În cadrul publicității, emoțiile sunt utilizate ca amplificatori ai motivație.

Se poate spune că
motivația oferă un impuls privind procesul de achiziționare, iar dacă este asociată și emoția lângă
acest mesaj publicitar, fie grăbește cumpărarea produsului, fie o împiedică. Emoția este străns legată
de dispozițiile afective ale unei persoane. În fucție de obiectivele pe care le urmărește o reclamă, ea
poate utiliza atât emoții pozitive, precum bucuria, uimirea, dar și emoții negative de pildă, dezgust,
furie, dispreț, frică,tristețe, care au rolul de a fi intensificatori ai mesajului publicitar.

Impactul emoțiilor pozitive

 Bucuria: Un aspect important de care țin cont creatorii de mesaje publicitare este legat de
faptul că se dorește exploatarea emoțiilor pozitive declanșate în mod spontan, legate de
satisfacerea nevoilor. Spre exemplu, o firmă care produce băuturi răcoritoare, folosește
setea drept nevoie fiziologică, ceea ce în reclamă este redat prin plăcerea de a savura o
băutură răcoritoare pe o vreme toridă.

 Uimirea: Fiecare dintre noi cunoaște problema incălzirii globale și teoria prin care este redată
ideea de a se găsii o altă planetă locuibilă cand pământul nu va mai putea oferii condiții
optime pentru viață. Un exemplu de spot publicitar care provoacă uimire celui care îl
vizionează este cel de la compania SpaceX a lui Elon Musk, un spot publicitar care oferă o
poveste din viitor, o poveste dintre un bunic și o nepoțică care studiază astronomia, la
finalul spotului ne dăm seama că aceștia nu se mai află pe pământ deoarece fetița il
intreabă pe bunicul ei despre un corp ceresc albastru luminos de pe cer, ce este, și dacă este
special, iar acesta ii raspunde că acel corp ceresc este planeta Terra, iar prin asta lasa acest
sentiment de uimire in sufletul spectatorilor.

Impactul emoțiilor negative

 Frica: este un mecanism de supraviețuire ce apare ca răspunsul unui om la o amenințare

concretă, de obicei negativă. În cadrul reclamelor, apar și anumite tactici persuasive cu
efecte destul de puternic, prin care, produsul promovat este pus în situația de a
preîntâmpina anumite emoții negative, de pildă firca de atacurile nocturne ale unor hoți
poate constitui baza pentru o reclamă a unui serviciu foarte rapid de intervenții de poliție.

 Dezgustul: este un sentiment de respingere fizică și morală a unui lucru sau fapt
considerat imoral, impur, murdar, nesănătos, dezgustător.

 Tristețea: este o emoție caracterizată prin sentimentul de dezavantaj, pierdere,

neajutorare.
 Furia: este o emoţie puternică. Ca orice emoţie, furia poate fi constructivă, însă,
necontrolată, ea poate avea rezultate distructive în viaţa profesională şi personală.

Furia si tristetea se transmit și in publicitate in campaniile de strângeri de fonduri pentru diferite

cauze, de exemplu campaniile de strângere de fonduri si ajutare a copiilor din Africa care suferă de
malnutriție

 Disprețul: este un sentiment de desconsiderare a cuiva sau a ceva. Disprețul in publicitate

este intâlnit de exemplu în campaniile de informare Greenpeace, in care sunt arătate
exemple prin care omul nu pune preț destul pe natură, iar prin acțiunile lui o distruge.
Acest sentiment are rolul de a informa și educa populația și mai ales companiile care
poluează sau exploatează resursele naturale fără să se gândească la consecințe.
Folosirea fara precautie a emotiilor negative este riscanta, putand actiona ca un bumerang,
conducand la respingerea mesajului sau chiar inrautatirea imaginii marcii.