FORME DE MANIFESTARE

 COMPORTAMENTUL COLECTIV
 MEMORIA SOCIALĂ
 ZVONURILE
 OPINIA PUBLICĂ:
 COMPORTAMENTUL COLECTIV
Definiții: Chelcea S. (2010) (coord.), p. 81-92
 este un tip de comportament spontan,
 ghidat de norme adesea divergente faţă de cele
general acceptate,
 create de participanţi în situaţia dată.
 Ceea ce privim ca şi comportament normal în situatia de
mulţime, este considerat ca fiind comportament
anormal în cadrul oficial al unei instituţii.
 1921: este utilizat pentru prima dată acest termen de către
R. Park şi E. Burgess
 Definit ca fiind comportamentul indivizilor sub
influenţa unui impuls colectiv.
 Este un tip de raport sau de hipnoză care produce
 scăderea controlului selfului şi
 creşterea sugestibilităţii indivizilor.
 Dimensiunile
comportamentului colectiv

 Pentru a analiza comportamentul colectiv

trebuie să luăm în considerare trei
dimensiuni:
 1. scopul constituirii lor
 2. gradul de organizare
 3. durata acestora
 1. După scop:
 Distingem:
a) Comportamente colective expresive:
SCOPUL lor este acela de a se elibera de o
tensiune emotională pozitivă sau negativa.

b) Comportamente colective instrumentale:

Atunci cand oamenii se strang laolalta spontan
pentru a obtine anumte drepturi, sau pentru a
schimba o anumita stare de lucruri.
Intre cele doua tipuri de comportamente nu este o
ditincţie tranşantă, e un continuum nuanţat.
Ex.: suporterii îşi susţin cu expresivitate jucătorii,
exprimând tensiuni emoţionale puternice dar îi şi
stimulează să câştige meciul.
 2. După gradul de organizare:
şi existenţa unui plan de acţiune, distingem:
 A. Comportamente colective aflate sub
conducerea unui lider formal
 B. Comportamente colective aflate sub
conducerea unui lider informal
Avem în vedere mai multe niveluri:
Mulţimi înalt organizate- mitingul
susţinătorilor unui candidat la alegeri
Mulţimi slab organizate – spectatorii unui
concert in aer liber
 3. Dupa durată:
 A. Comp. colective de durată mare –
manifestările nonstop ale unor protestatari şi
 B. Cu durată efemeră- ex. trecerea unei
coloane oficiale
 Comportamentul expresiv are un grad mai
redus de organizare şi durează mai putin decât un
comportament instrumental;
 Durata mai mare a unui comportament
colectiv poate conduce la aparita unui lider formal
si la elaborarea unei strategii de actiune.
 PROCESE PSIHOSOCIALE
ALE COMPORTAMENTELOR COLECTIVE
Oamenii aflaţi:
a.în număr mare laolaltă,
b.în acelaşi timp si
c.într-un spaţiu relativ restrâns au un
comportament oarecum
 uniform,
 aparent neorganizat,
 încărcat de emoţioanlitate si foarte adesea,
opus normelor sociale general acceptate într-
o anumită societate sau cultură.
 GUSTAVE LE BONE-
LEGEA UNITĂŢII MINTALE A MULŢIMILOR
- formulată la sfârşitul sec. XIX (analizând revoluţia franceză-
1848)
CARACTERISTICI ale comp. colectiv:
 1. Unanimitatea - toti participantii fac acelasi lucru, au aceleasi
ganduri si sentimente
 2. Anonimatul – din cauza caruia se degradeaza
comportamentul; scade responsabilitatea oamenilor pentru
actiunile lor, astfel că în multime ei comit adesea acte antisociale.
 3. Emoţionalitate crescută, dogmatismul şi intoleranţa,
sentimentul puterii nelimitate.

 DE CE EXISTĂ UNANIMITATE ÎN MULŢIME?

 ÎN STAREA DE MULŢIME ARE LOC CONTAGIUNEA
MINTALĂ.....
 Reacţie circulară –
H.Blumer, 1937
 o altă explicaţie......la relativa unanimitate
este reacţia circulară.
 Reacţie circulară – reacţia prin care indivizii
în mulţime îşi reflectă reciproc sentimentele,
uniformizându-le si intensificandu-le.
 Se produce o contagiune
comportamentală, nu una mintală cum
sustinea Gustave Le Bone.
 Ex. – expresia facială, gesturile, vorbele pot să
îi stimuleze pe indivizi
 Deindividualizarea
 Duce la blocarea conştiinţei de sine a
indivizilor, şi în final dezinhibă
comportamentele si conduce uneori la
actiuni agresive.
 Experimentul lui P.Zimbardo- un automobil
vechi uitat în New York şi într-un mic
orăşel.....
 Concluzia: în marile aglomerări urbane
oamenii au sentimentul că nu pot fi
identificaţi şi deci pedepsiţi....
 Exemplu: umblatul copiilor de Halloween
 Convergenţa opiniilor
 În mulţime, oamenii tind să gândească la fel
şi să-şi exprime gândurile in acelasi mod,
folosind expresii identice, verbalizate in
acelasi ton.

“ Prin simplul fapt ca aparţine unei multimi,

omul coboara cu mai multe trepte pe scara
civilizatiei. Izolat el poate fi un individ
cultivat, în mulţime însă este un instinctual,
prin urmare un barbar. ” G.L.Bone, 1995, p.17.
Gandirea sociologică modernă
 Atribuie comportamentului colectiv
“un loc central în schimbarea sociala si prin
aceasta – cel putin partial - , o dimensiune
creatoare” (Raymond Boudon, 1997)
 Se insista pe potentialul constructiv ,
rational şi adesea elitist al mulţimilor.
 Emergenta unor norme de
comportament
 Emergenţa unor norme noi de
comportament caracterizează
comportamentul colectiv.
 Confruntaţi cu situatii:
 inedite,
 neprevăzute,

 surprinzatoare, oamenii aflaţi in multime nu se

mai pot ghida dupa vechile norme.
 Normele comportamentale noi, dictate de
situatie, includ desigur si elemente ale
vechilor norme.
 Mulţimile - definiţie
 cea mai uşor observabilă formă de
comportament colectiv
 Def.- Un număr mare de persoane reunite
spontan într-un spatiu delimitat, pentru o
perioada de timp relativ redusă.

 Caracteristici definitorii pentru multimi:

 apropierea fizica dintre indivizi şi
 slaba lor organizare.
Tipuri de mulţimi (5)– H.Blumer
 Întâmplătoare,
 Convenţionale,
 Expresive,
 Active,
 Protestatare.
 1. Intâmplătoare – adunarea
intamplătoare, de foarte scurta durata, a unui
număr mare de indivizi, provocată pe
neaşteptate de un eveniment neobisnuit care
atrage atentia; abia daca se infiripa
interactiunea interpersonală, comportamentul
se conformeaza in buna masura cu normele
 Tipuri de mulţimi
 2. Convenţionale – sunt constituite cu un scop.
Persoanele ce se aduna intr-o astfel de multime
(conferinte, spectacole ) au un scop comun.
Interacţiunea dintre indivizi este slabă şi actiunile
lor se desfasoară în principal după normele
sociale existente.
 3. Expresive – se formeaza in jurul unor
evenimente cu mare încărcătură emoţională.
Sunt slab organizate şi normele se formează
instantaneu , ( aici si acum).
 Tipuri de mulţimi
 4. Active – se manifestă emoţional foarte
puternic, au un scop preponderent
instrumental, urmăresc sancţionarea violentă
a ceea ce inivizii laolaltă consideră că trebuie
pedepsit; ex. Molestarea unui arbitru de către
suporterii nemulţumiţi.
 5.Protestatare – au atât caracteristicile
mulţimilor active cât şi a celor convenţionale;
greviştii – pot arăta că ceva nu merge în
oraganizaţie... ; sunt slab organizate, au
caracter distructiv.
 Din punct de vedere al intervenţiei
psihosociologice
- Se face distincţie între:
 Multimi a căror reuniune a fost decisă anterior - au
un şef recunoscut şi acceptat,
 Multimi propriu-zis convenţionale – reunite in
locuri si in momente dinainte cunoscute, fără nici
un şef, dar cu norme comportamentale cunoscute
şi acceptate.
 Mulţimi cu adevarat spontane - fără şef, fara
strucuri organizatorice, in absenta regulilor de
comportament specifice; riscuri mai mari ca
acţiunile indivizilor să degenereze către violenţă.
 CAUZE
 În cazul mulţimilor protestatare:
 Tensiunie sociale,
 Deprivarea relativă,

 Nemulţumirile,

 Factori circumstanţiali: temperatura-

, prezenţa poliţiştilor.....
 - de ex. în SUA cercetările au arătat că
din 164 de tulburări rasiale, 60% din
comp. violente s-au desfăşurat în
condiţii de temp. ridicate.
Teorii despre dinamica mulţimii
 1. Teoriile contagiunii: G. Le Bon
 2. Teoriile convergenţei: participanţii
reuniţi într-o mulţime reaţionează uniform
pentru că au caracteristici asemănătoare.
 3. Teoria normei emergente:
comportamentul colectiv ar fi un răspuns
colectiv la situaţii noi; foarte periculoase
pentru că nu pre-există aşteptări şi norme
sociale .
 BIBLIOGRAFIE
 Chelcea S. (2006), “Psihosociologie. Teorie şi aplicaţii,
Bucureşti, Ed. Economică
 Chelcea S. (2010) (coord.), “Psihosociologie. Teorii,
cercetări şi aplicaţii, Iaşi, Ed. Polirom