Oferta de

agrement
turistic
reprezintă o
componentă
indispensabil
ă a sectorului
turistic.Astfel,
se impune ca
un domeniu
necesar de
analizat, în
lipsa căruia,
percepţia
fenomenului
deturism
contemporan
, ar fi nu
numai
incompletă,
dar şi
deformată.Ro
lul
agrementului
este de a
satisface
nevoia
oamenilor de
a-şi petrece
timpul liber
într-unmod
cât mai
plăcut.
Agrementul
presupune
existenţa
unor
echipamente:
puncte de
închiriere,mijl
oace de
transport pe
cablu,
piscine,
centre de
echitaţie, săli
şi terenuri de
sport;
programe:co
ncursuri,
expoziţii,
festivaluri,
excursii,etc.
Prin rolul său
de a aduce
bună
dispoziţie şi
relaxareatât
localnicilor,
cât şi
turiştilor,
agrementul
este o
componentă
importantă a
produsului
turistic.De
aceea, s-au
depus
eforturi
pentru a
îmbunătăţi şi
diversifica
permanent
baza de
agrement
învederea
atragerii unui
număr
important de
turişti şi
reducerii
sezonalităţii
turismului.Se
rviciile de
agrement
reprezintă o
componenta
importanta a
produsului
turistic
indiferentdac
a sunt oferite
ca servicii de
baza sau
suplimentare.
Ele sunt
alcătuite
dintr-o paleta
larga
deactivităţi
cu caracter:
recreativ-
distractiv,
sportiv,
cultural-
artistic şi
educativ.In
categoria
serviciilor cu
caracter
recreativ-
distractiv se
includ: cele
oferite de
cazinouri,disc
oteci,
restaurante şi
baruri cu
program
artistic
etc.Activităţil
e sportive
presupun
punerea la
dispoziţie a
unor săli de
sport,
gimnasticaae
robica,
fitness, tenis,
terenuri
amenajate
pentru schi,
echitaţie,
minigolf
etc.Activităţil
e cu caracter
cultural-
artistic şi
educativ
vizează:
participarea
în calitate
despectator
la diverse
spectacole;
vizite la case
memoriale,
muzee, galerii
de arta,
expoziţii;vizit
area unor
obiecte
istorice,
culturale,
ştiinţifice;
întâlniri cu
personalităţi
din
domeniulcult
urii, artei,
ştiinţei.Instal
aţiile de
agrement se
caracterizeaz
ă prin faptul
că existenţa
lor într-o
anumită
zonămotiveaz
ă deplasarea
turiştilor,
respectiv:
terenuri de
golf, plaje
omologate,
„Blue
Flag”,instalaţi
i de agrement
nautic,
parcuri de
distracţii,
herghelii.Agre
mentul
menţine
produsul
turistic pe o
coordonată
optimă
satisfăcând o
multitudine
demotivaţii
umane.
Acesta se
constituie
într-un factor
cantitativ şi
calitativ al
fenomenului
turistic
paralel cu
calitatea sa
de factor de
dezvoltare al
turismului.
Poate fi inclus
în diverse
categorii
înfuncţie de
mai multe
criterii cum ar
fi: spaţiile de
desfăşurare
închise (hotel,
teatru,
discotecă),
înare liber
(parcuri de
distracţii,
stadioane,
grădini
publice) şi
sezonul (
agrement de
vară,
agrementde
iarnă şi
agrement
permanent).D
e regulă
agrementul
îndeplineşte
mai multe
funcţii între
care:
destinderea şi
reconfortarea
fizică, se
constituie ca
mijloc
principal de
individualizar
e a ofertei
turistice, se
constituie
într-osursă
importantă
de încasări şi
de creştere a
eficienţei
economice a
activităţii
turistice.Servi
ciile de
agrement,
acceptate ca
prestaţii de
bază numai
de către o
parte a
specialiştilor,
sunt
concepute să
asigure
petrecerea
plăcută,
agreabilă a
timpului de
vacanţă. Ele
sunt
alcătuite3
dintr-o paletă
largă de
activităţi
având
caracter
distractiv-
recreati, în
concordanţă
cu
specificulfiec
ărei forme de
turism sau
formă de
sejur.
Serviciile de
agrement
reprezintă
elementulfun
damental în
satisfacerea
nevoilor
turiştilor
modalitatea
de
concretizare
a motivaţiilor
deplasării şi
capătă un rol
tot mai
important în
structura
consumurilor
turistice.
ISTORIC
Tenisul este
un joc sportiv
care se
impune prin
frumuseţea şi
spectaculozit
atea
sa.Mişcările
sportivilor au
graţie şi ritm,
sunt
armonioase şi
precise în
ciuda marelui
efort la
caresunt
supuşi.4
Marea sa
atractivitate
constă în
faptul că este
accesibil la
orice vârstă,
partenerii de
joc se pot
alege între ei
în funcţie de
preferinţe sau
nivel de
pregătire. El
presupune
calităţi ca:
perspicacitat
e, curaj,
îndemânare,
reflex, viteza,
forţă
etc.Primele
menţiuni
despre
începuturile
acestui sport
atestă
existenţa sa
în secolul al
Xll-lea.Se
presupune că
tenisul s-a
jucat mai
întâi în
mediul de la
curţile regilor
Franţei şi
Angliei.Răspâ
ndirea sa în
rândul
populaţiei s-a
datorat
invenţiei
cauciucului,
care a permis
ca
mingeaelastic
ă să fie jucată
pe orice teren
şi nu nurnai în
săli unde se
juca cu mingi
de piele
umplute
cucâlţi şi
păr.Din anul
1870, tenisul
a început să-
şi
desăvârşeasc
ă forma pe
care o
cunoaştem şi
noi în prezent
(fig.1.1), fiind
denumit
iniţial “lawn-
tenis” (tenis
de câmp, în
englezeşte)
spre a-
ldeosebi de
cel vechi
numit “jeu de
paume”
(joccu palma
- în franceză).
În 1884, se
precizeazădi
mensiunile
terenului şi
fixarea
regulilor de
joc, reguli ce
sunt
modificate pe
parcursultim
pului. În 1887
are loc primul
campionat de
laWimbledon,
iar în 1900 se
înfiinţează
CupaDavis.
Fig.1.1.
Tenisul în
1870
Etimologia
cuvântului
«tenis»,
provine de la
francezul
«tenez» cu
care jucatorii
îşi
anunţauadver
sarii că
aruncă
mingea
pentru
serviciu şi pe
careenglezii,
preluând în
secolul XV
“jocul cu
palma”, l-
aunumit
“tennis”.
Denumit
multă vreme
şi “sportul
alb”datorită
echipamentul
ui alb
obligatoriu al
sportivilor
(fig.1.2, b),
tenisul
cunoaşte,
după 1968,
introducerea
echipamentul
ui colorat
(fig.1.2, a),
care a trebuit
să fieacceptat
şi de către
organizatori,
mai ales
datoritătrans
misiunilor
televiziunii.
Fig.1.2.
Echipamentel
e sportivilor
În ţara
noastră
tenisul era
practicat la
început de
studenţii
români
reveniţi în
ţară de
lastudiile
efectuate în
străinatate.În
ceputurile
datează din
anul 1885, an
în care sunt
organizate
primele
cluburi în
Bucureşti,Cluj
, Braşov,
Ploieşti, etc.
Dupa 1907, in
capitala au
fost
organizate
primele
competitii
inter-cluburi,
iar la 8 mai
1910 se
înfiinţează la
Bucureşti
“Tenis Club
Roman”. In
1911 se
desfasoara
primul
campionat
national
urmand apoi
ca prin
Nicolae Misu
sa se
participe la
competitiilein
ternationale
din 1921 si la
Jocurile
Olimpice de
la Paris. La 12
martie 1929 ia
fiinţă
“FederaţiaSo
cietăţilor
Române de
Tenis” care se
afiliază la
F.I.T, iar in
1922
participam
pentru prima
oara5

la “Cupa
Davis”, iar
prin marii
jucatori Ilie
Nastase si Ion
Tiriac, tara
noastra a
ajuns de 3 ori
infinala
acestei
prestigioase
competitii,
numele
Romaniei
fiind inscris
pe “Salatiera”
in 1969,
1971si
1972.Câtă
deosebire ca
valoare a
spectacolului
sportiv între
ceea ce
vedem acum
pe terenurile
detenis şi
afirmaţia, de
acum câteva
zeci de ani a
lui Jean
Giraudoux:
“Tenisul este
un dans trist
înaşteptarea
ceaiului”. De
altfel,
datorită
dezvoltării , a
creşterii
spectaculozit
ăţii şi
popularităţiis
ale, tenisul a
fost inclus în
programul
J.O. începând
cu anul
1984.În
prezent, acest
joc sportiv
este extrem
de răspândit
în ţara
noastră,
Federaţia
Română
deTenis
organizând
numeroase
secţii şi având
jucători
legitimaţi, la
care se
adaugă zecile
de mii
decopii, tineri
şi adulţi care
joacă de
plăcere. Acest
interesdeose
bit pentru
tenis se
datorează
transmisiunil
or
printeleviziun
e a marilor
competiţii
internaţional
e dar,
maiales,
foştilor mari
campioni Ion
Ţiriac şi Ilie
Nastase(fig.1.
3) care, aşa
cum afirma
publicistul
francezChristi
an Quidet:
“au marcat cu
amprenta lor
viitorultenisul
ui modern”.
În România,
ca şi în alte
ţări, ei
aufacut ca
tenisul sa
coboare în
stradă, acest
sport, pe
careuneori l-
au
dramatizat,
iar alteori l-au
înveselit
pestemăsură.
Fig.1.3.Primii
campioni ai
României
I. DATE
GENERAL
E
Tenisul de
câmp este
unsportjucat
fie între doi
jucători
(simplu), fie
între două
echipe acâte
doi jucători
(dublu).
Jucătorii
folosesc
orachetăpe
bază de
racordaj
pentru a lovi
ominge
decauciucaco
perită cu
pâslăpestefile
u, mingea
trebuind să
ajungă în
terenul
adversarului.
Ilie6
Citiți o previzualizare
Încărcați documente pentru a descărca.
Încărcați pentru a descărca
SAU

Deveniți membru Scribd pentru a citi și descărca documente complete.

Începeți perioada GRATUITĂ de probă de 30 zile

Năstase
spune că
“tenisul este
un joc foarte
complicat, iar
dacă într-un
joc lucrurile
sunt
maicomplicat
e, castigă cel
care ştie să
improvizeze”.
În acest joc
nu ai contact
fizic direct cu
adversarul,
iar faptul că
nu te
ciocnesti la
tot pasulde
acesta nu
este o lipsa
de bărbăţie,
căci tenisul
pune multe
probleme
legate de
puterea
deconcentrar
e şi de starea
mentală
astfel încât, în
multe
momente,
căderile
psihice pot fi
mai
duredecât
durerea
fizică. Pentru
a greşi în
tenis nu
înseamna
neapărat a
pierde; poti
pierde un
punctdar ai
şansa
punctului
următor. Nu
în ultimul
rând, acest
jos este şi
foarte
practicat în
societateiar
pe terenurile
de tenis se
pot lega
prietenii dar
se şi pot pune
bazele unor
afaceri.Tenisu
l este acum
un sport
olimpic şi
este jucat
indiferent de
bani, de
vârstă, în
multe ţăride
pe glob. În
mod
remarcabil, în
afara
adoptării
sistemului
"tie-break",
regulile sale
au
rămasneschi
mbate
din1890.Regu
lamentul
elaborat de
către
FederaţiaInte
rnaţională de
Tenis (F.I.T.)
este respectat
şiaplicat în
ţară de către
Federaţia
Română de
Tenis.Terenul
de joc este
foarte diferit
ca suprafaţă
de joc.Astfel
se joacă pe
iarbă (fig.1.4,
a), pe zgură
(fig.1.4, b), pe
bitum, pe
suprafeţe
acoperite cu
materialesint
etice: plastic,
în aer liber
sau în sală.
Fig.1.4.Teren
de tenis din
iarba şi zgură
 Mingile sunt
de
dimensiuni
standardizate
, fabricându-
se şi tipuri
speciale,
diferite
cagreutate,
săritură şi
culoare
(fig.1.5).
Fig.1.5. Mingi
de tenis de
culoare
galbenă şi
verde
Rachetele pot
fi alese în
funcţie de
preferinţele
jucătorilor,
dar lungimea
lor se
menţineîntre
63,5 cm si 69
cm, iar
greutatea în
jurul a 400 g
(fig.1.6).7
Citiți o previzualizare
Încărcați documente pentru a descărca.
Încărcați pentru a descărca
SAU

Deveniți membru Scribd pentru a citi și descărca documente complete.

Începeți perioada GRATUITĂ de probă de 30 zile
 Fig.1.6.
Rachete de
tenis
Fileul este
confecţionat
din nylon sau
sfoară
împletită,
având
ochiurile
foarte mici, o
bandăalbă
care-l
delimitează
lateral şi
deasupra
(fig.1.7), fiind
fixat la o
înălţime la
centru de
0,91
m(verificarea
se face printr-
o rachetă
aşezată
vertical şi o
alta
orizontală
pusa
deasupra
primei).
Fig.1.7. Fileul
terenului de
tenis
1.1.
Prevenirea
accidentăr
ilor
Solicitările
repetate la
care este
suspusă
încheietura
jucătorilor de
elită duc în
mod
frecventla
accidentări.
Eforturile şi
tensiunea
aplicată
încheieturii
mâinii rezultă
în tendiniţe la
tendoanelem
usculare care
se
încrucişează
peste
încheietură şi
asigură
stabilitatea şi
mobilitatea
antebraţuluişi
mâinii. În
plus,
fracturile
provocate de
stress,
întinderile de
ligamente şi
rupturile de
cartilajela
capătul
osului
antebraţului
(ulna) pot
apărea destul
de frecvent şi
pot limita
performanţel
e.Mai mulţi
factori
importanţi
pot coroborâ
pentru a
preveni
accidentările
încheieturii
mâinii.Primul
şi cel mai
important
este utilizarea
unor tehnici
de joc
potrivite.
Jucătorii care
ţin
rachetafoarte
strâns îşi ţin
încheietura
mâinii şi
antebraţul în
poziţii care
aplica un
efort
suplimentar
asupra
muşchilor,
tendoanelor
şi
ligamentelor
şi le
predispun
accidentărilor
. În plus,
utilizareaînch
eieturii şi
mâinii ca
generatoare
principale de
forţă pot
duce, de
asemenea, la
accidentări.În
cheietura şi
mâna trebuie
privite la
legături în
lanţul kinetic
prin care sunt
transferatefor
ţe mari
generate de
partea de jos
a corpului şi
trunchiului.
Tendoanele
delicate care
seîncrucişeaz
ă peste
încheietură,
nu pot fi
solicitate
pentru a
genera forţa
necesară
loviturilor
puternice din
tenis fără a
suferi
accidentări.
Alţi factori
care previn
accidentările
sunt
reprezentaţid
e mărirea
forţei şi
mobilităţii
prin exerciţii
specifice care
vor forma
baza acestui
material.8
Citiți o previzualizare
Încărcați documente pentru a descărca.
Încărcați pentru a descărca
SAU

Deveniți membru Scribd pentru a citi și descărca documente complete.

Începeți perioada GRATUITĂ de probă de 30 zile
Citiți