2 ContabilitateFinanciara ResurseInvatare

Tema 1.
Rolul şi importanţa contabilităţii financiare
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, contabilitatea este o activitate

specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestionarea şi controlul activelor, datoriilor
şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea presoanelor fizice şi
juridice.
Totodată, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică,
prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa
financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile
cu investitorii, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice, precum şi alţi
utilizatori ai informaţiei contabile.
Contabilitatea institutiilor publice asigură informatii cu privire la executia bugetelor de
venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum şi pentru întocmirea contului
general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului
asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum şi a conturilor anuale de executie ale
bugetelor locale1.
Contabilitatea este domeniu şi instrument de cunoaştere a realităţii economice,
referitoare la resursele economice separate patrimonial2. Conform acestei definiţii,
contabilitatea devine un instrument strategic de cunoaştere şi analiză a patrimoniului unei
entităţi, pornind de la resursele pe care aceasta le are la dispoziţie.
După alţi autori, contabilitatea poate fi definită ca fiind sursa sau procesul de
înregistrare, clasificare, sintetizare şi raportare cu privire la poziţia financiară şi performanţa
financiară a unei organizaţii( Tudor, Gherasim, 2002)3.
Din punct de vedere istoric, contabilitatea a apărut cu multe secole în urmă, însă primele
lucrări de contabilitate au fost publicate în Italia, în secolul al XV-lea, unde se remarcă tratatul
publicat de călugărul italian Luca Pacioli în anul 1494, şi intitulat Tractatus de Computis et
Scripturis, adica Tratat de Contabilitate în Partidă Dublă.
În aceast tratat de contabilitate, Luca Pacioli analizează contabilitatea ca un ansamblu
de principii şi reguli bine definite, având la bază înregistrarea în partidă dubla a averii unui
negustor, adică a tuturor tranzacţiilor în ordinea în care au avut loc.
1
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, art. 2, al. 3
2
Dicţionar de economie- Editura Economică, Bucureşti, 2001
3
A.T. Tudor, I. Gherasim – Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002
În conceptia sa, partida dubla este ecuaţia de bază a contabilităţii, prin intermediul
conturilor “dare” şi “avere”, adică orice tranzactie produsă este reprezentata ca un raport între
„primire” si „dare”, respectiv între debitor, cel care primeste valoarea, si creditor, cel care o
avansează.
Pe parcursul secolelor, ştiinţa contabilităţii a evoluat considerabil, ţinând pasul cu
dezvoltarea economiei moderne, globalizarea şi internaţionalizarea afacerilor. În prezent, rolul
contabilităţii este nu numai de înregistrare a tranzacţiilor în mod cronologic şi sistematic, dar şi
de redare a „imaginii fidele” a patrimoniului, de calcul a rezultatului exerciţiului la un moment
dat, precum şi de control a patrimoniului. Astfel, rolul contabilităţii a devenit tot mai important
în economia modernă, ca urmare a modului de înregistrare, în special cu ajutorul sistemelor
informatice şi a Internetului.
Contabilitatea utilizează mijloace proprii de înregistrare şi control, cu ajutorul:
- conturilor;
- balanţelor de verificare;
- bilanţului contabil.
Contabilitatea se deosebeşte de alte ştiinţe, prin utilizarea unui limbaj propiu, contabil şi
a unor instrumente proprii de calcul, înregistrate şi analiză a tranzacţiilor.
Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al întreprinderii luat în totalitatea
şi structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informaţii sintetice
privind poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Informaţia
contabilă, pe lângă o utilizare internă de către management, este destinată utilizatorilor externi
definiţi de: investitorii de capital, bancherii, angajaţii, furnizorii, clienţii, guvernul şi instituţiile
sale, precum şi publicul.
Relaţiile delimitate şi evidenţiate în contabilitate au, o determinare obiectivă, iar faptul că
ele apar la intersecţia întreprinderii cu terţii sunt divulgabile integral. Pornind de la această
stare, contabilitatea este standardizată, adică se bazează pe norme privind producţia, prezentarea
şi utilizarea informaţiilor contabile.
Utilizatorii informaţiei contabile
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, contabilitatea asigură informaţii pentru o vastă
categorie de utilizatori, între care: investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi
comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Totuşi, utilizatorii informaţiei contabile pot fi clasificaţi în două mari categorii:
- utilizatorii interni: salariaţii, managementul unităţii(directorii);
- utilizatorii externi: furnizori, clienţi, organe de control, instituţii publice, acţionari şi
publicul larg.
Este important de menţionat că între aceste categorii de utilizatori pot exista şi interese
divergente, în sensul că unii utilizatori(acţionari, salariaţi) doresc o mai mare transparenţă a
situaţiilor financiare anuale, care să permită adoptarea celor mai bune decizii de investiţii sau
obţinerea de dividende. Alte categorii de utilizatori( managerii) pot intenţiona un grad mai
scăzut de transparenţă pentru menţinerea confidenţialităţii informaţiilor şi a secretului
profesional.
Potrivit legii, utilizatorii situaţiilor financiare anuale includ investitorii actuali şi
potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi alte autorităţi,
precum şi publicul, care utilizează situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din
necesităţile lor de informaţii. Publicul larg poate fi afectat în diferite moduri: de exemplu,
entităţile pot avea o contribuţie substanţială la economia locală în multe moduri, mai ales prin
numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul
furnizând informaţii referitoare la evoluţiile recente şi tendinţele legate de prosperitatea entităţii
şi a sferei de activitate a acesteia.
Bibliografie
1. Ilincuţă Lucian-Dorel, Contabilitate financiară. Teorie, aplicaţii practice şi teste grilă
pentru autoevaluare, vol. I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2013.
2. Ilincuţă Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gâdău Liana, Contabilitatea financiară.
Aplicaţii practice şi teste grilă pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2008.
3. Ionescu Luminita, Contabilitate financiară, curs în tehnologie ID/IFR, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2018(în curs de redactare).
4. Ionescu Luminita, Contabilitate şi expertiză contabilă, curs în tehnologie ID/IFR, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2015.
5. Ristea Mihai şi colab., Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. I, Editura Universitară,
Bucureşti, 2009, sau ediţiile următoare.
6. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, Ghid pentru
pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat, Ediţia a V-a, revizuită, Editura CECCAR, Bucureşti, 2016.
Tema 2. Contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială
Conform legii, contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională, dar

contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda natională, cât şi în valută,
în funcţie de natura tranzacţiei respective.
Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele
naţionale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au
obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea
financiară, precum şi contabilitatea de gestiune( managerială) adaptată la specificul activităţii
fiecărei unităţi în parte4.
Contabilitatea financiară (comptabilité générale, comptabilité financière, financial
accounting) are rolul de a înregistra tranzactiile unităţii cu mediul extern, pentru determinarea
situaţiei patrimoniale şi a rezultatelor obţinute la finele exerciţiului. Informaţiile contabilităţii
financiare se referă la o perioadă trecută şi se fac publice prin intermediul situaţiilor financiare
anuale. De regulă, situaţiile financiare anuale au următoarele componente:
- bilanţ;
- cont de profit şi pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de numerar.
- note explicative la situaţiile financiare anuale.
Contabilitatea financiară este clar reglementată, având la bază principiile contabile
unanim acceptate, iar situatiile financiare anuale sunt armonizate atât pe plan national, cât si pe
plan international, pentru a asigura comparabilitatea informaţiei contabile.
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii financiare revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării
entităţii respective. Însă, răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor
contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau altei persoane împuternicite să
îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine.
Contabilitatea managerială este la dispoziţia conducerii entităţii şi oferă informaţii
managerilor. Astfel, Contabilitatea de gestiune(managerială) furnizează informaţii necesare
elaborării de rapoarte şi analize interne utilizate de management 5. La organizarea contabilitatii
4
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, art. 2, al. 1
5
OMFP Nr. 1826/ 2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si
conducerea contabilitatii de gestiune, Anexa nr. 1, pct. 1, MO nr. 23/2004
manageriale se va urmări ca informaţiile obţinute să satisfacă atăt necesităţile de informare
prezente, cât şi pe cele din viitorul apropiat.
În mod concret, procedeele şi tehnicile utilizate de contabilitatea managerială se
stabilesc în funcţie de necesităţile managementului, caracteristicile calitative ale informatiilor
cerute de utilizatori, precum şi de particularităţile activităţii desfăşurate. Prin contabilitatea de
gestiune(managerială) mangerii pot obţine informaţii care să asigure o gestionare eficientă a
patrimoniului, respectiv6:
- informaţii legate de costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor, pentru persoanele juridice care
desfăşoară activităţi de producţie, prestări de servicii, precum şi informaţii legate de costul
bunurilor vândute pentru persoanele juridice care desfăşoară activitate de comerţ;
- informaţii care stau la baza bugetării şi controlului activităţii de exploatare;
- informaţii necesare analizelor financiare în vederea fundamentării deciziilor manageriale
privind conducerea activităţii interne;
- alte informaţii impuse de realizarea unui management performant.
Contabilitatea managerială se organizează de către administratorul persoanei juridice
fie prin conturi specifice, fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiară, fie cu
ajutorul evidenţei tehnico-operative proprii.
Concepte şi termeni de reţinut
Contabilitate financiară este considerată ca fiind o activitate specializată care îşi

defineşte obiectul, potrivit reglementărilor în domeniu, prin obiectivele proprii ce privesc
măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice care au
obligaţii de această natură.
Contabilitatea managerială(contabilitatea de gestiune) a evoluat continuu,

denumindu-se succesiv: contabilitate industrială, contabilitatea costurilor, contabilitatea
analitică, de exploatare, contabilitate de gestiune, contabilitate manageriala (comptabilité de
gestion, management accounting).
6
OMFP Nr. 1826/ 2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si
conducerea contabilitatii de gestiune, Anexa nr. 1, pct. 1, MO nr. 23/2004
Contabilitatea managerială are rolul de a servi ca instrument în luarea deciziilor de
catre manageri.
Contabilitatea institutiilor publice asigură informatii cu privire la executia bugetelor
de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum şi pentru întocmirea contului
general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului
asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum şi a conturilor anuale de executie ale
bugetelor locale.
Contabilitatea naţională este sistemul de este acea metodă de evidenţă şi analiză
macroeconomică utilizată în statistica majorităţii ţărilor lumii, cu deosebire a celor cu economie
de piaţă, precum şi în calculele şi analizele efectuate de organismele internaţionale(ONU,
OCDE).
Contabilitatea publică cuprinde, după cum urmează:
a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea
veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi
obligatiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a
excedentului sau a deficitului patrimonial (de la data de 01.01.2006);
d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.
Bibliografie
Bucureşti, 2008.
4. Ionescu Luminita, Contabilitate şi expertiză contabilă, curs în tehnologie ID/IFR, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2015.
5. Ristea Mihai şi colab., Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. I, Editura Universitară,
Bucureşti, 2009, sau ediţiile următoare.
6. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, Ghid pentru
pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat, Ediţia a V-a, revizuită, Editura CECCAR, Bucureşti, 2016.
Tema 3. Contabilitatea capitalurilor7
Prin structura contabilă de capitaluri sunt delimitate sursele de finanţare stabile ale
valorilor economice constituite ca activ patrimonial al întreprinderii. Determinativul stabil
marchează prezenţa acestor surse la dispoziţia întreprinderii pe o perioadă mai mare de un an.
O asemenea trăsătură reprezintă unul din elementele care pledează pentru desemnarea lor şi
prin noţiunea de capitaluri permanente.
În raport cu modul lor de constituire financiară, capitalurile se diferenţiază în:
- capitaluri proprii,
- provizioane şi
- datorii pe termen lung.
Capitalurile proprii se constituie prin aportul proprietarilor, prin autofinanţare şi din
alte surse financiare nerambursabile.
Formula de calcul a capitalurilor proprii dezvăluită de O.M.F.P. nr. 1802/2014 este :
• capital social (101)
± alte elemente de capitaluri proprii (103)
+ prime de capital (104)
+ rezerve din reevaluare (105)
+ rezerve (106)
– acţiuni proprii (109)
+ câştiguri legate de instrumentele de capital propriu (141)
– pierderi legate de instrumentele de capital propriu (149)
± rezultatul reportat (117 +SC/– SD)
± rezultatul exerciţiului financiar (121 +SC/– SD)
– repartizarea profitului (129)
= Total capitaluri proprii
Provizioanele sunt fonduri constituite la închiderea exerciţiului financiar prin
autofinanţare pe seama cheltuielilor, fiind destinate finanţării pierderilor şi cheltuielilor
probabile sau exigibile în viitor, certe sau nedeterminate în ceea ce priveşte mărimea lor.
Datoriile pe termen lung reprezintă resurse financiare străine, furnizate pe termen
mediu sau lung, de terţe persoane în raport cu întreprinderea. Sunt considerate pe termen mediu
7
Această temă este preluată după Conf.univ.dr. Lucian Ilincuţă – Contabilitate financiară curentă, sinteză anul
II, Program de studii CIG
dacă durata de finanţare este până la cinci ani şi pe termen lung dacă durata de finanţare este de
peste cinci ani.
În mod concret, datoriile pe termen lung se identifică cu împrumuturile din emisiunea
de obligaţiuni, creditelor bancare pe termen mediu şi lung, datoriile legate de participarea în
cadrul întreprinderilor în participaţie sau asociative, datorii privind concesiunile şi locaţiile de
gestiune, alte împrumuturi şi datorii asimilate (credite de la alte întreprinderi sau instituţii
financiare etc.) precum şi dobânzile aferente datoriilor pe termen lung şi mijlociu.
În Planul de conturi general, capitalurile sunt evidenţiate cu ajutorul Clasei 1 Conturi de
capitaluri.
 Contabilitatea capitalului social
În structura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil fiind constituit
la înfiinţarea întreprinderii societare, prin aportul în natură şi/sau în numerar al proprietarilor
sau asociaţilor. Fiind un capital investit, aşa cum se afirmă în modelul contabil anglo-saxon,
capitalul social reprezintă creanţe reziduale (rezidual claim), în sensul că la lichidarea unei
societăţi comerciale se achită mai întâi drepturile creditorilor (şi alte obligaţii), iar ce rămâne
după ce acestea sunt complet satisfăcute, revine proprietarilor sau asociaţilor.
Capitalul social se împarte în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat.
Capitalul subscris nevărsat este capitalul pe care proprietarii sau asociaţii s-au angajat
să-l pună la dispoziţia întreprinderii societare. În măsura în care capitalul este eliberat sau
capitalizat efectiv în bani şi/sau în natură, el devine capital subscris vărsat.
În cadrul societăţilor comerciale pe acţiuni, pentru aporturile în numerar, constituirea
capitalului social în raport de stabilirea condiţiilor pentru realizarea aportului se delimitează în
trei paşi succesivi, cum sunt: subscrierea fără apelare, adică fără nominalizare la plată;
subscrierea cu apelare fără vărsare; subscrierea cu apelare şi vărsare. În mod corespunzător,
capitalul social se diferenţiază în : capital subscris neapelat; capital subscris apelat şi nevărsat;
capital subscris apelat şi vărsat.
Capitalul social este divizat în acţiuni sau părţi sociale, în raport de natura juridică şi
economico-financiară a societăţilor comerciale.
Capitalul social al societăţilor comerciale, altele decât pe acţiuni, se împarte în părţi sau
cote sociale se valoare egală. Acestea sunt reprezentate de un certificat eliberat fiecărui asociat
care cuprinde: denumirea societăţii şi capitalul social, numărul şi valoarea unitară a părţilor
sociale, precum şi numele titularului lor.
Pe parcursul funcţionării întreprinderii capitalul social se poate majora prin emisiunea
de acţiuni noi şi prin operaţii interne (încorporarea de rezerve, capitalizarea profitului
exerciţiului precedent, transformarea de obligaţiuni în acţiuni). De asemenea, capitalul se poate
micşora prin rambursarea către asociaţi a unei părţi din capital, prin răscumpărarea de acţiuni,
prin acoperirea pierderilor provenite din exerciţiile precedente şi prin alte operaţii potrivit legii.
➢ Contabilitatea constituirii capitalului social
Actul iniţial de constituire a capitalului social se identifică în plan economico-financiar
cu înfiinţarea întreprinderilor societare. În acest scop trebuie să fie îndeplinite anumite condiţii
stabilite prin legislaţia economico-financiară, prin statut şi contractul de societate. Din pachetul
de condiţii prezintă interes pentru contabilitate problema subscrierii capitalului şi a aportului
fizic în natură şi/sau în bani, după caz. Aşa cum prevede Legea 31/1990 privind societăţile
comerciale republicată, la constituirea întreprinderii societare este necesară subscrierea
integrală a capitalului social.
Totodată, asociaţii subscriptori sunt obligaţi să aporteze efectiv în natură şi/sau în
numerar valoarea capitalului subscris. Astfel, în cazul societăţilor în nume colectiv şi în
comandită simplă, data la care se varsă integral capitalul social subscris este stabilită prin
contractul de societate. Similar se rezolvă problema şi în cazul societăţilor cu răspundere
limitată cu precizarea că nu pot constitui aporturi prestaţiile în muncă, creanţele şi titlurile
negociabile.
Aporturile în natură reprezintă cel mult 60% din capitalul social. În cazul societăţilor pe
acţiuni şi în comandită pe acţiuni, întreprinderea societară se poate constitui numai dacă întregul
capital a fost subscris şi fiecare acceptant a vărsat în numerar jumătate din valoarea acţiunilor
subscrise. Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură vor trebui acoperite integral. Aporturile în
creanţe nu sunt admise.
Dacă asociaţii nu fac în termen vărsămintele la capitalul social subscris, ei sunt obligaţi
la plata dobânzii legale pentru durata întârzierii. Plata dobânzii nu exclude răspunderea
asociatului pentru daunele cauzate societăţii.
Exemplu. Pentru prezentarea contabilităţii constituirii capitalului social se presupune că
se creează societatea comercială pe acţiuni „TITAN” S.A. în condiţiile:
• capital subscris 40.000 lei;
• număr de acţiuni 40.000 titluri;
• valoarea nominală a unei acţiuni 1 leu;
• cheltuieli de constituire plătite pe baza unui cec bancar 3.000 lei.
a) subscrierea celor 40.000 acţiuni × 1 leu = 40.000 lei se înregistrează pe baza
„Borderoului acţiunilor” prin articolul contabil:
40.000 lei 456 = 1011 40.000 lei
Pentru cheltuielile de fondare, pe baza cecului bancar se face înregistrarea:
3.000 lei 201 = 5121 3.000 lei
b) eliberarea a 50 % din capitalul social subscris prin depunerea în numerar directă în
contul de la bancă:
20.000 lei 5121 = 456 20.000 lei şi
20.000 lei 1011 = 1012 20.000 lei
c) unul din acţionari care a subscris 5.000 lei face în echivalenţă un aport sub forma
unui stoc de materii prime:
5.000 lei 301 = 456 5.000 lei şi
5.000 lei 1011 = 1012 5.000 lei
d) eliberarea (depunerea) restului de capital social subscris, în numerar, în contul de la
bancă 40.000 lei – 20.000 lei – 5.000 lei = 15.000 lei:
15.000 lei 5121 = 456 15.000 lei şi
15.000 lei 1011 = 1012 15.000 lei
Capitalul social subscris a fost integral vărsat.
Bibliografie
Bucureşti, 2008.
10. Ionescu Luminita, Contabilitate şi expertiză contabilă, curs în tehnologie
ID/IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2015.
11. Ristea Mihai şi colab., Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. I,
Editura Universitară, Bucureşti, 2009, sau ediţiile următoare.
12. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,
Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii
de expert contabil şi de contabil autorizat, Ediţia a V-a, revizuită, Editura CECCAR, Bucureşti,
2016.
Tema 4. Contabilitatea activelor imobilizate8
Activele imobilizate sau imobilizări ori bunuri imobile, cuprind toate acele valori
economice de investiţie a căror perioadă de utilitate şi lichiditate este mai mare de un an.
8
Activele imobilizate se diferenţiază la rândul lor în trei grupe: imobilizări necorporale,
imobilizări corporale şi imobilizări financiare.
 Imobilizările necorporale, denumite şi imobilizări nemateriale sau active
intangibile, cuprind toate acele valori economice de investiţie care nu îmbracă fizic forma de
bunuri materiale concrete. Ele sunt reprezentate de:
Cheltuielile de constituire sau stabiliment, denumite şi de fondare, cuprind cheltuielile
cu înfiinţarea, dezvoltarea şi fuzionarea societăţilor comerciale, cum sunt cele privind taxele şi
alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emiterea şi vânzarea de acţiuni,
cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate. Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizării
pe cel mult cinci ani.
Cheltuielile de dezvoltare includ resursele economice alocate pentru tehnologiile noi,
produse noi şi investiţii utile şi eficiente în raport cu activitatea viitoare a societăţii comerciale.
Aceste cheltuieli se amortizează, în general, în maximum cinci ani.
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare cuprind toate
cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau
serviciu, în cazul concesiunilor, a unui brevet, a unei licenţe, a unei mărci de fabrică şi alte drepturi
similare de proprietate industrială şi intelectuală.
Toate aceste cheltuieli sunt amortizate pe toată durata cât întreprinderea a achiziţionat
dreptul de exploatare sau de utilizare a unor astfel de imobilizări.
Fondul comercial reprezintă cheltuieli efectuate pentru menţinerea sau dezvoltarea
potenţialului de activitate al întreprinderii. Exemplu: clientela, vadul comercial, firma,
segmente de piaţă etc. De asemenea, cuprinde şi sumele plătite în cazul preluării unei
întreprinderi reprezentând vadul comercial, anumite legături comerciale etc.
De regulă, fondul comercial nu se amortizează. Dacă se constată o depreciere ireversibilă,
acesta poate fi amortizat.
 Imobilizările corporale, denumite şi imobilizări materiale sau active fixe tangibile
reprezintă bunurile materiale de folosinţă îndelungată în activitatea unei întreprinderi. Ele se
găsesc sub formă de terenuri şi mijloace fixe. (clădiri şi construcţii, maşini de forţă şi utilaje
energetice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi
reglare, mijloace de transport, animale de muncă, plantaţii, unelte, accesorii de producţie şi
inventar gospodăresc). În cazul când bunurile materiale procurate sau create de întreprindere
nu sunt terminate, ele sunt incluse în categoria imobilizărilor în curs sau investiţiilor în curs.
IAS 16 Imobilizări corporale defineşte imobilizările corporale ca active materiale
nemonetare care:
a) sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea
de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
b) pot fi utilizate de întreprindere pe parcursul mai multor perioade de gestiune.
Activele imobilizate corporale, cu excepţia terenurilor, îşi pierd, în timp, din valoarea lor
ca urmare a uzurii determinată de utilizarea lor, de acţiunea agenţilor naturii şi progresului
tehnic. Constatarea contabilă a pierderii de valoare suferită de activele fixe materiale şi
includerea sa în cheltuielile exerciţiului poartă numele de amortizare.
 Imobilizările financiare, denumite şi investiţii financiare sau de portofoliu cuprind
valorile financiare investite de întreprindere în patrimoniul altor societăţi sub forma titlurilor de
participare, altor titluri financiare imobilizate, creanţelor ataşate participaţiilor, împrumuturilor
acordate şi altor imobilizări financiare.
Titlurile de participare reprezintă titluri de valoare sub formă de acţiuni sau părţi sociale
investite de titularul de patrimoniu în capitalul altor societăţi comerciale sau agenţi economici.
Subliniem că deţinerea acestor titluri de valoare permite exercitarea unei anumite influenţe
notabile sau a unui control în gestiunea societăţilor emiţătoare de titluri.
Creanţele imobilizate sunt drepturile generate de operaţia de acordare de împrumuturi pe
termen lung sau mediu întreprinderilor asociate sau societăţilor comerciale de grup cu care
întreprinderea are o relaţie de participare.
Toate titlurile de valoare, altele decât titlurile de participare, pe care întreprinderea are
intenţia de a le conserva durabil sau pe care ea nu are posibilitatea de a le revinde în termen
scurt sunt delimitate în contabilitate prin structura de imobilizări financiare sub formă de
interese de participare.
Evidenţa existenţei şi mişcării activelor imobilizate se realizează prin conturile ce formează
conţinutul Clasei a 2-a din Planul de conturi general, denumită Conturi de imobilizări.
 Contabilitatea operaţiilor privind intrările de active imobilizate
La nivelul unei întreprinderi societare intrarea imobilizărilor necorporale şi corporale se

poate realiza prin aporturile în natură ale proprietarilor, achiziţionate cu titlu oneros,
construcţia şi producţia proprie, obţinute cu titlu gratuit prin donaţie sau plusuri la inventar,
precum şi prin asocierea, fuziunea sau achiziţia de întreprinderi.
Respectând criteriul de mai sus, în continuare sunt prezentate unele înregistrări proprii
intrărilor de imobilizări necorporale şi corporale.
1. În cazul intrării prin achiziţie cu titlu oneros, documentul justificativ este „factura”
care consemnează toate elementele de detaliu privind costul de origine al imobilizărilor.
Totodată, se întocmeşte procesul-verbal corespunzător naturii şi destinaţiei activului imobilizat,
cum sunt:
a) procesul-verbal de recepţie, pentru mijloacele fixe independente care nu necesită
montaj şi nici probe tehnologice (utilaje pentru intervenţie, unelte, accesorii de producţie,
mijloace de transport auto, animale etc.);
b) procesul-verbal de recepţie provizorie, în cazul utilajelor care necesită
montaj, precum şi clădirile şi construcţiile speciale care nu deservesc procese tehnologice;
c) procesul-verbal de punere în funcţiune, pentru utilajele şi instalaţiile care necesită
montaj, precum şi clădirile şi construcţiile speciale care deservesc procese tehnologice;
d) procesul-verbal de constatare finală, pentru sondele de injecţie, precum şi sondele
provenite din lucrările geologice care au dat rezultate.
Pe baza facturii şi documentelor complementare prezentate mai sus se face înregistrarea:
20X şi 21X = 404 (pentru costul de
achiziţie
(pentru costul de achiziţie) plus TVA de dedus)
4426
Exemplu. Factura nr.15 din 10.01.N pentru un utilaj cuprinde:
• valoarea la preţ de cumpărare 10.000 lei;
• cheltuieli de transport facturate de furnizor 500 lei;
• TVA - deductibilă 19 %9, 1.995 lei ;
Total factură: 12.495 lei
• avans acordat 4.000 lei;
• TVA la avans 760 lei;
Valoare netă de plată: 7.735 lei
a) înregistrarea avansului acordat, pe baza cecului bancar:
4.000 lei 4093 = 5121 4.760 lei
760 lei 4426
b) recepţia utilajului intrat în patrimoniul întreprinderii:
10.500 lei 2131 = 404 12.495 lei
1.995 lei 4426
9
Începând cu 1 iulie 2010 cota standard de TVA este 24%, iar de la 1 ianurie 2016 cota standard de TVA este
20%, respectiv 19% de la 1 ianurie 2017.
c) achitarea furnizorului, cu reţinerea avansului acordat pe bază de cec bancar:
12.495 lei 404 = 4093 4.000 lei
4426 760 lei
5121 7.735 lei
Bibliografie
14. Ilincuţă Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gâdău Liana, Contabilitatea
financiară. Aplicaţii practice şi teste grilă pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2008.
15. Ionescu Luminita, Contabilitate financiară, curs în tehnologie ID/IFR,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2018(în curs de redactare).
2016.
Tema 5. Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie
Stocurile sunt active circulante:

➢ deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
➢ în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a
activităţii: sau
➢ sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează să fie
folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei, în procesul de producţie
sau pentru prestarea de servicii.
În cadrul stocurilor sunt cuprinse: materiile prime, materialele consumabile, materialele
de natura obiectelor de inventar, produsele, animalele şi păsările, mărfurile, ambalajele,
producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie
la terţi. Sunt incluse, de asemenea, stocurile de materii prime strategice şi alte stocuri cu o
importanţă deosebită pentru economia naţională.
Stocurile şi producţia în curs de execuţie reprezintă, după caz, bunurile materiale,
lucrări şi servicii, destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situaţia în
care au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum şi producţia în curs de
execuţie aflată sub forma producţiei neterminate. 10
În contabilitatea financiară a întreprinderii, stocurile sunt clasificate şi delimitate în
funcţie de patru criterii: fizic, destinaţia, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a
gestiunilor. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele structuri:11
➢ materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în
componenţa lor, integral sau parţial, în starea iniţială sau transformată;
➢ materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare,
combustibilii, materiale pentru ambalat şi alte materiale consumabile care
participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă,
în produsul rezultat;
➢ produsele sub forma semifabricatelor (produse în curs de fabricaţie), produselor
finite (produse care au parcurs întregul proces de fabricaţie) şi produselor
reziduale (rebuturi, materiale recuperabile şi deşeuri);
➢ animale care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte,
animalele de îngrăşat, păsările şi coloniile de albine;
➢ producţia în curs de fabricaţie, care reprezintă materiile prime ce nu au trecut
prin toate stadiile de fabricaţie, produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice
sau necompletate în intregime, precum şi lucrările şi serviciile în curs de
execuţie sau neterminate;
➢ mărfurile, respectiv, bunurile pe care întreprinderea le cumpără în vederea
vânzării;
➢ ambalajele (cu excepţia ambalajelor de natura obiectelor de inventar şi
mijloacelor fixe) de transport refolosibile care însoţesc bunurile în procesul
circulaţiei lor (recuperabile facturate, consemnate distinct, care circulă prin
restituire sau sunt incluse în preţul mărfii şi care se pot valorifica, sau nu, după
utilizare).
Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate la
dispoziţia întreprinderii, având următoarea destinaţie:
➢ consumul la prima utilizare;
➢ înregistrarea ca producţie în curs de execuţie;
➢ vânzarea în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie.
10
Mihai Ristea; Mirela Dima, Contabilitatea societaţilor comerciale, 2002, p.186
11
Ibidem.
Conform reglementărilor în vigoare, stocurile sunt active circulante:
a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b) în curs de producţie, în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii,
c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite
în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei, în procesul de producţie sau pentru prestarea de
servicii.
În cadrul stocurilor sunt cuprinse: materiile prime, materialele consumabile,
materialele de natura obiectelor de inventar, produsele, animalele şi păsările, mărfurile,
ambalajele, producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare
sau în consignaţie la terţi. Sunt incluse, de asemenea, stocurile de materii prime strategice
şi alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională.
Sistemul de conturi al activelor circulante
În contabilitatea instituţiilor publice, activele circulante sunt evidenţiate cu ajutorul

Clasei 3 Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie, unde există următoarele grupe de
conturi:
GRUPA DENUMIREA
30 STOCURI DE MATERII PRIME ŞI
MATERIALE
32 STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE
33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
34 PRODUSE
35 STOCURI AFLATE LA TERŢI
37 MĂRFURI
38 AMBALAJE
39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA
STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS
DE EXECUŢIE
Organizarea contabilităţii stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din Grupa 30

Stocuri de materii şi materiale, care cuprinde următoarele conturi:
30. Stocuri de materii prime şi materiale
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Seminţe şi materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P)
Bibliografie
2016.
Tema 6. Contabilitatea terţilor
Delimitări şi structuri privind decontările cu terţii

Prin categoria de decontări cu terţii sunt delimitate toate datoriile şi creanţele faţă de
terţe persoane, cu termen de decontare pe termen scurt. De asemenea, sunt incluse şi decontările
între exerciţiile financiare determinate de valorile de regularizare de la un exerciţiu la altul.
Nu sunt incluse în categoria decontărilor cu terţii datoriile şi creanţele financiare
determinate de creditele pe termen scurt primite, respectiv acordate de întreprindere.
Din punct de vedere teoretic, datoriile pe termen scurt exprimă fondurile furnizate
de terţi pentru care unitatea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Este vorba
de datoriile create în cadrul relaţiilor de decontare ale unităţii cu alte persoane fizice şi juridice.
Persoanele fizice şi juridice faţă de care unitatea are obligaţii băneşti sunt denumite
generic creditori.
Definit prin această prismă, creditorul reprezintă persoana care, în cadrul unui raport
patrimonial, a avansat o valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau
o contraprestaţie.
Datoriile, ca surse străine de finanţare, sunt prezente şi funcţionează din momentul
naşterii angajamentelor faţă de terţi şi până în momentul plăţii lor. Mai mult, toate datoriile ale
căror termene de decontare depăşesc un an sunt purtătoare de dobândă.
Creanţele pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezintă valorile
economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice şi
pentru care urmează să primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o
sumă de bani, o lucrare sau serviciu. De exemplu, pentru mărfurile vândute clienţilor,
echivalentul valoric constă dintr-o sumă de bani egală cu valoarea mărfii facturate, în schimb
pentru un avans de bani acordat salariaţilor care se deplasează în interes de serviciu,
echivalentul valoric primit constă în munca prestată care este evaluată prin însumarea
cheltuielilor privind transportul, cazarea şi diurna delegatului.
Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată, urmând să
dea echivalentul corespunzător, sunt denumite generic prin noţiunea de debitori. Deci,
debitorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare şi
urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
Evidenţa relaţiilor de decontare cu terţii se înfăptuieşte cu ajutorul conturilor ce
formează conţinutul clasei 4 din Planul de conturi general, denumită Conturi de terţi.
Sistemul de conturi al activelor circulante
În contabilitatea instituţiilor publice, activele circulante sunt evidenţiate cu ajutorul
Clasei 4 Conturi de terţi, unde există următoarele grupe de conturi:
GRUPA DENUMIREA
40 Furnizori şi conturi asimilate
41 Clienţi şi conturi asimilate
42 Personal şi conturi asimilate
43 Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi
asimilate
44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi
asimilate
45 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi
asimilate
46 Debitori şi creditori diverşi
47 Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate
48 Decontări în cadrul unităţii
49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor
 Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu furnizorii
Datoriile comerciale create în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionările

de bunuri materiale, lucrări şi servicii se delimitează patrimonial sub forma furnizorilor,
efectelor de plătit şi avansurilor acordate furnizorilor.
În raport de obiectul şi sensul operaţiilor de decontare se efectuează următoarele tipuri de
înregistrări:
a) aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii şi notei de recepţie şi constatare de
diferenţe:
• metoda inventarului permanent:
3XX = 401
4426
• metoda inventarului intermitent:
60X = 401
4426
În ambele cazuri, înregistrarea se face la preţul de cumpărare plus cheltuielile de transport-
aprovizionare (pentru stocuri), alte cheltuieli accesorii şi TVA plătită.
b) lucrările şi serviciile primite de la furnizori, pe baza facturii se înregistrează:
60X şi 61X = 401
4426
Înregistrările se fac la preţul de facturare (conturile de cheltuieli) şi TVA plătită.
c) în cazul în care pentru lucrările şi serviciile recepţionate până la închiderea exerciţiului nu
s-au primit facturile la valoarea estimată, se face înregistrarea:
60X şi 61X = 408
4428
La deschiderea exerciţiului următor, înregistrarea se stornează în negru, urmând a se efectua
înregistrarea la valoarea înscrisă în factură.
Se poate folosi şi varianta de mai jos:
408 = 401 (pentru valoarea facturii inclusiv
(pentru valoarea facturii TVA – deductibilă)
estimată inclusiv TVA neexigibilă)
60X şi 61X 4428
(diferenţa la cost de achiziţie între valoarea
facturii mai mare şi valoarea estimată)
4426
(TVA – aferentă valorii facturii la cost de achiziţie)
Bibliografie
2016.
Tema 7. Contabilitatea trezoreriei12
În plan contabil, trezoreria întreprinderii este definită prin prisma stocurilor şi fluxurilor
de numerar privind investiţiile financiare pe termen scurt, disponibilităţile în conturile la
bănci/casierie, creditele bancare pe termen scurt şi alte valori de trezorerie.
Investiţiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sunt titluri de valoare
achiziţionate în vederea realizării unui câştig pe termen scurt sau protejării lichidităţilor, după
caz. Spre deosebire de titlurile de participare a căror posesiune este durabilă, perioada de rotaţie
a titlurilor de plasament nu depăşeşte, de regulă, un an. Ele se identifică cu acţiunile,
obligaţiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie şi alte titluri de valoare dobândite pe termen
scurt. Veniturile se realizează prin diferenţa dintre preţul de vânzare mai mare şi preţul de
cumpărare şi sub forma dividendelor şi dobânzilor încasate.
Protejarea sau acoperirea disponibilităţilor băneşti se face în raport cu fenomenul
inflaţionist, variaţia puterii de cumpărare a monedei (riscul de schimb) şi riscul dobânzii.
Din structura titlurilor de plasament fac parte şi obligaţiunile emise şi răscumpărate.
Disponibilităţile în conturile la bănci şi casierie se delimitează sub forma valorilor de
încasat (cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci), disponibilităţile în lei şi în valută,
cecurile unităţii, creditele acordate de bănci în conturile curente (creditele de acoperire), creditele
bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de împrumut, dobânzile aferente
disponibilităţilor şi creditelor pe termen scurt şi alte valori de trezorerie (acreditive, avansuri de
trezorerie, alte valori).
Disponibilităţile sau depozitele create în conturile de bancă pot funcţiona la vedere sau la
termen. Dacă nu acţionează la vedere este recomandabil să se utilizeze tehnica contului curent
sau a casei de credit. Prin acest cont se înregistrează toate operaţiile băneşti între întreprindere
şi bancă. În situaţia în care încasările sunt mai mari decât plăţile, soldul contului reprezintă
disponibilităţile băneşti, iar dacă încasările sunt mai mici decât plăţile, soldul exprimă creditele
acordate de bancă.
Depozitele la termen în bancă reprezintă o formă de imobilizare a lichidităţilor până la un an,
fără a fi transferabile sau utilizate înainte de termenul final. Procedând astfel, dobânda este mai
mare decât în cazul disponibilităţilor băneşti la vedere, care lipseşte sau este foarte mică.
Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte acreditivele şi avansurile de trezorerie.
Prin poziţia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilităţile băneşti repartizate spre a fi
girate de către administratori sau alte persoane împuternicite de întreprindere în vederea
12
efectuării unor plăţi în favoarea întreprinderii. La această poziţie se includ şi avansurile acordate
salariaţilor pentru efectuarea de cumpărări.
Acreditivul reprezintă mijloacele băneşti păstrate la bancă într-un cont distinct la
dispoziţia furnizorului din care urmează a se efectua plăţile către acesta pe măsura livrării
mărfurilor, executării lucrărilor sau prestării de servicii.
Remarcă. În IAS 7 ”Situaţia fluxurilor de numerar” este folosită şi structura denumită
„numerar şi echivalente de numerar”, unde:
(a) numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere;
(b) echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt extrem de lichide,
care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc
nesemnificativ de schimbare a valorii. Un plasament este, în mod normal, calificat drept
echivalent de numerar doar atunci când are o scadenţă mică, în practică se consideră de trei luni
sau mai puţin de la data achiziţiei.
Şi încă o remarcă, dacă se face recurs la IAS 32 „Instrumente financiare – prezentare şi
descriere” este prezentă şi noţiunea de instrumente financiare.
Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ
financiar pentru o întreprindere şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii
pentru o altă întreprindere.
Instrumentele financiare se delimitează prin:
(a) activele financiare, delimitate prin următoarele elemente calificate:
(a1) numerar;
(a2) un drept contractual de a încasa numerar sau alte active financiare de la altă
întreprindere;
(a3) un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu altă între-prindere în
condiţiile în care sunt potenţial favorabile;
(a4) un instrument de capitaluri proprii al unei alte întreprinderi.
(b) datorii financiare, ca orice datorie contractuală îndeplineşte funcţia;
(b1) de a vărsa numerar sau alt activ financiar unei alte întreprinderi; sau
(b2) de a schimba instrumente financiare cu altă întreprindere în condiţii în care sunt
potenţial favorabile.
Structura patrimonială, denumită alte valori de trezorerie, se individualizează sub forma
timbrelor fiscale şi poştale, tichetelor şi biletelor de călătorie, biletelor de tratament şi odihnă şi
alte valori.
Descoperirile de cont sau concursurile bancare sub forma creditelor bancare pe termen
scurt rambursabile la vedere sau considerate ca o componentă a trezoreriei. Ele se delimitează
sub forma creditelor de acoperire (soldul conturilor la bancă este descoperit) şi creditelor
bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de acoperire.
Evidenţa contabilă a elementelor de trezorerie se realizează cu ajutorul conturilor din clasa
5 „Conturi de trezorerie.”
Instrumentele de plată
Obligaţiile băneşti între societăţile comerciale sau între societăţile comerciale şi alte
persoane fizice sau juridice se pot efectua, după caz, în numerar şi fără numerar.
Plata/încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mişcarea directă a
sumelor băneşti.
Documentele de încasări-plăţi în numerar care sunt folosite pentru înregistrarea operaţiilor de
casă sunt:
Chitanţa serveşte ca document justificativ, pentru încasarea unei sume în numerar în
casieria societăţii comerciale.
Ca o variantă a chitanţei este chitanţa pentru operaţii în valută.
Pentru cumpărarea unor produse, lucrări sau servicii, în condiţiile în care nu se întocmeşte
factură, se completează chitanţa fiscală.
Predarea sumelor de casierul societăţii comerciale către casierii plătitori se consemnează
în procesul-verbal de plăţi.
Alte documente utilizate la operaţiunile în numerar şi fără numerar sunt: împuternicirea,
borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare, registrul de casă, factura şi factura
fiscală.
Operaţiile de încasări/plăţi fără numerar constau în lichidarea drepturilor băneşti prin
utilizarea unor instrumente şi mijloace de plată, fără mişcare efectivă a sumelor băneşti. Din
categoria acestor instrumente de plată adoptate de sistemul de plăţi din România fac parte: cecul
(cecul barat, cecul certificat şi cecul de călătorie), cambia, biletul la ordin şi ordinul de plată.
Alte instrumente de plată şi titluri de credit: cambia, biletul la ordin, warantul, bonurile
de tezaur, ordinul de plată, mandatul.
 Evaluare privind elementele de trezorerie
1. Evaluarea investiţiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasa-ment) are în

vedere cele patru momente sau reguli generale stabilite în acest sens, respectiv: la intrarea în
patrimoniu; cu ocazia inventarierii; cu prilejul întocmirii bilanţului contabil; la ieşirea din
patrimoniu.
a) Evaluarea la intrarea în patrimoniu a titlurilor de plasament provenite prin
achiziţionarea cu titlu oneros se realizează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de
cumpărare sau valoarea stabilită în baza unui contract de achiziţie.
Cheltuielile accesorii de cumpărare (costurile de tranzacţionare) a titlurilor în cauză, cum
sunt comisioanele şi alte cheltuieli aferente, se includ în costul de achiziţie.
b) Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizează la valoarea
actuală, estimată în funcţie de preţul pieţei şi de utilitatea lor pentru unitatea patrimonială.
Valoarea de utilitate este o valoare probabilă de negociat care are în vedere costul mediu al
ultimei luni, în cazul titlurilor cotate, sau valoarea posibilă de negociere, pentru titlurile
necotate.
c) Evaluarea cu prilejul întocmirii bilanţului contabil, se efectuează pe categorii de
titluri de aceeaşi natură, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, aplicând
principiul prudenţei. În cazul diferenţelor în minus (când valoarea de inventar este mai mică),
ce se stabilesc în urma acestei operaţii, se constituie ajustări pentru deprecierea titlurilor de
plasament.
d) Evaluarea titlurilor de plasament la ieşirea din patrimoniu se face la valoarea lor
de intrare sau valoarea contabilă.
Se are în vedere şi preţul de vânzare (cesiune) care este înscris în actul de vânzare-
cumpărare şi care nu este influenţat, în sensul diminuării, de cheltuielile de vânzare, care se
includ în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.
În situaţia în care vânzarea se efectuează numai pentru o parte din totalul titlurilor de
plasament este necesar să se facă evaluarea în funcţie de preţul mediu ponderat de cumpărare,
respectiv de intrare, sau prin folosirea metodei FIFO, după caz.
2. Evaluarea disponibilităţilor şi a operaţiilor în valută, implică urmă-toarele aspecte:
• creanţele şi datoriile unităţii patrimoniale, inclusiv cele în valută, se înre-gistrează în
contabilitate la valoarea nominală;
• operaţiile comerciale de decontare în valută, precum şi cele de încasări şi plăţi în valută
necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua când se face operaţiunea;
• diferenţele de curs valutar, între data înregistrări creanţelor şi datoriilor în valută şi data
încasării, respectiv a plăţii lor, influenţează veniturile sau cheltuielile financiare, după cum sunt
favorabile sau nefavorabile;
• la închiderea exerciţiului, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul în vigoare
din ultima zi a anului, iar diferenţele de curs valutar, faţă de data înregistrării în contabilitate,
se reflectă potrivit tratamentului de bază în conturile de cheltuieli şi venituri;
• la închiderea exerciţiului financiar, disponibilităţile în valută se evaluează la cursul de
schimb în vigoare la acea dată, iar diferenţele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau
cheltuieli, după caz.
 Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate

prin conturile de la bănci
Prin intermediul conturilor de la bănci sunt delimitate şi înregistrate valorile de încasat,

cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bancă, disponibili-tăţile în lei şi în valută,
creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor
bancare.
Toate conturile de la bănci care concentrează disponibilităţile băneşti au funcţie
contabilă de activ. Se debitează, după caz, cu valorile de încasat sau cu încasările de lichidităţi,
se creditează cu diminuarea valorilor de încasat pe măsura lichidării lor şi cu plăţile de
lichidităţi. Au sold final debitor care reprezintă valorile de încasat sau disponibilităţile băneşti
existente în conturile de la bănci, după caz.
Funcţia contabilă a contului 512 „Conturi curente la bănci”, prin cele două sintetice de
gradul II, 5121 „Conturi la bănci în lei” şi 5124 „Conturi la bănci în valută”, trebuie
nuanţată în sensul că prin intermediul său sunt evidenţiate şi creditele de trezorerie acordate de
bancă. În toate cazurile când soldul contului este creditor, el reprezintă creditele de trezorerie
primite de întreprindere, pentru acoperirea decalajului între totalul stocurilor şi cheltuielilor, pe
de o parte, şi totalul resurselor şi încasărilor, pe de altă parte. Evidenţa analitică a conturilor de
la bănci se dezvoltă pe fiecare bancă în parte.
Particularităţi prezintă şi conturile de dobânzi 518 „Dobânzi” cu cele două sintetice de
gradul II, 5186 „Dobânzi de plătit” şi 5187 „Dobânzi de încasat”. Primul se creditează cu
dobânzile de plătit aferente soldului creditor al contului 512 „Conturi curente la bănci”.
Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturile de la bănci, se înregistrează în
contul 5187 „Dobânzi de încasat”.
Dobânzile de plătit aferente creditelor bancare primite prin contul 519 „Credite bancare
pe termen scurt” se înregistrează prin sinteticul de gradul II, 5198 „Dobânzi aferente
creditelor bancare pe termen scurt”.
Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi, efectuate prin conturile curente de la bănci,
se realizează prin următoarele tipuri de înregistrări:
a) depunerea la bancă, pe bază de borderou, a valorilor de încasat (cecul, cambia şi biletul
la ordin):
511 = 4111
413
461
b) încasarea titlurilor de valoare:
512 = 511
666
627
La contul 512 „Conturi curente la bănci” se înregistrează valoarea netă încasată, la 666
„Cheltuieli privind dobânzile” valoarea dobânzilor percepute pentru încasarea înainte de
termen, iar la 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” comisioanele şi spezele
bancare.
c) încasarea sumelor în conturile de la bănci, pe baza extraselor de cont şi documentelor
justificative:
512 = 445 (subvenţii încasate)
16X (încasări din împrumuturi)
26X (încasări de creanţe imobilizate)
41X (încasări clienţi)
44X (sume încasate de la buget şi
alte unităţi publice)
45X (încasări în cadrul grupului)
46X (încasări debitori)
518 (dobânzi încasate)
519 (încasări credite pe termen scurt)
d) plăţi din conturile bancare, pe baza documentelor justificative şi a extraselor:

% = 512
16X (rambursări de credite şi plăţi de datorii)
2XX (plăţi privind imobilizările necorporale/corporale)
26X (plăţi privind imobilizările financiare)
40X (plăţi furnizori şi datorii asimilate)
42X (plăţi salarii şi alte drepturi de personal)
43X (plăţi privind contribuţiile la asigurările sociale şi protecţia socială)
44X (plăţi privind datoriile din impozite şi taxe)
45X (avansuri acordate şi plăţi în cadrul grupului de întreprinderi)
46X (plata datoriilor faţă de creditori)
50X (achiziţii investiţii financiare pe termen scurt)
518 (plăţi dobânzi)
519 (rambursări credite bancare)
54X (acreditivele deschise)
58X (viramente interne)
Bibliografie
2016.
Tema 8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor13
 Structuri în contabilitatea financiară privind cheltuielile şi veniturile
Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la bază

concepţia dualistă. În consecinţă, ea are ca obiect evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor şi
veniturilor în funcţie de natura lor, iar contabilitatea de gestiune, în raport de destinaţia (funcţia)
cheltuielilor.
Particularizând, în raport de cele două structuri, contabilitatea financiară reflectă
cheltuielile într-o clasificare corespunzătoare naturii activităţilor pe care le desfăşoară
13
întreprinderea (exploatare, financiară şi extraordinară) şi naturii resurselor consumate (materii
prime, salarii, amortizări etc.).
Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la caracterul de proces al
activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor şi
crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel, în
cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente: angajarea, consumul, plăţile,
imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de
plăţi sau consumatoare de resurse. De exemplu, în cazul unei aprovizionări cu materiale de la
furnizori angajarea cheltuielilor intervine în momentul în care s-a creat obligaţia bănească faţă
de furnizori de a plăti stocurile primite de la aceştia.
Consumul este specific utilizării efective sau „sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii
unor nevoi productive sau neproductive, după caz. De exemplu, utilizarea materialelor în procesul
de producţie în scopul obţinerii de produse, lucrări şi servicii.
Plăţile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare.
De exemplu, achitarea obligaţiei faţă de furnizori pentru materialele aprovizionate de la aceştia
reprezintă o plată ca echivalent; în schimb, plata impozitului pe profit reprezintă un transfer
fără echivalent.
Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor obţinute. În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează patru momente:
producţia; facturarea sau vânzarea pe credit; încasarea; încorporarea.
Producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii consumatoare de
resurse. De exemplu, la o întreprindere producătoare, această fază se identifică cu producţia în
curs de fabricaţie şi producţia finită.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transferarea dreptului de proprietate de la
vânzător la client.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se transformă în bani.
Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultate
pentru a absorbi cheltuielile corespondente.
Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazionării cheltuielilor şi creării veniturilor,
se regăseşte şi în contabilitatea financiară. Respectând principiul independenţei exerciţiilor,
toate operaţiile care determină cheltuieli şi venituri sunt înregistrate în momentul generării sau
angajării lor. În mod corespunzător se organizează o contabilitate de angajamente sau accrual
accounting. Ea presupune individualizarea şi reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi
consum, iar a veniturilor în momentul obţinerii şi a realizării lor.
În concordanţă cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în care
cheltuielile se consideră consumate şi veniturile realizate, iar pe această bază imputarea
costului ataşat în vederea determinării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul
recunoaşterii cheltuielilor consumate în momentul utilizării resurselor, iar a veniturilor
realizate în momentul transferării dreptului de proprietate, deci al livrării sau facturării către
client. Dacă veniturile nu sunt legate de vânzări (chirii, dobânzi de încasat) sunt considerate
realizate în momentul constatării lor. Pornind de la venitul realizat al exerciţiului, în mod
corespunzător se delimitează cheltuielile în calitatea lor de efort care au generat veniturile.
De asemenea, veniturile se împart în: venituri curente; venituri înregistrate în avans;
venituri de realizat.
Veniturile curente sunt constatate, înregistrate şi încorporate în rezultatul exerciţiului
curent.
Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exerciţiul „N” dar încorporate în
rezultatul exerciţiului „N +1”.
Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exerciţiul „N” şi încorporate în
rezultatul aceluiaşi exerciţiu, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare. Exemplu,
vânzări de produse pentru care nu s-au întocmit facturi până la închiderea exerciţiului.
Pentru delimitarea şi evidenţierea cheltuielilor şi veniturilor se poate folosi şi criteriul
contabilitate de trezorerie sau cash-accounting. În acest caz, tranzacţiile sunt separate şi
înregistrate în categoria cheltuielilor şi veniturilor numai la decontarea lor la trezorerie.
Respectiv, cheltuielile sunt reprezentate în momentul efectuării plăţilor, iar veniturile realizate
în momentul încasării rezultatului.
Structurile de cheltuieli şi de venituri delimitate în contabilitatea financiară potrivit naturii
lor definesc conţinutul claselor 6 „Conturi de cheltuieli” şi 7 „Conturi de venituri”.
Conturile de cheltuieli se regăsesc în clasa 6, care cuprinde grupe de conturi formate
din 2 cifre. Se prezintă grupa 60 Cheltuieli privind stocurile în cele ce urmează:
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli

60. Cheltuieli privind stocurile
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilii
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia şi apa
606. Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor
607. Cheltuieli privind mărfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
Conturile de venituri se regăsesc în clasa 7, care cuprinde grupe de conturi formate

din 2 cifre. Se prezintă grupa 70 Cifra de afaceri netă în cele ce urmează:
70. Cifra de afaceri netă
701. Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor
biologice de natura stocurilor
7015. Venituri din vânzarea produselor finite
7017. Venituri din vânzarea produselor agricole
7018. Venituri din vânzarea activelor biologice de natura stocurilor
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale
704. Venituri din servicii prestate
705. Venituri din studii şi cercetări
706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707. Venituri din vânzarea mărfurilor
708. Venituri din activităţi diverse
709. Reduceri comerciale acordate
Bibliografie
2016.
Tema 9. Inventarierea patrimoniului

Toate societatile au obligaţia, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, să
efectueze inventarierea patrimoniului potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările
ulterioare, şi potrivit Normelor privind organizarea inventarierii patrimoniului, să întocmească
registrul-inventar conform normelor legale în vigoare şi să reflecte rezultatele acestuia în
bilanţul contabil de la finele anului.
Prin inventariere se înţelege o acţiune de constatare faptică, la o anumită dată, a
existenţei tuturor elementelor care constituie patrimoniul unităţii publice sanitare respective.
Inventarierea este o modalitate specifică de control contabil şi anume un mijloc de verificare a
concordanţei datelor evidenţei contabile cu situaţia reală existentă.
Societatile au obligativitatea inventarierii tuturor bunurilor materiale, a valorilor,
precum şi a altor bunuri ce se află la dispoziţia unităţilor temporar, fie ca urmare a încheierii
unor procese verbale de primire-predare, fie primite spre prelucrare de la terţi sau deţinute în
custodie.
Principalul scop al inventarierii este asigurarea integrităţii patrimoniale.
Mijloacele materiale se inventariază cel puţin o dată pe an, excepţie făcând:
-- mijloacele băneşti şi celelalte valori aflate în casieria unitatilor, care se inventariază lunar;
-- clădirile, construcţiile speciale, bunurile aflate în gestiunea misiunilor diplomatice şi a
oficiilor consulare ce se inventariază o dată la 3 ani;
- materialele perisabile se inventariază o dată la 3 luni.
Inventarierea anuală precede lucrările de închidere în scopul regularizării diferenţelor
constatate în urma inventarierii. Excepţie fac mijloacele materiale aflate în patrimoniul
instituţiilor de învăţământ şi cultură care pot fi inventariate în lunile de vară.
În afara acestor termene legale, unitatile vor efectua inventarierea în următoarele situaţii:
-- ori de câte ori intervine predarea-primirea de gestiune. Cu această ocazie se inventariază
numai gestiunea respectivă;
-- la solicitarea organelor de control financiar de gestiune;
-- cu ocazia apariţiei unor indici sau sesizări de nereguli în anumite gestiuni care nu pot fi
confirmate decât prin inventariere;
-- cu ocazia desfiinţării unitatii, comasării a 2 sau divizarii;

-- în urma producerii unor calamităţi naturale, etc.
Comisia de inventariere este unică. Atribuţiile acesteia se referă atât la patrimoniul
direct administrat de aceştia, cât şi la patrimoniul unitatilorsubordonate fără personalitate
juridică, care nu au compartiment propriu de contabilitate. În aceste cazuri, în cadrul comisiei
de inventariere face parte şi un reprezentant al unităţii respective, fără personalitate juridică.
Organele de control financiar de gestiune consemnează constările în acte de control
bilaterale(procese verbale sau note de constatare), cu menţionarea prevederilor legale încălcate,
a consecinţelor economice şi patrimoniale, precum şi a persoanelor vinovate.
Pentru abaterile constate se solicită note explicative de la persoanele vinovate. De
asemenea, în cazul inventarierii se anexează declaraţia gestionarului, precum şi situaţia
plusurilor şi minusurilor. Declaraţia gestionarului se ia înainte de începerea inventarierii
propriu-zise, ocazie cu care gestionarul va menţiona dacă are cunoştinţă de existenţa în gestiune
a plusurilor sau minusurilor, dacă are în păstrare valori aparţinând terţilor, dacă are valori
materiale nerecepţionate, etc.
Minusurile constate se imputa gestionarului. Nu se admit compensări între plusurile şi
minusurile constate decât pe parcursul aceleiaşi perioade de gestiune şi între produse similare.
Pentru eventualele diferente care nu pot fi justificate se întocmesc documente de constatare
prevăzute de actele normative în vigoare, în scopul adoptării măsurilor legale.
Odată cu încheierea inventarierii organul de control stabileşte prin procesul verbal
privind rezultatele inventarierii o serie de măsuri de recuperare a pagubelor constatate. Cel mai
frecvent se întocmeşte “Decizia de imputare“, document care serveşte la imputarea valorii
pagubei produsă de persoana încadrată în muncă. Aceasta se întocmeşte în două sau mai multe
exemplare în funcţie de numărul persoanelor răspunzătoare pentru paguba produsă în
patrimoniul unităţii. Decizia de imputare devine titlu executoriu în momentul comunicării.
Există situaţia în care gestionarul recunoaşte paguba produsă şi vinovăţia sa cu privire
la această pagubă. În conformitate cu Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor,
constituirea de garanţii si răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor, acesta va semna un
“Angajament de plată“ prin care se angajează la plată contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi
restituite în natură. Angajamentul de plată este considerat titlu executoriu pentru recuperarea
pagubelor, precum şi titlu executoriu pentru execuţia silită, în caz de nerespectare a
angajamentului.
Bibliografie
2016.
Tema 10. Situaţii financiare anuale

Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar. Situațiile financiare anuale se
compun din:
1)bilanț;
2)cont de profit și pierdere;
3)situația modificărilor capitalului propriu;
4)situația fluxului de trezorerie;
5)note la situații financiare;
6)raportul administratorului.
Obiectivul situațiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informații despre
poziția financiară, performanța financiară şi fluxurile de trezorerie ale unei entități, utile unei
categorii largi de utilizatori.
Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor,
poziției financiare şi a profitului sau pierderii entității. Dacă aplicarea prevederilor OMFP. Nr.
1802/2014 nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziției
financiare şi a profitului sau pierderii entității, în notele explicative la situațiile financiare sunt
furnizate informațiile suplimentare necesare pentru respectarea cerinței respective. Pentru ca
informațiile financiare să fie utile, acestea trebuie să fie relevante şi să reprezinte exact ceea ce
îşi propun să reprezinte. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt
comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile. Caracteristicile calitative fundamentale sunt
relevanța şi reprezentarea exactă.
Informațiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a ajuta utilizatorii
de informații în luarea deciziilor. Astfel, informațiile financiare au capacitatea de a ajuta
utilizatorii de informații în luarea unor decizii dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare
sau ambele. Informațiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în
procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a avea valoare
predictivă informațiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză.
Informațiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea
propriilor predicții.
Valoarea predictivă şi valoarea de confirmare a informațiilor financiare sunt în
strânsă legătură. Informațiile care au valoare predictivă au adesea şi valoare de confirmare.
De exemplu, informațiile privind veniturile pentru anul curent, care pot fi utilizate ca
bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi comparate cu previziunile efectuate
în anii anteriori, pentru exercițiul curent. Rezultatele acestor comparații pot ajuta utilizatorii
să corecteze şi să îmbunătățească procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor
previziuni.
Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea sunt caracteristici
calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante şi reprezentate exact.
Comparabilitatea informaţiilor degajate de situaţiile financiare anuale
Informațiile privind o entitate raportoare sunt mult mai utile dacă pot fi comparate cu
informații similare despre alte entități şi cu informații similare despre aceeaşi entitate aferente
unei alte perioade sau date.
Comparabilitatea este una dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor
să identifice şi să înțeleagă similitudinile şi diferențele dintre elemente. Spre deosebire de
celelalte caracteristici calitative, comparabilitatea nu se referă la un singur element. O
comparație necesită cel puțin două elemente.
Consecvența, deşi este legată de comparabilitate, nu este identică cu aceasta.
Consecvența se referă la utilizarea aceloraşi metode pentru aceleaşi elemente, fie de la o
perioadă la alta în cadrul unei entități raportoare, fie într‐o singură perioadă pentru entități
diferite. Comparabilitatea este scopul; consecvența ajută la atingerea acestui scop.
Comparabilitatea nu presupune uniformitate. Pentru ca informațiile să fie
comparabile, aspectele similare ca natură trebuie să fie prezentate similar, iar aspectele diferite
trebuie să fie prezentate diferit.
Este posibil să se obțină un anumit grad de comparabilitate prin satisfacerea
caracteristicilor calitative fundamentale. O reprezentare exactă a unui fenomen economic
relevant trebuie, în mod firesc, să aibă un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare
exactă a unui fenomen economic relevant similar al unei alte entități raportoare.
Deşi un fenomen economic unic poate fi reprezentat exact în multiple moduri,
permiterea unor metode contabile alternative pentru acelaşi fenomen economic
diminuează comparabilitatea (de exemplu: evaluarea imobilizărilor corporale la cost sau la
valoarea reevaluată).
Verificabilitatea informaţiilor degajate de situaţiile financiare anuale
Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informațiile reprezintă exact
fenomenele economice pe care îşi propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înțelege
că diferiți observatori independenți şi în cunoştință de cauză ar putea ajunge la un consens
cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.
Verificarea poate fi directă sau indirectă. Verificarea directă se referă la verificarea
unei valori sau a altor reprezentări prin observare directă, de exemplu, prin numărarea banilor.
Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, o formulă sau o
altă tehnică şi la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiaşi metodologii. Un exemplu îl
reprezintă verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intrărilor (cantități şi
costuri) şi prin recalcularea stocurilor finale prin utilizarea aceloraşi ipoteze privind fluxul
costurilor (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul ieşit).
În unele cazuri, se poate să nu fie posibilă verificarea unor explicații şi informații cu
caracter previzional până într‐o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii
să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informații, ar fi, în mod normal, necesar să se
prezinte ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informațiilor şi alți factori şi alte
circumstanțe care susțin informațiile.
Oportunitatea informaţiilor degajate de situaţiile financiare anuale
Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali
pentru ca aceştia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informațiile, cu atât
sunt mai puțin utile. Totuşi, unele informații pot să rămână oportune mult timp după sfârşitul
perioadei de raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiți să identifice şi
să aprecieze tendințele.
Bibliografie
49. Ilincuţă Lucian-Dorel, Contabilitate financiară. Teorie, aplicaţii practice
şi teste grilă pentru autoevaluare, vol. I, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2013.
50. Ionescu Luminita, Contabilitate financiară, curs în tehnologie
ID/IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2018(în curs de
redactare).
51. Ionescu Luminita, Contabilitate şi expertiză contabilă, curs în
tehnologie ID/IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2015.
52. Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2008, Monitorul Oficial nr.
454 din 18 iunie 2008 si actualizată la 2 iunie 2011 cu prevederile OUG nr.
37/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
53. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1802/2014, privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate,
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014;
Tema 11. Bilanţ contabil

compun din:
1)bilanț;
Formatul bilanțului întocmit de entitățile mijlocii și mari, precum și de entitățile de
interes public, este urmatorul:
A.Active imobilizate:
I.Imobilizări necorporale: 1.Cheltuieli de constituire; 2.Cheltuieli de dezvoltare;
3.Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost
achiziționate cu titlu oneros; 4.Active necorporale de explorare și evaluare a resurselor
minerale; 5.Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achizitionat cu titlu oneros;
6.Avansuri;
II.Imobilizari corporale:1.Terenuri și constructii; 2.Instalații tehnice și masini; 3.Alte
instalații, utilaje și mobilier; 4.Investiții imobiliare; 5.Active corporale de explorare și
evaluare a resurselor minerale; 6.Active biologice productive; 7.Avansuri și imobilizări
corporale în curs de execuție;
III.Imobilizări financiare:1.Actiuni detinute la entitățile afiliate; 2.Împrumuturi
acordate entităților afiliate; 3.Interese de participare; 4.Împrumuturi acordate entităților de
care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare; 5.Investiții deținute ca
imobilizări; 6.Alte împrumuturi;
B.Active circulante:
I.Stocuri: 1.Materii prime și materiale consumabile; 2.Producția in curs de executie;
3.Produse finite și mărfuri; 4.Avansuri;
II.Creante (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un
an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.): 1.Creanțe comerciale; 2.Sume de
încasat de la entitățile affiliate; 3.Sume de încasat de la entitățile de care entitatea este legată în
virtutea intereselor de participare; 4.Alte creanțe; 5.Capital subscris și nevarsat;
III.Investiții pe termen scurt: 1.Actiuni deținute la entitățile afiliate; 2.Alte investiții
pe termen scurt;
IV.Casa și conturi la bănci:
C.Cheltuieli în avans
D.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an:
1.Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din
emisiunea de obligatiuni convertibile; 2.Sume datorate instituțiilor de credit; 3.Avansuri
încasate în contul comenzilor; 4.Datorii comerciale furnizori; 5.Efecte de comerț de platit;
6.Sume datorate entităților affiliate; 7.Sume datorate entităților de care entitatea este legată în
virtutea intereselor de participare; 8.Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind
asigurările sociale;
E.Active circulante nete/datorii curente nete;
F.Total active minus datorii curente;
G.Datorii: sumele care trebuie plătite intr-o perioadă mai mare de un an:
1.Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni convertibile; 2.Sume datorate instituțiilor de credit; 3.Avansuri
încasate în contul comenzilor; 4.Datorii comerciale furnizori; 5.Efecte de comerț de platit;
6.Sume datorate entităților affiliate; 7.Sume datorate entităților de care entitatea este legată în
virtutea intereselor de participare; 8.Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind
asigurările sociale;
H.Provizioane:1.Provizioane pentru litigii; 2.Provizioane pentru garanții acordate
clientilor; 3.Provizioane pentru pensii și obligații similar; 4.Provizioane pentru impozite; 5.Alte
provizioane;
I.Venituri în avans;
J.Capitaluri proprii:
I.Capital subscris: 1.Capital subscris vărsat; 2.Capital subscris nevărsat;
II.Prime de capital;
III.Rezerve din reevaluare;
IV.Rezerve:1.Rezerve legale; 2.Rezerve statutare sau con-tractuale; 3.Alte rezerve;
V.Profitul sau pierderea reportat(a);
VI.Profitul sau pierderea exercițiului financiar.
În continuare prezentam cateva aspecte definitorii despre bilantul prescurtat. Entitatile
micro și cele mici întocmesc bilanț prescurtat. Formatul bilantului prescurtat, întocmit de aceste
entități este următorul:
A.Active imobilizate: I.Imobilizări necorporale; II.Imobilizări corporale;
III.Imobilizări financiare;
B.Active circulante: I.Stocuri; II.Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o
perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element); III.Investiții
pe termen scurt; IV.Casa și conturi la bănci;
C.Cheltuieli în avans;
D.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an;
E.Active circulante nete/datorii curente nete;
F.Total active minus datorii curente;
G.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an;
H.Provizioane;
I.Venituri în avans;
J.Capitaluri proprii: I.Capital subscris; II.Prime de capital; III.Rezerve din reevaluare;
IV.Rezerve; V.Profitul sau pierderea reportat(ă); VI.Profitul sau pierderea exercițiului
financiar;
Potrivit OMFP 1802/201414 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind
situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, bilanțul
prescurtat ce se întocmește de către microîntreprinderi, precum şi de întreprinderi mici și
mijlocii.
Bibliografie
54. Nica Dumitru, Ionescu Luminița, Evaluarea intreprinderii și diagnostic
financiar-contabil, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2018;
14
Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, Nr.963 din 30.12.2014;
57. Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2008, Monitorul Oficial nr. 454 din 18
iunie 2008 si actualizată la 2 iunie 2011 cu prevederile OUG nr. 37/2011, cu
modificările şi completările ulterioare;
58. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1802/2014, privind situaţiile financiare
anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014;
Tema 12. Contul de profit şi pierdere

compun din:
1)bilanț;
O altă componentă a situațiilor financiare anuale este Contul de profit şi pierdere.
În România, conform Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale și situatiile financiare anuale
consolidate, contul de profit și pierderi este prezentat sub formă de listă, cu structurarea veniturilor şi
cheltuielilor după natură, astfel:
1)Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate de vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care
se înscriu în categoria activităţii curente ale firmei, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe
valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
2)Venituri aferente costului productiei in curs de executie reprezintă variaţia în plus (creştere) sau în
minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs
de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în
calcul ajustările pentru depreciere constituite. Această variaţie a stocurilor pe parcursul perioadei
reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că, fie producţia a majorat nivelul
stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
3)Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată reprezintă costul lucrărilor
şi cheltuielilor efectuate de firmă pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale
şi necorporale.
4)Alte venituri de exploatare sunt veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare.
5.a)Cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile, costul de achiziţie al obiectelor de
inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;
contravaloarea energiei şi apei consumate; valoarea animalelor şi păsărilor; costul mărfurilor vândute şi
al ambalajelor;
5.b)Alte cheltuieli externe: cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
(colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri
şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare
şi altele;
6)cheltuieli cu personalul:
a)salarii şi îndemnizaţii;
b)cheltuieli cu asigurările si protectia sociala.
7.a)Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale cu acele cheltuieli
de exploatare privind amortizările şi provizioanele;
7.b)Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul în care acestea depăşesc suma ajustărilor de
valoare care sunt normale.
8)Alte cheltuieli de exploatare: cheltuieli privind prestatii externe; cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate; alte cheltuieli (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi
penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital);
cheltuieli cu dobanzile de refinantare inregistrate de entitatile radiate din Registrul general si care mai
au in derulare contracte de leasing; ajustari privind provizioanele (venituri; cheltuieli).
9)Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate;
10)Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate;
11)Venituri din dobânzi, cu precizarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate;
12)Alte venituri financiare;
13)Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile financiare detinute ca active
circulante (venituri;cheltuieli);
14)Cheltuielile privind dobânzile, cu menţiunea separată a cheltuielilor în relaţia cu entităţile afiliate;
15)Alte cheltuieli financiare;
16)Profit sau pierdere financiară;
17)Profitul sau pierderea curentă;
18)Profit sau pierdere brută;
19)Impozitul pe profit;
20)Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus;
21)Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar.
22)Contul de profit şi pierdere cuprinde:
-toate veniturile generate de activitatea firmei pe parcursul exerciţiului;
-toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleiaşi perioade.
Veniturile corespund resurselor obţinute din operaţiunile industriale, comerciale, financiare, iar
cheltuielile corespund resurselor consumate cu ocazia realizării acestor operaţiuni.
În consecinţă, compararea veniturilor obţinute cu cheltuielile efectuate permit obţinerea unui
rezultat global de tipul:
Rezultat = Venituri – Cheltuieli

mijlocii.
Bibliografie
Tema 13. Situaţia modificărilor capitalului propriu
15
compun din:
1)bilanț;
O altă componentă a situațiilor financiare anuale este situația modificărilor capitalului
propriu.
Sunt obligate să întocmească situația fluxurilor de trezorerie entitățile mijlocii și mari,
precum și entitățile de interes public.
Aceste entități întocmesc situația modificărilor capitalului propriu și o prezintă drept
parte integrantă a situațiilor lor financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate
situațiile financiare anuale.
Modificările capitalurilor proprii ale unei entități între începutul și finalul perioadei de
raportare reflectă creșterea sau reducerea activului net în cursul perioadei.
Cu excepția modificărilor rezultate din tranzactiile cu proprietarii care actionează
în calitatea lor de proprietari (cum ar fi contribuțiile la capitalul propriu, răscumpararea
propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entității și dividendele), modificarea globală a
capitalurilor proprii în timpul unei perioade reprezintă, în general, valoarea totală a
veniturilor și cheltuielilor, inclusiv câstigurile și pierderile, generate de activitățile entității
pe parcursul acelei perioade.
Ajustarea reprezentând corectarea pe seama rezultatului reportat de erori contabile se
prezintă distinct în situația modificărilor capitalului propriu.
Un model de situație a modificărilor capitalului propriu îl prezentăm în Anexa.

Anexa nr.1
Model Situaţia modificărilor capitalului propriu
Sold la sfârşitul exerciţiului financiar

Reduceri
Creşteri
Sold la începutul exerciţiului
Denumirea elementului
Total, din care
Total, din care

Prin transfer
Prin transfer
financiar
A l 2 3 4 5 6
I.CAPITAL
1.Capital subscris varsat (ct.1012)
2.Capital subscris nevarsat (ct.1011)
3.Patrimoniul regiei (ct.1015)
4.Patrimoniul institutelor nationale de cercetare-

dezvoltare (ct.1018)
5.Alte elemente de capitaluri proprii (ct.1031)
II.PRIME DE CAPITAL (ct.104)
III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105)
IV.REZERVE LEGALE (ct.1061)
Acţiuni proprii (ct.109)
Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii

(ct.141)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii
(ct.149)
V.PPROFITUL SAU PIERDEREA Sold C
REPORTAT(A)
Sold D
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA Sold C

EXERCITIULUI FINANCIAR
Sold D
Repartizarea profitului
CAPITALURI PROPRII-TOTAL
Patrimoniul public (ct.1061)
Patrimoniul privat (ct.1017)
Sursa: www.finante.ro
mijlocii.
Bibliografie
Tema 14. Note explicative la situaţiile financiare anuale

compun din:
1)bilanț;
O componentă a situatiilor financiare care vine cu elemente informative suplimentare o
reprezintă notele explicative la situațiile financiare anuale.
Notele explicative trebuie:
16
a)să prezinte informații despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii
situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile folosite;
b)să ofere informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț, contul de profit și
pierdere și, după caz, în situația modificărilor capitalurilor proprii și/sau situația fluxurilor
de numerar, dar sunt relevante pentru întelegerea oricărora dintre acestea.
Trebuie să se mentioneze, totodată, dacă situațiile financiare anuale au fost întocmite
în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și com-
pletările ulterioare, și cu prevederile cuprinse în aceste reglementări.
Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de câtă ori
este necesar, pentru buna lor înțelegere:
a)denumirea entității care face raportarea;
b)faptul că situațiile financiare anuale sunt proprii acesteia, și nu grupului;
c)data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare anuale;
d)moneda în care sunt întocmite situaâiile financiare anuale;
e)exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, lei).
Notele explicative la bilanț și la contul de profit si pierdere, prezentate în conformitate
cu prezentul capitol, respectă ordinea în care sunt prezentate elementele în bilant și în contul
de profit și pierdere.
Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din
situațiile financiare anuale trebuie să existe informații aferente în notele explicative.
Ordinul la care facem referire prevede și conținutul notelor explicative la situațiile
financiare anuale pentru toate entitățile.
În notele explicative la situațiile financiare, toate entitățile prezintă, în plus informatii
referitoare la următoarele17:
a)politicile contabile adoptate, inclusiv: a1)bazele de evaluare aplicate diferitelor
elemente; a2)conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile prevăzute;
a3)orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptate;
b)dacă imobilizarile corporale sunt evaluate la valori reevaluate, un tabel care să
prezinte: b1)mișcările rezervei din reevaluare în cursul exercitiului financiar, cu o explicație
a tratamentului fiscal al elementelor pe care le contine; b2)valoarea contabilă care ar fi fost
recunoscută în bilanț dacă imobilizarile corporale nu ar fi fost reevaluate;
17
OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările
ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 bis/2009;
c)atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă: c1)ipotezele
semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au
fost determinate în conformitate cu prevederile exprese din ordin; c2)pentru fiecare categorie
de instrumente financiare, valoarea justă, modificarile de valoare incluse direct în contul de
profit și pierdere, precum și modificarile incluse în rezervele de valoare justă; c3)pentru fiecare
clasă de instrumente financiare derivate, informații despre aria și natura instrumentelor,
inclusiv termenii și conditiile semnificative care pot afecta valoarea, calendarul și certitudinea
fluxurilor viitoare de numerar; c4)un tabel care să prezinte miscările recunoscute direct în
capitalurile proprii, în cursul exercițiului financiar;
d)valoarea totală a oricaror angajamente financiare, garanții sau active și datorii
contingente neincluse în bilanț, indicând natura și forma oricărei garanții reale care a fost
acordată; separat de acestea, sunt prezentate orice angajamente privind pensiile și entitățile
afiliate sau asociate;
e)suma avansurilor și creditelor acordate membrilor organelor de administratie, de
conducere și de supraveghere, cu indicarea ratelor dobânzii, a principalelor condiții și a oricăror
sume restituite, amortizate sau la care s-a renunțat, precum și a angajamentelor asumate în
numele acestora sub forma garanțiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
f)cuantumul și natura elementelor individuale de venituri sau de cheltuieli care au o
mărime sau o incidență excepțională;
g)sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani,
precum și valoarea totală a datoriilor entitatii acoperite cu garanții reale depuse de aceasta, cu
indicarea naturii și formei garanțiilor;
h)numărul mediu de angajați în cursul exercițiului financiar.

mijlocii.
Bibliografie
18
Plan de conturi cf. OMFP 1802/2014 actualizat 2018 - Editia de buzunar
Clasa 1 - Conturi de capitaluri, provizioane, 1621. Credite bancare pe termen lung (P) 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor,
împrumuturi şi datorii 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la mărcilor comerciale,
asimilate scadenţă (P) drepturilor şi activelor similare (P)
10. Capital şi rezerve 1623. Credite externe guvernamentale (P) 2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare şi
101. Capital 1624. Credite bancare externe garantate de stat (P) evaluare a resurselor
1011. Capital subscris nevărsat (P) 1625. Credite bancare externe garantate de bănci (P) minerale (P)
1012. Capital subscris vărsat (P) 1626. Credite de la trezoreria statului (P) 2807. Amortizarea fondului comercial (P)
1015. Patrimoniul regiei (P) 1627. Credite bancare interne garantate de stat (P) 2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)
1016. Patrimoniul public (P) 166. Datorii care privesc imobilizările financiare 281. Amortizări privind imobilizările corporale
1017. Patrimoniul privat (P) 1661. Datorii faţă de entităţile afiliate (P) 2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P)
1018. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare- 1663. Datorii faţă de entităţile asociate şi entităţile 2812. Amortizarea construcţiilor (P)
dezvoltare(P) controlate în comun (P) 2813. Amortizarea instalaţiilor şi mijloacelor de transport
103. Alte elemente de capitaluri proprii 167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P) (P)
1031.Beneficii acordate angajaţilor sub forma 168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor 2814. Amortizarea altor imobilizări corporale (P)
instrumentelor de capitaluri proprii P asimilate 2815. Amortizarea investiţiilor imobiliare (P)
1033.Diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă 1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de 2816. Amortizarea activelor corporale de explorare şi
într-o entitate străină obligaţiuni (P) evaluare a resurselor
(A/P) 1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen minerale (P)
1038. Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor lung (P) 2817. Amortizarea activelor biologice productive (P)
financiare disponibile în 1685. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate
vederea vânzării şi alte elemente de capitaluri proprii (P) 29. Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de
(A/P) 1686. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile valoare a
104. Prime de capital asociate şi entităţile controlate imobilizărilor
1041. Prime de emisiune (P) în comun (P) 290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
1042. Prime de fuziune/divizare (P) 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii necorporale
1043. Prime de aport (P) asimilate (P) 2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de
1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni (P) 169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor dezvoltare (P)
105. Rezerve din reevaluare (P) datorii 2905.Ajustări pentru deprecierea
106. Rezerve 1691. Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A) concesiunilor,brevetelor,licenţelor,mărcilor
1061. Rezerve legale (P) 1692. Prime privind rambursarea altor datorii (A) comerciale,drepturilor şi activelor similare (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P) 2906. Ajustări pentru deprecierea activelor necorporale
1068. Alte rezerve (P) Clasa 2 - Conturi de imobilizări de explorare şi evaluare a
107. Diferenţe de curs valutar din conversie (A/P) 20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE resurselor minerale (P)
108. Interese care nu controlează 201. Cheltuieli de constituire (A) 2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări
1081. Interese care nu controlează - rezultatul 203. Cheltuieli de dezvoltare (A) necorporale (P)
exerciţiului financiar (A/P) 205.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, 291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
1082. Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii drepturi şi active similare(A) 2911.Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi
(A/P) 206. Active necorporale de explorare şi evaluare a amenajărilor de terenuri (P)
109. Acţiuni proprii resurselor minerale (A) 2912. Ajustări pentru deprecierea construcţiilor (P)
1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A) 207. Fond comercial 2913. Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor şi
1092. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung (A) 2071. Fond comercial pozitiv (A) mijloacelor de transport (P)
1095. Acţiuni proprii reprezentând titluri deţinute de 2075. Fond comercial negativ (P) 2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări
societatea absorbită la 208. Alte imobilizări necorporale (A) corporale (P)
societatea absorbantă (A) 2915. Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare
21. Imobilizări corporale (P)
11. Rezultatul reportat 211. Terenuri şi amenajări de terenuri (A) 2916. Ajustări pentru deprecierea activelor corporale de
117. Rezultatul reportat 2111. Terenuri explorare şi evaluare a
1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul 2112. Amenajări de terenuri resurselor minerale (P)
nerepartizat sau pierderea 212. Construcţii (A) 2917. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice
neacoperită (A/P) 213. Instalaţii tehnice şi mijloace de transport productive (P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru 2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi 293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de
prima dată a IAS, mai instalaţii de lucru) (A) execuţie
puţin IAS 29 (A/P) 2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
1173. Rezultatul reportat provenit din modificările (A) în curs de execuţie (P)
politicilor contabile (A/P) 2133. Mijloace de transport (A) 2935. Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare în
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor 214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de curs de execuţie (P)
contabile (A/P) protecţie a valorilor umane şi 296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat materiale şi alte active corporale (A) financiare
din rezerve din 215. Investiţii imobiliare (A) 2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor
reevaluare (P) 216. Active corporale de explorare şi evaluare a deţinute la entităţile afiliate
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la resurselor minerale (A) (P)
aplicarea reglementărilor 217. Active biologice productive (A) 2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor
contabile conforme cu directivele europene (A/P) deţinute la entităţi asociate
22. Imobilizări corporale în curs de aprovizionare şi entităţi controlate în comun (P)
12.Rezultatul exerciţiului financiar 223. Instalaţii tehnice şi mijloace de transport în curs de 2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri
121. Profit sau pierdere (A/P) aprovizionare (A) imobilizate (P)
129. Repartizarea profitului (A) 224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de 2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor de
protecţie a valorilor umane şi încasat de la entităţile
14. Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare afiliate (P)
răscumpărarea, vânzarea, (A) 2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor 227. Active biologice productive în curs de aprovizionare faţă de entităţile asociate
de capitaluri (A) şi entităţile controlate în comun (P)
proprii 2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a
141. Câştiguri legate de vânzarea sau anularea 23. Imobilizări în curs împrumuturilor acordate pe termen
instrumentelor de 231. Imobilizări corporale în curs de execuţie (A) lung (P)
capitaluri proprii 235. Investiţii imobiliare în curs de execuţie (A) 2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe
1411. Câştiguri legate de vânzarea instrumentelor de imobilizate (P)
capitaluri proprii (P) 26. Imobilizări financiare
1412. Câştiguri legate de anularea instrumentelor de 261. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A) Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în curs de
capitaluri proprii (P) 262. Acţiuni deţinute la entităţi asociate (A) execuţie
149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, 263. Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun (A) 30. Stocuri de materii prime şi materiale
vânzarea, cedarea cu titlu gratuit 264. Titluri puse în echivalenţă (A) 301. Materii prime (A)
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 265. Alte titluri imobilizate (A) 302. Materiale consumabile
1491. Pierderi rezultate din vânzarea instrumentelor de 266. Certificate verzi amânate (A) 3021. Materiale auxiliare (A)
capitaluri proprii (A) 267. Creanţe imobilizate 3022. Combustibili (A)
1495. Pierderi rezultate din reorganizări, care sunt 2671. Sume de încasat de la entităţile afiliate (A) 3023. Materiale pentru ambalat (A)
determinate de anularea 2672. Dobânda aferentă sumelor de încasat de la 3024. Piese de schimb (A)
titlurilor deţinute (A) entităţile afiliate (A) 3025. Seminţe şi materiale de plantat (A)
1498. Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri 2673. Creanţe faţă de entităţile asociate şi entităţile 3026. Furaje (A)
proprii (A) controlate în comun(A) 3028. Alte materiale consumabile (A)
2674. Dobânda aferentă creanţelor faţă de entităţile 303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
15. Provizioane asociate şi entităţile 308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P)
151. Provizioane controlate în comun (A)
1511. Provizioane pentru litigii (P) 2675. Împrumuturi acordate pe termen lung (A) 32. Stocuri în curs de aprovizionare
1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P) 2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe 321. Materii prime în curs de aprovizionare (A)
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări termen lung (A) 322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A)
corporale şi alte acţiuni similare 2677. Obligaţiuni achiziţionate cu ocazia emisiunilor 323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de
legate de acestea (P) efectuate de terţi(A) aprovizionare (A)
1514. Provizioane pentru restructurare (P) 2678. Alte creanţe imobilizate (A) 326. Active biologice de natura stocurilor în curs de
1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P) 2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate (A) aprovizionare (A)
1516. Provizioane pentru impozite (P) 269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A)
1517. Provizioane pentru terminarea contractului de 2691. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la 328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A)
muncă (P) entităţile afiliate(P)
1518. Alte provizioane (P) 2692. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la 33. Producţie în curs de execuţie
entităţi asociate (P) 331. Produse în curs de execuţie (A)
16. Împrumuturi şi datorii asimilate 2693. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la 332. Servicii în curs de execuţie (A)
161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni entităţi controlate în
1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni comun (P) 34. PRODUSE
garantate de stat (P) 2695. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări 341. Semifabricate (A)
1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni financiare (P) 345. Produse finite (A)
garantate de bănci (P) 346. Produse reziduale (A)
1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni 28. Amortizări privind imobilizările 347. Produse agricole (A)
garantate de stat (P) 280. Amortizări privind imobilizările necorporale 348. Diferenţe de preţ la produse (A/P)
1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P) 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
162. Credite bancare pe termen lung 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P) 35. STOCURI AFLATE LA TERŢI
WWW.CONTZILLA.RO 1
351. Materii şi materiale aflate la terţi (A) 44. Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi 5194. Credite externe garantate de stat (P)
354. Produse aflate la terţi (A) asimilate 5195. Credite externe garantate de bănci (P)
356. Active biologice de natura stocurilor aflate la terţi 441. Impozitul pe profit/venit 5196. Credite de la Trezoreria Statului (P)
(A) 4411. Impozitul pe profit (P) 5197. Credite interne garantate de stat (P)
357. Mărfuri aflate la terţi (A) 4418. Impozitul pe venit (P) 5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen
358. Ambalaje aflate la terţi (A) 442. Taxa pe valoarea adăugată scurt (P)
36. Active biologice de natura stocurilor 4423. TVA de plată (P)
361. Active biologice de natura stocurilor (A) 4424. TVA de recuperat (A) 53. Casa
368. Diferenţe de preţ la active biologice de natura 4426. TVA deductibilă (A) 531. Casa
stocurilor (A/P) 4427. TVA colectată (P) 5311. Casa în lei (A)
4428. TVA neexigibilă (A/P) 5314. Casa în valută (A)
37. MĂRFURI 444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P) 532. Alte valori
371. Mărfuri (A) 445. Subvenţii 5321. Timbre fiscale şi poştale (A)
378. Diferenţe de preţ la mărfuri (A/P) 4451. Subvenţii guvernamentale (A) 5322. Bilete de tratament şi odihnă (A)
4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de 5323. Tichete şi bilete de călătorie (A)
38. Ambalaje subvenţii (A) 5328. Alte valori (A)
381. Ambalaje (A) 4458. Alte sume primite cu caracter de subvenţii (A)
388. Diferenţe de preţ la ambalaje (A/P) 446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (P) 54. Acreditive
447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (P) 541. Acreditive
39. Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi 448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 5411. Acreditive în lei (A)
producţiei în curs de 4481. Alte datorii faţă de bugetul statului (P) 5414. Acreditive în valută (A)
execuţie 4482. Alte creanţe privind bugetul statului (A) 542. Avansuri de trezorerie (A)
391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustări pentru deprecierea materialelor 45. Grup şi acţionari/asociaţi 58. Viramente interne
3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor 451. Decontări între entităţile afiliate 581. Viramente interne (A/P)
consumabile (P) 4511. Decontări între entităţile afiliate (A/P)
3922.Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura 4518. Dobânzi aferente decontărilor între entităţile 59. Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor
obiectelor de inventar(P) afiliate (A/P) de
393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de 453. Decontări cu entităţile asociate şi entităţile trezorerie
execuţie (P) controlate în comun 591.Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor
394. Ajustări pentru deprecierea produselor 4531. Decontări cu entităţile asociate şi entităţile deţinute la entităţile afiliate
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P) controlate (P)
3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P) 4538. Dobânzi aferente decontărilor cu entităţile asociate 595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale şi entităţile controlate în emise si răscumpărate
(P) comun (A/P) (P)
3947. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole (P) 455. Sume datorate acţionarilor/asociaţilor 596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor
395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 4551. Acţionari/Asociaţi - conturi curente (P) (P)
3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi 4558. Acţionari/Asociaţi - dobânzi la conturi curente (P) 598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii
materialelor aflate la terţi (P) 3952. 456. Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul pe termen scurt şi
Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate laterţi (A/P) creanţe asimilate (P)
(P) 457. Dividende de plată (P)
3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate 458. Decontări din operaţiuni în participaţie Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
la terţi (P) 4581. Decontări din operaţiuni în participaţie - pasiv (P) 60. Cheltuieli privind stocurile
3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 4582. Decontări din operaţiuni în participaţie - activ (A) 601. Cheltuieli cu materiile prime
aflate la terţi (P) 602. Cheltuieli cu materialele consumabile
3955. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole 46. Debitori şi creditori diverşi 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
aflate la terţi (P) 461. Debitori diverşi (A) 6022. Cheltuieli privind combustibilii
3956. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de 462. Creditori diverşi (P) 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
natura stocurilor aflate la 466. Decontări din operațiuni de fiducie 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
terţi (P) 4661. Datorii din operațiuni de fiducie (P) 6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de
3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi 4662. Creanțe din operațiuni de fiducie (A) plantat
(P) 6026. Cheltuieli privind furajele
3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la 47. Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
terţi (P) 471. Cheltuieli înregistrate în avans (A) 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
396. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de 472. Venituri înregistrate în avans (P) inventar
natura stocurilor (P) 473. Decontări din operaţiuni în curs de clarificare (A/P) 604. Cheltuieli privind materialele nestocate
397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P) 475. Subvenţii pentru investiţii 605. Cheltuieli privind energia şi apa
398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P) 4751. Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (P) 606. Cheltuieli privind activele biologice de natura
4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de stocurilor
Clasa 4 - Conturi de terţi subvenţii pentru investiţii 607. Cheltuieli privind mărfurile
40. Furnizori şi conturi asimilate (P) 608. Cheltuieli privind ambalajele
401. Furnizori (P) 4753. Donaţii pentru investiţii (P) 609. Reduceri comerciale primite
403. Efecte de plătit (P) 4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)
404. Furnizori de imobilizări (P) 4758. Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru 61.Cheltuieli cu serviciile executate de terţi
405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P) investiţii (P) 611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
408. Furnizori - facturi nesosite (P) 478. Venituri în avans aferente activelor primite prin 612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi
409. Furnizori - debitori transfer de la clienţi (P) chiriile
4091.Furnizori -debitori pentru cumpărări de bunuri de 613. Cheltuieli cu primele de asigurare
natura stocurilor(A) 48. Decontări în cadrul unităţii 614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările
4092. Furnizori - debitori pentru prestări de servicii (A) 481. Decontări între unitate şi subunităţi (A/P) 615. Cheltuieli cu pregătirea personalului
4093. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A) 482. Decontări între subunităţi (A/P)
4094. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
(A) 49. Ajustări pentru deprecierea creanţelor 621. Cheltuieli cu colaboratorii
491. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi (P) 622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
41. Clienţi şi conturi asimilate 495. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări în 623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
411. Clienţi cadrul grupului şi cu 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
4111. Clienţi (A) acţionarii/asociaţii (P) 625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
4118. Clienţi incerţi sau în litigiu (A) 496. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori 626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
413. Efecte de primit de la clienţi (A) diverşi (P) 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
418. Clienţi - facturi de întocmit (A) 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
419. Clienţi - creditori (P) Clasa 5 - Conturi de trezorerie
50. Investiţii pe termen scurt 63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
42. Personal şi conturi asimilate 501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A) asimilate
421. Personal - salarii datorate (P) 505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A) 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
423. Personal - ajutoare materiale datorate (P) 506. Obligaţiuni (A) asimilate
424. Prime reprezentând participarea personalului la 507. Certificate verzi primite (A)
profit (P) 508. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 64. Cheltuieli cu personalul
425. Avansuri acordate personalului (A) 5081. Alte titluri de plasament (A) 641. Cheltuieli cu salariile personalului
426. Drepturi de personal neridicate (P) 5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament (A) 642. Cheltuieli cu avantajele în natură şi tichetele
427. Reţineri din salarii datorate terţilor (P) 509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen acordate
428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul scurt salariaţilor
4281. Alte datorii în legătură cu personalul (P) 5091. Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la 6421. Cheltuieli cu avantajele în natură acordate
4282. Alte creanţe în legătură cu personalul (A) entităţile afiliate (P) salariaţilor
5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe 6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salariaţilor
43. Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi termen scurt (P) 643. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de
asimilate capitaluri proprii
431. Asigurări sociale 51. Conturi la bănci 644. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea
4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P) 511. Valori de încasat personalului la
4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale (P) 5112. Cecuri de încasat (A) profit
4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale 5113. Efecte de încasat (A) 645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
de sănătate (P) 5114. Efecte remise spre scontare (A) 6451. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările
4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de 512. Conturi curente la bănci sociale
sănătate (P) 5121. Conturi la bănci în lei (A) 6452. Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul
4315. Contribuția de asigurări sociale (P) 5124. Conturi la bănci în valută (A) de şomaj
4316. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (P) 5125. Sume în curs de decontare (A) 6453. Cheltuieli privind contribuţia angajatorului pentru
4318. 5126. Conturi la bănci în lei - TVA defalcat (A) asigurările sociale de
Alte contribuții pentru asigurările sociale de sănătate 5127. Conturi la bănci în valută - TVA defalcat (A) sănătate
437. Ajutor de şomaj 518. Dobânzi 6455. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările
4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P) 5186. Dobânzi de plătit (P) de viaţă
4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P) 5187. Dobânzi de încasat (A) 6456. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la fondurile de
438. Alte datorii şi creanţe sociale 519. Credite bancare pe termen scurt pensii facultative
4381. Alte datorii sociale (P) 5191. Credite bancare pe termen scurt (P) 6457. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la primele de
4382. Alte creanţe sociale (A) 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la asigurare voluntară de
scadenţă (P) sănătate
5193. Credite externe guvernamentale (P) 6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
WWW.CONTZILLA.RO 2
646. 7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata 902. Decontări interne privind producţia obţinută
Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă personalului 903. Decontări interne privind diferenţele de preţ
7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru
65. Alte cheltuieli de exploatare asigurări şi protecţie socială 92. Conturi de calculaţie
651. Cheltuieli din operațiuni de fiducie 7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte 921. Cheltuielile activităţii de bază
6511. Cheltuieli ocazionate de constituirea fiduciei cheltuieli de exploatare 922. Cheltuielile activităţilor auxiliare
6512. Cheltuieli din derularea operațiunilor de fiducie 7417. Venituri din subvenţii de exploatare în caz de 923. Cheltuieli indirecte de producţie
6513. Cheltuieli din lichidarea operațiunilor de fiducie calamităţi şi alte evenimente 924. Cheltuieli generale de administraţie
652. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător similare 925. Cheltuieli de desfacere
654. Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru
655. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale dobânda datorată 93.Costul producţiei
658. Alte cheltuieli de exploatare 7419. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor 931. Costul producţiei obţinute
6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi venituri 933. Costul producţiei în curs de execuţie
6582. Donaţii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni 75. Alte venituri din exploatare
de capital 751. Venituri din operațiuni de fiducie
6584. Cheltuieli cu sumele sau bunurile acordate ca 7511. Venituri ocazionate de constituirea fiduciei
sponsorizări 7512. Venituri din derularea operațiunilor de fiducie
6586. Cheltuieli reprezentând transferuri şi contribuţii 7513. Venituri din lichidarea operațiunilor de fiducie.
datorate în baza unor acte 754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
normative speciale 755. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale
6587. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente 758. Alte venituri din exploatare
similare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
6588. Alte cheltuieli de exploatare 7582. Venituri din donaţii primite
7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de
66. Cheltuieli financiare capital
663. Pierderi din creanţe legate de participaţii 7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii
664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 7586.
6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate Venituri reprezentând transferuri cuvenite în baza unor ac
6642. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate te normative speciale
665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar monetare 7588. Alte venituri din exploatare
exprimate în valută
6652. Diferenţe nefavorabile de curs valutar din 76. Venituri financiare
evaluarea elementelor monetare 761. Venituri din imobilizări financiare
care fac parte din investiţia netă intr-o entitate străină 7611. Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate
666. Cheltuieli privind dobânzile 7612. Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate
667. Cheltuieli privind sconturile acordate 7613. Venituri din acţiuni deţinute la entităţi controlate în
668. Alte cheltuieli financiare comun
7615. Venituri din alte imobilizări financiare
68. Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi 762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
ajustările pentru 764. Venituri din investiţii financiare cedate
depreciere sau pierdere de valoare 7641. Venituri din imobilizări financiare cedate
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, 7642. Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate
provizioanele şi ajustările pentru 765. Venituri din diferenţe de curs valutar
depreciere 7651. Diferenţe favorabile de curs valutar legate de
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea elementele monetare
imobilizărilor exprimate în valută
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 7652. Diferenţe favorabile de curs valutar din evaluarea
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru elementelor monetare
deprecierea imobilizărilor care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru 766. Venituri din dobânzi
deprecierea activelor 767. Venituri din sconturi obţinute
circulante 768. Alte venituri financiare
6817. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru
deprecierea fondului 78. Venituri din provizioane, amortizări și ajustări
comercial pentru depreciere sau pierdere de valoare
686. Cheltuieli financiare privind amortizările, 781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere
provizioanele şi ajustările pentru privind activitatea de
pierdere de valoare exploatare
6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor 7812. Venituri din provizioane
6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea
pierderea de valoare a imobilizărilor
imobilizărilor financiare 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor
6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru circulante
pierderea de valoare a activelor 7815. Venituri din fondul comercial negativ
Circulante 786. Venituri financiare din amortizări și ajustări pentru
6865. Cheltuieli financiare privind amortizarea pierdere de valoare
diferențelor aferente titlurilor de stat 7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor valoare a imobilizărilor
de rambursare a financiare
obligaţiunilor şi a altor datorii 7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de
valoare a activelor
69. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite Circulante
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 7865.
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite Venituri financiare din amortizarea diferențelor aferente ti
care nu apar în elementele tlurilor de stat
de mai sus
Clasa 8 - conturi speciale
Clasa 7 - Conturi de venituri 80. Conturi în afara bilanţului
70. Cifra de afaceri netă 801. Angajamente acordate
701. Venituri din vânzarea produselor finite, produselor 8011. Giruri şi garanţii acordate
agricole şi a activelor 8018. Alte angajamente acordate
biologice de natura stocurilor 802. Angajamente primite
7015. Venituri din vânzarea produselor finite 8021. Giruri şi garanţii primite
7017. Venituri din vânzarea produselor agricole 8028. Alte angajamente primite
7018. Venituri din vânzarea activelor biologice de natura 803. Alte conturi în afara bilanţului
stocurilor 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor reparare
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie
704. Venituri din servicii prestate 8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
705. Venituri din studii şi cercetări 8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în
706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii folosinţă
707. Venituri din vânzarea mărfurilor 8036. Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii
708. Venituri din activităţi diverse asimilate
709. Reduceri comerciale acordate 8037. Efecte scontate neajunse la scadenţă
8038. Bunuri primite în administrare, concesiune, cu
71. Venituri aferente costului producţiei în curs de chirie și alte bunuri similare
execuţie 8039. Alte valori în afara bilanţului
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 805. Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor
712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de contracte asimilate,
execuţie neajunse la scadenţă
8051. Dobânzi de plătit
72. Venituri din producţia de imobilizări 8052. Dobânzi de încasat
721. Venituri din producţia de imobilizări necorporale 806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră
722. Venituri din producţia de imobilizări corporale 807. Active contingente
725. Venituri din producţia de investiţii imobiliare 808. Datorii contingente
809. Creanţe preluate prin cesionare
74. Venituri din subvenţii de exploatare
741. Venituri din subvenţii de exploatare 89. Bilanţ
7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei 891. Bilanţ de deschidere
de afaceri 892. Bilanţ de închidere
7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii
prime şi materiale Clasa 9 - conturi de gestiune
7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte 90. Decontări interne
cheltuieli externe 901. Decontări interne privind cheltuielile
WWW.CONTZILLA.RO 3

Limbă

2 ContabilitateFinanciara ResurseInvatare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

2 ContabilitateFinanciara ResurseInvatare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Tema 1.

Rolul şi importanţa contabilităţii financiare

Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, contabilitatea este o activitate

Utilizatorii informaţiei contabile

Conform legii, contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională, dar

Concepte şi termeni de reţinut

Contabilitate financiară este considerată ca fiind o activitate specializată care îşi

Contabilitatea managerială(contabilitatea de gestiune) a evoluat continuu,

Tema 4. Contabilitatea activelor imobilizate8

 Contabilitatea operaţiilor privind intrările de active imobilizate

La nivelul unei întreprinderi societare intrarea imobilizărilor necorporale şi corporale se

Tema 5. Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie

Stocurile sunt active circulante:

Sistemul de conturi al activelor circulante

În contabilitatea instituţiilor publice, activele circulante sunt evidenţiate cu ajutorul

Organizarea contabilităţii stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din Grupa 30

Tema 6. Contabilitatea terţilor

Delimitări şi structuri privind decontările cu terţii

 Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu furnizorii

Datoriile comerciale create în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionările

 Evaluare privind elementele de trezorerie

1. Evaluarea investiţiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasa-ment) are în

 Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate

Prin intermediul conturilor de la bănci sunt delimitate şi înregistrate valorile de încasat,

d) plăţi din conturile bancare, pe baza documentelor justificative şi a extraselor:

Tema 8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor13

 Structuri în contabilitatea financiară privind cheltuielile şi veniturile

Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la bază

Clasa 6 - Conturi de cheltuieli

Conturile de venituri se regăsesc în clasa 7, care cuprinde grupe de conturi formate

Tema 9. Inventarierea patrimoniului

confirmate decât prin inventariere;

-- cu ocazia desfiinţării unitatii, comasării a 2 sau divizarii;

Tema 10. Situaţii financiare anuale

Tema 11. Bilanţ contabil

Tema 12. Contul de profit şi pierdere

Potrivit OMFP 1802/201415 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind

Tema 13. Situaţia modificărilor capitalului propriu

Un model de situație a modificărilor capitalului propriu îl prezentăm în Anexa.

Sold la sfârşitul exerciţiului financiar

Total, din care

Total, din care

1.Capital subscris varsat (ct.1012)

2.Capital subscris nevarsat (ct.1011)

3.Patrimoniul regiei (ct.1015)

4.Patrimoniul institutelor nationale de cercetare-

II.PRIME DE CAPITAL (ct.104)

III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105)

IV.REZERVE LEGALE (ct.1061)

Acţiuni proprii (ct.109)

Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii

VI.PROFITUL SAU PIERDEREA Sold C

Tema 14. Note explicative la situaţiile financiare anuale

Potrivit OMFP 1802/201418 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind

S-ar putea să vă placă și