SUBIECTUL I & SUBIECTUL al II-lea

PROIECT DIDACTIC

Clasa: a III-a
Aria curriculara: Limba si comunicare
Obiectul: Limba si literatura romana
Subiectul: „Amintiri din copilarie”, dupa Ion Creangă
Tipul lecţiei: consolidare a cunostintelor
Conţinuturile învăţării:
-exprimarea acordului sau a dezacordului.....

Obiective de referinta:
La sfarsitul lectiei, elevii trebuie
1.1. sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat;
2.3. să redea prin cuvinte proprii continutul unui fragment dintr-un text citit sau dintr-un mesaj audiat;
2.5. să desprinda informatii esentiale dintr-un text citit;
4.2 sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de intrebari.

Obiective operationale:

- să citească corect, expresiv, conştient textul din manual;

- să răspundă formuleze intrebari/ raspunsuri, referitoare la conţinutul de idei al textului;
- să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit;
- sa povesteasca textul citit;
- să perceapă sensul global al lecturii;
-să desprindă însuşiri ale personajelor prezentate în text;
- să argumenteze o părere personală;
- să rezolve sarcinile din fişele de lucru individuale sau ale grupei;
- să scrie lizibil şi îngrijit pe caiete şi pe tablă, în ritm propriu;
- să manifeste interes pentru participarea la lecţie şi dorinţă de afirmare.

Strategii didactice:

 Metode şi procedee: observația, conversaţia, explicatia, exercitiul, jocul didactic;

 Mijloace didactic: manualul, fişe de lucru, expunere imagini videoproiector.
 Forme de organizare: frontal, pe grupe
 Durata: 50 minute.
 Locul de desfăşurare: sala de clasă.

DEMERSUL DIDACTIC

1. Moment organizatoric
Pregătirea materialului didactic necesar pentru lecţia de limba si literatura romana.
2. Verificarea temei
Verific cantitativ si calitativ tema prin citirea orală de către elevi.
3. Captarea atentiei
 Prezint elevilor imagini din cateva povesti scrise de Ion Creanga: “Ursul pacalit de vulpe”, “Fata
babei si fata mosului”, “Punguta cu doi bani” (videoproiector) si port un scurt dialog cu ei referitor la
personajele personajele pozitive/ negative.
4. Reactualizarea cunostintelor
Elevii completeaza fisa: “harta lecturii” cu informatii studiate in orele anterioare si formuleaza
intrebari conform metodei “Explozia strelara”.

HARTA TEXTULUI

Cine este autorul?

_______________
_______________
_______________ Cum l-a pedepsit
Personajele: _______________ mama lui Nică?
_______________________
_______________________ ____________ _______________
_______________________
_______________________ _______________
_______________
_______________
____________

Amintiri din
copilarie

Unde fuge baiatul?

__________________
Ce il roaga mama pe Nică? __________________
__________________
 ______________________
___________________.
Se verifica frontal corectitudinea raspunsurilor scrise pe harta lecturii si se citesc intrebarile.
5. Anuntarea temei si a obiectivelor
Anunţ elevii asupra activitatii ce urmeaza a fi desfasurata: vom lucra exercitii pentru intelegerea
textului „ Amintiri din copilarie” dupa Ion Creanga, a mesajului transmis de autorul textului şi vor exprima
propriile opinii în legătură cu faptele, atitudinea personajelor. Îndemn elevii să colaboreze, să-şi confrunte
opiniile personale cu cele ale colegilor, să respecte opiniile celorlalţi.
6. Dirijarea invatarii
Cer elevilor să citească textul „Amintiri din copilarie” în şoaptă, selectiv, pe roluri pentru a evidenţia
comportamentul lui Nică şi pedeapsa pe care a primit-o.
Voi solicita eleviilor să-şi exprime părerea în legătură cu acest comportament, respectiv cu modul
cum îl pedepseşte mama sau l-ar fi pedepsit altfel.
 Activitate pe grupe:
În funcţie de părerea elevilor, se vor grupa în „apărătorii”, respectiv „acuzatorii” şi vor completa
fişa „cadranelor”.
Cele două grupe completează fişa „cadranelor” pregătindu-şi argumente pentru poziţia aleasă.

FIŞĂ „CADRANELE”

Sunteţi de acord cu comportamentul lui Nică? Sunteţi de acord cu pedeapsa mamei?

Ce pedeapsă i-ai da tu lui Nică? Scrie câteva argumente pentru a-l apăra
sau acuza pe Nică?

7. Asigurarea feed-back-ului
Solicit elevilor să joace „lupta replicilor”.
Un elev al grupei aduce un argument, iar cealaltă grupă un contraargument pentru a-şi susţine poziţia
de „apărători”, respectiv „acuzatori”.
8. Incheierea lectiei
Se fac aprecieri asupra modului de participare a elevilor la activitate, se acordă calificative şi se dă
tema pentru acasă.

Prezentaţi, în trei-patru pagini, specificul demersului educaţional desfăşurat în vederea realizării

obiectivului de referinţă precizat în secvenţa dată, având în vedere următoarele:
- descrierea modului de organizare a procesului instructiv-educativ pentru secvenţa dată, prin utilizarea a
două metode de instruire:

Obiectivul de referinta 2.3.-sa redea prin cuvinte......,in cadrul lectiei de consolidare a cunoştinţelor,
subiectul: Amintiri din copilarie, dupa Ion Creanga (fragment) se poate realiza prin metoda conversatiei,
jocul didactic si metoda explicatiei.
Metoda conversatiei este in mod traditional o metoda centrata pe activitatea profesorului, dar prin
optimizare/modernizare actiunea poate fi centrata pe elev. Ea reprezinta o modalitate aparte de invatare prin
descoperire. Specificul ei rezulta din faptul ca atunci cand recurge la aceasta tehnica interogativa, profesorul
instruieste nu prin „a transmite” sau „a prezenta”noi cunostinte, ci efectuand o activitate comuna de gandire
cu elevii sai, pe care ii determina la un efort personal de cautare,de investigatie intreprinsa in sfera
informatiilor existente deja in mintea lor si de descoperire,pe baza valorificarii propriei experiente de
cunoastere, a unor noi adevaruri. Elevii sunt condusi pas cu pas la „descoperirea” fiecarui element in parte,
prin intermediul unei succesiuni de intrebari limitate, care nu admit decat raspunsuri partiale si o intelegere
fragmentara.
Am ales metoda conversatiei euristice deoarece prin intermediul acestei metode se poate realiza
obiectivul de referinta 2.3.....
In cadrul lectiei de consolidare a cunostintelor, “Amintiri din copilarie”, dupa Ion Creanga
(fragment), secventa lectiei: reactualizarea unostintelor, prin intermediul conversatiei euristice am adresat
intrebari legate de textul citit in ora anterioara. .....
In cadrul conversației euristice toți elevii sunt implicați în aceeași măsură, fiecăruia venindu-i rândul
să-și exprime părerea față de atitudinea personajelor prezentate în planșe.
 Cea de-a doua metoda de invatamant folosita in cadrul lectiei de consolidare, secventa: dirijarea
invatarii, in vederea realizarii obiectivului de referinta 2.3...., este jocul didactic, exercitiul, exlicatia....
.
- menţionarea a două forme de organizare a activităţii didactice, justificând totodată şi modul în care acestea
pot favoriza realizarea obiectivului de referinţă dat;

Ca forme de organizare a activitatii didactice favorizand realizarea ob de referinta 2.3...., in cadrul

lectiei de consolidare a cunostintelor, “Amintiri din copilarie”, dupa Ion Creanga (fragment), secventa
lectiei: dirijarea invatarii am folosit aforma de organizare frontala si pe grupe,
Activitatea frontală presupune relaţia profesorului cu întreg colectivul clasei, se lucrează în acelaşi
timp cu toţi elevii angajaţi în aceeaşi activitate. Această formă de organizare asigură manifestarea rolului de
conducător al profesorului cu toate consecinţele ce decurg de aici. În esenţă, un asemenea context pedagogic
impune raportarea la nivelul mediu al clasei- nivel la care se află majoritatea elevilor din colectivul
respectiv.
Avantajul constă în faptul că, din punct de vedere intelectual, se realizează o omogenitate a
colectivului, cu care se lucrează, deci conţinutul şi metodele vor fi adecvate particularităţilor tuturor elevilor
din clasa respectivă
Dezavantaje majore:
- dificultatea cunoaşterii elevilor
- posibilitatea redusă de dezvoltare a aptitudinilor individuale şi de motivaţie
- dificultăţi de realizare a relaţiilor de colaborare între elevii cu posibilităţi/performanţe diferite
Am ales ca forma de organizare activitatea frontala, deoarece favorizeaza.....
Activitatea pe grupe: elevii fiind împărțiți în două „tabere”- “äparatorii” și “acuzatorii”
argumentand atitudinea personajului principal si alegerea facuta ajuta elevii sa gandeasca si sa accepte
diversitatea de opinii si idei, implicarea activa a elevilor in realizarea invatarii, prin confruntare de idei,
cooperarea si colaborarea.
In organizarea lectiei pe grupe, profesorul nu numai ca indruma pas cu pas activitatea elevilor, ca in
invatamantul frontal, dar ia toate masurile ca munca lor sa se desfasoare cu succes.
Prin munca pe grupe se studiaza colectivul de elevi, se formeaza anumite deprinderi de
comportament, se consolideaza cunostintele, se contureaza sentimente pozitive cum sunt: respect, ajutorare,
sacrificiu, daruire si implinire.

-prezentarea a două mijloace didactice, din punctul de vedere al eficienţei acestora în realizarea obiectivului
de referinţă dat;

Mijloacele didactice reprezinta ansamblul instrumentelor materiale naturae tehnice, selectate si

adaptate pedagogic la nivelul metodelor si a procedeelor de istruire pentru realizarea mai eficienta a
sarcinilor proiectate la nivelul activitatii instructiv-educative.
Mijloacele didactice intervin ca instrumente subordonate actiunii imprimate la nivelu metodelor de
invatamant, pe baza unui ansamblu de procedee operationale.
In cadrul lectiei de consolidare a cunoştinţelor, subiectul: “Amintiri din copilarie”, dupa Ion Creanga
(fragment) am folosit ca mijloace didactice: manualul, planse cu imagini din textul „Ämintiri din copilarie”,
dupa Ion Creanga (fragment-la scaldat), videoproiector.

-manualul: fragment “Amintiri din copilarie”, dupa Ion Creanga

-planșe cu imagini - înfățișând personaje care fac fapte bune/ rele- afișate cu ajutorul videoproiectorului
(folosite la captarea atentiei).
Prin intermediul mijloacelor didactice.....
- explicarea relaţiei obiective – conţinuturi – instrument de evaluare, în cadrul demersului didactic;

Abordarea sistemica a componentelor obiective- continuturi- instrument de evaluare, in cadrul

demersului didactic, sporeste corenta, valoarea, performanta si eficienta fiecareia in parte, cat si a intregului
proces instructiv- educativ.
Obiectivele de referință, pentru fiecare conținut în parte, trebuie alese cu mare atenție.
Pe baza obiectivelor de referință pe care le-am ales in cadrul lectiei de consolidare a cunostintelor,
textul: “Amintiri din copilarie”, dupa Ion Creanga am elaborat obiectivele operaționale, după care am stabilit
strategia potrivită pentru a îndeplini obiectivele propuse. Pentru a verifica nivelul de realizare al obiectivelor
propuse am utilizat instrumente de evaluare continuă, adecvate specificului clasei.
Pentru evaluarea continuă am folosit ca instrumente de evaluare orală, jocul “lupta replicitor”
(argumente/ contraargumente) pentru ca elevul să poată primi pe loc feed-back-ul și să fie corectat, dacă este
cazul.

- argumentarea unui punct de vedere referitor la afirmaţia potrivit căreia curriculum-ul şcolar al disciplinei
Limba şi literatura română pentru ciclul primar creează, prin ansamblul obiectivelor de referinţă,o hartă
echilibrată a ceea ce înseamnă competenţă de comunicare la această vârstă, accentuând asupra elementelor
de interacţiune în grup, de cooperare, etc.. (Programă şcolară pentru clasa a III-a – Limba şi literatura
română).

Curriculumul școlar la disciplinei Limba și literatura romana pentru ciclul primar creează, prin
ansamblul obiectivelor de referinta, o hartă echilibrată a ceea ce înseamnă competenţă de comunicare la
această vârstă, pentru că se pune accent asupra elementelor de interacţiune în grup, de cooperare, pentru
activizarea vocabularului elevilor.
Activitățile de învățare din programa de clasa a III-a pentru limba și literatura romana oferă
oportunitatea de a creea lecții interactive, bazate pe comunicarea orală, exprimarea ideilor în cuvinte proprii.
Folosirea metodelor active în procesul de predare-învăţare, democratizarea relaţiei profesor- elev şi
diversificarea surselor de informare pe care le poate folosi elevul, sunt aspecte care, reconsiderate, conduc la
realizarea unui învăţământ de calitate.
Procesul comunicării presupune receptarea şi transmiterea de mesaje între interlocutori (emiţător şi
receptor).
Feed-back-ul, ca formă de conexiune inversă, este un mecanism de reglare/autoreglare care
facilitează atât actul predării, al comunicării cunoştinţelor de către instructor, cât şi actul învăţării, al
receptării şi asimilării informaţiei de către elev întrucât cunoaşterea în cadrul procesului de învăţământ se
realizează pe fondul interacţiunilor multiple şi neunivoce dintre predare şi învăţare, dintre activitatea
instructorului şi cea a elevului.
SUBIECTUL al II-lea

Demonstraţi realizarea obiectivelor de referinţă din secvenţa dată, având în vedere următoarele:
- proiectarea a trei itemi de evaluare de tipuri diferite, câte unul pentru fiecare obiectiv dat.

3.2. Item obiectiv, de tip pereche:

-Realizați corespondența pentru caracterizarea personajului „vulpea” din povestea “Ursul păcălit de vulpe”, de
Ion Creanga:

*trasături fizice coadă stufoasă

*trăsături morale șireată
blană roșcată
nevinovată

Răspuns așteptat:
*trasături fizice coadă stufoasă
*trăsături morale șireată
blană roșcată
nevinovată

4.1. Item semiobiectiv, cu răspuns scurt

Alcătuiți câte un enunț în care să folosiți ortogramele: n-ai/nai, v-a/va, ce-l/cel.

Răspuns așteptat: Tu n-ai învățat să cânți la nai.

El va merge la bunici în vacanță. V-a spus cineva despre excursie?
-De ce-l mai tot întrebi, dacă a spus că nu știe cine este cel care l-a lovit în curtea școlii?

*se acceptă orice enunț formulat corect.

4.3. Item subiectiv, de tip eseu

Te numești Mihai și vrei să îți inviți colegii la aniversarea ta. Redactează o invitație cu acest scop.

Răspuns așteptat:
Pentru a primi punctajul maxim, trebuie să se țină cont de:
-respectarea cerinței
-informarea cu privire la locul, data și ora evenimentului
-respectarea formulelor de adresare și încheiere

- elaborarea unui set de calificative, cu detalierea prin descriptori de performanţă, pentru fiecare dintre itemii
proiectaţi.

Pentru calificativul FB, elevul trebuie să rezolve foarte bine toate cerințele sau două de foarte bine și o cerință rezolvată bine.
Pentru calificativul Bine, elevul trebuie să rezolve toate cerințele bine, sau să rezolve o cerință de bine, una de fb și una de
suficient, sau două cerințe de bine și una de suficient, dau două ceințe de fb și o cerință nerezolvată sau rezolvată incorect.
Pentru calificativul Suficient, elevul poate rezolva toate cerințele de suficient, sau două de S sau B și unul dintre subiecte poate fi
nerezolvat sau rezolvat incorect.

FB
3.2. Identifică corect toate
trăsăturile personajului
4.1. Alcătuiește corect enunțurile
cu toate ortogramele
4.3. Redactează corect invitația,
respecând toate cerințele
B S
Identifică corect doua Identifică corect o singură trăsătură a
trăsături ale personajului personajului
Alcătuiește corect Alcătuiește corect enunțurile cu 2-3
enunțurile cu 4-5 ortograme ortograme
Redactează invitația, cu Redactează invitația cu sprijin/
mici greseli respectând parțial cerința.