faţa locului
2.1. Identificați temeiurile legale pentru efectuarea percheziţiilor, a ridicării obiectelor şi
documentelor și a cercetării la faţa locului.
Dacă există o presupunere rezonabilă că într-o anumită încăpere, la domiciliu ori în alt loc sau la o anumită
persoană se pot afla instrumente ce au servit la săvârșirea contravenției, obiecte sau alte valori dobândite din
contravenție, precum și obiecte sau documente care pot avea importanță pentru cauză. 
Percheziția se efectuează în baza unei hotărâri motivate a organului de constatare a contravențiilor și numai
cu autorizația judecătorului de instrucție sau în baza unei ordonanțe motivante în caz de contravenție
flagrantă
2.2. Schițați elementele constitutive ale procesului-verbal cu privire la percheziţie, la ridicarea
obiectelor şi documentelor, la cercetarea la faţa locului.
Procesul-verbal trebuie să fie redactat în termeni clari, exacți și preciși, astfel încât între conținutul său și
rezultatele activităților desfășurate la locul perchezitiei să existe o corespondență deplină. Redactarea
procesului-verbal trebuie să urmărească consemnarea obligatorie a următoarelor date:
titlul (proces de verbal de ridicare a obiectelor, proces verbal de perchezitie
data (anul, luna, ziua) și locul întocmirii (localitatea)
numele, prenumele, calitatea și instituția din care fac parte membrii echipei de perchezitie
numele, prenumele si instituția din care fac parte experții, specialiștii sau tehnicienii din echipă
numele, prenumele apărătorului ales sau desemnat din oficiu; a persoanei și adresa locuinței sau locul unde
se face percheziția; 
temeiul legal al activității de percheziție
datele de identificare a reprezentantului legal al făptuitorului sau ale persoanelor în prezența cărora se face
percheziția
datele de identificare a martorilor asistenți
mențiunea despre faptul că persoanei percheziționate i s-a pus în vedere să predea obiectele care interesează
cauza, cheile de la încăperi și de la piesele de mobilier și că în cazul unui refuz se va recurge la pătrunderea
cu deschidere forțată a acestora
datele de identificare ale persoanelor găsite la locul perchezitiei și rezultatele percheziției corporale
spațiile folosite în comun cu alte persoane
descrierea locuinței cu precizarea numărului de  încăperi
rezultatele căutărilor și locurile în care au fost găsite obiectele
mențiune despre faptul că obiectul și înscrisurile au fost prezentate persoanei de la care urmează să fie
ridicate și celor care asistă
enumerarea obiectelor, înscrisurilor ridicate 
bunurile, valorile care nu au fost ridicate, dar au fost lăsate în păstrarea perchezitionatului ori în custodia
altor persoane
măsurile care s-au dispus cu privire la bunurile perisabile
precizarea distrugerilor provocate la locul percheziționat și a cauzelor care le-au generat
mijloacele auxiliare folosite la fixarea rezultatelor perchezitiei
ora la care a început și la care s-a terminat
mențiunea despre existența sau inexistența obiecțiilor perchezitionatului
numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul verbal

2.3. Evaluați impactul perchezițiilor efectuate asupra drepturilor și libertăților omului.


TESTUL nr. 41
1. Dreptul contravențional ca ramura de drept
1.1. Definiți noțiunea de drept contravențional ca ramura de drept.
1.2. Caracterizați trăsăturile dreptului contravențional ca ramură distinctă a sistemului de drept.
1.3. Evaluați modalitățile de reglementare a contravențiilor în alte state.
2. Sistemul și caracteristică sancțiunilor contravenționale
2.1. Identificați trăsăturile caracteristice ale sancțiunii contravenționale.
2.2. Caracterizați criteriile generale de individualizare a sancțiunii
contravenționale.
2.3. Evaluați sistemul de sancțiuni contravenționale aplicate persoanei fizice în coraport cu cele
aplicate persoanelor juridice.
  TESTUL nr. 42
1. Obiectul și metoda dreptului contravențional
1.1. Identificați obiectul de reglementare al dreptului contravențional.
1.2. Caracterizați metoda de reglementare a dreptului contravențional în coraport cu metodele
generale de reglementare a relațiilor de drept public.
1.3. Evaluați locul și rolul dreptului contravențional în sistemul național de drept.
2. Circumstanțele atenuante și agravante la aplicarea sancțiunilor contravenționale. Repararea
prejudiciului cauzat în rezultatul săvârșirii contravenției
2.1. Definiți noțiunile „circumstanțe atenuante” și „circumstanțele agravante”.
2.2. Caracterizați circumstanțele atenuante și agravante prevăzute de Codul contravențional al
Republicii Moldova.
2.3. Evaluați gradul de performanță a legislației naționale cu privire la repararea prejudiciului
cauzat în rezultatul săvârșirii contravenției.
TESTUL nr. 43
1. Sursele formale ale dreptului contravențional
1.1. Definiți noțiunea de izvor de drept contravențional.
1.2. Caracterizați condițiile în care un tratat și/sau convenție internațională poate deveni izvor de
drept contravențional.
1.3. Evaluați conținutul normativ al Codului contravențional al Republicii Moldova.
2. Victimă și persoana în privința căreia este pornit un proces contravențional
2.1. Definiți calitatea persoanei care a comis contravenția în funcție de faza în care se află procesul
contravențional.
2.2. Caracterizați modul de dobândire a calității de persoană în privința căreia este pornit un
proces contravențional.
2.3. Evaluați statutul victimei/ părții vătămate în cadrul procesului contravențional.
 
TESTUL nr. 44
1. Principiile dreptului contravențional
1.1. Definiți noțiunea de principii ale dreptului contravențional.
1.2. Caracterizați principiile generale ale dreptului contravențional.
1.3. Formulati principiile speciale ale dreptului contravențional prin prisma scopului legislației
contravenționale.
2. Sarcinile și trăsăturile specifice procesului contravențional
2.1. Identificați particularitățile conceptului de proces contravențional.
2.2. Caracterizați ideile diriguitoare ale procesului contravențional.
2.3. Proiectați sarcinile procesului contravențional.
TESTUL nr. 45
1. Norma și raportul juridic de drept contravențional

1.1. Identificați structura logico-juridică a normei dreptului contravențional.


Structura logico-juridică a normei juridice contravenţionale, ca şi în cazul altor ramuri ale dreptului,
prezintă trei elemente (părţi componente): ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea.  După structura tehnico-juridica,
normele dreptului contravenţional sînt sistematizate sub formă de părţi, titluri, capitole, articole, alineate etc.
Dacă ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea alcătuiesc structura internă şi stabilă a normei contravenţionale,
construcţia ei tehnico-juridica formează structura externă şi dinamică a acesteia.

1.2. Caracterizați tipurile sancțiunilor contravenționale.


Sunt cunoscute trei tipuri de sancțiuni contraventionale
- sancțiuni absolut determinate - stabilesc concret mărimea și categoria pedepsei
- sanctiuni relativ determinate- stabilesc categoria concreta a pedepsei și limitele acesteia ( de la x pana la
y)
- sancțiuni alternative - stabilesc mai multe categorii de pedepse, dintre care doar una este aleasă de instanța
de judecată ( amenda sau mnfc)
1.3. Formulați particularitățile și structura raporturilor juridice contravenționale.
Raportul juridic contravențional reprezintă singura modalitate prin intermediul careia se realizează legile și
normele juridice.
Particularitati : raport de conflict, de contracție, de conformare. ???
Structura cuprinde : subiect, conținut și obiect.
Subiecţi ai raportului juridic contravenţional pot fi toţi subiecţii dreptului contravenţional. ( pers fizica-
juridica)
Conținutul - drepturile și obligațiile participanților la raport.
Obiectul raportului juridic contravenţional îl constituie anumite acţiuni sau inacţiuni pe care statul – ca
subiect dominant – le poate pretinde şi pe care cealaltă parte a raportului este obligată să le săvârșească sau
să se abţină de a le săvârși (conduită).
2. Participanții la procesul contravențional

2.1. Identificați statutul procesual al agentului constatator în conformitate cu prevederile Codului


contravențional al Republicii Moldova.
Conform prevederilor CC art 385 Agentul constatator este reprezentanții autorităților publice care
soluționează, în limitele competenței sale, cauza contravențională.
Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai
în exerciţiul funcţiunii. Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi
sancţionare sînt atribuite competenţei unor alte organe.
2.2. Reiterați drepturile și obligațiile procurorului în cadrul procesului contravențional.
Procurorul este persoana cu functie de demnitate publica, care exercita atributiile procuraturii, prevazute de
Constituție, de lege, de alte acte.  conform art. 386 CC, este în drept
- sa porneasca procesul contravențional
-să aplice în cazurile prevăzute de lege sanctiune contraventionala
- să solicite aplicarea de către instanța de judecată a unei sancțiuni contraventionale
-să participe la examinarea cauzei în instanța de judecată, atunci cand procesul contravențional a fost pornit
de el
-sa verifice legalitatea acțiunilor agentului constatator,
-sa atace decizia agentului constatator sau a instanței de judecată 
2.3. Argumentați necesitatea participării specialistului, expertului, interpretului, consilierului de
probațiune la procesul contravențional.
În scopul asigurării unui proces echitabil, accesul liber la justitie, nediscriminarea și asigurarea drepturilor
procesuale 
TESTUL nr. 46
1. Tentativă de contravenție
1.1. Definiți noțiunea de tentativă de contravenție.
Se considera tentativa de contraventie, acțiunea sau inacțiunea intentionata, îndreptat nemijlocit spre
savarsirea unei contraventii care, din cauze independente de vointa faptuitorului, nu si-a produs efectul. 
1.2. Caracterizați tipurile tentativei de contravenție.
În literatura de specialitate se disting doua tipuri de tentativa
-tentativa consumată - are loc atunci cand faptuitorul a comis toate acțiunile (inacțiunile) pe care le
considera necesare pentru a savarsi contraventia, însă rezultatul nu a survenit din cauze independente de
voința lui
-tentativa neconsumată - are loc atunci cand faptuitorul nu a comis toate acțiunile (inacțiunile) pe care le
considera necesare pentru obținerea rezultatului contravențional dorit. 
1.3. Evaluați necesitatea tragerii la răspundere contravențională a subiecților pentru tentativă de
contravenție.
tentativa reprezinta un inceput de executare a actiunii îndreptate împotriva unei valori sociale, făptuitorul
atenteaza la obiectul concret, acțiunea nu a produs efecte, independent de voința făptuitorului, caracter
intenționat, 
2. Procedura simplificată de constatare și examinare a contravenției

2.1. Identificați condițiile ce fac posibilă aplicarea procedurii simplificate de constatare și


examinare a contravenției.
Este obligatoriu de a fi întrunite două condiții :
-contraventia poate fi constata în temeiul constatărilor personale ale agentului constatator și nu necesita
acumularea de probe
-persoana acceptă constatarile agentului constatator ca fiind suficiente pentru a demonstra vinovăția și
recunoasterea savarsirii contraventiei 
2.2. Descrieți procedura de întocmire a deciziei privind examinarea contraventiei în temeiul
constatării personale a agentului constatator.
Decizia privind examinarea contraventiei în temeiul constatării personale a agentului este un document
executoriu, care va include
- data, ora și locul întocmirii deciziei
- calitatea și numele agentului constatator, datele din buletin de id,
-fapta contraventionala, locul, timpul, circumstanțele cauzei care au importantă pentru stabilirea faptelor și a
consecințelor,
-incadrarea juridica a faptei, norma materiala,
-aducerea la cunoștință a contravenientului, sau reprezentantului legal
-declarația contravenientului despre recunoasterea savarsirii contraventiei
Decizia se semnează de către agent și contravenție și i se înmânează o copie. În cel mult 24 h decizia de
înscrie în registrul electronic deținut de MAI, 
2.3. Evaluați modul și termenele de contestare a deciziilor privind examinarea contraventiei în
temeiul constatării personale a agentului constatator.
Pot fi contestate în recurs în termen de 15 zile de la data aplicării sancțiunii, în instanța de fond conform
competenței teritoriale
Ele pot fi contestate în baza următoarelor temeiuri :
-nu au fost respectate dispozițiile privind competenta materiala
-contravenientul a fost sanctionat pentru o fapta care nu este prevazuta de partea speciala a cărții a doua.
-s-au aplicat sancțiuni în alte limite decât cele prevăzute de partea speciala a cărții a doua.
TESTUL nr. 47
1. Trăsăturile esențiale ale contravenției
1.1. Definiți noțiunea de contravenție reieșind din prevederile Codului contravențional al
Republicii Moldova.
1.2. Reiterați opiniile doctrinarilor vis-à-vis de gradul pericolului social pe care îl prezintă
contravenientul pentru societate.
1.3. Formulați elementele/trăsăturile contravenției.
2. Competența teritorială și materială a autorităților ce soluționează     cauzele contravenționale
2.1. Stabiliți sistemul autorităților competente să soluționeze cauze contravenționale în
conformitate cu Codul contravențional al Republicii Moldova.
2.2. Determinați „competența teritorială” și „competența materială”a autorităților competente să
soluționeze cauze contravenționale.
2.3. Proiectați modalitatea de soluționare a problemelor de competență la examinarea cauzelor
contravenționale.
TESTUL nr. 48
1. Obiectul și latura obiectivă a contravenției
1.1. Identificați elementele constitutive ale contravenției.
1.2. Caracterizați latura obiectivă a contravenției.
1.3. Estimați formele obiectului contravenției.
2. Clasificarea probelor și „liberă lor apreciere”
2.1. Evidenţiaţi specificul teoriei liberei aprecieri a probelor de către autoritățile competente să
soluționeze cauze contravenționale.
2.2. Clasificati probele reieșind din diverse criterii.
2.3. Argumentați regulile procesului probațiunii prin probe indirecte.
TESTUL nr. 49
1. Subiectul contravenției
1.1. Stabiliţi obiectul contravenției ca element constitutiv obligatoriu.
1.2. Reflectați condițiile răspunderii contravenționale ale persoanei fizice.
1.3. Evaluați prevederile legislației naționale cu privire la răspunderea contravențională a
persoanei juridice.
2. Mijloacele de probă și procedeele probatorii
2.1. Delimitați noțiunile mijloc de probă și procedeu probatoriu.
2.2. Reiterați particularitățile specifice de asigurare a admisibilității probelor.
2.3. Argumentați importanța caracterului pertinent, concludent și util al probelor în procesul
contravențional.
TESTUL nr. 50
1. Latura subiectivă a contravenției
1.1. Definiți noțiunea de latură subiectivă a contravenției.
1.2. Caracterizați formele vinovăției.
1.3. Argumentați necesitatea completării laturii subiective a contravenției cu elemente facultative
referitoare la motiv și scop.
2. Corpurile delicte
2.1. Definiți noțiunea de corp delict.
2.2. Caracterizați condițiile în care un obiect poate fi recunoscut drept corp delict.
2.3. Proiectați procedura de fixare procesuală și apreciere a mijloacelor materiale de probă.
TESTUL nr.  51
1. Formele contravențiilor
1.1. Definiți noțiunile de tentativă și de contravenție consumată.
1.2. Comparați contravenția continua și contravenția prelungită.
1.3. Formulează judecăți privind delimitarea contraventiei de infractiune.
2. Reținerea contravențională
2.1. Definiți noțiunea de reținere ca măsură procesuală de constrângere.
2.2. Determinați cazurile în care se poate aplica reținerea contravențională.
2.3. Argumentați acțiunile procesuale ce urmează a fi realizate în cazul reținerii contravenționale.
TESTUL nr.  52
1. Atacul și legitimă apărare
1.1. Explicaţi noțiunea de legitimă apărare în conformitate cu Codul contravențional al Republicii
Moldova.
1.2. Schițați condițiile îndeplinite de o faptă comisă pentru a constitui „legitimă apărare”.
1.3. Evaluați condițiile ce urmează a fi îndeplinite pentru ca atacul să legitimeze o acțiune.
2. Aducerea silită – măsură procesuală de constrângere
2.1. Identificați caracterul de activitate adiacentă a măsurilor procesuale de constrângere.
2.2. Analizaţi situațiile în care se dispune aducerea silită.
2.3. Proiectați acțiunile procesuale ce urmează a fi întreprinse în vederea aducerii silite a
participantului la procesul contravențional.
TESTUL nr.  53
1. Împrejurările care înlătură caracterul contravențional al faptei
1.1. Definiți noțiunile stare de extremă necesitate și risc întemeiat.
1.2. Descrieți condițiile îndeplinite de o faptă comisă pentru a constitui stare de extremă necesitate
în comparație cu cea ce constituie risc întemeiat.
1.3. Explicați semnele principale ale amenințării ca formă a constrângerii fizice și/ sau psihice
drept cauză ce înlătură caracterul contravențional al faptei.
2. Ridicarea plăcilor cu numărul de înmatriculare și suspendarea dreptului de utilizare a
autovehiculului
2.1. Identificați cazurile în care pot fi ridicate plăcile cu numărul de înmatriculare.
2.2. Caracterizați categoriile de contraventii în urma săvârșirii cărora poate fi suspendat dreptul
de utilizare a vehiculului rutier.
2.3. Argumentați importanța aplicării măsurilor procesuale de constrângere enunțate.
TESTUL nr.  54
1. Renunțarea benevolă la săvârșirea contravenției și împăcarea victimei cu      făptuitorul
1.1. Enumerați cauzele care înlătură răspunderea contravențională.
Înlăturarea răspunderii contravenţionale pentru fapta ce conţine elementele constitutive ale
contravenţiei are loc în cazul:
         a) renunţării benevole la săvârșirea contravenţiei;
         a1) stării de iresponsabilitate;
         b) contravenției neînsemnate sau al tentativei de contravenție neînsemnată;
         c) împăcării victimei cu făptuitorul;
         c1) încheierii tranzacţiei conform Legii cu privire la mediere;
         d) prescripţiei răspunderii contravenţionale;
         e) amnistiei;
f) constatării amiabile a accidentului rutier.
1.2. Caracterizaţi condițiile renunțării benevole la săvârșirea contravenției.
Se consideră renunţare benevolă la săvîrşirea contravenţiei încetarea acţiunii îndreptate nemijlocit spre
săvârșirea contravenţiei, dacă persoana este conştientă de posibilitatea finalizării faptei.
Renunţarea este benevolă atunci cînd autorul unei fapte contravenţionale, nefiind constrîns de nimeni şi de
nimic, din propria voinţă, conştient, dându-și seama că poate continua activitatea contravenţională,
abandonează executarea acţiunii. Renunţarea nu poate fi considerată voluntară (benevolă) în cazul în care
făptuitorul a abandonat executarea din cauză că a întâlnit în calea sa diverse obstacole ce nu pot fi depăşite
ori în urma convingerii că mijloacele şi instrumentele pe care le are asupra sa în condiţiile date nu-i permit
să ducă contravenţia la capăt.
1.3. Generalizați categoriile de contraventii la săvârșirea cărora se admite posibilitatea 
împăcării victimei cu făptuitorul (în conformitate cu art.29 din Codul contravențional al Republicii
Moldova).
 în conformitate cu art 29 din CC, în care se stipulează despre anumite contraventii cum ar fi injuria;
vătămarea neinsemnata a integrității corporale; încălcarea dreptului de autor, pot spune ca acestea mai mult
țin de domeniul personal, fapte ilicite care nu atentează la viața persoanei sau a altor oameni. În baza acestor
articole pot face concluzia ca este posibilă împăcarea victimei cu faptuitorul din considerentele ca aceste
acțiuni pot fi aduse la un numitor comun din partea ambelor parti. Declarand ca acea neînțelegere sa fie
trecută cu vederea pentru a nu duce la procese de judecată care le trebuie o perioada lunga de ameliorare a
cauzei. Astfel, pot sa spun ca aceste categorii de contraventii pot fi soluționate pe cale amiabila prin
împăcarea victimei cu faptuitorul. 
2. Măsurile de siguranță. Expulzarea
2.1. Stabiliți scopul aplicării măsurilor de siguranță.
scop înlăturarea unei stări de pericol şi/sau prevenirea săvârșirii unor fapte socialmente periculoase de către
aceste persoane.
2.2. Descrieți condițiile în care se aplică expulzarea ca măsură de siguranță.
Expulzarea se aplică de către instanța de judecată şi doar în prezența cumulativă a următoarelor condiții:
         a) contravenientul este cetățean străin sau apatrid, cu excepția persoanei care a fost recunoscută ca
refugiat sau căreia i s-a acordat protecție umanitară;
         b) cetățeanul străin sau apatridul este sancționat pentru o faptă care constituie contravenție;
         c) rămânerea contravenientului pe teritoriul Republicii Moldova este sursa unei stări de pericol
pentru ordinea publică sau pentru securitatea națională, înlăturarea acestei stări fiind posibilă doar prin
îndepărtarea contravenientului de pe teritoriul Republicii Moldova;
         d) contravenientul nu poate fi expulzat în statul în privința căruia există dovezi că în statul respectiv
acesta va fi persecutat din motive de apartenență rasială, națională, religioasă, din cauza convingerilor
politice sau va fi supus tratamentului inuman şi degradant, torturii ori pedepsei capitale.
2.3. Proiectați alte măsuri procesuale aplicate cetățenilor străini și apatrizilor.
expulzarea, luarea in custodie publica
TESTUL nr.  55
1. Încheierea tranzacției conform Legii cu privire la mediere
1.1 .Identificați principiile medierii.
a) participarea benevolă la mediere;
             b) confidenţialitatea;
             c) liberă alegere a mediatorului;
             d) egalitatea părţilor în proces;
             e) independenţa, neutralitatea şi imparţialitatea mediatorului;
             f) flexibilitatea procesului de mediere.
1.2. Schițați procedura de mediere în cauzele contravenționale.
În cauzele contravenţionale prevăzute la art. 29, pînă la punerea pe rol a cauzei, instanţa de judecată emite,
la solicitarea părţilor, în termen de cel mult 3 zile de la data repartizării cauzei, o încheiere prin care dispune
suspendarea cauzei contravenţionale şi iniţierea procedurii de mediere în condiţiile Legii cu privire la
mediere.
         (2) La încetarea medierii, mediatorul întocmeşte şi semnează un proces-verbal în care consemnează
temeiul încetării procesului de mediere. Procesul-verbal se înmânează părţilor şi se prezintă instanţei de
judecată.
         (3) Dacă părţile au încheiat o tranzacţie, aceasta se prezintă instanţei de judecată în a cărei procedură
se află cauza contravenţională şi constituie temei pentru înlăturarea răspunderii contravenţionale sau
încetarea procesului contravenţional în conformitate cu prevederile art. 26 şi 29.
1.3. Evaluaţi importanța aplicării instituției medierii în cauzele contravenționale. 
soluţionare alternativă a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane, care are o pregătire
specială în domeniu. Rolul mediatorului este de ajuta părţile să găsească o soluţie convenabilă şi durabilă
pentru problema lor şi să ajungă la un consens, care să satisfacă toate părţile. Mediatorul acţionează
imparţial şi neutru. El nu poate să impună o soluţie, aceasta trebuie să apară în procesul negocierilor, însă
este responsabil să dezvolte cele mai eficiente tehnici de comunicare, să faciliteze discuţiile şi să
construiască un acord între părţi.
Medierea este o procedură voluntară , se desfăşoară într-o totală confidenţialitate şi se bazează pe încrederea
pe care părţile o acordă mediatorului.
Medierea se consideră una dintre cele mai eficiente soluţii pentru rezolvarea conflictelor şi contribuie la
armonizarea vieţii sociale.

2. Testarea alcoolscopică sau examenul medical pentru constatarea stării de      ebrietate produsă
de alcool sau de alte substanțe
2.1. Identificați persoanele cărora li se poate impune testarea alcoolscopică sau examenul medical
pentru constatarea stării de ebrietate produse de alcool sau de alte substanțe.
 conducatorilor de vehicule banuiti de consum de alcool, consum de droguri sau de alte substanțe ce
provoacă ebrietate
 persoane bănuite de consum de alcool, consum de droguri, care incalca ordinea publica sau
manifesta comportment agresiv si violent
 persoanelor implicate în accidente în traficul rutier, cu excepția accidentelor grave soldate cu
traumatizarea sau decesul persoanelor
examinării medicale se supun următoarelor categorii de persoane:
 persoanele la care în urma testării alcoolscopice s-a constatat o concentrație de alcool în aerul
expirat, corespunzătoare stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie
 persoanele bănuite de comiterea infracțiunilor sub influența alcoolului, drogurilor, și altor substanțe
ce provoacă ebrietate
 conducatorul de vehicule și alți participanți la trafic, care au fost implicați într-un accident rutier
soldat cu traumatizarea sau decesul persoanelor
 persoanele bănuite de consum de alcool, consum de droguri și de alte substanțe ce provoaca
ebrietate, care incalca ordinea publica si manifesta comportament agresiv si violent, care refuza
testarea alcoolscopica
 persoanele care nu sunt de acord cu rezultatul testării alcoolscopice sau contestă rezultatul acesteia
 persoanele ce se adresează de sine stătător
2.2. Specificați obligațiile persoanei abilitate cu dreptul de a efectua testarea alcoolscopică.
 sa verifice starea funcțională a aparatului etilotest
 să informeze subiectul despre faptul că urmează a fi testat la existența vaporilor de alcool în aerul
expirat
 să explice persoanei testate procedura testării alcoolscopice
 sa respecte instrucțiunile privind ordinea testării alcoolscopice și normele sanitaro-igienice,
desigeland dispozitivul de protecție în prezent a examinatului
 sa extraga pe suport de hartie rezultatul masurarii, să-l completeze cu datele necesare si sa-l aduca la
cunostinta subiectului testat contra natura, cu anexarea ulterioară la procesul-verbal de constatare a
contravenției
 să explice subiectului dreptul de a contesta, în caz de dezacord, rezultatul testării alcoolscopice
 sa conduca subiectul în cazul în care concentratia de alcool în aerul expirat corespunde stării de
ebrietate cu grad avansat de alcoomie, la o institutie medicala abilitata pentru efectuarea examinarii
medicale și acordarea asistentei narcologice necesare.
2.3. Proiectați procedura de efectuare a examenului medical atunci când persoana testată
alcoolscopic nu este de acord cu procedura/rezultatul testării.
daca persoana testata alcoolscopic nu este de caord cu procedura testarii, functionarul aparatului de testare,
rezultatul testării, este în drept sa-l conteste prin examinarea medicala cu recoltarea obligatorie a probelor
bioologice. în acest caz, persoana testată  este însoțită de angajatul Inspectoratului national de securitate
publica al Inspectoratului General de Politie la cea mai apropiata institutie medicala abilitata, dar nu mai
tarziu de 2 ore după testarea alcoolscopica.  refuzul subiectului de a fi condus la o institutie medicala
abilitata pentru examinarea medicala cu recoltarea probelor biologice este considera ca refuz de la dreptul
de a contesta rezultatul testării alcoolscopice se servește drept temei pentru menținerea acestuia în vigoare
TESTUL nr.  56
1. Prescripția răspunderii contravenționale
1.1. Descrieţi efectele juridice ale prescriptiei aplicării sancțiunii contravenționale.

Prescripţia exclude răspunderea contravenţională datorită nerealizării acesteia în termenele stabilite de lege
(art. 30 din CC al RM). Prescripţia aplicării sancţiunii contravenţionale este o cauză se stinge raportul
juridic contravenţional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat într-o perioadă de timp rezonabilă,
prevăzută în legea contravenţională.

1.2. Specificați termenul general și cel special de prescripție a răspunderii contravenționale.


Termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an.
 Termenul special de prescripție pentru contravențiile prevăzute la art.1551 şi art. 179 este de 18 luni.
1.3. Argumentați problema stabilirii momentului expirării termenului de prescripție.
problema stabilirii momentului cand expira termenul de prescriptie este destul de discutabil, iar practica
judiciara identifica faptul ca curgerea termenului de prescriptie se întrerupe din momentul ce a fost întocmit
procesul-verbal cu privire la contraventie și luată decizia asupra acestui fapt de către agentul constatator,
poziție cu care nu suntem de acord. Asupra acestei probleme s-a referit și  Curtea Constituțională care
reiterează că spre deosebire de cauzele penale, în cauzele contraventionale persoana invinuita de comiterea
unei contraventii poate fi sancționată chiar de către autoritatea care are competenta de a investiga fapta
imputata.  în funcție de competenta autoritatii, sancțiunea poate fi impusă printr-un act administrativ care ia
forma unei decizii, unui proces-verbal. Contestația suspenda executarea sanctiunii contraventionale, fără a
suspenda curgerea termenului de prescriptie al răspunderii contraventionale, care poate fi suspendat doar
dacă persoana care a savarsit contraventia se sustrage de la procesul contravențional. 
2. Constatarea faptei contravenționale
2.1. Identificați etapele fazei de constatare a faptei contravenționale.
 sesizarea agentului constatator privind savarsirea unei fapte ilicite
 analiza informației cu privire la comiterea unei fapte antisociale periculoase
 începerea procedurii contraventionale
 cercetarea propriu-zisă a cazului, adică colectarea si studierea probelor privind caracterul faptei
antisociale comise, personalitatea făptuitorului
 documentarea procesuala a rezultatelor cercetării efectuate
 încetarea procedurii contraventionale sau după caz, întocmirea procesului-verbal cu privire la
contraventie
 emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei contraventionale în ordinea stabilita prin lege și în
limitele competentei agentului constatator concret
 aducerea deciziei aplicate la cunoștința persoanelor interesate și explicarea dreptului și ordinii de
contestare a deciziei
 punerea în executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii contraventionale
 determinarea cauzelor și condițiilor care au favorizat savarsirea contraventiei si luarea de măsuri
pentru eliminarea lor
2.2. Proiectați categoriile de decizii intermediare emise de către agentul constatator în baza
cercetării informației inițiale.
 de a respinge pornirea unei proceduri contraventionale, în cazul în care din informații obtinuta
rezulta ca nu este inclacata norma juridica a unei ramuri de drept, adică fapta comisa constituie o
încălcare a unei norme morale sau nerespectarea unui obicei
 de a expedia materialele cu informația respectivă după principiul competentei, în cazul în care din
informația obținută rezulta ca este inclacata o norma juridica ce tine de alta ramura de drept
 de a expedia materialele ce conțin informații respectivă după principiul teritorial sau ramural, în
cazul în care informația obținută rezulta ca este încălcată oc  materială a dreptului contraventional,
însă fapta contraventionala a fost comisa pe raza de competenta a altui organ de drept
 de a începe procedura contravențională în cazul în care din informația obținută rezulta ca este calcata
o norma materială a dreptului contravențional și cercetarea cazului tine de obligația și competența
organului căruia i-a parvenit aceasta informatie.
2.3. Evaluați procedura de cercetare a cauzei contravenționale constatate și de emitere a deciziei
asupra cazului.
la etapa aceasta de constatare a faptei contraventionale, este necesar să se stabilească prin cumularea,
analiza și administrarea probelor circumstanțele reale ale faptei comise care se pot constitui în 4 blocuri: 
 circumstanțele ce contribuie direct la soluționarea problemei privind prezenta sau lipsa competentei
juridice a contravenției
 circumstanțele ce nu contribuie direct la contestarea prezenței sau a lipsei componentei juridice a
contraventiei, insa au importanta pentru evaluarea corecta a tipului de sancțiune contravențională și a
severității pedepsei
 informația privind personalitatea făptuitorului
 informația ce ține de constatarea cauzelor și a condițiilor fiecărei contraventii comise. 
cercetarea cazului și constatarea circumstanțelor reale ale faptei comise se realizeaza prin diferite metode.
Metoda de baza este audierea participanților la procedura contravențională,, la care poate fi invitată orice
persoana ce deține informații privind fapta comisa.  Cercetarea circumstanțelor comiterii faptei
contraventionale poate fi efectuata si prin studierea purtatorilor materiali de informație a obiectelor și a
documentelor care sunt un instrument al contraventiei, precum si a obiectelor și a documentelor care sunt
obiectivul direct al contraventiei. 
TESTUL nr.  57
1. Acțiunea legii contravenționale
1.1. Identificați regulile ce țin de stabilirea locului săvârșirii contravenției.
regula generala este ca norma juridica actioneaza pe timp nelimitat, intrun spatiu bine determinat de
noțiunea de teritoriu și asupra unor subiecți care, individual sau colectiv, participa la viata juridica a
societatii. 
Menționăm că locul săvârşirii acțiunii se consideră locul în care a fost såvârşită acțiunea prejudiciabilä,
indiferent de timpul survenirii urmărilor, iar, în caz de inacțiune, loc al savarsirii faptei se consideră locul
unde ar fi trebuit să se desfășoare acțiunea pe care persoana a omis să o efectueze, indiferent de timpul
survenirii urmărilor. Scopul acestor prevederi este de a evita dublarea aplicării sancțiunii pentru încălcarea
comisă, individualizarea sancțiunii, restabilirea echității sociale și a ordinii de drept.

1.2. Generalizați prevederile ce țin de acțiunea legii contravenționale în spațiu și asupra persoanei.
orice contravenție savârşită pe teritoriul Republicii Mol- dova se sancționează conform Codului
contravențional.
 - Contravenția săvârșită în afara teritoriului Republicii Moldova de către un cetățean al ei sau de un apatrid
care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova se sancționează, la fel, conform Codului contravențional,
dacă fapta este prevăzută și de legea țării în care a fost săvârşită, iar persoana nu a fost mai trasă la
răspundere în acea țară. Exceptați de la aceste prevederi sunt reprezentanții diplomatici ai statelor străine
sau alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte sau
în conformitate cu legile Republicii Moldova, nu cad sub incidența jurisdicției contravenționale a Republicii
Moldova sau în raport cu care este înlăturată răspunderea contravențională"
În aceeași ordine de idei, contravenția săvârşită la bordul unei nave maritime sau al unei aeronave
înregistrate conform legislației Republicii Moldova şi aflată în afara spațiului ei acvatic sau aerian, se
sancționează în conformitate cu Codul contravențional, dacă tratatele internaționale la care Republica
Moldova este parte nu dispun altfel. Se sancționează și contravențiile săvârşite la bordul unei nave militare
maritime sau aeriene aparținând Republicii Moldova, indiferent de locul aflării navei.
Menționăm că locul săvârşirii acțiunii se consideră locul în care a fost såvârşită acțiunea prejudiciabilä,
indiferent de timpul survenirii urmărilor, iar, în caz de inacțiune, loc al savarsirii faptei se consideră locul
unde ar fi trebuit să se desfășoare acțiunea pe care persoana a omis să o efectueze, indiferent de timpul
survenirii urmărilor. Scopul acestor prevederi este de a evita dublarea aplicării sancțiunii pentru încălcarea
comisă, individualizarea sancțiunii, restabilirea echității sociale și a ordinii de drept.

1.3. Proiectați efectele juridice ale excepțiilor de retroactivitate și ultraactivitatea legii


contraventionale.

Retroactivitatea legii contraventionale noi

este o excepţie a principiului neretroactivităţii legii, prin aceasta înțelegându-se aplicarea legii contra-
venţionale noi la situaţiile juridice anterioare intrării ei în vigoare.

legea contravenţională poate avea efect retroactiv în următoarele cazuri

1) cînd atenuează sau anulează răspunderea pentru contravenţiile comise;

2) cînd legea nouă indică retroactivitatea sa;

3) în cazul legii interpretative, care explică sensul unor legi anterioare, producând efecte de la data intrării în
vigoare a legilor pe care le interpretează şi cu care fac corp comun.

Supravieţuirea legii vechi (ultraactivitatea) înseamnă aplicarea acesteia şi după intrarea în

vigoare a legii noi, asupra unor situaţii stipulate în ultima.


Din cele menţionate concluzionăm că esenţa principiului aplicării legii contravenţionale în timp constă în
aceea că în toate cazurile se aplică legea contravenţională mai blândă, care uşurează starea de drept a per-
soanei trase la răspundere contravenţională.

2. Actele procesual-contraventionale întocmite la constatarea contravenției


2.1. Definiți noțiunea de act procesual.
Act procesual este mijlocul juridic, prin intermediul căruia sunt exercitate drepturi si prerogative ale
organelor judiciare și ale subiecților procesuali.
2.2. Proiectați un proces-verbal cu privire la contravenție reieșind din prevederile art.443 din
Codul contravențional al Republicii Moldova.

PROCES-VERBAL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE

1. Data încheierii: ................................................, ora ............................... Locul încheierii

2. Agentul constatator: Calitatea

Numele ...................................................... prenumele ................................................. Denumirea


autorității pe care o reprezintă

Adresa juridică
3. Persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional:

3.1 Persoana fizică: Numele ....................................................................................


prenumele ............................................................................. Data nașterii ........................................................

cetățenia .................................................................... sexul ............................................ ocupația 

Identificat
prin ...........................................................................................................................................................
seria ............................................ numărul .............................................................................

eliberat de ..................................................................................................................
la ..................................................... IDNP |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|

Domiciliul ...............................................................................................................................................
.....................................3.2 Persoana juridică/cu funcție de răspundere:
Denumirea ....................................................................................................
sediul ...................................................................................

.................................. IDNO |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|

Reprezentantul ........................................................................................................................................
............................................4. Timpul săvârșirii: ziua ............................. luna ....................................
anul ................................ ora ............................. sau perioada
săvârșirii ..................................................................

5. Locul săvârșirii: 

6. Fapta contravențională:

cauzând paguba 

comisă cu mijlocul de transport de tip .........................................................


marca/model .........................................................................................................
n.î. ....................................................
ignorând prevederile ...

prin ce a comis o contravenție, prevăzută de art. 

............................................................................... Cod contravențional al Republicii Moldova

7. Corpuri delicte: 

8. Părintele/reprezentantul legal/apărătorul: 

9. Interpret/traducător: ............................................................................................................am făcut


cunoștință cu prevederile art. 312 din Codul penal .....................................

10. Mijloace tehnice, inclusiv din categoria celor certificate, omologate şi verificate
metrologic: .....................................................................................................................

11.
Anexe: .................................................................................................................................................................
...................12. Obiecțiile și probele persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul
contravențional: ....................................................................................................................

13. Obiecțiile și probele victimei: 

14. Martor
asistent:.......................................................................................................................................................

15. Procesul-verbal a fost încheiat în 

16. DECIZIA AGENTULUI CONSTATATOR (se specifică)

I. De sancționare

Sancțiunea principală: ...................................................................................................................

Sancțiunea complementară: ......................................................................................................

Data aplicării ........................................................................ ora .....................................................

Puncte de penalizare acumulate inițial: |__|__|

Total puncte de penalizare acumulate: |__|__|

III. De remitere a cauzei funcționarului abilitat să examineze cauza

contravențională, din cadrul autorității din care face parte agentul

constatator, sau autorității competente să soluționeze cauza

contravențională, ori în instanța de judecată

Temei: .
Destinatar: .
Adresa: ...................................................................................................................................................

Cu recomandarea: ..........................................................................................................................

ÎI. De încetare a procesului contravențional .......................................................


Contravenientul, victimă sau reprezentantul acestora, procurorul, dacă este parte în cauza
contravențională, în cazul în care nu sunt de acord cu decizia agentului constatator sau în cazul în care
aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor procesuale stabilite de Codul contravențional, sunt în drept să
conteste decizia emisă asupra cauzei contravenționale. Termenul de contestare a deciziei agentului
constatator este de 15 zile de la data emiterii acesteia sau, pentru părțile care nu au fost prezente la ședința
de examinare a cauzei contravenționale, de la data înmânării copiei de pe decizia respectivă în condițiile art.
4471 alin. (8). Contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel
mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale.

17. Amenda poate fi achitată în numerar sau transfer bancar prin intermediul oricăror bănci din
Republica Moldova, sucursale sau reprezentante ale

acestora, la oficiile poștale precum și la terminalele electronice de plată în numerar la contul bancar:
MD04TRGAAA14311301000000;

. MD04TRGAAA14321001000000; MD11TRGAAA14323001000000;
MD57TRGAAA14311201000000(vinieta)..................................

18. Recunosc săvârșirea contravenției și accept sancțiunea stabilită fapt pentru ce semnez:

19. Mi s-au adus inițial la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. art. 34, 378, 384, 387 și
448 Cod contravențional, specificate pe verso, am luat cunoștință cu conținutul procesului-verbal, cu
mărimea amenzii prevăzute pentru contravenția respectivă și în cazul conventiei asupra acordului de
colaborare, cu decizia agentului constatator și am primit copia procesului-verbal, pentru ce semnez:

20. SEMNĂTURA

 agent constatator       părintele/reprezentantul legal/apărătorul victimă martor

numele, prenumele, adresa de domiciliu şi numărul de telefon

prezența / absența persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional

2.3. Evaluați modurile de comunicare a procesului-verbal cu privire la contravenție


contravenientului.
procesul-verbal poate fi comunicat în 3 moduri:
 prin semnarea acestuia contravenientului de către agentul constatator = de regula aceasta modalitate
de comunicare a procesului-verbal este întocmit pe loc, în momentul constatării faptei, dar nu este
exclus ca procesul-verbal sa fie întocmit ulterior la sediul agentului constatator, în prezenta
contravenientului.  aceasta modalitate se va aplica în situațiile în care agentul constatator este
competent sa aplice și sanctiunea contraventionala, iar contravenientul este prezent și semnează
procesul-verbal.
 prin comunicarea procesului-verbal prin posta cu aviz de primire=  aici exista mai multe situatii: - in
ipoteza in care, desi agentul constatator întocmește procesul-verbal se aplica sanctiunea in prezenta
contravenientului, acesta refuză sau nu poate sa semneze; in situația în care, deși agentul constatator
este competent sa aplice sancțiunea, procesul-verbal este întocmit în lipsa contravenientului.
 prin afișarea procesului-verbal(și după caz, a instiintarii de plata) la domiciliul sau la sediul
contravenientului=aceasta comunicare exista din motivele ca unii contravenienți cu rea-credinta ar
putea sa refuze sa semneze avizul de primire, pentru a obține prescriptia executarii sanctiunii
contraventionale
TESTUL nr.  58
1. Tentativă de contravenție
1.1. Definiți noțiunea de tentativă de contravenție.
Se consideră tentativă de contravenţie acţiunea sau inacţiunea intenţionată, îndreptată nemijlocit spre
săvârșirea unei contravenţii care, din cauze independente de voinţa făptuitorului, nu şi-a produs efectul.
1.2. Caracterizați tipurile tentativei de contravenție.

Se disting 2 tipuri ale tentativei de contraventie: consumată și neconsumată

Tentative consumata= are loc atunci cand faptitorul   a comis toate actiunile(inactiunile ) pe care le
considera necesare pentru a savarsi contraventia, însă rezultatul nu a survenit din cauze independente de
voința lui.

Tentative neconsumată = are loc atunci cand faptuitorul n-a comis toate acțiunile(inacțiunile) pe care le
considera necesare pentru obținerea rezultatului contraventional droit.

    Sub aspect obiectiv, tentative reprezinta un inceput de executare a acțiunii îndreptate nemijlocit impotriva
valorii sociale ocrotite de dreptul contraventional. O alta trasatura constă în faptul acțiunea începută nu și-a
produs efectul din cauze independente de voința făptuitorului.

   Sub aspect subiectiv, tentativa se distinge prin caracterul intenționat al faptei.

În funcție de caracterul intenționat al tentativei și al cauzelor care inlatura producerea rezultatului, tentative
poate apărea sub forma de tentative asupra unui obiect nul sau de tentative cu mijloace nule. Tentative cu
mijloace nule survine în cazul în care consumarea contraventiei nu a fost posibil din cauza insuficienței sau
defectuozitatea mijloacelor folosite.

1.3. Evaluați necesitatea tragerii la răspundere contravențională a subiecților pentru tentativă de


contravenție.

sancțiunilor este ordinea de drept  de a acționa în spiritul respectării și asigurării relațiile și valorilor
sociale , evidențiindu-se astfel atît caracterul represiv și coercitiv al sancțiunii, cât și cel preventiv educativ.
Cu ajutorul sancțiunilor faptuitorii vor putea înțelege ca savarsirea repetata a aceleiași fapte sau chiar alta
duce la consecințe pentru care faptuitorul răspunde. Ce ține de tragerea la răspundere contravențională a
subiecților pentru tentativă de contravenție, consider ca este la fel de importanta precum si tragerea la
raspunderea a faptuitorului.  Aceasta este un mode  de reeducare, care învață faptuitorul ca comiterea
contraventiei adduce prejudecăți atat lui cat și societății, dar pentru acestea el trebuie sa raspunda pentru
cele comise. Odata ce el a avut o tentative de a comite o contraventie, faptuitorul dacă nu va fi tras la
răspundere nu se va opri și va încerca din nou, pana nu va duce pana la capat acțiunile ce trebuie întreprinse
în efectuarea contraventiei. Astfel, doresc sa mentionez ca răspunderea pentru tentative de contraventie
trebuie sa fie ca un fel de reeducare, de explicare pentru contravenient și o motivatie de a nu face mai
departe ce a avut el în plan.

2. Procedura simplificată de constatare și examinare a contravenției


2.1. Identificați condițiile ce fac posibilă aplicarea procedurii simplificate de constatare și
examinare a contravenției.
pentru a fi posibilă examinarea cauzei în aceasta procedura, este absolut obligatoriu sa  fie întrunite doua
condiții:- contraventia poate fi constatată în temeiul constatărilor personale ale agentului constatator și nu
necesita acumularea de probe;- persoana acceptă constatarile agentului constatator ca fiind suficiente pentru
demonstrarea vinovăției și recunoaște savarsirea contraventiei
2.2. Descrieți procedura de întocmire a deciziei privind examinarea contraventiei în temeiul
constatării personale a agentului constatator.
 Decizia privind examinarea contraventiei în temeiul constatării personale a agentului constatator este
un document executoriu, care va include:
a) data (ziua, luna, anul), ora şi locul întocmirii deciziei;
b) calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorităţii pe care o reprezintă;
c) numele, prenumele, domiciliul şi/sau reşedinţa, datele din buletinul de identitate al agentului
constatator sau, după caz, din alt act care stabileşte identitatea persoanei, iar în cazul persoanei juridice –
denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă;
d) fapta contravenţională, locul, timpul şi circumstanţele cauzei care au importanţă pentru stabilirea
faptelor şi consecinţelor lor juridice, identitatea victimei, evaluarea eventualelor pagube cauzate de
contravenţie;
e) încadrarea juridică a faptei, norma materială contravenţională şi indiciile calificative ale elementelor
constitutive ale contravenţiei;
f) aducerea la cunoştinţa contravenientului, precum şi a reprezentantului legal al minorului a
drepturilor şi obligaţiilor lor prevăzute la art.384 şi 387 ale prezentului cod, precum şi a consecinţelor
examinării contravenţiei în procedură simplificată;
g) declaraţia contravenientului despre recunoaşterea săvârșirii contravenţiei şi acceptarea constatărilor
agentului constatator ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăţiei contravenientului.
 În decizia privind examinarea contravenţiei nu se admit rectificări, adăugiri şi alte modificări. În cazul
necesităţii unor astfel de acţiuni, se emite o nouă decizie în care se face consemnarea respectivă. În cazul în
care contravenientul este un minor, se va consemna şi numele, prenumele, domiciliul şi/sau reşedinţa
reprezentantului legal al acestuia. În cazul în care contravenientul este asistat de un avocat, se va consemna
identitatea acestuia.
Partea rezolutiva a deciziei va cuprinde: încadrarea juridică a faptei contravenţionale, decizia agentului
constatator de sancţionare a contravenientului, contul de virament al instituţiei bancare la care se va
transfera valoarea amenzii, calea de contestare. Decizia se semnează de către agentul constatator şi
contraventie şi se înmânează o copie contravenientului şi victimei, dacă există. În cel mult 24 de ore de la
întocmire, decizia se înscrie în ordinea intocmirii într-un registru electronic ţinut de Ministerul Afacerilor
Interne.

2.3. Evaluați modul și termenele de contestare a deciziilor privind examinarea contraventiei în


temeiul constatării personale a agentului constatator.
Deciziile privind examinarea contraventiei în temeiul constatării personale a agentului constatator pot
fi contestate cu recurs în termen de 15 zile din data aplicării sancţiunii, în instanţa de fond conform
competenţei teritoriale.
 Decizia privind examinarea contraventiei în temeiul constatării personale a agentului constatator poate fi
contestată de către contravenient, victimă, procuror sau de către conducătorii autorităţilor din care fac parte
agenţii constatatori.
 Deciziile privind examinarea contraventiei în temeiul constatării personale a agentului constatator pot fi
contestate în baza următoarelor temeiuri:
a) nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa materială;
b) contravenientul a fost sancţionat pentru o faptă care nu este prevăzută de partea specială a cărţii a
doua;
c) s-au aplicat sancţiuni în alte limite decât cele prevăzute de partea specială a cărţii a doua.
TESTUL nr.  59
1. Examinarea contestației împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contravenționale
1.1. Identificați cazurile în care cauzele contravenționale sunt examinate în instanța de judecată.
Instanţa judecă:
         1) toate cazurile cu privire la contravenţii, cu excepţia celor atribuite de prezentul cod competenţei
unor alte organe, precum şi:
         a) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor;
         b) cauzele contravenţionale prevăzute la art.61, 63–66, 316–3181, 320, 336;
         b1) cauzele contravenţionale în cadrul cărora au fost dispuse măsurile procesuale de constrîngere
prevăzute la art. 432 lit. a) și e);
         c) cauzele contravenţionale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei sancţiuni
dintre cele care urmează:
         - privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate;
         - privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii;
         - privarea de dreptul special;
         - munca neremunerată în folosul comunităţii;
         - arestul contravenţional;
         d) cauzele contravenționale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei măsuri de
siguranță dintre cele care urmează:
         – expulzarea;
         – demolarea construcției neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor;
         – confiscarea specială;
         – ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport;
         2) contestaţiile împotriva deciziilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale,
procurorului.
1.2. Stabiliți efectele absenței agentului constatator de la ședința de examinare a cauzei
contravenționale.
codul contravențional instituie prezenta obligatorie a anumitor categorii de persoane la ședința de judecată,
și anume a agentului constatator, efectele absenței acestuia de la ședința sunt destul de grave: neprezentarea
agentului constatator, legal citat, fără motive întemeiate și fara instiintarea prealabila a instantei duce la
încetarea procesului contraventional, cu emiterea după caz a unei încheieri interlocutorii a faptuitorului in
doua cazuri: daca este retinut, aducerea lui fiind asigurata de politie; sdaca se solicita arestarea lui. 
1.3. Proiectați procedura de examinare a contestației împotriva deciziei agentului constatator
asupra cauzei contravenționale.
procedura de examinare a contestatiei impotriva deciziei agentului contatator asupra cauzei contraventionale
presupune urmatoarele particularitati: 
 contestatia asupra deciziei agentului constatator poate fi depusa de catre partile la proces
 termenul de contestare a deciziei agentului constatator este de 15 zile de la data emiterii acesteia sau
pentru partile care nu au fost prezente la sedinta de examinare a cauzei contraventionale de la data
inmanarii copiei de pe decizi respectiva
 in cazul omiterii termenului prevazut de legea contraventionala din motive intemeiate, dar nu mai
tarziu de 15 zile de la data inceperii executarii sanctiuniii sau a perceperii despagubirii materiale
 persoana fata de care a fost emisa decizia si care a lipsis atat la examinarea cauzei cat si la
pronuntarea deciziei si nu a fost informata despre decizia emisa, poate contesta decizia agentului
constatator dar nu mai tarziu de 5 zile de la data inceperii executarii sanctiunii
 contestatia impotriva decizieie emise supra cauzei contraventionale se depune la autoritatea din care
face parte agentul consttator conform competentei teritoriale, care a examinat cauza.
 contestatia depusa suspenda executarea sanctiunii contraventionale aplicata priin procesul-verbal cu
privire la contraventie sau prin decizia agentului constatator 
 depunerea contestatiei peste termen nu suspenda executarea deciziei agentului constatator.

2. Dreptul contravențional – știință și disciplină didactică


2.1. Definiți noțiunile de drept contravențional ca știință și ca disciplină didactică.
ştiinţa dreptului constituţional reprezintă un sistem de cunoştinţe istorice, logic fundamentate, căpătate în
rezultatul cercetării dreptului constituţional ca ramură de drept, a relaţiilor reglementate de această ramură,
precum şi a practicii realizării normelor dreptului constituţional. Punctul de pornire în determinarea corectă
şi completă a conceptului ştiinţei dreptului constituţional îl constituie obiectul său de studiu.

Totalitatea ideilor, conceptiilor, teoriilor si principiilor despre normele si institutiile dreptului


contraventional formeaza stiinta dr contraventional.

Ca disciplina  dreptul contraventional include in sine un numar limitat de informatie juridica, sistematizaat
intr-un numar concret de teme referitoare la caracteristica contraventiilor, etapele solutionarii cauzelor
contraventionale, prevenirea si combaterea faptelor contraventionale, care ar permite initierea, pregatirea
viitorului jurist in domeniu. 

2.2. Descrieți obiectul și metodele de studiu ale dreptului contravențional ca știință și ca disciplină
didactică.

Obiectul –  dreptului contravenţional îl constituie relaţiile sociale care se stabilesc intre subiecţii dreptului
contravenţional din momentul în care legea contravenţională de prevenire obţine forţă juridică,  parcurgînd
etapele constatării faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor contravenţionale şi pînă la executarea 
pedepsei contravenţionale. Obiectul de studio al stiintei dreptului contravntional il formeaza insusi dreptul
contraventional ca o totalitate de norme si institutii avand menirea sa explice care este originea acestora,
continutul si structura lor, evolutia istorica, conditiile obiective care impugn apararea valorilor sociale ce
cad sub incidenta legii contraventionale.

2.3. Evaluați locul și rolul dreptului contravențional în sistemul științelor socioumanistice.

 Dreptul contravenţional, prin normele sale materiale (partea specială a Codului contravenţional al
Republicii Moldova), stabileşte faptele dăunătoare (periculoase) considerate drept contravenţii şi sancţiunile
contravenţionale aplicabile persoanelor care săvârşesc astfel de fapte. Din cele expuse, reiese că obiectul
dreptului contravenţional este condiţionat de raporturile juridice ce se nasc din momentul intrării în vigoare
a legii care stabileşte fapta antisocială considerată drept contravenţie şi sancţiunea pasibilă de aplicare.Este
cunoscut faptul că relațiile sociale ce apar în legătură cu prevenirea și curmarea de contravenții, constatarea
și cercetarea faptelor contravenționale, aplicarea măsurilor de constrângere statală față de subiectul activ al
contravenției sunt omogene, astfel necesitând și o reglementare juridică specifică, adică să constituie
obiectul unei ramuri sau subramuri a dreptului. Veriga sistemului național de drept care reglementează
aceste relații unanim este intitulată – Drept contravențional. Divergența de opinii există numai cu privire la
locul și rolul lui în sistemul de drept. Un grup de savanți și practicieni consideră că Dreptul contravențional
este o subramură a Dreptului administrativ; al doilea grup vine cu argumentarea că el trebuie să constituie
subramura Dreptului penal; al treilea grup privește Dreptul contravențional ca ramură distinctă a sistemului
național de drept. 
TESTUL nr.  60
1. Amenda
1.1. Definiți noțiunea de amendă potrivit Codului contravențional al Republicii Moldova.
Amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de prezentul
cod.Amenda constă în vărsarea unei sume de bani în beneficiul statului. 
1.2. Generalizați prevederile ce țin de cuantumul amenzilor contravenționale.
 Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. O unitate convenţională este egală cu 50 lei.Amenda se
aplică persoanelor fizice de la una la 500 de unități convenționale, iar persoanelor cu funcție de răspundere
– de la 10 la 1500 de unități convenționale. 
1.3. Evaluați posibilitatea înlocuirii amenzii cu sancțiuni alternative.
Amenda se înlocuieşte de către instanța de judecată în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea din
care face parte agentul constatator care a examinat cauza, la demersul acestuia sau al procurorului care a
examinat cauza. În cazul în care sancțiunea este aplicată de către instanța de judecată, înlocuirea se
efectuează de către instanța care a judecat cauza în fond, la demersul executorului judecătoresc.
2. Procedura de examinare a cauzei contravenționale în instanța de judecată
2.1. Descrieți ordinea examinării probelor în cadrul cercetării judecătorești.
În cadrul cercetării judecătoreşti se cercetează mai întîi probele prezentate de partea acuzării.
 La cererea părţilor sau a altor participanţi la proces, instanţa poate modifica ordinea de cercetare a probelor
dacă este necesar pentru buna desfăşurare a cercetării judecătoreşti. Făptuitorul poate cere să fie audiat la
începutul cercetării probelor sau la orice etapă a cercetării judecătoreşti.
După cercetarea tuturor probelor din dosar şi a celor prezentate la judecarea cauzei, instanţa soluţionează
cererile şi demersurile formulate şi dispune efectuarea, după caz, a unor acţiuni procesuale suplimentare.
După finalizarea cercetării judecătoreşti, instanța anunță dezbaterile judiciare.
În luările de cuvînt, participanții la dezbateri nu pot face referințe la alte probe decît cele examinate în
cadrul cercetării judecătoreşti. În cazul în care vor să prezinte probe suplimentare, participanții la dezbateri
vor solicita reluarea cercetării judecătoreşti, indicînd circumstanțele care vor fi cercetate suplimentar în baza
acestora. După examinarea opiniilor părților, instanța emite o încheiere motivată privind admiterea sau
respingerea cererii ori a demersului.
Instanța nu poate limita durata dezbaterilor, însă preşedintele şedinței de judecată poate întrerupe cuvîntările
care depăşesc limitele cauzei contravenționale judecate.
După închiderea dezbaterilor judiciare şi rostirea ultimului cuvînt, părțile își pot depune în instanță
concluziile scrise privind soluția propusă pentru cauza judecată, care se anexează la procesul-verbal al
ședinței.

2.2. Stabiliți conținutul procesului-verbal al ședinței de examinare a cauzei contravenționale și


regulile de întocmire a acestuia.
Desfăşurarea şedinţei de judecare a cauzei contravenţionale se consemnează în proces-verbal.
 Procesul-verbal al şedinţei de judecare a cauzei contravenţionale va include:
a) denumirea instanţei judecătoreşti;
b) data (ziua, luna, anul), ora şi locul şedinţei de judecată;
c) numele şi prenumele judecătorului şi ale grefierului;
d) numele şi prenumele părţilor, calitatea lor procesuală;
e) menţiunea îndeplinirii procedurii de citare;
f) fapta contravenţională asupra căreia a fost încheiat procesul-verbal, încadrarea juridică a faptei;
g) cererile, demersurile şi concluziile formulate de participanţii la şedinţă, măsurile luate;
h) probele cercetate în şedinţă;
i) retragerea instanţei în camera de deliberare;
j) menţiunea privind pronunţarea hotărîrii;
k) date despre înregistrarea audio a şedinţei de judecată şi echipamentul folosit;
l) enumerarea acţiunilor procesuale exercitate în condiţiile prezentului cod, cu indicarea datei (ziua,
luna, anul) şi orei efectuării;
m) data (ziua, luna, anul) întocmirii definitive a procesului-verbal.
 În cazul divergenţelor între conţinutul procesului-verbal şi înregistrarea audio, prevalează înregistrarea
audio. Depoziţiile părţilor şi ale martorilor se citesc şi se semnează de aceştia. Procesul-verbal se încheie în
decursul a 24 de ore de la închiderea şedinţei de judecare a cauzei contravenţionale şi se semnează de
preşedintele şedinţei şi de grefier.

2.3. Proiectați conținutul hotărârii judecătorești cu privire la cauza


contravențională.
 Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală, întemeiată şi motivată.
Hotărîrea judecătorească constă din parte introductivă, parte descriptivă şi dispozitiv.
 Partea introductivă cuprinde:
a) data şi locul emiterii hotărîrii;
b) denumirea instanţei judecătoreşti;
c) numele şi prenumele judecătorului, ale grefierului şi ale părţilor, menţiunea despre participarea
părţilor la şedinţe;
d) datele privitoare la persoana contravenientului (numele, prenumele, data şi locul naşterii, adresa);
e) norma contravenţională în al cărei temei a fost pornit procesul contravenţional.
(4) Partea descriptivă cuprinde:
a) circumstanţele constatate în judecarea cauzei;
b) probele pe care se întemeiază concluzia şi motivele de respingere a probelor;
c) norma contravenţională pe care se întemeiază soluţionarea cauzei.
 Dispozitivul cuprinde:
a) soluţia privind încetarea procesului contravenţional; sau
b) soluţia cu privire la vinovăţia persoanei de săvîrşirea contravenţiei imputate şi, după caz, la
stabilirea sancţiunii contravenţionale, la aplicarea măsurii de siguranţă sau la înlăturarea executării
sancţiunii.
Pe lîngă cele menţionate dispozitivul va cuprinde, după caz, soluţia referitor la:
a) corpurile delicte;
b) modul şi termenul de atac al hotărîrii judecătoreşti;
c) alte chestiuni privind justa soluţionare a cauzei contravenţionale.
Test 61:
1. Contravenții ce afectează activitatea autorităților publice
1.1 Particularitățile contravențiilor ce afectează activitatea autorităților publice:
Acest tip de contravenție sunt prevăzute în capitolul VII al Codul contravențional și reprezintă o rată de
aplicare mult mai redusă decât în cazul altor categorii contravenționale. Normele care prevăd contravenții ce
afectează activitatea autorităților publice vin se protejeze și să asigure funcționarea normală a activității
autorităților publice.
1.2 Elementele constitutive ale contravențiilor ce afectează activitatea autorităților publice:
Analizând normele contravenționale referitoare la această categorie de contravenții, putem stabili următoarea
caracteristică a elementelor constitutive. În general, obiectul nemijlocit concretizează valorile sociale la care se
atentează, iar în cazul acestei categorii de contravenții el atentează la relațiilor sociale ce țin de funcționarea
mecanismul ăsta de administrare afectând astfel activitatea autorităților publice . Obiectul generic al contravențiilor
analizate sunt relațiile sociale cu privire la desfășurarea normală a activităților autorităților publice. La unele
contravenții se întâlnește și obiectul material, cum este de exemplu stema sau drapelul, la care se atentează prin
săvârșirea contravenției expuse la art. 322. Latura obiectivă a contravențiilor ce afectează activitatea autoritățile
publice, de regulile sunt analizate prin acțiuni iar în unele cazuri inacțiuni. De exemplu prin acțiuni se poate
demonstra abuzul de putere sau abuzul de serviciu iar inacțiuni, neexecutarea solicitărilor Comisiei naționale de
Integritate.Subiectul la majoritatea contravențiilor ce afectează activitatea autorităților publice este, de regulă,
persoana fizică sau juridică. Pentru unele componente contravenționale, îi este caracteristic subiectul special, cum ar
fi persoana cu funcții de răspundere.Latura subiectivă ca element constitutiv al contravențiilor date se manifeste prin
nevinovăție cu intenție, în unele cazuri și din imprudenta . sunt cazuri în care intenția este expusă direct în conținutul
normei , cum ar fi încălcarea cu intenție a modului de folosire a simbolului de stat, conținut expus în art. 322.
1.3 Necesitatea stabilirii motivului și scopului special în cadrul calificării faptelor subiecților speciali:
La calificare este obligatorie stabilirea motivului și a scopului special. Motivul este imboldul interior care
determina persoana fizică sau juridică să săvârșească contravenția, iar rezultatul urmărit de făptuitor, scopul,
poate fi de a primi o recompensă sau un profit din urma săvârșirii contravenției. Acest lucru este important
determinat devreme ce asigură principiul individualizării pedepsei contravenționale...
2. Procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de judecată
2.1 Cazurile în care se aplică procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de
judecată:
Procedura scrisă de examinarea a cauzei contravenționale în instanța de judecată se aplică tuturor cauzelor
contravenționale, a căror sancțiunii privind mărimea a mi-ai zice nu va depăși 300 de unități convenționale
estimată cu 15 mii lei. Menționez, de asemenea, că procedura scrisă de examinarea a cauzei
contravenționale în instanța de judecată nu se aplică cauzelor contravenționale a căror sancțiuni prevede
privarea de anumite drepturi.
2.2 Efectele refuzului părților de aplicare a procedurii scrise de examinare a cauzei contravenționale:
Dacă părțile refuză aplicarea procedurii scrise și solicită examinarea cauzei contravenționale în ședință publică,
instanța de judecată poate dispune citarea părților în cazul în care apreciază acest fapt ca fiind necesar, sau dacă
admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cauza contravențională în ședință publică, iar examinarea cauzei
contravenționale se desfășoară în conformitate cu capitolul VII din Cartea a doua Codul contravențional. De
asemenea, instanța de judecată poate să respingă, prin încheiere motivată, refuzul aplicării procedurii scrise și
solicitare examinării cauzei lor contravenționale în ședință publică în cazul în care consideră că nu sunt necesare
dezbateri publice.
2.3 Specificul soluționării cauzei contravenționale în procedură scrisă:
Soluționarea cauzei contravenționale în procedură scrisă ce se judecă în termen de 30 de zile la data intrării
dosarului în instanță. Dacă există temeiuri rezonabile, judecătorul, prin încheiere motivată, poate prelungit
termenul de judecarea cauzei cu 15 zile. Hotărârea judecătorească în procedura scrisă se emite în condițiile
art. 462 Cod contravențional și se aplică pe pagina web al instanței judecătorești, precum și se comunică
părților cauzei contravenționale, inclusiv prin intermediul programului integrat de chestionare a dosarelor.
TESTUL nr.  62
1. Recursul – cale ordinară de atac
1.1. Identificați subiecții ce pot ataca cu recurs hotărârea judecătorească contravențională.
Hotărîrea judecătorească contravenţională poate fi atacată cu recurs de către contravenient, agentul
constatator, victimă, procuror, după caz.
1.2. Descrieți temeiurile în baza cărora poate fi declarat recursul.
Temeiurile pentru recurs

Hotărîrile judecătoreşti contravenţionale pot fi atacate cu recurs, pentru a se repara erorile de drept, în
următoarele temeiuri:

a) nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei;

b) şedinţa de judecată nu a fost publică;

c) cauza a fost judecată fără citarea legală a unei părţi sau care, legal citată, s-a aflat în imposibilitatea de a
se prezenta sau de a înştiinţa instanţa despre imposibilitate;

d) hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice
dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul hotărîrii redactate nu corespunde
dispozitivului pronunţat după deliberare;

e) nu au fost întrunite elementele constitutive ale contravenţiei sau instanţa a pronunţat o hotărîre de
sancţionare pentru o altă faptă decît cea imputată contravenientului, cu excepţia cazurilor de reîncadrare
juridică a acţiunilor lui în temeiul unei legi mai blînde;

f) contravenientul a fost sancţionat pentru o faptă neprevăzută de prezentul cod;

g) s-au aplicat sancţiuni în alte limite decît cele prevăzute de lege sau nu corespund faptei săvîrşite sau
persoanei contravenientului;

h) contravenientul a fost supus anterior răspunderii contravenţionale pentru această faptă sau există o cauză
de înlăturare a răspunderii contravenţionale, sau aplicarea sancţiunii a fost înlăturată de o nouă lege ori
anulată de un act de amnistie, sau a intervenit decesul contravenientului ori împăcarea părţilor în cazul
prevăzut de lege;

i) faptei săvîrşite i s-a dat o încadrare juridică greşită;

j) a intervenit o lege mai favorabilă contravenientului;

k) Curtea Constituţională a declarat neconstituţională prevederea legii aplicate;

l) instanţa de judecată internaţională, prin hotărîre în o altă cauză, a constatat o încălcare la nivel naţional a
drepturilor şi libertăţilor omului care poate fi reparată şi în cauza respectivă.
1.3. Formulați efectele declarării recursului.
 Recursul împotriva hotărîrii judecătoreşti contravenţionale suspendă executarea ei, cu excepţia
sancţiunii arestului contravenţional.
Instanţa de recurs judecă recursul cu privire la persoana la care se referă declaraţia de recurs şi numai în
raport cu calitatea ei în proces.
 Instanţa de recurs judecă recursul în limitele temeiurilor pentru recurs, avînd dreptul, în afara temeiurilor
invocate şi cererilor formulate de recurent, să examineze şi alte temeiuri fără a agrava situaţia
contravenientului.
Soluţionînd cauza, instanţa de recurs nu poate crea o situaţie mai gravă persoanei în a cărei favoare a fost
declarat recursul.
Prin extindere, instanţa de recurs este în drept să judece recursul şi cu privire la persoanele care nu au
declarat recurs sau la care acesta nu se referă, avînd dreptul de a hotărî şi în privinţa lor, fără a le crea o
situaţie mai gravă.

2. Arestul contravențional
2.1. Definiți noțiunea de arest contravențional.

este o sancțiune contravențională excepțională care constă în privarea de libertate pe un termen stabilit prin
hotărâre judecătorească și care se execută în condițiile prevăzute de Codul de executare și se aplică, de
regulă, pentru săvârșirea unei fapte care amenință sau pune în pericol real sănătatea ori integritatea
corporală a persoanei.Arestul contravențional poate fi aplicat și în cazul neexecutării intenționate a unei alte
sancțiuni contravenționale.

2.2. Comparați arestul contravențional și reținerea contravențională.


 Arestul contravenţional se aplică, de regulă, pentru săvârșirea unei fapte care ameninţă sau pune în
pericol real sănătatea ori integritatea corporală a persoanei.
Arestul contravenţional poate fi aplicat şi în cazul neexecutării intenţionate a unei alte sancţiuni
contravenţionale.Durata arestului contravenţional este de la 3 la 15 zile. În cazul concursului de contravenţii
sau al cumulului de hotărâri de sancţionare, pentru care, conform legii, se prevede în calitate de sancţiune
arestul contravenţional, instanţa de judecată poate aplica această sancţiune pe un termen de pînă la 30 de
zile.
Reţinerea constă în limitarea de scurtă durată a libertăţii persoanei fizice şi poate fi aplicată în cazul:
         a) contravenţiilor flagrante pentru care prezentul cod prevede sancţiunea arestului contravenţional;
         b) imposibilităţii identificării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces contravenţional dacă au
fost epuizate toate măsurile de identificare;
         c) executării hotărîrii instanței de judecată privind expulzarea persoanei;
         d) încălcării regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră sau a regimului punctelor de
trecere a frontierei de stat.Reţinerea nu poate depăşi 3 ore, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul
articol.
         (2) Reținerea poate fi aplicată pe un termen mai mare decât cel indicat la alin. (1), cu autorizația
judecătorului de instrucție, dar nu mai mult de 24 de ore
2.3. Evaluați prevederile ce țin de durata arestului contravențional și lista persoanelor exceptate de
la aplicarea acestuia.
Durata arestului contravenţional este de la 3 la 15 zile. În cazul concursului de contravenţii sau al
cumulului de hotărâri de sancţionare, pentru care, conform legii, se prevede în calitate de sancţiune arestul
contravenţional, instanţa de judecată poate aplica această sancţiune pe un termen de pînă la 30 de zile.
Durata reţinerii contravenţionale se include în durata arestului contravenţional. Arestul contravenţional nu
poate fi aplicat, dacă acesta ar amenința sau ar pune în pericol real sănătatea ori integritatea corporală a
contravenientului, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate, militarilor în termen, militarilor şi
angajaţilor cu statut special ai Ministerului Afacerilor Interne, angajaţi în bază de contract, minorilor,
femeilor gravide, femeilor care au copii cu vîrsta de pînă la 8 ani, persoanei care este unicul întreţinător al
copilului cu vîrsta de pînă la 16 ani şi nici persoanelor care au împlinit vîrsta generală de pensionare. Pentru
săvârșirea contravenției prevăzute la art. 781 poate fi aplicat arestul contravențional persoanelor care au
împlinit vârsta generală de pensionare, cu condiția că nu există impedimente justificate legate de starea lor
de sănătate.
TESTUL nr.  63
1. Privarea de un drept special – sancțiune contravențională complementară
1.1. Identificați formele de privare de un drept special.
privarea dreptului de a conduce vehicule, dreptul de deţinere sau port şi folosire a armei 
1.2. Reiterați subiecții exceptați de la aplicarea sancțiunii de privare de un drept special.
Aceasta sanctiune nu poate fi aplicată persoanei cu dizabilitati care folosește vehiculul ca unic mijloc de
deplasare, cu excepția cazurilor în care l-a condus, atribuindu-le buna stiinta un număr de înmatriculare fals,
ori l-a condus în stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanțe, ori s-a eschivat de la examenul
medical de consemnarea a acestei stări, ori a părăsit locul accidentului rutier la care a făcut parte. 
1.3. Proiectați procedura de aplicare a sancțiunii de privare de un drept special.
Cum am mai menționat, privare de dreptul de a conduce vehiculul se aplică de către instanță pe un termen
de la 6 luni la 3 ani iar, privarea de a deține arma și eu portarmă este de la 3 luni la un an în funcție de
gravitatea contravenție. După ce expiră perioada de privare stabilită, la repunerea în drept a persoanei se va
ține cont de îndeplinirea pe deplin a cerințelor stabilite, de exemplu a trecut sau nu programul probațional
sau care sunt rezultatele schimbări comportamentale
2. Percheziția în dreptul contravențional
2.1. Definiți noțiunea de percheziție și identificați formele acesteia.
Percheziţia este acţiunea prin care se realizează un control amănunţit asupra condamnaţilor, echipamentului,
bagajelor, camerelor de deţinere şi tuturor locurilor unde condamnaţii au acces.
2.2. Descrieți temeiurile pentru efectuarea percheziţiei.
sînt în drept să efectueze percheziţie dacă sînt organe abilitate cu dreptul de examinare şi/sau
soluţionare a contravenţiei respective şi dacă din probele acumulate sau din materialele de investigaţie
operativă rezultă o presupunere rezonabilă că într-o anumită încăpere, la domiciliu ori în alt loc sau la o
anumită persoană se pot afla instrumente ce au servit la săvârșirea contravenţiei, obiecte sau alte valori
dobândite din contravenţie, precum şi obiecte sau documente care pot avea importanţă pentru cauză.
Percheziţia se efectuează în baza unei hotărîri motivate a organului de constatare a contravenţiilor şi numai
cu autorizația judecătorului de instrucție.
În caz de contravenţie flagrantă, percheziţia se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate fără
autorizația judecătorului de instrucție, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat sau nu mai tîrziu de 24 de
ore de la terminarea percheziţiei, materialele obţinute în urma percheziţiei efectuate, indicîndu-se motivele
efectuării ei. Judecătorul de instrucție verifică legalitatea acestei acţiuni.
În cazul constatării faptului că percheziţia a fost efectuată legal, judecătorul de instrucție confirmă rezultatul
acesteia printr-o încheiere motivată. În caz contrar, prin încheiere motivată, recunoaşte percheziţia ca fiind
ilegală.
 
 Prin domiciliu se înţelege o locuinţă sau o construcţie destinată locuirii permanente sau temporare (casă,
apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă sau fluvială), anexele lor nemijlocite
constituind partea lor indivizibilă (verandă, terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun). Prin
domiciliu se înţelege şi orice teren privat, vehicul, navă maritimă sau fluvială privată, birou.
Organele de constatare, examinare şi soluţionare a contravenţiilor, abilitate cu funcţii de control de stat în
conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, nu au
dreptul să efectueze percheziţii decît asistaţi de colaboratori de poliţie şi doar dacă au fost epuizate toate
căile de control în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii
de întreprinzător.
 Este interzisă efectuarea percheziţiilor cu depăşirea spaţiilor, în alte locuri, în temeiul altor acte sau
urmărind alte scopuri decît cele indicate în încheierea judecătorului de instrucţie privind autorizarea
percheziţiei sau în hotărîrea motivată privind efectuarea percheziţiei.

2.3. Evaluați procedura de efectuare a percheziției și de întocmire a procesuluiverbal cu privire la


percheziţie, la ridicarea obiectelor şi documentelor, la cercetarea la faţa locului.
Agentul constatator care efectuează percheziţia, ridicarea obiectelor şi documentelor sau cercetarea la
faţa locului încheie un proces-verbal la care anexează, după caz, lista obiectelor şi documentelor ridicate. În
procesul-verbal cu privire la percheziţie sau la ridicarea obiectelor şi documentelor se consemnează că celor
prezenţi li s-au explicat drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul cod şi se înscriu declaraţiile făcute de
aceste persoane.
În procesul-verbal cu privire la percheziţie sau la ridicarea obiectelor şi documentelor se menţionează
predarea lor benevolă sau ridicarea lor forţată, se indică locul şi împrejurările în care au fost descoperite. În
procesul-verbal sau în lista anexată la el se enumeră obiectele şi documentele ridicate, numărul, măsura,
cantitatea, elementele caracteristice şi, pe cît este posibil, valoarea lor, termenul pentru care au fost ridicate
și organul la care acestea se vor păstra.
Dacă, în timpul percheziţiei, ridicării obiectelor şi documentelor sau în timpul cercetării la faţa locului,
persoanele la care se efectuează percheziţia sau ridicarea ori alte persoane au încălcat ordinea sau au
încercat să distrugă ori să tăinuiască obiectele şi documentele căutate, agentul constatator consemnează
faptul în procesul-verbal, indicînd şi măsurile pe care le-a întreprins.
Procesul-verbal cu privire la percheziţie, la ridicarea obiectelor şi documentelor sau la cercetarea la faţa
locului se aduce la cunoştinţa tuturor persoanelor care au participat la efectuarea acestor acţiuni procesuale
ori au asistat la efectuarea lor şi se semnează de fiecare, cu dreptul de a formula în scris observații în
cuprinsul procesului-verbal respectiv. Copia de pe procesul-verbal se înmînează persoanelor cărora le-au
fost aplicate aceste acţiuni procesuale sau reprezentanţilor lor.
Refuzul proprietarului sau posesorului obiectului sau documentului de a semna procesul-verbal, precum şi
absenţa acestora se consemnează de martorii asistenţi. 
Obiectele şi documentele ridicate vor fi, pe cît este posibil, împachetate şi sigilate chiar la locul
percheziţiei sau ridicării, fapt ce se consemnează în procesul-verbal. Pachetele sigilate se semnează de către
persoana care a efectuat percheziţia sau ridicarea.
TESTUL nr.  64
1. Procedura de examinare a recursului
1.1. Identificați regulile privind desfășurarea ședinței de judecată în ordine de recurs.
Recursul se judeca de un complet de 3 judecatori, cu citarea partilor. Regulile desfasurarii sedintei de
judecata in ordine de recurs sunt asemanatoare celor pecifice sedintei de judecata in prima instanta, cu
anumite particularitti: dupa enuntarea recursului,  ofer cuvant recurentului, apoi intimatului si la urma
procurorului; daca printre recursurile declarate se afla si recursul procurorului, primul cuvant i se ofera lui.
in plus, legea  recunoaste contravenientului dreptul la ultimul cuvant.
1.2. Punctați posibilele decizii luate de instanță în vederea soluționării recursului.
solutia instantei de recurs se contine in una din urmatoarele decizii:
 respinde recursul si entine hotararea atacata daca recursul: este tardiv, este inadmisibil, este nefondat
 admite recursul, casand hotararea atacata, partial sau integral si adopta una din urmatoarele socutii:
dispune  de achitarea persoanei sau incetarea procesului cntraventional in cazurile prevazute la art
441 CC;  judeca cauza cu adoptarea unei hotarari, insa fara a inrautati situatia contravenientului;
dispune rejudecarea cauei in prima instanta, daca este necesara administrarea de probe suplimentare,
daca a constatat incalcari ale normelor de procedura privind citarea obligatorie a partilor, privind
respectarea dreptului la aparare si a dreptului la interpret, precum si daca a constatat incalcari ale
prevederilor CPP aplicate corespunzator.
1.3. Proiectați conținutul deciziei instanței asupra recursului examinat.
decizia instantei de recurs va contine:
 data si locul pronuntarii
 denumirea instantei care a emis hotararea atacata
 numele si prenumele membrilor completului de judecata, precum si ale procurorului, agentului
constatator, aparatorului si interpretului, daca acestia participa la judecarea recursului
 numele si prenumele recurentului, calitatea lui procesuala
 numele si prenumele persoanei sanctionate sau in a carei privinta este clasata procedura
contrventionala
 numele si prenumele victimei
 dispozitivul hotararii atacate
 fondul recursului
 temeiurile de drept care au adus respingerea sau la administrarea recursului, motivele adoptarii
solutiei
 mentiunea ca dispozitia este irevocabila
2. Aplicarea punctelor de penalizare
2.1. Definiți noțiunea puncte de penalizare.
puncte de penalizare= unitati de evidenta aplicate in calitate de sanctiune contraventionala complementara
concomitent cu sanctiunea principala sub forma de amenda in cazurile si marimea prevazuta de sanctiunea
normei
2.2. Descrieți cazurile de aplicare a punctelor de penalizare pentru contravenții.
se aplica in cazurile comiterii contraventiilor ce atenteaza la regimul de transporturi si contraventiilor in
domeniul circulatiei rutiere. 
2.3. Evaluați procedura aplicării punctelor de penalizare pentru unele categorii de contravenții.
 aceasta fiind o sanctiune complementara, care se aplica in cazul comiterii contraventiilor ce atenteaza
la regimul de transporturi si contraventiilor in domeniul circulatiei rutiere. pe langa acestea conducătorului
de vehicul declarat vinovat de săvîrşirea contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiunii principale, i se aplică un
număr de puncte de penalizare ca sancţiune complementară.
 Dacă aplicarea sancţiunii în modul prevăzut mai sus  condiţionează acumularea a 15 puncte de penalizare,
agentul constatator remite cauza contravenţională spre examinare în instanţa de judecată competentă, care,
odată cu sancţiunea principală şi cu aplicarea punctelor de penalizare, aplică privarea de dreptul special de a
conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an ca sancţiune complementară.
Test 65
1. Contravenții ce atentează la ordinea publică și la securitatea publică
1.1 Scopul reglementării categoriilor de contravenții ce atentează la ordinea publică și la securitatea publică:
Scopul reglementării categoriilor de contravenție ce atentează la ordinea publică și la securitatea publică
este stabilirea regulilor de conduită în locurile publice și de siguranță publică, precum și protejarea lor prin
intermediul aplicării măsurilor de constrângere statală. Astfel este asigurată prezența stimei, onoare și
demnității umane respectării drepturilor și libertăților cetățenilor, crearea unor condiții favorabile pentru
munca și odihna lor cetățenilor.
1.2 Persoana fizică și persoana juridică – subiect al contravențiilor ce atentează la ordinea publică și la
securitatea publică: Subiectul contravențiilor ce atentează la ordinea publică și securitatea publică sunt
persoanele fizice și persoanele juridice. Persoana fizică poate fi subiect al contravențiilor cu referire la
consumul de băuturi alcoolice pe străzi, huliganism sau jocuri de noroc și ghicitul în locuri publice,
prevederile acestora fiind expuse în Partea specială a Codului contravențional. Persoana fizică ca și cea
juridică la fel poate fi subiect al contravențiilor ce țin de tulburarea liniștii sau încălcarea regulilor de
apărare împotriva incendiilor. Contravențiile în care persoana juridică rreprezintă subiect al contravenției
este cazul în care aceasta se ocupă cu amplasarea mijloacelor de publicitate exterioară pe arbori sau în
zonele monumentelor de arhitectură sau încalcă regulile de acces la secretul de stat.
1.3 Ordinea și securitatea publică sunt afectate cel mai des de acte de huliganism și consum de acolo în
locuri publice. În acest context pentru a combate acest fenomen, la nivel național Guvernul Republicii
Moldova a aprobat Strategia Națională de ordine și securitate publică pentru anii 2017-2020 și planul de
acțiuni privind implementarea acesteia. Strategia prevede sporirea calității serviciilor de asigurare a ordinii
publice și a securității cetățenilor inclusiv prin iimplicarea societății civile în combaterea fenomenului
infracțional și contravențional. Prin implementarea strategiei se urmărește dezvoltarea sistemului de formare
profesională angajaților organelor de forță și instituirea unui sistem modern de ordine publică și de
securitate publică capabil să sporească încrederea populației și să consolideze protecția socială.
2. Executarea sancțiunilor contravenționale aplicate persoanelor juridice
2.1 Tipurile de sancțiuni contravenționale aplicate persoanelor juridice:
Printre tipurile de sancțiuni contravenționale aplicate persoanelor juridice, cea mai răspândită este amenda,
care este sancțiune contravențională pecuniara care constă în obligarea contravenientului la plata unei sume
de bani. De asemenea persoana juridică poate fi privată de dreptul de a desfășura o anumită activitate prin
interdicția de a încheia anumite tranziții, de a emite acțiuni sau alte titluri de valoare, de a obține subvenții,
înlesniri și alte avantaje de la stat .
2.2 Particularitățile executării sancțiunilor pecuniare (amenzilor) în raport cu persoanele juridice:
Executarea sancțiunii amenzii aplicate persoanelor juridice este asigurată de executorul judecătoresc , în a
cărei competență teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătorești, se află sediul.
Amenda se achită de către persoana juridică în mod benevol în termen de 30 de zile de la data aplicării ei.
După achitarea de către contravenient a amenzii, instituția bancară sau agentul constatator care aplicat
amenda, în termen de 2 zile lucrătoare, este obligat să includă informația privind achitarea acesteia în
Registru debitorilor. Dacă nu a fost achitată se trimite executorului judecătoresc documentul pentru
încasarea silită. În cazul în care amenda nu a fost achitată întreprinderea poate fi privată de a desfășura o
anumita activitate pe un termen de la 6 luni.
2.3 Specificul executării sancțiunilor ce țin de privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate:
Privare de dreptul de a desfășura o anumită activitate se face atunci când aceasta activitate a fost folosită la
săvârșirea contravenției sau în cazul în care contravenția reprezintă o încălcare a regulilor de desfășurare
acestei activități. Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfășura o anumită activitate constă în
stabilirea interdicție de a încheia anumite tranzacții de a emite acțiuni sau alte titluri de valoare, de a obține
subvenții, înlesnit și alte avantaje de la stat sau de a desfășura alte activități. Această sancțiune se asigură de
către organul de probațiune în a cărei rază teritorială își desfășoare activitatea întreprinderea
TESTUL nr.  66
1. Contravenții ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală și
valorile imobiliare
1.1. Exemplificați categoriile de contravenții ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea,
activitatea vamală și valorile imobiliare.
 desfasurarea ilegala a ctivitatii de intreprinzator
 organizarea de structuri financiare ilegale
 folosirea materiei prime cu termen de valabilitate expirat la producerea de produse alimentare
 incalcarea regulilor de comert
 neasigurarea trasabilitatii
 falsificarea si contrafacerea produselor
1.2. Generalizați elementele constitutive ale contravențiilor ce afectează activitatea de
întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală și valorile imobiliare.
obiectul generic= poarta un caracter complex si este format din 4 categorii de relatii sociale: relatii sociale
cu privire la activitatea de intreprinzator; - relatii sociale cu privire la fiscalitate; - relatii sociale cu privire la
activitatea vamala; - relatii sociale cu privire la valorile mobiliare.
obiectul nemijlocit=  reprezinta relatiile sociale ce vizeaza anumite valori concrete, care deriva din
continutul fiecarui articol in parte.
obiectul material= la fel si aici obiectul material este prezent, insa nu in toate componentele ci doar la acele
contraventii a caror valoare sociala ocrotita consta sau se exprima  intr-o entitate materiala. 
latura obiectiva= aceste fapte se manifesta atat prin actiune, cat si inactiune. aprecierea corecta a laturii
obiective  a contraventiei este foarte importanta la stabilirea adevarului si la calificarea corecta a actiunilor
faptuitorului. Latura obiectiva se caracterizeaza prin diversitatea formelor de manifestarae. in cadrul
aceleiasi norme pot fi evidentiate mai multe forme de actiune sau inactiune a contravenientului.
subiectii= persoanele fizice responsabile si persoanele juridice.  avand in vedere criteriul subiectilor,
doctrina de specialitate imparte contraventiile fiscale in 2 categorii: - contraventii savarsite de functionari in
cadrul societatilor comerciale sau altor agenti economici, carora le revin indatoriri de serviciu privind
calculul si plata impozitelor si a taxelor; - contraventii savarsite de contribuabili persoane fizice particulare
latura subiectiv= reprezinta atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savarsita si consecintele sale.
1.3. Estimați politicile adoptate la nivel de stat în vederea contracarării activității ilicite în
domeniul vizat.,
Protecția juridică a categoriilor de relații sociale ce sunt protejate de normele în vederea domeniului dat au
importanță majoră pentru economie națională și infrastructura socială. În mare parte atentarea la aceste
categorii de relații sociale constituie un atentat dacă securitatea economică a statului, de aceea necesită o
protecție deosebită din partea autorităților competente ale statului.
2. Executarea sancțiunilor contravenționale aplicate persoanelor fizice
2.1. Identificați temeiurile inițierii procedurilor de executare a deciziilor judiciare.
Deciziile judiciare au un caracter executoriu după intrarea lor în vigoare, cu excepția cazurilor în care
legislația sau hotărârile judecătorești prevăd executarea lor imediată. Astfel Codul contravențional stabilește
că trimiterea spre executare a hotărârii judecătorești se pune în sarcina instanței care a judecat cauza în
primă instanță. În termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii președintele instanței trimite
dispoziție de executare precum și o copie de pe hotărârea definitivă autorități însărcinate cu puterea în
executare a hotărârii .
2.2. Descrieți particularitățile executării sancțiunii amendă aplicate persoanelor fizice.
Amenda se aplică persoanelor fizice de la una la 500 de unităţi convenţionale, iar persoanelor cu funcţie de
răspundere – de la 10 la 1500 de unităţi convenţionale.     Amenda se achită de către contravenient în mod
benevol în termen de 30 de zile de la data   stabilirii acesteia. Contravenientul este în drept să achite
jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a
deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale. În acest caz se consideră că sancțiunea amenzii este
executată integral, cu excepția cazului în care a fost contestată decizia de aplicare a sancțiunii
contravenționale și contravenientul nu și-a retras cererea de contestare a deciziei, emisă asupra cauzei
contravenționale, până la cercetarea judecătorească. Evidența executării sancțiunilor amenzilor se ține în
Registrul debitorilor. Conținutul Registrului debitorilor, modul de ținere a acestuia și modul de evidență a
executării sancțiunilor amenzilor se reglementează de către Guvern.  Prescripția achitării amenzii este de 30
de zile de la data stabilirii ei. Dacă persoana fizică nu a plătit amenda în decursul a 30 de zile de la data
stabilirii ei, instanța de judecată o poate înlocui, după caz, cu: a) amendă în mărime dublă, care însă nu
poate depăși limita maximă a sancțiunii cu amenda prevăzută de norma materială contravențională sau de
art. 34 din CC al RM; b) privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la
un an; c) muncă neremunerată în folosul comunității, calculându-se o oră de muncă pentru o unitate
convențională, durata muncii fiind de cel mult 60 de ore; d) arest contravențional, calculându-se o zi de arest
pentru 2 unități convenționale, durata arestului fiind de cel mult 30 de zile. În acest caz, se va tine cont de
restricțiile prevăzute în art.38 alin.(4). Dacă persoana sancționată pentru săvârșirea contravenției din
domeniul circulației rutiere (art. 228-245 din CC al RM) nu a plătit benevol și integral amenda în decursul a
30 de zile de la data stabilirii ei, aceasta se înlocuiește cu privarea de dreptul de a desfășură o anumită
activitate, prin ridicarea dreptului de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an. Pentru situațiile
enumerate în art.34 alin.(4) lit.a), c) și d) din CC al RM, privarea de dreptul de a desfășura o anumită
activitate pe un termen de la 6 luni la un an poate fi aplicată ca sancțiune complementară. 
2.3. Evaluați procedura executării sancțiunii munca neremunerată în folosul comunității.

    Munca neremunerată în folosul comunității(art.37CC al RM) este o sancțiune relativ nouă introdusă în
legea contravențională și constă în antrenarea contravenientului persoană fizică, în afara timpului de
serviciu de bază sau de studii, la munca stabilită de autoritatea administrației publice locale. Ea se stabilește
pe o durată de la 10 la 60 de ore, se execută timp de 2-4 ore pe zi. În cazul contravenientului care nu este
angajat în câmpul muncii, nu este antrenat în activități de bază sau de studii, la solicitarea sau cu acordul
acestuia, sancțiunea poate fi executată până la 8 ore pe zi.Munca neremunerată în folosul comunității poate
fi aplicată doar persoanelor care acceptă să execute o asemenea sancțiune. Contravenientului sancționat cu
muncă neremunerată în folosul comunității i se ia în scris un angajament prin care se obligă să se prezinte în
termen de 10 zile la organul de probațiune în a cărui rază teritorială își are domiciliul.În caz de eschivare de
la munca neremunerată în folosul comunității, această sancțiune se înlocuiește cu arest contravențional,
calculându-se o zi de arest pentru 2 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Munca neremunerată
în folosul comunității nu poate fi aplicată militarilor prin contract și persoanelor care nu au atins vârsta de
16 ani.Munca neremunerată în folosul comunității se prestează în cel mult 6 luni, timp care curge de la data
luării în evidență a contravenientului și punerii în executare a hotărârii judecătorești.Militarii în termen și
militarii cu termen redus sancționați cu muncă neremunerată în folosul comunității execută această
sancțiune contravențională în unitatea militară.Această sancțiune se prestează în cel mult 6 luni, timp care
curge de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. 

TESTUL nr.  67
1.  Executarea sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, privarea de
dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special
1.1. Identificați subiecții ce pot fi supuși sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită
activitate, privarea de dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special.
1.1 Subiecții ce pot fi supuși sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, privarea de
dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special.
Subiecții ce pot fi supuși plimbării de desfășura o anumită activitate reprezintă persoana fizică și persoana
juridică. Subiectul privind privarea de dreptul special sau privare de dreptul de a deține o anumita funcție
poate fi doar persoana fizică.
1.2. Determinați instituțiile ce asigură executarea sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o
anumită activitate, privarea de dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special.
Instituțiile ce asigură executarea sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate,
privarea de dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special:
Sancțiunea privare de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau privării de dreptul de a deține anumite
funcții se asigură de către organul de probațiune, în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea sau își
are domiciliul contravenientul. Executarea sancțiunii de privare de dreptul de a conduce vehicule și a
privare de dreptul de a deține o armă și de portarmă se asigură de către organul de poliție, în a cărui rază
teritorială își are domiciliul contravenientul.

1.3. Proiectați procedurile de executare a sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită


activitate, privarea de dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special.
Procedurile de executare a sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, privarea de
dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special:
Executarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate,
stabilită ca pedeapsă complementară, este asigurată de către instituția care asigură executarea pedepsei
principale, iar după executarea ei, de către organul de probațiune, în a cărei rază teritorială își are activitate
sau își are domiciliul contravenientul. În vederea asigurării executării sancțiunii, instanța de judecată trimite
hotărârea privind privare de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activitate și
dispoziția de executare a organul de probațiune în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea sau își are
domiciliul. Organul de probațiune trimite hotărârea judecătorească organului abilitat cu dreptul de a dispune
eliberarea contravenientului din funcție sau de a interzice exercitarea unei anumite activități, iar acest organ,
în termen de 3 zile adoptă actul de eliberare din funcție sau interzicerea de a exercita o anumită activitate și
îl trimit împreună cu hotărârea judecătorească organului de probațiune . Organul de probațiune, în termen de
5 zile, informează instanța de judecată dispune executarea hotărârii ei pentru ca aceasta să ducă oarecare
evidență a contravenienților. Cum am mai menționat, executarea sancțiunii întrebării dreptului special se
asigură de către organul de poliție dacă era să teritorială își are domiciliul contravenientului. Înainte de
aceasta însă instanța de judecată trimite hotărârea privind privarea dreptul lui corespunzător și dispoziția de
executare organului de poliție . Organul de poliție, în termen de 5 zile informează instanța de judecată
despre executarea hotărârii.

2. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei, sănătatea persoanei,     la starea sanitar-


epidemiologică
2.1. Identificați particularitățile contravențiilor ce atentează la sănătatea populaţiei, sănătatea
persoanei, la starea sanitar-epidemiologică.

2.2. Caracterizați elementele constitutive ale contravențiilor ce atentează la sănătatea populaţiei,


sănătatea persoanei, la starea sanitar-epidemiologică.

2.3. Evaluați nivelul de performanță a măsurilor sanitar-epidemiologice aplicate în condițiile


pandemiei COVID-19.
 
TESTUL nr.  68
1. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere
1.1. Identificați specificul contravențiilor în domeniul circulației rutiere.
In tara noastra au fost depistate mai mult tipuri de contraventii ce tin de domeniul circulatiei rutiere,
specificul acestora fiind:  sofer in stare de ebrietate, depasirea limitei de viteza,  soferi care au parasit locul
accidentului. 
1.2. Caracterizați elementele constitutive ale contravențiilor în domeniul circulației rutiere.
obiectul generic = relatiile sociale cu privire la securitatea circulatiei rutiere. acestea se refera aprope la
toate componentele contraventionale cu mici exceptii- contraventii ce se refera la pietoni. 
obiectul nemijlocit= este interdependent cu obiectul generic si rezulta din aceasta, reprezintand valoarea
concreta, ocrotita de norma juridica si relatiile sociale generate de aceasta. Obiectul nemijlocit este
reprezentat de relatiile sociale cu privire la respectarea vitezei de circulatie stabilita pe sectorul respectiv de
drum. latura obiectiva= se manifesta prin actiune. anume locul si timpul constatarii. de regula agentul
constatator indica acestea. 
subiectul= contraventia fiind considerata o activitate ilicita, este atribuita unei anumite persoane e a  incalcat
obligatia de conformare. Cu exceptia minorilor sub 16 ani si persoanelor iresponsabile, toti membrii
societatii sunt susceptibili  de a savarsi contraventii avand calitate de subiect potential al contraventiei. 
latura subiectiva= se caracterizeaza atat prin vinovatia intentionata cat si prin imprudenta. ea consta in
atitudinea psihica a persoanei care a savarsit contraventia. 
1.3. Evaluați măsurile întreprinse de autorități în vederea creșterii securității traficului rutier și
propuneți, la necesitate, modificări de lege ferenda.
cresterea securitatii in traficul rutier, precum si ridicarea nivelului de responsabilitate a conducatorilor de
vehicule reprezinta un interes public major, o obligatie pozitiva a statului, dar si a comunitatii in intregime.
unitatea de transport, ca participnt la trafic reprezinta o sursa de pericol sporit, conducatorul auto avand
obligatia de a respecta anumite reglementari impuse de autoritati in evitarea riscurilor rezultate din
utilizarea autovehiculelor.
2. Agentul constatator
2.1. Enumerați funcționarii care pot fi desemnați în calitate de agenți constatatori.
Este desemnat ca agent constatator funcţionarul din autorităţile indicate la art.400–42310, împuternicit cu
atribuţii de constatare a contravenţiei şi/sau de sancţionare.
Ministerul Afacerilor Interne,Centrul Naţional Anticorupţie,Autorităţi administrative din subordinea  
Ministerului Finanţelor, Serviciul vamal,Comisia Naţională a Pieţei Financiare,Consiliul
Concurenţei,Inspectoratul pentru Protecţia Mediului,Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică,Organele de
specialitate în domeniul transporturilor,Agenţia pentru Supraveghere Tehnică,Compania Naţională de
Asigurări în Medicină,Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor,Ministerul Apărării,Serviciile
publice de gospodărie comunală etc
2.2. Caracterizați cazurile în care persoana desemnată ca agent constatator nu poate participa (nu
este în drept să participe) la desfăşurarea procesului contravențional.
Persoana indicată anterior nu poate participa la desfăşurarea procesului contravențional în calitate de
agent constatator dacă:există cel puțin una dintre circumstanțele indicate la art. 33 din Codul de procedură
penală, care se aplică în modul corespunzător;se află în situație de conflict de interese.
2.3. Evaluați procedura de examinare a declarației de abținere sau a cererii de recuzare a
agentului constatator.
Examinarea declarației de abținere sau a cererii de recuzare:

a) depuse în privința agentului constatator, are loc în termen de 2 zile lucrătoare de către conducătorul
autorității publice în cadrul căreia activează acesta sau, în cazul în care declarația de abținere sau cererea de
recuzare este depusă la etapa examinării cauzei în instanța judecătorească, de către instanța judecătorească
competentă să examineze cauza contravențională;

b) depuse în privința conducătorului autorității competente să soluționeze cauza contravențională, are loc în
termen de 10 zile lucrătoare de către instanța de judecată în a cărei rază teritorială activează autoritatea
respectivă.
Decizia sau hotărîrea asupra abținerii ori a recuzării nu este susceptibilă de a fi atacată.
TESTUL nr.  69
1. Autoritățile competente să soluţioneze cauze contravenţionale
1.1. Identificați autoritățile competente să soluţioneze cauze contravenţionale.
Sînt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale:
a) instanţa de judecată;
b) procurorul;
c) comisia administrativă;
d) agentul constatator

1.2. Descrieți categoriile de cazuri cu privire la contravenții din competența instanțelor de


judecată.
Instanţa judecă:
1) toate cazurile cu privire la contravenţii, cu excepţia celor atribuite de prezentul cod competenţei
unor alte organe, precum şi:
a) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor;
b) cauzele contravenţionale prevăzute la art.61, 63–66, 316–3181, 320, 336;
b1) cauzele contravenţionale în cadrul cărora au fost dispuse măsurile procesuale de constrîngere
prevăzute la art. 432 lit. a) și e);
c) cauzele contravenţionale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei sancţiuni
dintre cele care urmează:
- privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate;
- privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii;
- privarea de dreptul special;
- munca neremunerată în folosul comunităţii;
- arestul contravenţional;
d) cauzele contravenționale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei măsuri de
siguranță dintre cele care urmează:
– expulzarea;
– demolarea construcției neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor;
– confiscarea specială;
– ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport;

1.3. Apreciați competența funcțională a comisiei administrative cu privire la soluționarea cauzelor


contravenționale.
Comisia administrativă examinează contravenţiile prevăzute la art. 75, 76, 92, 1261, 154, art. 157 alin.
(7) și (8), art. 165, 170–175, 180, 181, 227, art. 273 pct. 9), 91), 11), 15) și 16).si anume :divulgarea
informatiei confidentiale privind examenul medical de depistare a contaminarii cu virusul HIV/SIDA,
Eschivarea bolnvului de tuberculoza,  Tainuirea informatiei despre fondul funciar disponibil, Incalcarea
regulilor de gestionare a deseurilor, Cruzimea fata de animale, Incalcarea legislatiei cu privire la locuinte,
Incalcarea regulilor de comert.
Şedinţa comisiei administrative este deliberativă dacă la ea este prezentă simpla majoritate a
membrilor ei.
 Deciziile comisiei administrative se adoptă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor comisiei prezenţi
la şedinţă.

2. Constrângerea fizică și/sau psihică – cauză care înlătură caracterul      contravențional al


faptei
2.1. Reproduceți prevederile legale ce țin de constrângerea fizică și/sau psihică drept cauză care
înlătură caracterul contravențional al faptei.
Constrangerea fizica si/sau psihica =  a constrange o persoana in general, inseamna a obliga, a forta a
influenta pe cineva sa indeplineasca un lucru pe care el nu doreste sa-l faca.
In conditiiile constrangerii fizice, faptuitorul isi da perfect seama ca actioneaza ca un simplu instruent sub
influenta unei energii straine, savarsind o fapta prevazuta de legea contraventionala, dar neputand opune
rezistenta energiei care-l oprima, adopta conduita care ii este impusa.
Constrangerea psihica consta in exercitarea unei presiuni pe care o persoana o realizeaza prin orice mijloace
asupra psihicului alte persoane, astfel incat, sub stapanirea unei temeri grave, persoana  constransa nu-si mai
poate dirija in mod liber vointa si savarseste o fapta prevazuta de legea penala.
    Amenintrea este unica forma a constrangerii psihice, care are dou semne principale:
1. Posibilitatea imfluentarii amenintarii asupra psihicului persoanei
2. Prezenta in amenintare a elementelor intimidarii.
Totodata, constrangerea psihica pote fi exprimata nu doar prin amenintari verbale si si prin inselaciune,
folosire a mecnismelor tehnice.

2.2. Caracterizați violența (constrângerea) drept mijloc de influență ilegală asupra persoanei.
violenta este o anumita actiune a unei persoane fata de alta persoana, impotriva dorintei sale. influenta
violenta asupra persoanei este orice constrangere care o obliga sa actioneze impotriva dorintelor sale.
Despre violenta se poate de vorbit doar in cazurile cand exista inclalcari ale legii. La general, aplicarea
violentei nu poate fi legala. 
2.3. Evaluați semnele amenințării drept unica formă a constrângerii psihice.

    Amenintrea este unica forma a constrangerii psihice, care are dou semne principale:

1. Posibilitatea imfluentarii amenintarii asupra psihicului persoanei

2. Prezenta in amenintare a elementelor intimidarii.


TESTUL nr.  70
1. Circumstanțele agravante la aplicarea sancțiunilor contravenționale
1.1. Definiți noțiunea circumstanțe agravante. împrejurare care agravează vina și pedeapsa unui inculpat.
1.2. Caracterizați circumstanțele agravante prevăzute de Codul contravențional al Republicii
Moldova.

La aplicarea sancţiunii contravenţionale faţă de persoana a cărei vinovăţie este dovedită se consideră
circumstanţe agravante:
         a) continuarea comportării ilicite, contrar somaţiei de a se pune capăt unei astfel de comportări;
         b) săvîrşirea contravenției de către o persoană care anterior a fost sancționată pentru o contravenție
similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză;
         c) instigarea sau atragerea minorilor la săvîrşirea contravenţiei;
         d) săvîrşirea contravenţiei de către un grup de persoane;
         e) săvîrşirea contravenţiei profitîndu-se de condiţiile unor calamităţi naturale sau ale altor stări
excepţionale;
         f) săvîrşirea contravenţiei în stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe. Instanţa de
judecată este în drept, în funcţie de caracterul contravenţiei, să nu considere această circumstanţă ca
agravantă;
         g) săvîrşirea contravenţiei faţă de un minor, de o femeie, de o persoană în etate sau faţă de o
persoană care se află în imposibilitatea de a se apăra din cauza bolii, dizabilităţii ori altui factor.
1.3. Evaluați caracterul exhaustiv al listei circumstanțelor agravante prevăzute de legislația
contravențională.
caracter exhaustiv ale corcumstantelor agrvante ce sunt enumerate in legislatia contravetionala,
demosnstreaza ca anume aceste circumstante se pot considera ca fiind agravante. nici o alta circumstanta
care poate fi descoperit in acel moment daca nu este stipulata in condul contraventional nu poate fi
considerata drept circumstanta agravanta. 

2. Probele. Cercetarea la faţa locului


2.1. Identificați scopul cercetării locului săvârșirii contravenției /domiciliului/sediului etc.
În scopul descoperirii urmelor contravenţiei, corpurilor delicte şi pentru a stabili circumstanţele
contravenţiei ori alte circumstanţe care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, agentul constatator
efectuează cercetarea la faţa locului (a terenului, încăperilor, obiectelor, documentelor, animalelor,
cadavrelor umane sau de animale).
2.2. Analizați procedurile aplicate de către agentul constatator în cadrul cercetării la fața locului.
În caz de contravenţie flagrantă, cercetarea la domiciliu se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate a
agentului constatator fără autorizația judecătorului de instrucție, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat
sau nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea cercetării la domiciliu, materialele obţinute în urma
cercetării, indicîndu-se motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucție verifică legalitatea acestei acţiuni
procesuale.
         (4) Agentul constatator cercetează obiectele vizibile, permite, după caz, accesul la ele în măsura în
care nu se încalcă drepturile omului. Persoana care efectuează acţiunea procesuală face, după caz, măsurări,
fotografieri, filmări, desene, schiţe, mulaje şi tipare de pe urme de sine stătător sau cu ajutorul specialistului
în materie. Locul cercetării poate fi delimitat de angajaţii subdiviziunilor specializate de menţinere a ordinii
şi securităţii publice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei.
         (5) Obiectele şi documentele descoperite la faţa locului se examinează în acel loc, iar rezultatele
examinării se consemnează în procesul-verbal al acestei acţiuni. În cazul în care în cadrul examinării la fața
locului este imposibilă efectuarea copiilor, a înregistrărilor foto sau video ori prelevarea mostrelor de pe
obiectele purtătoare de informații sau este împiedicată efectuarea acestor acțiuni, obiectele și documentele
care constituie corpuri delicte se ridică, în care scop se împachetează, pachetul se sigilează şi se semnează,
faptul fiind menţionat în procesul-verbal de ridicare de la fața locului. Desigilarea pachetului se efectuează
în prezența contravenientului sau a reprezentantului acestuia.
2.3. Evaluați temeiurile pentru ridicarea obiectelor şi documentelor în cadrul cercetării la fața
locului.
Dacă este necesar să se ridice anumite obiecte sau documente care constituie corpuri delicte şi dacă se
cunoaşte exact locul şi persoana la care se află, agentul constatator efectuează, în temeiul unei hotărîri
întemeiate, ridicarea lor, dacă acestea nu au fost ridicate în condițiile art. 426 alin. (5).
  Ridicarea documentelor conţinînd informaţii care constituie secret de stat, comercial, bancar, ridicarea
informaţiei privind convorbirile telefonice se efectuează cu autorizația judecătorului de instrucție.
     Este interzisă ridicarea obiectelor şi documentelor în timpul nopţii, cu excepţia cazurilor de contravenţie
flagrantă.
 Nu se permite ridicarea de obiecte, documente, dispozitive de stocare a datelor dacă ridicarea acestora
stopează activitatea economică a persoanei, este posibilă efectuarea de copii şi de înregistrări foto sau video
de pe documente şi dispozitivele de stocare a datelor, pot fi inspectate, măsurate sau prelevate mostre din
acestea, care constituie mijloc material de probă.
  În cazul prevăzut la alin.(4), cînd este imposibilă efectuarea copiilor şi a înregistrărilor foto sau video de pe
documente şi dispozitive de stocare a datelor ori posesorul acestora nu permite sau obstrucţionează
efectuarea acestor acţiuni, agentul constatator le ridică în scopul efectuării copiilor şi a înregistrărilor foto,
video, stocării datelor, inspectării, măsurării sau prelevării de mostre, indicînd în procesul-verbal întocmit
elementele de individualizare a fiecărui obiect, document sau dispozitiv de stocare a datelor şi legătura
acestora cu cauza contravenţională. Obiectele, documentele sau dispozitivele de stocare a datelor se restituie
de către agentul constatator sau autoritatea competentă de soluţionarea cauzei contravenţionale în cel mai
scurt timp posibil, dar nu mai tîrziu de 3 zile lucrătoare din momentul ridicării acestora.
Este interzisă ridicarea de obiecte, documente, dispozitive de stocare a datelor care nu constituie
instrumente ce au servit la săvîrşirea contravenţiei sau nu au importanţă pentru procesul contravenţional.
TESTUL nr.  71
1. Înlăturarea de la conducerea vehiculului. Reţinerea şi aducerea vehiculului la parcare
1.1. Enumerați temeiurile juridice ale înlăturării persoanei de la conducerea vehiculului.
Persoana care conduce vehicul este înlăturată de la conducere dacă:
         a) există temeiuri suficiente de a presupune că se află în stare de ebrietate inadmisibilă produsă de
alcool sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe;
         b) nu are asupra sa documentul care confirmă dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul.
         c) a expirat termenul de 180 de zile de admitere temporară a mijlocului de transport auto pe teritoriul
Republicii Moldova, cu excepţia cazului în care mijlocul de transport auto este introdus pe teritoriul vamal
de către persoana fizică cu domiciliul în orice stat străin şi care deţine permis de conducere emis în ţara în
care are domiciliu;
           d) are domiciliul în altă localitate decît localitățile din stînga Nistrului, municipiul Bender ori
localitățile Gîsca, Chițcani, Zahorna, Merenești și Cremenciug din raionul Căușeni și conduce un mijloc de
transport auto cu plăcuță cu număr de înmatriculare neutru sau cu plăcuță cu număr de înmatriculare
eliberate în unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului sau municipiul Bender, cu excepția
prevăzută la art. 53 alin. (22) din Legea privind siguranța traficului rutier.
1.2. Descrieți procedura de reținere și aducere a vehiculului la parcarea specială.
Vehiculul al cărui conducător a fost înlăturat de la conducere este reţinut şi, dacă nu poate fi predat
proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, este adus la staţia de parcare specială sau la
subdiviziunea de poliţie cea mai apropiată de locul constatării contravenţiei.
(2) Vehiculul poate fi adus la staţia de parcare specială sau pe teritoriul subdiviziunii de poliţie şi în
cazul în care:
a) staţionarea lui poate genera un pericol iminent pentru interesul public;
b) a fost lăsat într-un loc interzis pentru parcare;
c) este necesară identificarea proprietarului (posesorului) mijlocului de transport utilizat sau destinat
pentru săvîrşirea contravenţiei.
(21) În cazul expirării termenului de aflare pe teritoriul vamal a mijlocului de transport auto declarat
prin acţiune, acesta este adus către cel mai apropiat birou vamal.
Faptul aducerii vehiculului la staţia de parcare specială sau pe teritoriul subdiviziunii de poliţie se
consemnează într-un proces-verbal, în care se indică:
         a) tipul, modelul vehiculului, numărul de înmatriculare, numerele de identificare ale agregatelor
marcate, defectele şi deteriorările lui vizibile;
         b) numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanei care a decis aducerea vehiculului la parcare şi
care a organizat aducerea;
         c) temeiul de fapt şi temeiul juridic care au determinat aducerea vehiculului;
         d) denumirea (numele), sediul (domiciliul), numărul de telefon al persoanei care a organizat (a
efectuat) aducerea vehiculului la parcare;
         e) adresa parcării;
         f) data şi ora încheierii procesului-verbal;
         g) numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanei care a luat în primire vehiculul la parcare.
         (4) Procesul-verbal se încheie în 4 exemplare: un exemplar rămîne la persoana care a decis aducerea
vehiculului la parcare, al doilea exemplar se remite persoanei care a organizat aducerea, al treilea exemplar
se înmînează persoanei care a luat în primire vehiculul la parcare, iar cel de-al patrulea exemplar se
înmînează proprietarului sau posesorului de vehicul ori i se expediază recomandat la domiciliu. Despre
aducerea vehiculului la parcare, agentul constatator informează neîntîrziat serviciul de gardă al poliţiei.
1.3. Evaluați scopul și necesitatea aplicării unor astfel de măsuri de constrângere în raport cu unele
categorii de contravenienți.
 Importanta aplicarii acestei masuri de constrangere este de a evita orice alta contraventie ce poate surveni.
Vehicolul lasat intr-un loc interzis sau care poate genera un alt pericol necesita luat din acel loc pentru a nu
crea pagume mai mari. Datorita acestei constrangeri vor fi evitate accidente sau alte actiuni grave ce pot
leza atat viata unor oameni cat si probleme in circulatia rutiera creand ambuteiaje sau chiar accidente. 
2. Revizuirea – cale extraordinară de atac
2.1. Identificați subiectul/subiecții ce pot cere revizuirea procesului
contravențional. 
Procedura de revizuire se deschide în favoarea contravenientului
2.2. Descrieți temeiurile în baza cărora poate fi cerută revizuirea procesului contravențional.
Revizuirea procesului contravenţional poate fi cerută dacă:
         a) instanţa de judecată internaţională, prin hotărîre, a constatat o încălcare a drepturilor şi libertăţilor
omului care poate fi reparată la o nouă judecare fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o
declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial,
prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională;
         b) Curtea Constituţională a declarat neconstituţională prevederea legii aplicată în cauza respectivă;
         c) legea nouă înlătură caracterul contravenţional al faptei sau ameliorează situaţia contravenientului
în a cărui privinţă nu a fost executată integral sancţiunea contravenţională;
         d) există o procedură pornită în cauza dată în faţa unei instanţe internaţionale sau Guvernul
Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva
Republicii Moldova;
         e) prin hotărîre definitivă s-a stabilit că, la constatarea şi examinarea faptei contravenţionale şi la
judecarea acestei cauze contravenţionale, s-au comis abuzuri ce constituie infracţiuni;
         f) instanţa de judecată nu s-a expus asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei contravenientului ori instanţa
de judecată s-a pronunţat în privinţa unui alt subiect de drept decît persoana care a săvîrşit fapta
contravenţională;
         g) s-au stabilit alte circumstanţe de care instanţa de judecată nu a avut cunoştinţă la emiterea hotărîrii
şi care, independent sau împreună cu circumstanţele stabilite anterior, dovedesc că cel sancţionat este
nevinovat ori a săvîrşit o altă contravenţie decît cea pentru care a fost sancţionat sau care dovedesc că
persoana cu privire la care s-a dispus încetarea procesului contravenţional este vinovată.
2.3. Proiectați procedura de revizuire a procesului contravențional și efectele juridice ale acesteia.
Procedura de revizuire se deschide în baza cererii procurorului adresată instanței de judecată, conform
competenței teritoriale a acestuia, sau a cererii contravenientului adresată instanţei care a judecat
cauza/contestaţia. În cazul alin.(2) lit.d), procedura de revizuire se deschide la cererea Procurorului General
sau a adjuncţilor lui.
       Cererea de revizuire se face în scris, cu invocarea motivului revizuirii şi a datelor doveditoare.
   În procedura de revizuire, instanţa sesizată poate dispune suspendarea hotărîrii neexecutate.
  Cererea de revizuire se examinează în conformitate cu prevederile capitolului VII al cărţii a doua.
 TESTUL nr. 72
1. Iresponsabilitatea – cauză care înlătură răspunderea contravențională
1.1. Identificaţi esența termenului de iresponsabilitate.
Se consideră în stare de iresponsabilitate persoana care săvîrşeşte o faptă prejudiciabilă aflîndu-se în
imposibilitatea de a-și conştientiza sau de a-și dirija acțiunile din cauza unei boli psihice cronice, a unei
tulburări temporare a activității psihice, a alienării mintale sau a unei alte stări psihice patologice.
1.2. Determinați criteriile ce nесеsită а fi întrunitе сumulаtiv pеntru înlăturаrеа răspundеrii
соntrаvеnţiоnаlе din cauza iresponsabilității. 
Pentru inlăturarea răspunderii contraventionale este necesară prezența a 2 criterii, criteriul medical precum
si criteriul juridic. Sub aspectul criteriul medical persoana  trebuie să sufere de o boală psihică cronică, de
alte boli patologice sau de vreo tulburare psihică temporară. Sub aspectul criteriului juridic deja avem 2
semne, factorul volitiv și factorul intelectiv. Mentionez că este suficientă prezența a cel putin unu dintre
aceste semne sub aspectul criteriului juridic. Cel intelectiv constă in posibilitatea persoanei de a conștientiza
caracterul prejudiciabil al faptei comise , precum și urmările acesteia, cel volitiv constă in lipsa de auto
control a persoanei. Pentru constatarea iresponsabilității este necesară intrunirea in cumul a acestor 2
criterii.

1.3. Argumentați problema răspundеrii соntrаvеnţiоnаle a pеrsоаnelor саrе аu săvârşit о fаptă în


stаrе dе rеspоnsаbilitаtе, dаr саrе, până lа prоnunţаrеа hоtărârii dе sаnсţiоnаrе, s-а îmbоlnăvit dе о
bоаlă psihiсă, fiind lipsită dе pоsibilitаtеа de a соnştiеntiza sаu dirija асţiunile sаlе.
 Sub acest aspect legislația aplică principiul umanismului, astfel chiar dacă fapta a fost comisă cu
responsabilitate, iar pină la pronunțarea hotăririi persoana se află in imposibilitatea de a conștientiza sau
dirija actiunile sale aceasta nu va fi pasibilă de răspundere contravențională. In asemenea caz scopul legii
contravenționale nu poate fi atins, deoarece persoana nu va conștientiza relația cauză efect, sanctiunea nu va
fi in măsură să corijeze persoana .
2. Clasificarea actelor procesual-contravenționale
2.1. Definiți noțiunea de acte procesual-contravenționale și reflectați valoarea lor aplicativă. 
Actele procesuale sunt acele mijloace juridice prin intermediul cărora sunt exercitate drepturi si prerogative
ale organelor judiciare si ale subiectilor procesuali.Exemple de acte procesuale mai uzuale sunt dispozitia de
incepere a urmăririi penale sau a procesului contraventional , de punere in miscare a actiunii penale , de
trimitere in judecată, introducerea unei plingeri prealabile , declararea apelului, a contestației . In timp ce
actele procesuale pot fi indeplinite atit de organele judiciare cit si de ceilalti subiecti procesuali (părți,
subiecți procesuali principali), actele de procedurale se efectuează de organele judiciare si de alte organe
extrajudiciare cu atributii auxiliare..
2.2. Evidențiați criteriile de clasificare a actelor procesual-contravenționale.
1. In funcție de faza procedurii contraventionale in care pot fi indeplinite sau efectuate ( acte comune /
acte speciale)
2. In funcție de obligativitate ( acte obligatorii/ acte facultative) 
sunt obligatorii actele pe care subiectii sunt obligati să le realizeze in vederea promovării procesului
contravențional. Actele obligatorii sunt efectuate de către organele judiciare, subiectii neoficiali
avind , de regulă dreptul si nu obligatia indeplinirii unor activități.
3. In functie de oficialitate ( acte oficiale/ neoficiale) actele efectuate de organele judiciare sau agentii
constatatori au un caracter oficial. actele efectuate de către părți si celelalte persoane ce participă in
proces au un caracter neoficial.
4. In functie de modul concret de realizare a acestora avem acte materiale/ orale sau scrise.
Spre exemplu actele de decizie a organelor judiciare sau a agenților constatatori nu pot avea decît
formă scrisă. lucru valabil si pentru ordonanțele procurorului, sau organului de urmărire penală ,
incheierile , sentințele deciziile instanței de judecată . 
Ascultarea martorilor  ori a părților, formularea de concluzii in cadrul dezbaterilor , confruntarea si alte
asemenea acte produc consecințe  dacă se realizează oral.
5. După natura juridică : Acte procesuale de constatare a contravenției (acte de sesizare sau
autosesizare , denunț, plingerea , procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de
audiere a victimei)
6.  Acte procesuale de organizare a lucrului(citația, incheierile organizatorice)
7. Acte procesuale de pregatire a cauzei spre examinare , cum ar fi numirea datei examinării cauzei,
organizarea părților 
8. Actele procesele  de administrare și verificare a probelor
9. Acte procesuale de soluționare a cauzei contravenționale (procesul verbal cu privire la contravenție,
decizia asupra cauzei)
10. Acte procesuale de altă natură

2.3. Argumentați caracterul special al actelor procesuale oficiale și neoficiale.


Spre deosebire de actele actele comune, actele speciale sunt cantonate la anumite momente sau instituții ale
procesului. De exemplu plingerea , denunțul, autosesizarea sunt acte procesuale care sunt caracteristice fazei
inițiale a procedurii contravenționale. De altminteri decizia organelor judiciare sau ale agenților constatatori
sunt expuse in faza de incheiere a procesului contravențional
TESTUL nr. 73
1. Riscul întemeiat
1.1. Definiți riscul întemeiat în ipostaza de circumstanță care înlătură caracterul contravențional al
faptei.
Riscul intemeiat este legat cu pericolul posibil adică care vine, care poate fi , iar nu cu acel care deja există
sau s-a terminat. Prin pericol ințelegem posibilitatea de a pricinui o daună , de a face un rău, de a aduce o
nenorocire. prin urmare riscul are un caracter subiectiv. Riscul intemeiat ce constă in crearea legală a
pericolului potențial intereselor protejate de lege in vederea obtinerii rezultatelor social utile care nu ar fi
putut fi realizate prin măsuri obișnuite lipsite de risc, este o cauză de inlăturare a caracterului
contravențional al faptei. Prin risc înțelegem dreptul persoanei la cercetarea de creație, testarea acțiunilor.
1.2. Determinaţi condițiile pe care trebuie să le îndeplinească riscul pentru a fi întemeiat.
Pentru a fi considerat intemeiat riscul trebuie să intrunească următoarele condiții:
1. scopul socialmente util nu putea fi atins fără actiunile /inactiunile insoțite de risc .
2. persoana care a riscat a luat/ a epuizat toate măsurile de prevenire a cauzării de daune intereselor
ocrotite de legea contravențională.
1.3. Estimaţi deosebirea dintre riscul întemeiat și starea de extremă necesitate.
In cazul stării de extremă necesitate pericolul amenințător este real, evident, și inevitabil, in cazul riscului,
pericolul poate surveni in urma săvirșirii acțiunii. 
pericolul nu poate fi inlăturat altfel decît prin săvîrșirea unei fapte ilicite in cazul st[rii de
extrem[ necesitate , astfel in cazul unui risc nu putem vorbi intotdeauna de inlăturarea unui pericol pentru
atingerea unui scop social util.  
2. Elemente obligatorii comune tuturor proceselor-verbale cu privire la contravenții
2.1. Descrieți conținutul proceselor-verbale cu privire la contravenții prin prisma art.443 din
Codul contravențional al Republicii Moldova.
procesul verbal cu privire la contraventie va cuprinde : data, ora, locul incheierii 
calitatea , numele și prenumele agentului constatator, denumirea autorității pe care o reprezintă
numele, prenumele, domiciliul, ocupația persoanei in a cărei privință a fost pornit procesul contravențional,
datele din buletinul ei de identitate, sau după caz din alt act care stabilește identitatea persoanei, iar in cazul
persoanei juridice , denumirea, sediul, codul ei fiscal
-fapta contraventională , locul si timpul săvirșirii ei , circumstanțele săvirșirii ei 
-incadrarea juridică a faptei, norma materială contraventională
-aducerea la cunoștința persoanei in a cărei  privință a fost pornit procesul contravențional și a victimei a
drepturilor și obligațiilor prevăzute de cod
-obiecțiile si probele pe care persoana in a cărei privință a fost pornit procesul contravențional le aduce in
apărarea sa, precum si obiectiile si probele victimei
-informații despre instituția bancară si despre modul de plată a amenzii
2.2. Determinați procedura de informare a persoanei, în privința căreia a fost pornit procesul
contravențional, despre drepturile și obligațiunile sale.
In momentul pornirii procesului contravențional, autoritatea competentă să soluționeze cauza
contravențională este obligată să aducă la cunoștința persoanei pasibile de răspundere contravențională
dreptul ei de a fi asistată de un apărător. Agentul constatator competent să soluționeze cauza este obligat să
aducă la cunoștința contravenientului precum și reprezentantului legal al minorului a drepturilor și
obligațiilor lor prevăzute la art 384 si 387 ale prezentului cod, precum și a consecințelor examinării
contravenției in procedură simplificată. Acest fapt va fi inclus in decizia privind examinarea contravenției in
temeiul constatării personale a agentului constatator precum și in conținutul procesului verbal cu privire la
contravenție, Agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului lista sa de drepturi
din cadrul procesului contravențional.

2.3. Proiectați modalitățile de comunicare contravenientului a conținutului procesului-verbal cu


privire la contravenție.
 Practic procesul verbal poate fi comunicat in 3 moduri 
1)Prin inminarea acestuia contravenientului de către agentul constatator, in situațiile in care agentul
constatator este competent să aplice si sanctiunea contraventională iar contravenientul este prezent si
semnează procesul verbal. De regulă această modalitate de comunicare se aplica in situatiile in care procesul
verbal este intocmit pe loc in momentul constatării faptei, dar nu este exclus ca procesul verbal sa fie
intocmit ulterior la sediul agentului constatator in prezenta contravenientului.

2) Prin comunicarea procesului verbal prin posta cu aviz de primire. Această modalitate de comunicare se
aplica in mai multe situatii: 
 in situatia in care agentul constatator nu este competent sa aplice sanctiunea 
 - in ipoteza in care desi agentul constatator intocmeste procesul verbal si aplica sanctiunea in
prezenta contravenientului , acesta refuză sau nu poate sa semneze
 in situatia in care desi agentul constatator este competent să aplice sanctiunea procesul verbal e
intocmit in lipsa contravenientului
3. Prin afișarea procesului verbal la domiciliul sau la sediul contravenientului
legea a reglementat aceasta modalitate de comunicare deoarece unii contravenienti cu rea credință ar
putea să refuze să semneze avizul de primire, pentru a obtine prescriptia executării sanctiunii
contraventionale 
TESTUL nr. 74
1. Particularitățile esențiale ale Codului contravențional
1.1. Relatați despre evoluţia diacronică a legislaţiei contravenţionale.
-La 24 octombrie  2008 prin legea 218, a fost adoptat codul contraventional al Republicii Moldova, care a
venit să reglementeze in aspect nou răspunderea juridică ce survine ca rezultat al săvirșirii contraventiilor.
-Prin adoptarea si intrarea in vigoare a noului cod a avut loc ridicarea dreptului contraventional la nivel de
ramura de drept autonoma 
Pe parcursul evolutiei legislatiei se evidentiază tendinta cresterii numărului de fapte considerate antisociale
si calificate drept contravenții 
1.2. Caracterizați structura juridică a Codului contravențional al Republicii Moldova.
Actualul cod este  sistematizat in 10  capitole, avînd o structură unitară fiind alcătuit din partea generală și
partea specială  cuprinzînd in total peste 484 de articole. Partea generală cuprinde un ansamblu de norme
materiale, in timp ce cea specială reprezintă un sistem de norme procesuale.
1.3. Formulați sugestii și concluzii în legătură cu aplicarea Codului contravențional al Republicii
Moldova.
Drept concluzie codul contraventional se aplică pe intreg teritoriul Republicii Moldova , se aplică
contraventiilor săvirșite de cetățeni ai R.M. precum si de apatrizii domiciliati pe teritoriul R.M.  in afara
teritoriului R.M. dacă fapta este considerată contraventie in Statul in care se află in temeiuri de reciprocitate.
Consider că faptul că politica de dezincriminare este benefică pentru consolidarea unui sistem de justitie
restaurativ ce are scopul de a resocializa , de a reintegra contravenientul, astfel nu intotdeauna o pedeapsă
mai dură are o eficiență mai ridicată.
2. Executarea sancţiunilor contravenţionale aplicate persoanelor juridice
2.1. Evidențiați exigențele normativ-juridice contravenționale în privința executării sancţiunilor
aplicate persoanelor juridice.

2.2. Analizați efectele juridice ale executării benevole a sancțiunii amenda contravențională.
conform art 313 cod de executare stabilește că executarea sanctiunii amenzii aplicate persoanelor fizice sau
juridice se asigură de executorul judecatoresc in a cărui competență teritorială stabilită de camera teritoriala
a executorilor judecătorești se află sediul persoanei juridice.
2.3. Argumentaţi rolul executorului judecătoresc și al organului de probațiune la executarea
sancțiunilor contravenționale aplicate persoanelor juridice.
Executorii judecătorești au dreptul de a initia procedurile de executare pe baza unui titlu executoriu.
Executarea sanciunii amenzii aplicate persoanelor fizice sau juridice se asigura de executorul judecatoresc ,
in a carui competenta teritoriala stabilita de camera teritoriala a executorilor judecatoresti se afla domiciliul
sau sediul contravenientului. In cazul in care executarea silita  nu a fost posibila din cauza lipsei sau
insuficientei de bunuri ori din cauza eschivarii cu rea voință a contravenientului dacă amenda a fost aplicată
de instanța de judecata , executorul judecătoresc solicită instanței care a examinat cauza să adopte o
incheiere prin care instanța poate inlocui suma neachitată a amenzii după caz cu :
1. amendă in mărime dublă
2. privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate pe un termen de la 6 luni la un an
Privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate se asigura de catre organul de probatiune, in a
carui raza teritoriala isi are sediul persoana juridică, ca mai apoi organul de probatiune să trimită
hotarirea judecătorească organului abilitat cu dreptul de a itnerzice contravenientului o anumita
activitate, pentru a sista activitatea interzisă, pentru a retrage autorizația/ licența sau pentru a
modifica statutul persoanei juridice sanctionate.
TESTUL nr. 75
1. Individualizarea răspunderii contravenționale și a sancțiunii contravenționale
1.1. Descrieți principiul individualizării răspunderii contravenționale și a sancțiunii
contravenționale (art.9 din Codul contravențional).
La aplicarea legii contraventionale se va tine cont de caracterul si de gradul prejudiciabil al contraventiei, de
persoana făptuitorului si de circumstantele atenuante ori agravante. Nimeni nu poate fi supus de două ori
răspunderii contraventionale pentru una si aceeași faptă.
1.2. Abordaţi problema individualizării judecătorești a răspunderii și sancțiunii
contravenționale.Prin urmare avem ca criterii de individualizare a răspunderii contravenționale 
caracteristice etapei de individualizare judecătorești : circumstanțele comiterii faptei, gradul de pericol
social, natura si gravitatea consecintelor contraventiei, motivul săvîrșirii faptei, natura și frecvența faptelor
ce constituie antecedente, conduita făptuitorului după comiterea ilegalității, precum și de nivelul de
educație, virsta, starea de sănătate, situatia familială și socială.

1.3. Generalizați particularitățile individualizării administrative a executării pedepsei


contravenționale. Etapa individualizării administrative aparține organelor care asigură executarea
pedepselor. Această formă se efectuează in faza executării  pedepsei aplicate, reprezentînd ultima etapă in
realizarea principiului individualizării pedepsei, și se referă mai mult la cazurile de aplicare a pedepsei
arestului contraventional, prin adaptarea regimului de executare a pedepsei in raport cu conduita la locurile
de executare .
2. Delimitarea contravențiilor vamele prevăzute în Codul contravenționale de cele stabilite în
Codul vamal
2.1. Identificați formele răspunderii contravenționale în domeniul vamal.
In anumite cazuri doar proportia abaterii desemnează prezenta sau lipsa unui grad prejudiciabil si respectiv 
admiterea unei sau altei răspunderi juridice. De exemplu codul vamal prevede contraventiile vamale cu
răspundere materială, un alt model de răspundere juridica decit cea contraventională. Aici sunt stabilite
tipurile de contraventii cu raspundere materiala si marimea sanctiunii amenzii care se stabileste in baza unui
procent din valoarea marfurilor care au constituit obiectul contraventiei.
2.2. Caracterizaţi criteriile de clasificare a contravenţiilor vamale prevăzute în Codul
contravenţional și a celor stabilite în Codul vamal.
2.3. Generalizați prevederile cu privire la contravențiile vamale pasibile de răspundere materială.
 In codul Vamal al Republicii Moldova sunt prevazute tipurile de contraventii cu raspundere materiala si
marimea sanctiunii amenzii care este stabilita pe baza unui procent anume din valoarea marfurilor ce au
constituit obiectul contraventiei. De exemplu pentru trecerea de marfuri peste frontiera vamala cu
documente falsificate, nevalabile sau dobindite pe cai ilegale, in lipsa elementelor constitutive ale
infractiunii de contrabandă sau ale altor infractiuni se aplică  pedeapsa amenzii de la 40 la 100%  din
valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenției sau cu confiscarea lor. Protectia juridică a
acestor categorii de relatii sociale are o importanță majoră pentru economia natională si infrastructura
socială. In mare parte atentarea la aceste categorii de relatii sociale constituie un atentat la securitatea
economică a statului
TESTUL nr.  76
1. Particularitățile unor categorii de sаnсțiuni соntrаvеnțiоnаle
1.1. Dеsсriеți difеrеnțа dintrе рrivаrеа dе drерtul dе а dеținе аnumitе funсții și рrivаrеа dе un
drерt sресiаl.
       O similitudine a acestora reprezintă faptul că aceste sancțiuni sunt aplicabile doar persoanei fizice,
acestea se prezintă ca sanctiuni complementare aplicate doar de către instanța de judecată. Dacă facem
referire la dreptul special legislativul a prevăzut dreptul de a conduce vehicol, dreptul de a deține armă și de
portarmă. Privarea de dreptul de a conduce autovehicule se aplică de către instanță pe un termen de la 6 luni
la 3 ani, in schimb privarea de dreptul de a detine armă si de portarmă se aplică pe un termen de la 3 luni la
un an.
     Prin privarea de dreptul de a deține anumite funcții ințelegem interdicția de a detine temporar anumite
functii de către contravenient prin rezilierea contractului de muncă , instanța e cea ce aplică sanctiunea dată
pe un termen de la 3 luni la un an.
1.2. Caracterizați рrосеdurа dе арliсаrе а рunсtеlоr dе реnаlizarе.
Punctele de penalizare reprezintă acele unități de evidență aplicate in calitate de sanctiune contraventională
complementară concomitent cu sanctiunea principală sub formă de amendă in cazurile si mărimea prevăzută
de sanctiunea normei. Dacă titularul permisului de conducere a savirsit contraventii care cumuleaza 15
puncte de penalizare , agentul constatator remite cauza in instanța de judecată competentă care odată cu
sanctiunea principală si uc aplicarea punctelor de penalizare aplică privarea de dreptul special de a conduce
vehicule pe un termen de la 6 luni la un an ca sanctiune complementară.
     Punctele de penalizare se anuleaza la expirarea termenului de 6 luni de la data constatarii contraventiei
pentru care au fost aplicate sau de la data privarii prin hotarire judecătorească de dreptul de a conduce
vehicule. Titularul permisului de conducere poate solicita informatii cu privire la numarul de puncte de
penalizare ce i-au fost aplicate, precum si cu privire la cazierul sau contravențional. Astfel titularul de
permis depune o cerere scrisă la adresa organului teritorial al poliției rutiere in raza căruia iși are reședința ,
care se examinează in termen de 10 zile.
1.3. Formulați consecințele neachitării de către соntrаvеniеnt a аmеnzii соntrаvеnțiоnаle.
Pentru neachitarea amenzii din cauza lipsei sau a insuficienței bunurilor sau din cauza exchivarii cu rea-
voință a contravenientului de la achitarea acesteia, instanța poate inlocui suma neachitată a amenzii cu :
 amendă in mărime dublă, insă fără depășirea limitei maxime a sanctiunii cu amenda prevăzută de
norma materială
 privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.
 muncă neremunerată in folosul comunității, calculandu-se o oră de muncă pentru o unitate
convențională, durata muncii fiind de cel mult 60 de ore
 arest contravențional, calculandu-se o zi de arest pentru 2 unități convenționale, durata arestului fiind
de cel mult 30 de zile, ținind cont de regulile aplicării arestului
 Pentru contravențiile in domeniul circulației rutiere amenda poate fi inlocuită cu privarea de dreptul
de a conduce vehicule de la 6 luni la un an.

2. Fundamentele prоbеlor în рrосеsul соntrаvеnțiоnаl


2.1. Dеfiniți nоțiunеа dе соrр dеliсt.  
 Prin corp delict ințelegem obiectele, inclusiv banii, documentele, mijloacele de transport , alte valori față de
care există temeiuri a presupune că au servit la spvirșirea contravenției, au păstrat asupra lor urmele faptei,
sau au constituit obiectul acestei fapte, sau pot servi ca mijloc de constatare a existenței sau inexistenței
elementelor constitutive ale contravenției.
2.2 Dеtеrminаți рrосеdurа dе rесunоаștеrе а оbiесtului drерt соrр dеliсt.
Deci corpul delict, acel obiect menționat anterior, poate avea această calitate la intrunirea ucmulativă a
următoarelor condiții :
-A fost descris detaliat, prin sigilare, precum și prin alte actiuni intreprinse imediat după depistare, astfel
fiind eliminată posibilitatea sibstituirii sau modificării esentiale a particularităților sau urmelor aflate pe
obiect
- A fost dobindit prin unul din următoarele procedee probatorii : cercetare la fața locului, percheziție,
ridicare de obiecte , precum si prezentat de către participanții la proces cu ascultarea prealabilă a acestora.
Obiectele care nu sunt transportabile ori care sunt extrem de perisabile ori in pericol de dispariție
(amprentele, urmele de la sol) se folosesc fotografia, efectuarea de mulaje, metode speciale de fixare si
ridicare a amprentelor, schițe.
Examinarea acestora ține de competența poliției. 
 După ce au fost găsite are loc fixarea procesuală a mijloacelor materiale de probă, care rezultă in intocmirea
unui proces verbal
2.3 Evaluați imроrtаnțа соrрurilоr dеliсtе în саdrul unui рrосеs соntrаvеnțiоnаl.
Corpurile delicte alături de documentele ridicate ,  reprezintă mijloace materiale purtători de informație a
căror importanță este esențială in soluționarea corectă a cauzelor contravenționale,
 Acestea sunt acele obiecte, inclusiv hirtiile de valoare, documente, mijloace de transport despre care există
temeiuri a se presupune că au servit la săvirșirea faptei contravenționale, obiecte ce au păstrat asupra lor
urmele faptei contraventionale. 
     De altfel mijloacele materiale de probă pot să și ducă in eroare judecătorul, deoarece făptuitorul uneori
poate recurge la o denaturare intenționată a lor. Oricum corpurile delicte sunt extrem de importante, chiar
dacă făptuitorul a utilizat careva șiretlicuri pentru a duce in eroare instanța, corpurile delicte crează cel puțin
un lanț logic al derulării acțiunii contravenționale.
TESTUL nr.  77
1. Criterii esențiale de aplicabilitate a răspunderii contravenționale
1.1. Identificați deosebirea dintre cauzele care înlătură răspunderea contravențională și cele care
exclud sau influențează la aplicarea răspunderii contravenționale.
Cauze care inlatura caracterul contrav. : legitima aparare, stare de extremă necesitate, constrangere, risc
întemeiat, cazul fortuit.  Constituția RM acorda fiecărei persoane dreptul la viata și integritate fizică și
psihică precum și dreptul de a reacționa independent prin mijloace legitime, la faptele de încălcare a
drepturilor și libertăților sale.
Exclud aplicarea sanctiunii: Legea contravențională prevede unele împrejurări a căror apariție face ca
principiul inevitabilitatii ras, contraventionale sa fie încălcat, stabilind mai multe cauze care exclud
aplicarea sanctiunii : renuntarea benevola, iresponsabilitatea, contraventie neinsemnata, împăcarea,
încheierea tranzactiei, amnistia, constatarea amiabila a accidentului, prescripția rs, contraventionale.
Cauze care influențează : circumstanțele agravante si atenuante. 

1.2. Caracterizați circumstanțele agravante ce influențează la aplicarea sancțiunii.


Sunt considerate agravante următoarele circumstante :
-Continuarea comportării ilicite contrar somației de a se pune capăt unei astfel de comportări
-Săvirșirea contravenției de către o persoană care anterior a fost sancționată pentru o contravenție similară
sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză
-Instigarea sau atragerea minorilor la săvirșirea contravenției
- Săvirșirea contraveției de către un grup de persoane
-Săvirșirea contravenției profitindu-se de conditiile unor calamități naturale sau ale altor stări excepționale
-Săvîrșirea contravenției in stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanțe
-Săvirșirea contravenției față de un minor, de o femeie gravidă, o persoană in etate, sau față de o persoană
care se află in imposibilitate de a se apăra din cauza bolii , dizabilității ori altui factor.
1.3. Formulați cazurile în care este aplicat avertismentul drept pedeapsă pentru contravenția
comisă.
Avertismentul reprezintă cea mai ușoară formă de sancțiune contravențională prevăzută de legislația in
vigoare, aplicîndu-se doar contravențiilor de mică insemnătate cu un grad de pericol foarte redus. Prin
contravenții neinsemnate înțelegem contraventiile pentru care legea contraventională prevede in calitate de
pedeapsă maximă amenda de 10 unități convenționale.
 Acesta se aplică doar in formă scrisă, datorită faptului de a duce o evidență a fiecărui contravenient, astfel
la următoarea abatere in loc de avertisment va fi aplicată amenda.
2. Configurația procesului contravențional
2.1. Definiți procesul contravențional.
Procesul contravențional reprezintă o totalitate de proceduri separate , procedura de soluționare a
propunerilor, cererilor si plingerilor, de aplicare a stimulărilor, de soluționare a abaterilor disciplinare,
procedura cu privire la contravențiile administrative. Sau mai bine spus prin proces contraventional
intelegem activitatea procesuală a organelor competente să examineze și să soluționeze cauza
contravențională, o totalitate de norme procesuale , ce conțin reguli de aplicare a normelor materiale ale
dreptului contravențional.
2.2. Descrieți procesul de constatare a unei contravenții în baza constatărilor personale ale
agentului constatator.
Pentru a fi posibilă examinarea cauzei in această procedură este absolut obligatoriu să fie intrunite 2 condiții
și anume:
-contraventia poate fi constatată in temeiul constatatărilor personale a agentului constatator și nu necesită
acumularea de probe
- persoana acceptă constatările agentului constatator ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăției și
recunoaste săvirșirea contraventiei.
 Nu este posibilă examinarea cauzei in această procedură dacă aplicarea sanctiunii contraventionale este de
competenta instanței de judecată sau există bunuri pasibile de confiscare
In locul procesului verbal, agentul constatator va emite actul de sanctiune sub formă de decizie. Prin urmare
contravenientul are posibilitatea achitării sanctiunii sub formă de amendă in mărime de ½ din minimul
acesteia, i ncazul in care, intr-un termen de 3 zile contravenientul intentionează să achite amenda stabilită
beneficiind de dreptul achitării in cuantum de 50 % din valoarea stabilită.
2.3. Evaluați gradul de perfecțiune privind procedurile simplificate. 
Noua procedură de examinare a cauzei le oferă agenților constatatori posibilitatea de a examina cauza intr-o
procedură mai simplă, nefiind nevoie de a declanșa intregul mecanism de examinare si soluționare a cauzei,
evitind in acest sens multe etape de durată.
Prin instituirea mecanismelor de examinare simplificată a cauzei contravenționale și de incheiere a
acordului de colaborare se urmărește soluționarea procesului contraventional intr-un termen optim si
previzibil. Contravenientul va beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă in cazul care uzează de această
procedură specială, prin acest proiect intentionindu-se să sporească numărul de dosare solutionate in acest
mod, aspect ce va conduce la concentrarea resurselor umane in vederea cresterii operativității in
instrumentarea dosarelor complexe si nu in ultimul rind la soluționarea cu celeritate a proceselor
contraventionale.
TESTUL nr.  78
1. Evoluția sancțiunilor contravenționale
1.1. Identificați modalitatea de individualizare a sancțiunii contravenționale.

Una dintre conditiile realizarii scopului  pedepsei este individualizarea pedepsei .Astfel pentru ca pedeapsa
sa-si realizele scopul si functiile sale aceasta trebuie adaptata la nevoile de reeducare ale faptuitorului cu
luarea in considerare a gravitati faptei savarsite.

Individualizarea este de 2 forme :

1) Individualizarea legala(abstracta) rolul decisiv in problema individualizarii il are preocuparea


legiuitorului de a consacra si de a asigura prin insasi elaborarea normelor.

2) Judecatoreasca- care se efectuiaza de catre instanta de judecata investita cu solutionarea cauzei.

Se refera la asemenea criterii:

a) Circumstantele comiterii faptei-se va avea in vedere locul si timpul comiterii faptei(cum ar fi in timpul
noptii)si modul de pregatire si executare efectiva a activitatii infractionale, totodata si daca au fost folosite
unele mijloacele care pun in pericol viata mai multor persoane.

b)gradul de pericol social- acest criteriu este deosbit de important in cazul infractiunilor formale sau al
tentativelor.

c)natura si graviditatea consecintelor contraventiei -se are in vedere atat urmarile directe cat si cele indirecte
dar si celelalte urmari produse personei vătamate în urma savarșirii faptei.

d)motivul savarșirii faptei- și de aceste elemente care sunt de asemenea parți din structura laturii obiective
ale infracțiunii, se va ține seama la individualozarea pedepsei.

e)natura si frecventa faptelor care constituie antecedente- se va analiza specializarea faptuitorului intr-un
anumit domeniu contraventional si intervalul de timp necesar reluarii activitatii ilegale.

f)conduita faptuitorului dupa comiterea ilegalitatii- prezinta importanta pentru stabilirea pedepsei si
comportamentul faptuitorului dupa savarsirea faptei,atat înaintea începerii procesului cat si pe parcursul
desfasurarii procedurilor judiciare, cu alte cuvinte putem spune autodenuntarea, impedicarea producerii
rezultatului și recunoastrerea faptei, evitarea urmaririi penale.

g)nivelul de educatie, varsta starea de sanatate , situația familiala și sociala- în această categorie se inscriu
stari de fapt, cum ar fi , abandon scolar, varsta adolescentei, starea de sanatate precara, mediul familial
dezorganizat si altele.

A treia forma de individualizare este cea administrativă.

Aceasta forma se efectuiasa in faz executarii pedepsei aplicate si reprezinta ultima etapa in realizarea
principiului individualizarii pedepsei.

In legislatia nationala individualizarea pedepsei contraventionale o gasim la art 41 CC care se stabileste prin
urmatoarele criterii:

-caracterul si gradul prejudiciabil al contraventiei

-caracteristica constravenientului

-circumstantele atenuante si agravante


1.2. Clasificați sancțiunile contravenționale.

     După caracterul sancțiunii, destinația, modul de aplicare etc. acest sistem de sancțiuni contravenționale
poate fi clasificat potrivit diverselor criterii, după cum urmează:

1.     Potrivit subiectului răspunderii contravenționale, sancțiunile sunt divizate în: ü  aplicate persoanei
fizice; ü  aplicate persoanei juridice.

2.      Potrivit destinației, sancțiunile se divizează în:ü  principale;ü  complementare.

3.     Potrivit intereselor afectate, sancțiunile se grupează în:ü  morale (avertismentul – art.33 CC al RM);ü 
materiale (amenda – art.34 CC al RM; munca neremunerată în folosul comunității – art.37 CC al RM) ;ü 
sancțiuni ce afectează alte drepturi fundamentale ale persoanei (privare de dreptul de a desfășura o anumită
activitate – art.35 CC al RM; privare de dreptul de a deține anumite funcții – art.35 CC al RM; privarea de
dreptul special – art.36 CC al RM; arestul contravențional – art.38 CC al RM);ü  sancțiuni de prevenire
(acumulatoare) – aplicarea punctelor de penalizare (art.36 CC al RM) [1].

4.      Potrivit competenței de aplicare, sancțiunile contravenționale pot fi:ü  aplicate numai de către instanța
de judecată (privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, privarea de a deține anumite funcții,
privarea de dreptul special, munca neremunerată în folosul comunității, arestul contravențional);ü  aplicate
numai de către agentul constatator (avertismentul, aplicarea punctelor de penalizare);ü  aplicate atât de către
instanța de judecată, cât și de către comisia administrativă, procuror, agentul constatator (amenda) [3, p.582,
583]. 

    Avertismentul(art.33 CC al RM), este sancțiunea cea mai ușoară, care poate fi aplicată în cazul comiterii
unei contravenții neînsemnateși constă în atenționarea contravenientului asupra pericolului faptei săvârșite,
recomandându-i să respecte pe viitor dispozițiile legale. Avertismentul se aplică în scris de către autoritatea
competentăsă soluționeze cauza contravențională, în modul stabilit de lege, deoarece în așa mod în caz de
recidivare a aceleiași contravenții pe parcurs de un an, a se considera faptul aplicării acestei sancțiuni ca o
circumstanță agravantă la stabilirea următoarei sancțiuni. În cazul contravenției neînsemnate sau a tentativei
de contravenție neînsemnată, autoritatea (persoana cu funcție de răspundere) competentă să examineze
cauza contravențională poate înlătura răspunderea contravențională, limitându-se la adresarea unei
observații verbale făptuitorului.

Amenda (art.34 CC al RM) este o sancțiune pecuniară, care se aplică în cazurile și în limitele
prevăzute de Codul contravențional. Amenda se stabilește în unități convenționale. O unitate convențională
este egală cu 50 lei.Amendaconstă în vărsarea unei sume de bani în beneficiul statului. Ca sancțiune
contravențională este cea mai pe larg aplicată măsură de influențare, practic, pentru toate contravențiile
prevăzute de legislație.Amenda poartă un caracter material, dar în caz de sancționare a contravenientului ea
nu este o sancțiune procesuală cu caracter patrimonial, ci este o sancțiune juridică de natură
contravențională, care nu presupune restituirea de către contravenient a pagubei materiale și se aplică
indiferent de faptul, dacă este adus sau nu un prejudiciu material prin fapta contravențională. Această
sancțiune obligă persoana să plătească suma de bani stabilită ca sancțiune. 

Privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate (art.35 CC al RM) constă în interzicerea


temporară persoanei fizice de a desfășura o anumită activitate. Sancțiunea privării de dreptul de a desfășura
o anumită activitate poate fi aplicată în cazul în care activitatea a fost folosită la săvârșirea contravenției sau
în cazul în care contravenția reprezintă o încălcare a regulilor de desfășurare a acestei activități.

Privarea de dreptul de a desfășura anumită activitate sau privarea de dreptul de a deține


anumite funcții(art.35 CC al RM) poate fi aplicată de instanța de judecată pentru un termen de la 3 luni la
un an. Această sancțiune se aplică în cazurile în care, ținând cont de caracterul contravențiilor comise de
persoana vinovată, legea declară ca fiind inadmisibilă desfășurarea unei anumite activități sau deținerea unei
anumite funcții de către aceasta.
1.3. Apreciați tendințele legislației Republicii Moldova privind sancțiunile contravenționale.
2. Procedura simplificată de constatare a contravențiilor
2.1. Identificați părțile participante la acordul de colaborare.
agentul constatator, după caz, procuror şi contravenient
2.2. Analizați efectul unei contestări a deciziilor privind examinarea contravenţiei în temeiul
constatării personale a agentului constatator.
In cazul dezacordului contravenientului cu decizia privind examinarea contraventiei in temeiul constatării
agentului constatator, lui i se oferă dreptul de contestare a acesteia, urmind procedura prestabilită la art 451
4 - 451 5. Instanța de recurs poate adopta una din următoarele decizii :
-să respingă recursul si să mențină decizia agentului constatator
-să admită recursul si să anuleze decizia agentului constatator și să adopte una din următoarele solluții:
1)dispunerea achitării persoanei sau incetării procesului contraventional
2) rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotăriri, insă fără a inrăutăți situația contravenientului
2.3. Formulați acțiunile agentului constatator în cazul primirii unei decizii privind examinarea
contravenţiei în temeiul constatării personale.
In cazul tragerii la răspundere contraventională, agentul constatator va emite o decizie prin care va aplica o
sanctiune egală cu o doime din minimul sanctiunii sub formă de amendă prevăzută in partea specială a cărții
a doua. Decizia privind examinarea contraventiei in temeiul constatatări personale a agentului este un
document executoriu, ce va include :a) data (ziua, luna, anul), ora şi locul întocmirii deciziei;
b) calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorităţii pe care o reprezintă;
c) numele, prenumele, domiciliul şi/sau reşedinţa, datele din buletinul de identitate al agentului
constator sau, după caz, din alt act care stabileşte identitatea persoanei, iar în cazul persoanei juridice –
denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă;
d) fapta contravenţională, locul, timpul şi circumstanţele cauzei care au importanţă pentru stabilirea
faptelor şi consecinţelor lor juridice, identitatea victimei, evaluarea eventualelor pagube cauzate de
contravenţie;
e) încadrarea juridică a faptei, norma materială contravenţională şi indiciile calificative ale
elementelor constitutive ale contravenţiei;
f) aducerea la cunoştinţa contravenientului, precum şi a reprezentantului legal al minorului a
drepturilor şi obligaţiilor lor prevăzute la art.384 şi 387 ale prezentului cod, precum şi a consecinţelor
examinării contravenţiei în procedură simplificată;
g) declaraţia contravenientului despre recunoaşterea săvîrşirii contravenţiei şi acceptarea
constatărilor agentului constatator ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăţiei contravenientului.
TESTUL nr.  79
1. Judecarea cauzei contravenționale în instanța de judecată
1.1. Identificați participanții la şedinţa de judecare a cauzei contravenţionale.
 art 455 (1) Şedinţa de judecare a cauzei contravenţionale are loc cu citarea părţilor, în modul
prevăzut de prezentul cod.
(2) Prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, în cazul în care acesta este parte în
cauza contravențională, la şedința de judecare a cauzei contravenționale este obligatorie. Absența agentului
constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația, fără motiv întemeiat şi fără
înştiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei contravenționale
(3) Neprezentarea în şedinţă a făptuitorului sau a victimei, legal citate, fără motive întemeiate nu
împiedică judecarea cauzei contravenţionale.
(4) Participarea făptuitorului reţinut este obligatorie. Aducerea lui este asigurată de poliţie.
Participarea grefierului , la fel este obligatorie, deoarece procesul verbal al ședinței de judecată se
semnează atit de judecător cît si de grefier
art 378 (2) Pe parcursul procesului contravenţional, părţile au dreptul să fie asistate de un apărător
(avocat).
 

1.2. Determinați necesitatea utilizării procedurii de mediere în procesul de judecare a unei cauzei
contravenționale.
Procedura de mediere este cunoscută in legislația natională ca o metodă amiabilă de soluționare a litigiului,
prin incheierea unei tranzacții intre părți, tranzacție ce se contrasemnează și de mediator, care o anexează la
procesul verbal pe care-l va remite instanței de judecată și unde va indica și temeiul incetării procesului de
mediere. Importanța aplicării instituției medierii este relevată de către comisia Europeană pentru eficiența
justiției din cadrul Consiliului Europei. Judecătorii trebuie să susțină si să promoveze medierea .
1.3. Formulați particularitățile specifice unei ședinţe de judecare a cauzei contravenţionale.

Cauza contravenţională se judecă de instanţa de judecată în şedinţă publică, oral, nemijlocit şi în


contradictoriu.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), cauza contravențională poate fi examinată în şedință
închisă în condițiile şi în modul stabilit de art. 18 din Codul de procedură penală.
În termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenţionale în instanţă, judecătorul verifică
competenţa şi, după caz:
a) dispune remiterea după competenţă a dosarului cu privire la contravenţie;
b) fixează data examinării cauzei contravenţionale, dispune citarea părţilor şi altor participanţi la
şedinţă, întreprinde alte acţiuni pentru buna ei desfăşurare.
Şedinţa de judecare a cauzei contravenţionale are loc cu citarea părţilor, în modul prevăzut de
prezentul cod.
 Prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, în cazul în care acesta este parte în
cauza contravențională, la şedința de judecare a cauzei contravenționale este obligatorie. Absența agentului
constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația, fără motiv întemeiat şi fără
înştiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei contravenționale
(3) Neprezentarea în şedinţă a făptuitorului sau a victimei, legal citate, fără motive întemeiate nu
împiedică judecarea cauzei contravenţionale.
(4) Participarea făptuitorului reţinut este obligatorie. Aducerea lui este asigurată de poliţie.
Participarea grefierului , la fel este obligatorie, deoarece procesul verbal al ședinței de judecată se
semnează atit de judecător cît si de grefier
art 378 (2) Pe parcursul procesului contravenţional, părţile au dreptul să fie asistate de un apărător
(avocat).

2. Formele răspunderii contravenționale în sistemul de drept național


2.1. Descrieți conduita ilicită – baza aplicării sancțiunii contravenționale.
Deci ilicitul este o trăsătură importantă a contravenției, intrucît fapta contravențională produce o
dezorganizare a sistemului de raporturi sociale, aceasta are un caracter dăunător, și este interzisă prin
lege.Pentru ca fapta social periculoasă să constituie contraventie ea trebuie să fie prevăzută de legea
contravențională
2.2. Determinați tipurile de sancțiuni specifice dreptului contravențional.

Avertismentul(art.33 CC al RM), este sancțiunea cea mai ușoară, care poate fi aplicată în cazul comiterii
unei contravenții neînsemnate și constă în atenționarea contravenientului asupra pericolului faptei săvârșite,
recomandand să respecte pe viitor dispozițiile legale. Avertismentul se aplică în scris de către autoritatea
competentă să soluționeze cauza contravențională, în modul stabilit de lege, deoarece în așa mod în caz de
recidivare a aceleiași contravenții pe parcurs de un an, a se considera faptul aplicării acestei sancțiuni ca o
circumstanță agravantă la stabilirea următoarei sancțiuni. În cazul contravenției neînsemnate sau a tentativei
de contravenție neînsemnată, autoritatea (persoana cu funcție de răspundere) competentă să examineze
cauza contravențională poate înlătura răspunderea contravențională, limitându-se la adresarea unei
observații verbale făptuitorului.

Amenda (art.34 CC al RM) este o sancțiune pecuniară, care se aplică în cazurile și în limitele
prevăzute de Codul contravențional. Amenda se stabilește în unități convenționale. O unitate convențională
este egală cu 50 lei.Amenda Constă în vărsarea unei sume de bani în beneficiul statului. Ca sancțiune
contravențională este cea mai pe larg aplicată măsură de influențare, practic, pentru toate contravențiile
prevăzute de legislație.Amenda poartă un caracter material, dar în caz de sancționare a contravenientului ea
nu este o sancțiune procesuală cu caracter patrimonial, ci este o sancțiune juridică de natură
contravențională, care nu presupune restituirea de către contravenient a pagubei materiale și se aplică
indiferent de faptul, dacă este adus sau nu un prejudiciu material prin fapta contravențională. Această
sancțiune obligă persoana să plătească suma de bani stabilită ca sancțiune. 

Privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate (art.35 CC al RM) constă în interzicerea


temporară persoanei fizice de a desfășura o anumită activitate. Sancțiunea privării de dreptul de a desfășura
o anumită activitate poate fi aplicată în cazul în care activitatea a fost folosită la săvârșirea contravenției sau
în cazul în care contravenția reprezintă o încălcare a regulilor de desfășurare a acestei activități.

Privarea de dreptul de a desfășura anumită activitate sau privarea de dreptul de a deține


anumite funcții(art.35 CC al RM) poate fi aplicată de instanța de judecată pentru un termen de la 3 luni la
un an. Această sancțiune se aplică în cazurile în care, ținând cont de caracterul contravențiilor comise de
persoana vinovată, legea declară ca fiind inadmisibilă desfășurarea unei anumite activități sau deținerea unei
anumite funcții de către aceasta.

Aplicarea punctelor de penalizare ca sanctiune complementară

Munca neremunerată in folosul comunității

Arestul contravențional

Privarea de dreptul special

2.3. Generalizați sancțiunile contravenționale complementare.


Sancțiunile complementare contravenționale au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea
săvârșirii altor fapte interzise de lege. Cateva exemple de astfel de sancțiuni pot servi, privarea de dreptul
special, privarea de dreptul de a deține o anumită funcție, privarea de dreptul de a desfășura o anumită
activitate , precum și aplicarea punctelor de penalizare.
 În primul caz nu consider că e bine să lăsăm armă în mâinile contravenientului care a folosit-o la săvârșirea
contravenției pentru a nu recidiva, la fel consider că e oportun ca persoana ce a comis contraventia aflandu-
se în funcție publică să mai exercite atribuțiile conferite de funcția publică, este necesară rezilierea
temporară a contractului de muncă, și la fel dacă persoana juridică a săvârșit fapta contravențională prin
desfășurarea unei activități interzise sau neconforme statutului său, este necesar interzicerea aceste activități
de către instanța de judecată. Că opinie concluzii sancțiunile complementare sunt aplicate contravenientilor
pentru a nu folosi corpurile delicte și a repeta iliciturile.
TESTUL nr.  80
1. Procedura de judecare a cauzei contravenționale
1.1. Definiți și examinați faza de examinare a cauzei contravenționale și de pronunțare a hotărârii.
Procedura de examinare a contestației împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contraventionale presupune următoarele particularități:
-Contestație asupra deciziei agentului constatator poate fi depusă de către părțile la proces 
-Termenul de contestare a deciziei agentiului constatatori este de 15 zile de la data emiterii acesteia 
-persoana față de care a fost emisă decizia și care a lipsit atât la examinarea cauzei cat si la pronunțarea
deciziei și nu a fost informată despre decizia emisă , poate contesta decizia agentului constatator și peste
termen, dar nu mai tarziu de 15 zile.
-contestația împotriva deciziei emise asupra cauzei contraventionale se depune la autoritatea din care face
parte agentul constatator, conform competenței teritoriale, care a examinat cauza. În cel mult 3 zile de la
data depunerii agentul constatator expediază contestatia si dosarul cauzei contraventionale in instanta de
judecată competentă.
- contestatia depusă suspendă executarea sanctiunii contraventionale aplicată prin procesul verbal cu privire
la contraventie sau prin decizia agentului constatator.
Legea a fixat un termen de judecare a a cauzei de 30 de zile din data intrării dosarului in instanță,
prelungirea acestui termen fiind posibila doar in cazul existentei unor temeiuri rezonabile si cu cel mult 15
zile
In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale in istantă judecătorul verifică competența și
după caz :
fie dispune remiterea dosarului cu privire la contravenție , fie fixează data examinării cauzei
contravenționale, dispune citarea părților si a altor participanțila ședință, intreprinde alte actiuni pentru buna
ei desfășurare.
-Prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, în cazul în care acesta este parte în cauza
contravențională, la şedința de judecare a cauzei contravenționale este obligatorie. Absența agentului
constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația, fără motiv întemeiat şi fără
înştiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei contravenționale
-
1.2. Caracterizați faza de examinare a cauzei contravenționale și de pronunțare a hotărârii.
1.3. Evaluați gradul de perfecțiune a legislației privind examinarea cauzei contravenționale și
pronunțarea hotărârii.
Prin legea 159 din 2018 privind modificarea unor acte legislative din 12 octombrie 2018 a fost introdusă o
noua procedura de examinare a cauzelor contraventionale in instantele de judecata procedura scrisa care se
aplica tuturor cauzelor contraventionale , a căror sanctiune prevede marimea amenzii cen u va depăși  300
de unități conventionale. Procedura respectivă nu se aplică faptelor a căror sanctiune este privarea de
anumite drepturi. Avntajul acestei proceduri este faptul că cauza se examniează de către instanță in lipsa
părților si fără dezbateri orale. Astfel in termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenționale in
instanta de judecată, judecătorul transmite făptuitorului si victimei o copie a procesului verbal cu privire la
contravenție, a probelor , si a inscrisurilor din dosarul cauzei contraventionale,precum si solicită părților să
se expună asupra aplicării procedurii scrise si asupra cauzei contraventionale, stabilind un termen de 10 zile.
Soluționarea cauzei in procedură scrisă se judecă in termen de 30 de zile de la data intrarii dosarului in
instanță. Această inovație in procedura contravențională vine să confere un caracter mai maleabil
procesului, nefiind obligatorie prezența părților la ședința instantei de judecată și nu sunt necesare nici
dezbaterile orale.
2. Problemele apărute la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție
2.1. Identificați natura juridică a procesului-verbal cu privire la contravenție.
Procesul verbal cu privire la contraventie reprezinta un act procedural prin care se poate constata săvirșirea
unei contravenții. Dacă contraventia reprezinta unicul temei al raspunderii contraventionale aceasta
neputind fi conceputa din perspectiva dreptului material in lipsa faptei ilicite , din punct de vedere
procedural , intocmirea procesului verbal cu privire la contraventie reprezintă  in sistemul nostru de drept
etapa finală a procedurii contravenționale, prin intermediul căreia se aplică răspunderea contravențională
persoanei ce a comis contravenția imputată. 
procesul verbal cu privire la contraventie va cuprinde : data, ora, locul incheierii 
calitatea , numele și prenumele agentului constatator, denumirea autorității pe care o reprezintă
numele, prenumele, domiciliul, ocupația persoanei in a cărei privință a fost pornit procesul contravențional,
datele din buletinul ei de identitate, sau după caz din alt act care stabilește identitatea persoanei, iar in cazul
persoanei juridice , denumirea, sediul, codul ei fiscal
-fapta contraventională , locul si timpul săvirșirii ei , circumstanțele săvirșirii ei 
-incadrarea juridică a faptei, norma materială contraventională
-aducerea la cunoștința persoanei in a cărei  privință a fost pornit procesul contravențional și a victimei a
drepturilor și obligațiilor prevăzute de cod
-obiecțiile si probele pe care persoana in a cărei privință a fost pornit procesul contravențional le aduce in
apărarea sa, precum si obiectiile si probele victimei
-informații despre instituția bancară si despre modul de plată a amenzii.

2.2. Determinați prevederile ce țin de limba în care este întocmit procesul-verbal cu privire la
contravenție.
Persoana care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat are dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi
materialele dosarului şi de a vorbi în faţa autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională prin
interpret.
Procesul contravenţional se poate desfăşura în limba acceptată de majoritatea persoanelor care participă la
proces. În acest caz, actele procesuale se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba de stat.
Actele procesuale ale autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională se înmînează
persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, fiind traduse în limba pe care aceasta o
cunoaşte, în modul stabilit de prezentul cod.

2.3. Evaluați valoarea practică a descrierii faptei în cadrul procesului-verbal cu privire la


contravenție. Descrierea faptei in cadrul procesului verbal are importanță deosebită pentru identificarea
circumstanțelor cauzei ce au importanță pentru stabilirea faptelor si consecințelor lor juridice, evaluarea
eventualelor pagube cauzate de contravenție. Astfel prin descrierea amănunțită a tuturor circumstanțelor
agentul constatator contribuie la identificarea unor indici de loc, timp , spațiu, la crearea unui lanț logic de
evenimente ce vor fi utilizate de către subiectul competent să aplice sancțiunea, bineințeles conform
principiului libertății de convingere să identifice adevărul in procesul contravențional.
TESTUL nr.  81
1. Circumstanțele care înlătură procesul contravențional
1.1. Definiți circumstanțele care înlătură procesul contravențional.
1.2. Determinati deosebirile dintre circumstanțele care înlătură procesul contravențional și cauzele
care înlătură răspunderea contravențională.
1.3. Apreciați importanța teoretică și practică a circumstanțelor care înlătură procesul
contravențional.In
2. Caracteristică generală a părții speciale Drept material a 
      Codului contravențional
2.1. Definiți și caracterizați partea specială Drept material a Codului contravențional.
2.2. Determinați corelația dintre prevederile părții speciale și ale părții generale.
2.3. Apreciați legislația în aspectul concurenței diferitor norme ale Codului contravențional.
TESTUL nr.  82
1. Noțiunea și categoriile măsurilor procesuale de constrângere
1.1. Definiți și caracterizați măsurile procesuale de constrângere.
măsurile procesuale de constrângere sunt instituite pentru a asigura comportamentul contravenientului în
conformitate cu cerințele legii contraventionale, iar unele măsuri constau în anumite privațiuni sau
constrangeri personale sau reale, determinate de condițiile și împrejurările în care se desfășoară procesul
contravențional.
trăsături: caracter retroactiv, aplicată strict în conformitate cu legea de catre agentul constatator, apara
procesul cercetarii si solutionarii cauzelor contraventionale

1.2. Determinați și caracterizați cele mai răspândite măsuri procesuale de constrângere.


1.reținerea contravențională;
2.aducerea silită;
3.înlăturarea de la conducerea vehiculului și examenul medical pentru constatarea stării de ebrietate
produsă de alcool sau de alte substanțe;
4.reținerea și aducerea vehiculului la parcare;
5.cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor și a documentelor, percheziția;
     6.perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.              

Temeiul juridic al retinerii  autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul contravențional,
art 433 alin 1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor flagrante pentru care Codul contravențional
prevede sanctiunea arestului contravențional;2.imposibilitatii identificarii persoanei în a cărei privință
este pornit procesul contravențional, dacă au fost epuizate toate măsurile de identificare.3.contravențiilor
pasibile de aplicarea măsurii de siguranta a expulzarii. 
Aducerea silită. (Art.437) Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instantei de judecata a
martorului sau a victimei care se eschivează de la prezentare. Aducerea silită se efectuează de către
organul de poliție în temeiul unei incheieri judecatoresti (unui mandat).
Înlăturarea de la conducerea vehiculului și examenul medical pentru constatarea stării de ebrietate art
438. Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia dacă:1. exista temeiuri
suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate inadmisibila produsă de alcool sau în stare de
ebrietate produsă de alte substanțe;2.nu are asupra sa documentul care confirmă dreptul de a conduce
sau de a folosi vehiculul.
Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Reținut poate fi numai acel vehicul al carui
conducator a fost înlăturat de la conducere în baza art. 438 din CC al RM și care este reținut.Aducerea
vehiculului reținut la stația de parcare speciala sau pe teritoriul organului de poliție va fi întemeiată în
cazul în care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea vehiculul proprietarului, posesorului
sau reprezentantului lor.
Cercetarea la fata locului. Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de regula, este
însoțită de aplicarea următoarelor două măsuri de constrângere: percheziția corporală și ridicarea
obiectelor și a documentelor.
Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. În cazul contravențiilor aflate in
competenta, lucrătorul organului afacerilor interne și lucrătorul organului vamal amplasat în punctul de
trecere a frontierei de stat, dacă exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea, pot
ridica obiectele si documentele importante pentru cauza, care se afla în hainele, în alte lucruri ale
persoanei sau pe corpul ei. 

1.3. Evaluați gradul de perfecțiune a legislației privind aplicarea riscului aducerii silite.
Aducerea silită constă în conducerea forţată în faţa instanţei de judecată a persoanei în cazul în care aceasta,
fiind citată în modul stabilit de lege, nu s-a prezentat, fără a avea motive întemeiate, şi nu a informat
instanța care a citit-o despre imposibilitatea prezentării sale, prezența acesteia fiind necesară. 
2. Coordonatele acțiunii legii la desfășurarea procesului contravențional
2.1. Determinați conținutul principiului acţiunea legii contravenţionale în timp.
Acțiunea legii contravenționale în timp
Legea contravențională care înăsprește sancțiunea sau înrăită- feste situația persoanei vinovate de săvârșirea
unei contravenții nu are efect retroactiv, iar fapta care, printr-o lege nouă, nu mai este conside- rată
contravenție nu se sancționează.
Sancțiunea stabilită şi neexecutată anterior intrării în vigoare a noii legi nu se mai execută. Fiind guvernat
de principiul umanismului, acest fapt se explică prin aceea că sancțiunea vine nu să pedepsească persoana
pentru încălcare, ci să o reduce, ca pe viitor persoana să nu mai comită ilegalități, venind, astfel, ,în
întâmpinarea delincventului".
De asemenea, dacă legea nouă prevede o sancțiune contravențională mai blândă, se aplică anume acea
sancțiune.
- În cazul aplicării sancțiunii din legea veche, această sancțiune se execută în limita maximului sanctiunii
din legea nouă.
- Dacă legea nouă nu mai prevede o anumită categorie a sancțiunii, sancțiunea din categoria respectivă,
stabilită și neexecutată anterior intrării în vigoare a noii legi, nu se mai execută.
Dacă legea nouă nu mai prevede o anumită categorie a sancțiunii, sancțiunea din categoria respectivă,
stabilită și neexecutată anterior intrării în vigoare a noii legi, nu se mai execută.
Dacă legea nouă prevede o sancțiune mai aspră, contravenția continuă, a cărei săvârşire a început anterior
intrării în vigoare a noii legi, se sancționează în conformitate cu legea în vigoare în momentul consumării ei.
În acest context, timpul săvârşirii contravenției este considerat timpul săvârşirii acțiunii ilicite, iar în cazul
inacțiunii, este timpul în care ar fi trebuit să se desfășoare acțiunea pe care contravenientul a omis să
efectueze, indiferent de timpul survenirii urmărilor.
Mai mult ca atât, efectul legii în timp este ghidat de principiul activității legii, potrivit căruia legea se aplică
tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare, are eficiență deplină și continuă din momentul intrării în
vigoare și până la abrogarea ei. 

2.2. Evaluați gradul de aplicabilitate a principiului acţiunea legii contravenţionale asupra


persoanei şi în spaţiu.
Acțiunea legii contravenționale în spațiu și asupra persoanei
orice contravenție savârşită pe teritoriul Republicii Mol- dova se sancționează conform Codului
contravențional.
 - Contravenția săvârșită în afara teritoriului Republicii Moldova de către un cetățean al ei sau de un apatrid
care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova se sancționează, la fel, conform Codului contravențional,
dacă fapta este prevăzută și de legea țării în care a fost săvârşită, iar persoana nu a fost mai trasă la
răspundere în acea țară. Exceptați de la aceste prevederi sunt reprezentanții diplomatici ai statelor străine
sau alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte sau
în conformitate cu legile Republicii Moldova, nu cad sub incidența jurisdicției contravenționale a Republicii
Moldova sau în raport cu care este înlăturată răspunderea contravențională"
În aceeași ordine de idei, contravenția săvârşită la bordul unei nave maritime sau al unei aeronave
înregistrate conform legislației Republicii Moldova şi aflată în afara spațiului ei acvatic sau aerian, se
sancționează în conformitate cu Codul contravențional, dacă tratatele internaționale la care Republica
Moldova este parte nu dispun altfel. Se sancționează și contravențiile săvârşite la bordul unei nave militare
maritime sau aeriene aparținând Republicii Moldova, indiferent de locul aflării navei.
Menționăm că locul săvârşirii acțiunii se consideră locul în care a fost såvârşită acțiunea prejudiciabilä,
indiferent de timpul survenirii urmărilor, iar, în caz de inacțiune, loc al savarsirii faptei se consideră locul
unde ar fi trebuit să se desfășoare acțiunea pe care persoana a omis să o efectueze, indiferent de timpul
survenirii urmărilor. Scopul acestor prevederi este de a evita dublarea aplicării sancțiunii pentru încălcarea
comisă, individualizarea sancțiunii, restabilirea echității sociale și a ordinii de drept.

2.3. Apreciați importanța respectării principiului teritorialității prin prisma competenței instituției
împuternicite să soluționeze cauza contravențională.
TESTUL nr.  83
1. Subiectele răspunderii contravenționale
1.1. Identificați condițiile tragerii la răspundere a persoanei fizice.

   Pentru ca o persoana sa devina subiecte general al unei contraventii, ea trebuie sa intruneasca


următoarele condiții:

1. Să aibă în momentul savarsirii contraventiei varsta implinita de 18 ani, iar pentru anumite fapte expres
prevăzute de legea contravențională – între 16 și 18 ani

2. Sa fie responsabila, adică să fie in deplinatatea capacitatilor mentale, să poată înțelege și judeca caracterul
faptelor sale

3. Sa dispuna de libertatea de voință și acțiune, adica sa nu fie constransa (fizic, sau psihic) să comită
contravenția, deci să-și poată determina si dirija voința și acțiunea sa.

1.2. Descrieți раrtiсulаritățilе răspunderii contravenționale a persoanei juridice.

Art 17 din Codul Contraventional  stipulează: este pasibilă de răspundere contravențională persoana
juridic… pentru contraventiile savarsite in numele său ori în interesul sau de către organele sale ori de
reprezentanții acestora, dacă aceast corespunde uneia dintre urmatoarele conditii:

1. este vinovată de neîndeplinirea sau de îndeplinirea necorespunzătoare a dispozițiilor legii ce stabilesc


îndatoriri sau interdicții pentru desfășurarea unei anumite activități

2. Este vinovată de desfășurarea unei activități ce nu corespunde actelor sale constitutive ori scopurilor
declarate

3. Fapta care a cauzat sau a creat pericolul cauzarii de daune in prorportii considerabile unei alte personae,
societatii ori a statului a fost savarsita in interesul acestei personae, a fost admis, sanctionata, aprobat,
utilizata de organul sau imputernicit ori de persoana cu functie de raspundere.

   Raspunderea contraventionala a personei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice pentru


contraventia savarsita

1.3. Evaluați criteriile de delimitare a subiectului special de subiectul general în contextul


pasibilității răspunderii contravenționale.

Subiectul special al contraventiei, pe lamga conditiile generale obligatorii anterior mentionate, trebuie sa
intruneasca si o conditie suplimentara- sa aiba o anumita calitate( ex: sa fie posesor al permisului de
conducere)

   Legea contraventionala stipuleaza ca persoana cu functie de raspundere este pasibila de raspundere


contraventionala pentru savarsirea unei fapte prevazute de codul contraventional in cazul:

1. Folosirii intentionate a atributiilor sale contrar obligatiilor de serviciu

2. Depsirii vadite a drepturilor si atributiilor acordate prin lege

3. Neindepliniri sau indepliniri necorespunzatoare a obligatiilor de serviciu. 

  Astfel, daca lipsesc aceste conditii, persoana raspunde contraventiei conform dispozitiilor generale.

   In doctrina dr exista si subiect pasiv care reprezinta titularul valorilor sociale vatamate prin contraventie.
Mai simplist zis, victimă sau persoana vatamata.
2. Amenda judiciară
2.1. Identificați noțiunea de amendă judiciară în calitate de măsură procesuală de constrângere.
este o sancțiune pecuniară, care se aplică în cazurile și în limitele prevăzute de Codul
contravențional. .Amenda constă în vărsarea unei sume de bani în beneficiul statului. Ca sancțiune
contravențională este cea mai pe larg aplicată măsură de influențare, practic, pentru toate contravențiile
prevăzute de legislație
2.2. Schițați condițiile de aplicare a amenzii judiciare în cadrul procesului contravențional.
incalcarea dreptului contraventional, comiterea contraventiilor(pastrarea armelor fara a anunta despre asta,
ridicarea vitezei, parcarea automobilului in locurile interzise)
2.3. Generalizați prevederile legale cu privire la categoriile de persoane față de care poate fi
aplicată amenda judiciară.

    Amenda se aplică persoanelor juridice în limitele stabilite de articolul din partea specială a cărții întâi a
Codului contravențional, după caz: a) amendă de la 10 la 1500 de unități convenționale; b) amendă în
mărimea valorii produsului, serviciului respectiv care constituie obiectul contravenției, dar nu mai puțin de
valoarea limitei maxime în unități convenționale, în cazul în care acest fapt este prevăzut expres de norma
materială din partea specială a cărții întâi. 

  Comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an, a încălcărilor specificate în partea
specială a cărții întâi a prezentului cod se sancționează cu amendă în mărime dublă din suma amenzii în
valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărții întâi.

Comiterea de către persoana juridică a treia oară și mai mult, în decursul unui an, a încălcărilor
specificate în partea specială a cărții întâi a prezentului cod se sancționează cu amendă în mărime triplă din
suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărții întâi. Amenda se achită de către
contravenient în mod benevol în termen de 30 de zile de la data   stabilirii acesteia. Contravenientul este în
drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii
la cunoștință a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale. În acest caz se consideră că sancțiunea
amenzii este executată integral, cu excepția cazului în care a fost contestată decizia de aplicare a sancțiunii
contravenționale și contravenientul nu și-a retras cererea de contestare a deciziei, emisă asupra cauzei
contravenționale, până la cercetarea judecătorească. Evidența executării sancțiunilor amenzilor se ține în
Registrul debitorilor. Conținutul Registrului debitorilor, modul de ținere a acestuia și modul de evidență a
executării sancțiunilor amenzilor se reglementează de către Guvern. Prescripția achitării amenzii este de 30
de zile de la data stabilirii ei. Dacă persoana fizică nu a plătit amenda în decursul a 30 de zile de la data
stabilirii ei, instanța de judecată o poate înlocui, după caz, cu: a) amendă în mărime dublă, care însă nu
poate depăși limita maximă a sancțiunii cu amenda prevăzută de norma materială contravențională sau de
art. 34 din CC al RM; b) privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la
un an; c) muncă neremunerată în folosul comunității, calculându-se o oră de muncă pentru o unitate
convențională, durata muncii fiind de cel mult 60 de ore; d) arest contravențional, calculându-se o zi de arest
pentru 2 unități convenționale, durata arestului fiind de cel mult 30 de zile. În acest caz, se va tine cont de
restricțiile prevăzute în art.38 alin.(4).

  Dacă persoana sancționată pentru săvârșirea contravenției din domeniul circulației rutiere (art. 228-245 din
CC al RM) nu a plătit benevol și integral amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii ei, aceasta se
înlocuiește cu privarea de dreptul de a desfășură o anumită activitate, prin ridicarea dreptului de a conduce
vehicule pe un termen de la 6 luni la un an. 

  Dacă persoana juridică nu a plătit benevol și integral amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii ei,
aceasta poate fi înlocuită cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni
la un an și/sau cu afișarea ori difuzarea actului de sancționare. Amenda se înlocuiește de către instanța de
judecată la demersul agentului constatator sau al procurorului. În cazul în care sancțiunea amenzii este
stabilită de instanța de judecată, înlocuirea se efectuează de instanță la demersul executorului judecătoresc.
TESTUL nr.  84
1. Arestul contravențional – cea mai aspră sancțiune contravențională
1.1. Descrieți utilitatea aplicării arestului contravențional ca sancțiune pentru comiterea de
contravenții.
Sancționarea contravențională este o instituție fundamentală în prevenirea și combaterea faptelor care
contravin conviețuirii sociale. Autoritățile statului trebuie să conştientizeze care este rolul lor în prevenirea
și combaterea acestor fapte cu grad redus de pericol social și, respectiv, în găsirea unor pârghii adecvate
pentru eficientizarea realizării scopului preventiv și represiv pentru care au fost aplicate. Este considerată
una din cele mai importante faze ale procesului contravențional, care în practică, trebuie să recunoaștem, are
o eficiență scăzută, fie că asta este din cauza frământărilor social-economice, politice din țară, fie din lipsa
de mecanisme de punere în executare a lor. Nu este suficient ca agentul constatator să stabilească
contravenția și să întocmească procesul-verbal, apoi instanța să pronunțe hotărârea, mai este nevoie ca
contravenientul să fie pus la respect de autoritățile statului, nu neapărat cu arest contravențional, în măsura
în care să nu mai comită ulterior astfel de fapte. Cu regret, chiar dacă au fost înăsprite sancțiunile pentru
unele fapte, în ultima perioadă se observă o creștere a contravenționalității pe toate palierele, mai ales în
rândul persoanelor tinere.
1.2. Caracterizați procedura de aplicare a arestului contravențional în contextul legislației
contravenționale.
Arestul contravenţional se aplică, de regulă, pentru săvîrşirea unei fapte care ameninţă sau pune în
pericol real sănătatea ori integritatea corporală a persoanei.
(3) Arestul contravenţional poate fi aplicat şi în cazul neexecutării intenţionate a unei alte sancţiuni
contravenţionale.
(4) Durata arestului contravenţional este de la 3 la 15 zile. În cazul concursului de contravenţii sau al
cumulului de hotărîri de sancţionare, pentru care, conform legii, se prevede în calitate de sancţiune arestul
contravenţional, instanţa de judecată poate aplica această sancţiune pe un termen de pînă la 30 de zile.
(5) Durata reţinerii contravenţionale se include în durata arestului contravenţional.
(6) Arestul contravenţional nu poate fi aplicat, dacă acesta ar amenința sau ar pune în pericol real
sănătatea ori integritatea corporală a contravenientului, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate,
militarilor în termen, militarilor şi angajaţilor cu statut special ai Ministerului Afacerilor Interne, angajaţi în
bază de contract, minorilor, femeilor gravide, femeilor care au copii cu vîrsta de pînă la 8 ani, persoanei care
este unicul întreţinător al copilului cu vîrsta de pînă la 16 ani şi nici persoanelor care au împlinit vîrsta
generală de pensionare. Pentru săvârșirea contravenției prevăzute la art. 781 poate fi aplicat arestul
contravențional persoanelor care au împlinit vârsta generală de pensionare, cu condiția că nu există
impedimente justificate legate de starea lor de sănătate.

1.3. Evaluați condițiile de executare a arestului contravențional prin prevederile Codului de


executare al Republicii Moldova.
Executarea sancţiunii arestului contravenţional este asigurată de instituțiile penitenciare, în condiţiile
stabilite pentru regimul iniţial într-un penitenciar de tip semiînchis. Specificul acestui regim inițial constă în
deținerea contravenienților în încăperi izolate (în sistemul de celulă), câte 4 persoane. Regimul arestaţilor
asigură drepturile specifice ale acestora pe timpul deţinerii, cum ar fi dreptul la hrană, la asistenţă sanitară,
dreptul la vizite, corespondenţă, pot primi colete sau pachete cu provizii. Arestații contravențional sunt
deținuți separat de persoanele deținute pe cauze penale, în încăperi/ blocuri aparte, fiind exclusă orice formă
de contact, chiar și în cazul transportării lor de la o instituție la alta.
Tot în conţinutul regimului arestaţilor contravențional se includ şi obligaţiile acestora, care se referă la
ordine şi disciplină, la muncă, precum şi la alte aspecte.
În sistemul administrației penitenciare de la noi sancțiunea arestul contravențional se execută în
penitenciarele din Cahul, Bălți, Chișinău, Rezina, unde au fost create condiții corespunzătoare de detenție.
Potrivit rapoartelor statistice de evidență a deținuților, publicate pe pagina oficială a Administrației
Naționale a Penitenciarelor, anual execută sancțiunea arestului contravențional cca 180 persoane.[5]
Termenul mediu de deținere este între 10 și 15 zile.
Cu referință la hotărârile judecătorești privind aplicarea sancţiunii arestului contravenţional faţă de
persoanele care nu se află sub arest sau nu au fost reținute, acestea se expediază organului afacerilor interne
din raza teritorială a domiciliului contravenientului, pentru escortarea lui la cel mai apropiat loc de deţinere.
În conformitate cu politicile ce sunt promovate prin recomandările Consiliului Europei, se recomandă
statelor membre ale Consiliului oportunitatea dezvoltării şi aplicării sancţiunilor alternative la sancţiunile
privative de libertate. În contextul acestor tendinţe și ținând cont de caracterul de reeducare, de moralitate al
aplicării sancțiunilor contravenționale, se conturează o părere mai nouă, consider destul de argumentată, ca
arestul în genere să fie exclus în lista sancțiunilor contravenționale aplicate persoanelor fizice sau să fie
înlocuit cu o sancțiune contravențională nouă „arestul la domiciliu”, cu supravegherea de către Oficiului
Central de Probațiune. Or, întemnițarea unei persoane, chiar și pe termen scurt, trebuie totuși reglementată
în aria dreptului penal și nu contravențional, având în vedere gradul de pericol social al fapte comise și
caracterul consecințelor faptei.

2. Persoana în privința căreia este pornit un proces contravențional


2.1. Identificați drepturile de care dispune persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces
contravenţional.

ü  Dreptul la aparae

ü  Sa cunoasca fapta imputata.

ü  Sa fieasigurata in cel mult 3 ore de la retinere cu un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat
daca este pasibila de sanctiunea arestului contravetional.

ü  Sa anunte in cazul retinerei prin autoritatea competenta sa solutioneze cauza contraventionala doua persoane
la alegerea sa despre faptul si locul retinerei.

ü  Sa primeasca informatie scrisa si explicare drepturilor sale inclusiv a dreptului de a tacea si de a nu marturisi
impotriva sa, rudelor sale apropiate precum si asi recunoaste vinovatia

ü  Sa fie audiata in prezenta aparatorului daca accepta sau cere sa fie audiata .

ü  Sa aiba intrevederi cu aparatorul in conditii confidentiale, fara limitarea numarului si duratei intrevederilor.

ü  Sa ia cunostinta de materialele din dosar si sa i se elibereze la cerere in cel mult 24 ore copii de pe procesul
verbal.

ü  Sa prezinte probe.

ü  Sa formuleze cereri.

ü  Sa conteste decizia asupra cauzei.

ü  Sa ceara refuzarea reprezentantului autoritatii competente, expertului, interpretului, traducatorului,grifierului.

ü  Sa solicite audierea martorilor.

ü  Sa se impace cu victima.

ü  Sa ceara si primeasca repararea prejudiciului cauzat de actiunile neligitime ale autoritatii competente.

ü  Sa atace in modul stabilit de lege actiunile si deciziile autoritatii competente, inclusiv a instantei de judecata.

2.2. Descrieți semnificația principiului prezumției nevinovăției față de persoana în a cărei privinţă
a fost pornit proces contravenţional.
Prezumţia de nevinovăţie garantează protecţia persoanelor în procesul penal împotriva arbitrarului în
stabilirea şi tragerea la răspundere penală. Ceea ce dreptul poate acorda este garanţia juridică prin care
asigură că nimeni nu va fi tras la răspundere penală şi sancţionat discreţionar, iar atunci când este învinuit de
săvârşirea unei infracţiuni se va urma o procedură juridică prin care să se stabilească vinovăţia lui. 2.
Prezumţia de nevinovăţie stă la baza tuturor garanţiilor procesuale legate de protecţia persoanei în procesul
penal. În raporturile penale trebuie să se acorde protecţie juridică învinuitului sau inculpatului, în aşa fel
încât acesta să nu fie pus în inferioritate nici faţă de organele judiciare şi nici faţă de părţi. 3. Prezumţia de
nevinovăţie este strâns legată de aflarea adevărului şi dovedirea corectă a împrejurărilor de fapt ale cauzei,
în aşa fel Principiul prezumţiei de nevinovăţie reprezintă o regulă de bază a procesului penal şi unul din
drepturile fundamentale ale omului. Această prezumţie este una legală şi relativă. Aceasta se explică prin
faptul că este prevăzută expres în lege şi este posibilă răsturnarea acestei prezumţii. În acest studiu am
încercat să elucidăm unele neclarităţi care pot apărea în legătură cu aplicarea în procesul penal a acestui
principiu. Acest principiu are o deosebită importanţă teoretică şi numeroase implicaţii practice legate de
administrarea şi aprecierea probelor

2.3. Formulați obligațiile de care dispune persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces
contravenţional.

Obligatiile:

ü  Sa se prezinte la citarea autoritatii competente.

ü  Sa accepte la cererea autoritatii competente examinarea si perchezitia sa corporala

ü  Sa accepte neconditionat la cererea autoritatii competente testarea alcooloscopica, examinul


medical,dactiloscopia, relevarea de singe si de secretii ale corpului pentru analiza.

ü  Sa fie supusa expertizei judiciare la cererea agentului constatator sau a instantei.

ü  Sa se supuna dispozitiilor legale ale agentului constatator si ale presedintelui sedintei de judecata.

ü  Sa respecte ordinea in sedinta de judecata si sa nu paraseasca sala de sedinta fara invoirea dat de presedintele
sedintei.În conformitate cu C.Cont - dreptuile minorilor se realizeaza si de reprezentantul lui legal.Procesul
contraventional se aplica in mod corespunzator prevederile Codului de Procedura Penala cu privire la
drepturile reprezentantului legal al minorului.
TESTUL nr.  85
1. Competența materială la soluționarea cauzei contravenţionale
1.1. Identificați atribuțiile instanţei de judecată în procesul de soluționare a cauzelor
contravenționale.
Instanţa judecă:
1) toate cazurile cu privire la contravenţii, cu excepţia celor atribuite de prezentul cod competenţei
unor alte organe, precum şi:
a) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor;
b) cauzele contravenţionale prevăzute la art.61, 63–66, 316–3181, 320, 336;
b1) cauzele contravenţionale în cadrul cărora au fost dispuse măsurile procesuale de constrîngere
prevăzute la art. 432 lit. a) și e);
c) cauzele contravenţionale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei sancţiuni
dintre cele care urmează:
- privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate;
- privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii;
- privarea de dreptul special;
- munca neremunerată în folosul comunităţii;
- arestul contravenţional;
d) cauzele contravenționale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei măsuri de
siguranță dintre cele care urmează:
– expulzarea;
– demolarea construcției neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor;
– confiscarea specială;
– ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport;
2) contestaţiile împotriva deciziilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale,
procurorului.
(11) Contestația împotriva deciziei în cauza contravențională se examinează de către instanța de
judecată în a cărei rază teritorială activează autoritatea competentă sau procurorul care a emis decizia, ori de
către instanța de la locul unde îşi are sediul autoritatea competentă, pentru cazurile prevăzute la art. 394 alin.
(11).
(2) Instanţa de judecată este competentă să aplice măsuri de siguranţă şi amendă judiciară.
(3) Instanţa de recurs judecă recursul pronunţîndu-se prin decizie.

1.2. Caracterizați atribuțiile procurorului în procesul de soluționare a cauzelor contravenționale.


Procurorul emite ordonanța cu privire la contravenţia pe care a constatat-o în exerciţiul funcţiunii şi o
transmite autorității publice cu competență de examinare a contravențiilor.
(2) Procurorul constată şi examinează contravenţiile prevăzute la art. 336.
(3) În cazul refuzului începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din cauza că fapta constituie
o contravenţie, procurorul dispune, prin ordonanță motivată, pornirea procesului contravenţional şi, prin
derogare de la alin. (1), examinează cauza.
(5) Decizia procurorului poate fi contestată în termen de 15 zile de la emitere și se examinează în
conformitate cu prevederile art. 448 şi ale capitolului VII din cartea a doua.

1.3. Formulați judecăți cu privire la problema privind competența materială a comisiei


administrative în procesul de soluționare a cauzelor contravenționale.

2. Noțiuni generale privind probele


2.1. Definiți noțiunea de probă în procesul contravențional.
Probele sînt elemente de fapt, dobîndite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea
existenţei sau inexistenţei contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la
cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei.
2.2. Caracterizați procedura de realizare a cercetării la fața locului în procesul examinării unei
contravenții.
În scopul descoperirii urmelor contravenţiei, corpurilor delicte şi pentru a stabili circumstanţele
contravenţiei ori alte circumstanţe care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, agentul constatator
efectuează cercetarea la faţa locului (a terenului, încăperilor, obiectelor, documentelor, animalelor,
cadavrelor umane sau de animale). În cadrul cercetării la fața locului la sediile, locurile de desfășurare a
activității sau de păstrare a bunurilor în privința persoanelor care desfășoară activitate de întreprinzător,
agentul constatator nu este în drept să extindă aria de cercetare la obiecte care nu au legătură cu
circumstanțele contravenției. Cercetarea domiciliului fără permisul persoanei căreia i se lezează dreptul la
inviolabilitatea domiciliului se efectuează cu autorizația judecătorului de instrucție.  În caz de contravenţie
flagrantă, cercetarea la domiciliu se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate a agentului constatator
fără autorizația judecătorului de instrucție, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat sau nu mai tîrziu de
24 de ore de la terminarea cercetării la domiciliu, materialele obţinute în urma cercetării, indicîndu-se
motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucție verifică legalitatea acestei acţiuni procesuale. Agentul
constatator cercetează obiectele vizibile, permite, după caz, accesul la ele în măsura în care nu se încalcă
drepturile omului. Persoana care efectuează acţiunea procesuală face, după caz, măsurări, fotografieri,
filmări, desene, schiţe, mulaje şi tipare de pe urme de sine stătător sau cu ajutorul specialistului în materie.
Locul cercetării poate fi delimitat de angajaţii subdiviziunilor specializate de menţinere a ordinii şi
securităţii publice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei. Obiectele şi documentele descoperite la faţa
locului se examinează în acel loc, iar rezultatele examinării se consemnează în procesul-verbal al acestei
acţiuni. În cazul în care în cadrul examinării la fața locului este imposibilă efectuarea copiilor, a
înregistrărilor foto sau video ori prelevarea mostrelor de pe obiectele purtătoare de informații sau este
împiedicată efectuarea acestor acțiuni, obiectele și documentele care constituie corpuri delicte se ridică, în
care scop se împachetează, pachetul se sigilează şi se semnează, faptul fiind menţionat în procesul-verbal de
ridicare de la fața locului. Desigilarea pachetului se efectuează în prezența contravenientului sau a
reprezentantului acestuia.

2.3. Evaluați importanța cercetării la fața locului în cadrul unui proces contravențional.

 datorita cercetarii la fata locului se pot gasi probe ce ajuta la cercetarea faptuitotului sau a circumstantelor
care au dus la infaptuirea contraventiei. datorita cercetarii se pot gasi diverse probe, acestea fiind elemente
informative ce au fost lasate de contraventie sau contravenient in urma savarsirii actiuunii.  aceste elemente
de informatiune pot arunca o lumina asupra existentei faptei contraventionale. 
TESTUL nr.  86
1. Efectuarea  percheziţiei în cadrul soluționării cauzei contravenționale
1.1. Definiți noțiunea de domiciliu și explicați ce înțelegeți prin domiciliul persoanei.
Loc unde cineva, avându-și locuința principală, este ținut în evidență de autorități și își exercită drepturile
cetățenești.  Casa în care locuiește cineva în mod statornic;
1.2. Determinați temeiul în baza căruia se efectuează percheziția.
Organul de constatare a contravenţiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului
Instituţiilor Penitenciare, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului Naţional Anticorupţie şi
procurorul sînt în drept să efectueze percheziţie dacă sînt organe abilitate cu dreptul de examinare şi/sau
soluţionare a contravenţiei respective şi dacă din probele acumulate sau din materialele de investigaţie
operativă rezultă o presupunere rezonabilă că într-o anumită încăpere, la domiciliu ori în alt loc sau la o
anumită persoană se pot afla instrumente ce au servit la săvîrşirea contravenţiei, obiecte sau alte valori
dobîndite din contravenţie, precum şi obiecte sau documente care pot avea importanţă pentru cauză.
(2) Percheziţia se efectuează în baza unei hotărîri motivate a organului de constatare a contravenţiilor
şi numai cu autorizația judecătorului de instrucție.
(3) În caz de contravenţie flagrantă, percheziţia se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate fără
autorizația judecătorului de instrucție, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat sau nu mai tîrziu de 24 de
ore de la terminarea percheziţiei, materialele obţinute în urma percheziţiei efectuate, indicîndu-se motivele
efectuării ei. Judecătorul de instrucție verifică legalitatea acestei acţiuni.
(4) În cazul constatării faptului că percheziţia a fost efectuată legal, judecătorul de instrucție confirmă
rezultatul acesteia printr-o încheiere motivată. În caz contrar, prin încheiere motivată, recunoaşte percheziţia
ca fiind ilegală.
(5) Prin domiciliu se înţelege o locuinţă sau o construcţie destinată locuirii permanente sau temporare
(casă, apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă sau fluvială), anexele lor nemijlocite
constituind partea lor indivizibilă (verandă, terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun). Prin
domiciliu se înţelege şi orice teren privat, vehicul, navă maritimă sau fluvială privată, birou.
(6) Organele de constatare, examinare şi soluţionare a contravenţiilor, abilitate cu funcţii de control de
stat în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, nu au
dreptul să efectueze percheziţii decît asistaţi de colaboratori de poliţie şi doar dacă au fost epuizate toate
căile de control în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii
de întreprinzător.
(7) Este interzisă efectuarea percheziţiilor cu depăşirea spaţiilor, în alte locuri, în temeiul altor acte sau
urmărind alte scopuri decît cele indicate în încheierea judecătorului de instrucţie privind autorizarea
percheziţiei sau în hotărîrea motivată privind efectuarea percheziţiei.

1.3. Evaluați activitatea organelor de constatare ale căror autorități sunt abilitate cu dreptul de a
efectua percheziția.
Organul de constatare a contravenţiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului
Instituţiilor Penitenciare, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului Naţional Anticorupţie şi
procurorul sînt în drept să efectueze percheziţie dacă sînt organe abilitate cu dreptul de examinare şi/sau
soluţionare a contravenţiei respective şi dacă din probele acumulate sau din materialele de investigaţie
operativă rezultă o presupunere rezonabilă că într-o anumită încăpere, la domiciliu ori în alt loc sau la o
anumită persoană se pot afla instrumente ce au servit la săvîrşirea contravenţiei, obiecte sau alte valori
dobîndite din contravenţie, precum şi obiecte sau documente care pot avea importanţă pentru cauză.

2. Delimitarea contravenției de alte forme de ilicit


2.1. Idеntifiсаți сritеriilе dе dеlimitаrе a contravenției de infracțiune.

Gr. De Aut. competente Reglementare juridica subiecti sanctiunea


pericol i

2.2. Comparați contravenția și abaterea disciplinară.

Contraventia in raport cu abaterea disciplinara


  Abaterile disciplinare sunt fapte care aduc atingerea numai raporturilor de munca in cadrul institutiei
in care s-a savarsit fapta, cum este in cauzl contraventiilor, in care raspunderea pentru ocrotirea acestui
interes general revine unui organ al administartiei publice. Este fapta cu cel mai redus  pericol social, ce o
deosebeste de infractiune si contraventie. Angajatorul este cel cre dispune de prerogative disciplinara, avand
dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare slaritilor sai.

Contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara, ca la abaterea disciplinara subiectul este clificat,


fapta respective fiind comisa de catre o persoana ce are calitate de angajat, se afla in raport de subordonre,
pe cand contraventia poate fi comisa de orice persoana.

2.3. Арrесiаți lосul și rоlul răsрundеrii соntrаvеnțiоnаlе în sistеmul răsрundеrii juridiсе.


TESTUL nr.  87
1. Munca neremunerată în folosul comunității
2.1. Dеfiniţi nоţiunеа de muncă neremunerată în folosul comunității și caracterizați importanța ei
juridică.
constă în antrenarea contravenientului persoană fizică, în afara timpului de serviciu de bază sau de studii, la
munca stabilită de autoritatea administrației publice locale.

2.2. Dеtеrminаţi elementele regimului juridic al muncii neremunerate în folosul comunității.


Munca neremunerată în folosul comunităţii se stabileşte pe o durată de la 10 la 60 de ore şi se execută în 2–
4 ore pe zi. În cazul contravenientului care nu este angajat în cîmpul muncii, nu este antrenat în activităţi de
bază sau de studii, la solicitarea sau cu acordul acestuia, sancţiunea poate fi executată pînă la 8 ore pe zi.
2.3. Fоrmulаţi condițiile de aplicare a muncii neremunerate în folosul comunității conform
jurisprudenței CtEDO.

2. Judесаrеа саuzеi соntrаvеnțiоnаlе în рrimă instаnță


2.1. Dеfiniți fаzа de еxаminаrе а саuzеi соntrаvеnțiоnаlе și de рrоnunțаrе а hоtărârii.
Cauza contravenţională se judecă de instanţa de judecată în şedinţă publică, oral, nemijlocit şi în
contradictoriu.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), cauza contravențională poate fi examinată în şedință
închisă în condițiile şi în modul stabilit de art. 18 din Codul de procedură penală.

2.2. Cаrасtеrizаți procedurile legale stabilite la еxаminаrеа саuzеi соntrаvеnțiоnаlе de instanța de


judecată.
 La judecarea cauzei contravenţionale,
a) anunţă cauza;
b) verifică prezenţa persoanelor citate;
c) verifică respectarea procedurii de citare în cazul absenţei vreunei persoane citate;
d) ia măsuri, după caz, pentru participarea interpretului;
e) îndepărtează martorii din sala de şedinţă;
f) identifică persoana în a cărei privinţă a fost pornită procedura contravenţională în baza actelor de
identitate;
g) anunţă completul de judecată şi lămureşte părţilor dreptul de recuzare;
h) lămureşte participanţilor la şedinţă alte drepturi şi obligaţii;
i) preîntîmpină în scris participanţii la proces asupra necesităţii respectării legislaţiei la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi, la cererea părţilor, poate permite înregistrarea procesului prin mijloace foto,
video, audio de către participanţii la proces, în condiţiile Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu
caracter personal.

2.3. Еvаluаți grаdul dе реrfесțiunе prin prisma lеgii соntrаvеnțiоnаlе la judесаrеа саuzеi
соntrаvеnțiоnаlе în рrimă instаnță.
TESTUL nr.  88
1. Aprecierea probelor în procesul contravențional
1.1. Idеntifiсаți criteriile juridice de admisibilitate a probelor.

1.2. Dеtеrminаți particularitățile juridice pe care trebuie să le întrunească probele pentru a fi


admise în procesul contravențional.
 sa fie administrata de un subiect competent
 sa fie administrata prin intermediul mijlocului cuvenit
 sa fie depusa, efectuata in cadrul procesului contraventional si nu in afara procesului
 sa fie administrata prin procedura cuvenita
 este inadmisibila proba care e obtinuta din alta proba cu incalcarea procedurii prevazute de legislatie
 numai acea proba care este admisibila care contine date autentice care pot fi verificte in orice
moment
1.3. Formulați judecăți privind doctrina „fructul pomului otrăvit” în contextul aprecierii probelor
în procesul contravențional național.
acesta este intalnita in cadrul procesului pena, dar aplicabila si pentru procesul contraventional. probele se
considera inadmisibile, daca este obtinuta din alta proba cu incalcarea procedurii prevazute de legislatie.
regula este utilizata in cele mai dese cazuri cand este vorba de perchezitie si de ridicarea obiectelor. Fructul
pomului otravit este un produs al regulii excluderii din sistemul american, care stabileste ca probele obtinute
prin arestarea ilegala, cercetarea neintemeiata sau interogare fortata trebuie excluse din proces.
2. Rеținеrеа соntrаvеnțiоnаlă
2.1. Definiți noțiunea „reținere contravențională”.
Reţinerea constă în limitarea de scurtă durată a libertăţii persoanei fizice
2.2. Dеtеrminаți саzurilе lеgаlе dе арliсаrе а rеținеrii соntrаvențiоnаlе.
a) contravenţiilor flagrante pentru care prezentul cod prevede sancţiunea arestului contravenţional;
b) imposibilităţii identificării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces contravenţional dacă au
fost epuizate toate măsurile de identificare;
c) executării hotărîrii instanței de judecată privind expulzarea persoanei;
d) încălcării regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră sau a regimului punctelor de
trecere a frontierei de stat.

2.3. Generalizați рrосеdurilе ореrаțiоnаlе dе арliсаrе а rеținеrii соntrаvеnțiоnаlе de către agentul


constatator.
TESTUL nr.  89
1. Aspecte deosebite privitoare la plângerea contravențională
1.1. Identificați „depunerea plângerii” și competența examinării plângerilor de către agentul
constatator.
Plangerea contraventionala se refera la un tip de cerere prin care contravenientul contesta legalitatea
procesului verbal de contraventie, incheiat de organul constatator. Cererea este facuta catre instanta
competenta.
1.2. Comparați „plângerea” și „denunțul” la pornirea procesului contravențional.
Plangerea contraventionala se refera la un tip de cerere prin care contravenientul contesta legalitatea
procesului verbal de contraventie, incheiat de organul constatator. Cererea este facuta catre instanta
competenta.

1.3. Formulați regulile procedurale de recepționare și soluționare a plângerii contravenționale. 


În cel mult 15 zile de la data sesizării, agentul constatator este obligat să verifice sesizarea şi să întreprindă
măsurile prevăzute de prezentul capitol.
         (4) Procesul contravenţional se porneşte numai în baza plîngerii prealabile a victimei în cazul
contravenţiilor prevăzute la art.69, 104–107.
2. Ridicarea și transportarea autovehiculelor la parcarea specială
2.1. Identificați noțiunea și condițiile de ridicare şi aducere a mijloacelor de transport la parcarea
specială.
Vehiculul al cărui conducător a fost înlăturat de la conducere este reţinut şi, dacă nu poate fi predat
proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, este adus la staţia de parcare specială sau la
subdiviziunea de poliţie cea mai apropiată de locul constatării contravenţiei.
(2) Vehiculul poate fi adus la staţia de parcare specială sau pe teritoriul subdiviziunii de poliţie şi în
cazul în care:
a) staţionarea lui poate genera un pericol iminent pentru interesul public;
b) a fost lăsat într-un loc interzis pentru parcare;
c) este necesară identificarea proprietarului (posesorului) mijlocului de transport utilizat sau destinat
pentru săvîrşirea contravenţiei.

2.2. Descrieți modalitatea de restituire a mijloacelor de transport plasate la parcarea specială.


Vehiculul parcat se restituie proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor legal imediat după
înlăturarea temeiurilor pentru aducerea la parcare prevăzute la alin.(1) şi (2). Cheltuielile de aducere şi de
staţionare a vehiculului la parcare sînt suportate de contravenient.
(6) Pentru deteriorările cauzate vehiculului în timpul aducerii la parcare sau în timpul staţionării lui la
parcare răspunde corespunzător agentul constatator, persoanele care au organizat (efectuat) aducerea
vehiculului la parcare sau care au asigurat păstrarea vehiculului la parcare, în funcție de subiectul care se
face vinovat de survenirea deteriorării.
(8) Conducătorul, proprietarul sau posesorul vehiculului nu suportă cheltuielile indicate la alin.(5)
dacă lipsesc elementele constitutive ale contravenţiei. În acest caz cheltuielile sînt suportate de stat.
(9) Modul de ridicare, transportare, depozitare şi eliberare a vehiculelor se stabilesc de către Guvern.
(10) În caz de stabilire a sancţiunii contravenţionale prevăzute la art. 287 alin. (8) şi (9), cheltuielile de
scoatere a mijlocului de transport auto, a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori de pe teritoriul Republicii
Moldova le suportă contravenientul.

2.3. Proiectați elementele de conținut ale procesului-verbal de reținere și aducere a autovehiculelor


la parcarea specială.
Faptul aducerii vehiculului la staţia de parcare specială sau pe teritoriul subdiviziunii de poliţie se
consemnează într-un proces-verbal, în care se indică:
a) tipul, modelul vehiculului, numărul de înmatriculare, numerele de identificare ale agregatelor
marcate, defectele şi deteriorările lui vizibile;
b) numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanei care a decis aducerea vehiculului la parcare şi
care a organizat aducerea;
c) temeiul de fapt şi temeiul juridic care au determinat aducerea vehiculului;
d) denumirea (numele), sediul (domiciliul), numărul de telefon al persoanei care a organizat (a
efectuat) aducerea vehiculului la parcare;
e) adresa parcării;
f) data şi ora încheierii procesului-verbal;
g) numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanei care a luat în primire vehiculul la parcare.
(4) Procesul-verbal se încheie în 4 exemplare: un exemplar rămîne la persoana care a decis aducerea
vehiculului la parcare, al doilea exemplar se remite persoanei care a organizat aducerea, al treilea exemplar
se înmînează persoanei care a luat în primire vehiculul la parcare, iar cel de-al patrulea exemplar se
înmînează proprietarului sau posesorului de vehicul ori i se expediază recomandat la domiciliu. Despre
aducerea vehiculului la parcare, agentul constatator informează neîntîrziat serviciul de gardă al poliţiei.
TESTUL nr.  90
1. Împăcarea victimei cu făptuitorul – cauză care înlătură răspunderea contravențională
1.1. Idеntifiсаți cazurile în care procesul contravenţional pornit încetează din cauza împăcării
victimei cu făptuitorul.
Procesul contravenţional pornit încetează în cazul împăcării victimei cu făptuitorul în contravenţiile
prevăzute la art. 69, 78, art. 96 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), art. 97, art. 971 alin. (1), art. 972–105, art. 242 alin.
(1).
injuria, Vătămarea integrității corporale, Încălcarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe, Utilizarea
ilegală a mărcii ,Utilizarea, la marcarea produselor, a unor indicaţii false ori înşelătoare , Încălcarea
dreptului exclusiv al titularului topografiei circuitului integrat,Încălcarea drepturilor de autor asupra
invenţiei, topografiei circuitului integrat sau desenului/modelului industrial
1.2. Determinați cerințele legale care trebuie respectate la împăcarea victimei cu făptuitorul.
Împăcarea este personală. Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, împăcarea se face de
reprezentanţii lor legali. Persoanele cu capacitate de exerciţiu limitată se pot împăca cu încuviinţarea
reprezentanţilor lor legali. 
1.3. Арrесiаți distincția dintre „împăcarea victimei cu făptuitorul” și „încheierea tranzacţiei
conform Legii cu privire la mediere”.

Împăcarea este personală. Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, împăcarea se face de
reprezentanţii lor legali. Persoanele cu capacitate de exerciţiu limitată se pot împăca cu încuviinţarea
reprezentanţilor lor legali. 
Tranzacţia este acordul încheiat de părţi şi contrasemnat de mediator, ca urmare a procesului de mediere,
prin care părţile consimt asupra soluţionării amiabile a unui litigiu.
2. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport
2.1. Definiți construcția terminologică „ridicarea provizorie a permisului de conducere a
mijloacelor de transport”.
Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport constă în interzicerea temporară
persoanei fizice de a conduce mijloace de transport prin ridicarea permisului de conducere pînă la
pronunţarea hotărîrii judecătoreşti asupra cauzei. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a
mijloacelor de transport are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi/sau prevenirea săvîrşirii unor fapte
socialmente periculoase în traficul rutier.
2.2. Descrieți condițiile și regulile de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de
transport.
Instanţa de judecată examinează, în cel mult 3 zile de la data depunerii, demersul agentului constatator
cu privire la ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport, cu emiterea unei
încheieri care va conţine una dintre următoarele soluţii:
a) admiterea demersului agentului constatator şi ridicarea provizorie a permisului de conducere a
mijloacelor de transport;
b) respingerea demersului agentului constatator şi restituirea permisului de conducere titularului.
Termenul executării măsurii de siguranţă de ridicare provizorie a permisului de conducere a
mijloacelor de transport se include în termenul de executare a sancţiunii de privare de drept special de a
conduce mijloace de transport.
(6) Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se poate aplica chiar
dacă făptuitorul este eliberat de răspundere contravenţională.
(7) În cel mult 3 zile de la data pronunţării încheierii, copia de pe aceasta se înmînează agentului
constatator şi persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional sau se remite acestora în
cazul în care nu au fost prezente la şedinţa de judecare a cauzei contravenţionale, faptul expedierii
consemnîndu-se în dosar.

2.3. Evaluați categoriile de autorități competente să propună/ aplice măsura de siguranță


„ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport”.
 Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se aplică de către instanţa de
judecată, la demersul agentului constatator, în procesul de examinare a contravenţiilor pentru care se
prevede sancţiunea privării de dreptul de a conduce mijloace de transport.

S-ar putea să vă placă și