Curs 14

Funcţii implicite

Facultatea de Hidrotehnică
Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Iaşi 2014
Fie F : D ⊆ R2 → R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia

F (x, y ) = 0. (1)

Problemă
În ce condiţii ecuaţia (1) poate fi rezolvată în raport cu y , adică
există o funcţie y : A ⊆ R → R astfel încât
(x, y (x)) ∈ D, ∀x ∈ A, şi F (x, y (x)) = 0, ∀x ∈ A?

Definiţie
Funcţia y = y (x) definită de ecuaţia (1) se numeşte funcţie
definită implicit sau funcţie implicită.
Problemă
În cazul în care ecuaţia (1) defineşte funcţia implicită y = y (x),
să stabilim proprietăţi ale acestei funcţii fără a efectua
explicitarea, proprietăţi deduse din studiul direct al funcţiei F .
Dacă funcţia implicită este o funcţie derivabilă, cum găsim
derivata funcţiei y fără să o explicităm?
Exemplu
Fie ecuaţia
x 3 + y 3 = 6xy .
Să presupunem că ecuaţia determină y = y (x) funcţie implicită
derivabilă. Derivăm în raport cu x ambii membri ai ecuaţiei şi
obţinem

3x 2 + 3y 2 (x) y 0 (x) = 6y (x) + 6xy 0 (x) ,

de unde
2y (x) − x 2
y 0 (x) = .
y 2 (x) − 2x
Deci, pentru a găsi derivata lui y nu am avut nevoie să
rezolvăm ecuaţia, adică să-l găsim pe y în funcţie de x, ci,
derivând ambii membri ai ecuaţiei în funcţie de x, din ecuaţia
rezultată l-am determinat pe y 0 .
Presupunem acum că ecuaţia (1) defineşte implicit o funcţie
y = y (x), adică
F (x, y (x)) = 0, ∀x ∈ A
şi această funcţie y este derivabilă pe A.
Presupunem că F este diferenţiabilă. Atunci:
∂F ∂F
· x0 + · y 0 = 0,
∂x ∂y
adică
∂F ∂F
+ · y 0 = 0.
∂x ∂y
∂F
Dacă 6= 0, atunci
∂y
∂F
y 0 = − ∂x .
∂F
∂y
Teorema funcţiilor implicite

Fie D ⊆ R2 o mulţime deschisă, funcţia F : D → R şi punctul

(a, b) ∈ D. Dacă sunt îndeplinite condiţiile:
(i) F (a, b) = 0,
(ii) F ∈ C 1 (D) ,
∂F
(iii) (a, b) 6= 0,
∂y
atunci există o vecinătate U a punctului a în R, o vecinătate V a
punctului b în R şi o unică funcţie y : U → V astfel încât:
I. F (x, y (x)) = 0, ∀x ∈ U,
II. y este diferenţiabilă pe U,
III. y (a) = b.
Deci, în ipotezele teoremei, ecuaţia (1) defineşte funcţia y ca
funcţie de x, local, în jurul punctului a şi această funcţie y este
derivabilă.
În plus, derivata funcţiei implicite y se calculează după formula:

∂F
(x, y (x))
y 0 (x) = − ∂x , ∀x ∈ U1 , (2)
∂F
(x, y (x))
∂y
 
∂F
unde U1 = x ∈ U; (x, y (x)) 6= 0 .
∂y
Exerciţiu
Arătaţi că ecuaţia
x 5 + y 5 + xy = 3
defineşte într-o vecinătate a punctului (1, 1) ∈ R2 o funcţie
implicită y = y (x) derivabilă. Să se calculeze y 0 (1) .
Soluţie. Considerăm funcţia F : R2 → R definită prin

F (x, y ) = x 5 + y 5 + xy − 3.

Observăm că funcţia F este continuă pe R2 şi F (1, 1) = 0.

Obţinem

∂F ∂F
(x, y ) = 5x 4 + y , (x, y ) = 5y 4 + x,
∂x ∂y

∂F ∂F
pentru orice (x, y ) ∈ R2 , deci funcţiile , sunt continue
∂x ∂y
pe R2 . Prin urmare, F ∈ C 1 R2 . În plus,

∂F
(1, 1) = 6 6= 0.
∂y

Conform Teoremei funcţiilor implicite, există U şi V vecinătăţi

ale punctului 1 şi o unică funcţie y : U → V derivabilă pe U
astfel încât y (1) = 1 şi F (x, y (x)) = 0, ∀x ∈ U.
Să calculăm în continuare y 0 (1) . Folosind formula (2) obţinem

∂F
(x, y (x)) 5x 4 + y (x)
y 0 (x) = − ∂x =− 4 , x ∈ U1 ,
∂F 5y (x) + x
(x, y (x))
∂y

deci
y 0 (1) = −1.
Exerciţiu
Arătaţi că ecuaţia

y sin x + x 3 + y 3 = 1

defineşte într-o vecinătate a punctului (0, 1) ∈ R2 o funcţie

implicită y = y (x) derivabilă. Să se calculeze y 0 (0) .
Soluţie. Considerăm funcţia F : R2 → R definită prin

F (x, y ) = y sin x + x 3 + y 3 − 1.

Avem
∂F ∂F
(x, y ) = y cos x + 3x 2 , (x, y ) = sin x + 3y 2 ,
∂x ∂y

pentru orice (x, y ) ∈ R2 , deci F ∈ C 1 R2 .

În punctul (a, b) = (0, 1) avem F (0, 1) = 0 şi

∂F
(0, 1) = 3 6= 0.
∂y

Conform Teoremei funcţiilor implicite, există U vecinătate a lui

0, V vecinătate a lui 1 şi o unică funcţie y : U → V derivabilă pe
U astfel încât y (0) = 1 şi F (x, y (x)) = 0, pentru orice x ∈ U.
În plus,

∂F
(x, y (x)) y (x) cos x + 3x 2
y 0 (x) = − ∂x =− , x ∈ U1 ,
∂F sin x + 3y 2 (x)
(x, y (x))
∂y

rezultă că
1
y 0 (0) = − .
3
Observaţie
În ipoteze similare celor din teorema anterioară, o ecuaţie în care apar
mai mult de două variabile,

F (x1 , x2 , ..., xn , y ) = 0,

poate defini o funcţie implicită de mai multe variabile

y = y (x1 , x2 , ..., xn ) .
Presupunem acum că z = z (x, y ) este o funcţie dată implicit
de ecuaţia
F (x, y , z) = 0,
unde F : D ⊆ R2 × R → R.
Înseamnă că F (x, y , z (x, y )) = 0, pentru orice (x, y ) din
domeniul de definiţie al funcţiei z.
Dacă F şi z sunt diferenţiabile, atunci derivăm ecuaţia
F (x, y , z (x, y )) = 0 în raport cu x şi obţinem
∂F ∂x ∂F ∂y ∂F ∂z
· + · + · = 0.
∂x ∂x ∂y ∂x ∂z ∂x
∂x ∂y
Cum = 1 şi = 0, rezultă că
∂x ∂x
∂F ∂F ∂z
+ · = 0.
∂x ∂z ∂x
 ∂F
Dacă (x, y ) 6= 0, atunci
∂z
∂F
∂z (x, y , z)
(x, y ) = − ∂x . (3)
∂x ∂F
(x, y , z)
∂z
Similar, derivând ecuaţia F (x, y , z (x, y )) = 0 în raport cu y
obţinem
∂F
(x, y , z)
∂z ∂y
(x, y ) = − . (4)
∂y ∂F
(x, y , z)
∂z
Exerciţiu
Arătaţi că ecuaţia

x 2 + 2y 2 + 3z 2 + xy − z − 9 = 0

determină în mod unic într-o vecinătate a punctului (1, −2, 1) o

∂z ∂z
funcţie implicită z = z (x, y ) şi să se găsească , în
∂x ∂y
punctul (1, −2) .
Soluţie. Considerăm funcţia F : R2 × R → R,

F (x, y , z) = x 2 + 2y 2 + 3z 2 + xy − z − 9.

Calculăm derivatele parţiale de ordinul întâi ale funcţiei F .

Avem:
∂F ∂F ∂F
= 2x + y , = 4y + x, = 6z − 1.
∂x ∂y ∂z
 ∂F ∂F ∂F
Prin urmare, funcţiile F , , , sunt continue pe R2 , deci
∂x ∂y ∂z
F ∈ C 1 R2 . În punctul (1, −2, 1) avem

∂F
F (1, −2, 1) = 0 şi (1, −2, 1) = 5 6= 0.
∂z
Atunci există U ⊂ R2 vecinătate pentru (1, −2) , V ⊂ R
vecinătate pentru 1 şi o unică funcţie z : U → V , z = z (x, y ),
diferenţiabilă pe U, astfel încât z (1, −2) = 1 şi
F (x, y , z (x, y )) = 0, ∀ (x, y ) ∈ U.
Aplicând formula (3) obţinem

∂F
∂z (x, y , z) 2x + y
(x, y ) = − ∂x =− ,
∂x ∂F 6z (x, y ) − 1
(x, y , z)
∂z
deci
∂z
(1, −2) = 0.
∂x
Aplicând formula (4) obţinem

∂F
(x, y , z)
∂z ∂y 4y + x
(x, y ) = − =− ,
∂y ∂F 6z (x, y ) − 1
(x, y , z)
∂z
deci
∂z 7
(1, −2) = .
∂y 5
Exerciţiu
Să se arate că funcţia z = z (x, y ) definită implicit de ecuaţia

Φ (x − az, y − bz) = 0,

a, b ∈ R fixaţi, Φ ∈ C 1 (D) , D ⊆ R2 , verifică relaţia

∂z ∂z
a· (x, y ) + b · (x, y ) = 1.
∂x ∂y

Soluţie. Notăm F (x, y , z) = Φ (x − az, y − bz) şi u = x − az,

v = y − bz. Astfel avem

Φ (u (x, y ) , v (x, y )) = 0.

Calculăm derivatele parţiale de ordinul întâi ale funcţiei

z = z (x, y ) , definită implicit de ecuaţia F (x, y , z) = 0, cu
ajutorul formulelor (3) şi (4) .
Determinăm mai întâi derivatele parţiale ale funcţiei F folosind
regula de derivare a unei funcţii compuse.
Avem:
∂F ∂Φ ∂u ∂Φ ∂v ∂Φ
(x, y , z) = · + · = ,
∂x ∂u ∂x ∂v ∂x ∂u

∂F ∂Φ ∂u ∂Φ ∂v ∂Φ
(x, y , z) = · + · = ,
∂y ∂u ∂y ∂v ∂y ∂v

∂F ∂Φ ∂u ∂Φ ∂v ∂Φ ∂Φ
(x, y , z) = · + · = −a · −b· .
∂z ∂u ∂z ∂v ∂z ∂u ∂v
Atunci,
∂Φ
∂z ∂u
(x, y ) =
∂x ∂Φ ∂Φ
a· +b·
∂u ∂v
şi
∂Φ
∂z ∂v
(x, y ) = .
∂y ∂Φ ∂Φ
a· +b·
∂u ∂v
∂z ∂z
Se obţine uşor că a · (x, y ) + b · (x, y ) = 1.
∂x ∂y
Exerciţiu
Să se calculeze derivatele parţiale de ordinul al doilea ale
funcţiei z = z (x, y ) definită implicit de ecuaţia

x 2 + y 2 + z 2 = ez .

Soluţie. Derivând ecuaţia în raport cu x obţinem

∂z ∂z
2x + 2z (x, y ) (x, y ) = ez(x,y ) (x, y ) ,
∂x ∂x
de unde rezultă că
∂z 2x
(x, y ) = z(x,y ) .
∂x e − 2z (x, y )
Derivând ecuaţia dată în raport cu y obţinem

∂z ∂z
2y + 2z (x, y ) (x, y ) = ez(x,y ) (x, y ) ,
∂y ∂y

de unde rezultă că

∂z 2y
(x, y ) = z(x,y ) .
∂y e − 2z (x, y )
Atunci,
0
∂2z
  
∂ ∂z 2x
2
(x, y ) = (x, y ) = z(x,y )
∂x ∂x ∂x e − 2z (x, y ) x
 
∂z ∂z
2 ez(x,y ) − 2z (x, y ) − 2x ez(x,y )


(x, y ) − 2 (x, y )
∂x ∂x
=
2
ez(x,y ) − 2z (x, y )

2
2 ez(x,y ) − 2z (x, y ) − 4x 2 ez(x,y ) − 2


=
3 .
ez(x,y ) − 2z (x, y )
Similar se găsesc şi celelalte derivate parţiale de ordinul al
doilea.
Putem întâlni funcţii definite implicit de un sistem de ecuaţii de
tipul 

 F1 (x1 , x2 , ..., xn , y1 , y2 , ..., ym ) = 0
 F2 (x1 , x2 , ..., xn , y1 , y2 , ..., ym ) = 0

.. (5)


 .
Fm (x1 , x2 , ..., xn , y1 , y2 , ..., ym ) = 0,


unde Fi : D ⊆ Rn × Rm → R, i = 1, ..., m.
Vom considera x1 , x2 , ..., xn variabile independente, iar
y1 , y2 , ..., yn depind de x1 , x2 , ..., xn .
În această situaţie spunem că funcţiile yi = yi (x1 , x2 , ..., xn ) ,
i = 1, ..., m, sunt funcţii implicite definite de sistemul (5) .
Determinantul
 ∂F1 ∂F1 ∂F1 
 ∂y ∂y2 ... ∂ym 
D (F1 , F2 , ..., Fm )  . 1
=  ..

D (y1 , y2 , ..., ym )

 
 ∂Fm ∂Fm
··· ∂Fm 
∂y1 ∂y2 ∂ym

se numeşte determinantul funcţional sau iacobianul funcţiilor

F1 , F2 , ..., Fm în raport cu variabilele y1 , y2 , ..., ym .
Observaţie
Existenţa unei soluţii locale a sistemului (5) este asigurată de
îndeplinirea următoarelor condiţii:
(i) F1 , F2 , ..., Fm ∈ C 1 (D) ;
(ii) într-un punct (a, b) ∈ D să avem Fi (a, b) = 0, i = 1, ..., m;
D (F1 , F2 , ..., Fm )
(iii) (a, b) 6= 0.
D (y1 , y2 , ..., ym )
În plus, funcţiile yi = yi (x1 , x2 , ..., xn ) sunt diferenţiabile pe
domeniul lor de definiţie (o vecinătate a punctului a).
Exerciţiu
Arătaţi că sistemul

x +y +z =1
x 2 + y 2 + z2 = 3
defineşte într-o vecinătate a punctului (1, 1, −1) funcţiile
implicite y = y (x) şi z = z (x) . Calculaţi y 0 şi z 0 în punctul 1.
Soluţie. Considerăm funcţiile F1 , F2 : R × R2 → R,

F1 (x, y , z) = x + y + z − 1,

F2 (x, y , z) = x 2 + y 2 + z 2 − 3.
Evident, F1 , F2 ∈ C 1 R3 , fiind funcţii polinomiale.


În punctul (a, b) = (1, 1, −1) avem

F1 (1, 1, −1) = 0 şi F2 (1, 1, −1) = 0.

Calculăm determinantul funcţional:

 
D (F1 , F2 )  ∂F1 (x, y , z) ∂F1
(x, y , z)
 ∂y ∂z
(x, y , z) =  ∂F ∂F2
D (y , z)  ∂y2 (x, y , z) (x, y , z)

∂z
 
1 1 
=  = 2 (z − y ) .
2y 2z 
Prin urmare, valoarea determinantului funcţional în punctul
(1, 1, −1) este

D (F1 , F2 )
(1, 1, −1) = −4 6= 0.
D (y , z)
Atunci, există U vecinătate pentru 1, V vecinătate pentru
(1, −1) şi perechea de funcţii (y , z) : U → V , y = y (x) ,
z = z (x), cu y (1) = 1, z (1) = −1.
Funcţiile y şi z sunt derivabile şi verifică sistemul
(
x + y (x) + z (x) − 1 = 0
x 2 + y 2 (x) + z 2 (x) − 3 = 0.

Pentru a calcula y 0 şi z 0 derivăm ambele ecuaţii ale acestui

sistem.
Obţinem
(
1 + y 0 (x) + z 0 (x) = 0
2x + 2y (x) y 0 (x) + 2z (x) z 0 (x) = 0

sau (
y 0 (x) + z 0 (x) = −1
2y (x) y 0 (x) + 2z (x) z 0 (x) = −2x.
Rezolvând sistemul, obţinem:
 
 −1 1 
 
−2x 2z (x) x − z (x)
0
y (x) =  = ,
 1
 1   z (x) − y (x)
2y (x) 2z (x)
 
 1
 −1 
2y (x) −2x  y (x) − x
z 0 (x) =  = .
 1
 1  z (x) − y (x)
2y (x) 2z (x)

Deci,
1 − z (1) y (1) − 1
y 0 (1) = = −1 şi z 0 (1) = = 0.
z (1) − y (1) z (1) − y (1)