Ce sunt fortele nucleare?

In nucleul cu o dimensiune incredibil de mica ( raza ≈10-15 m) exista 2 forte

foarte puternice care actioneaza una contra celeilalte. Cand echilibrul acestora
este rupt apare radioactivitatea ( emisia spontana de particule din nucleu ) cu
eliberarea unei energii foarte mari. De exemplu, intre 2 protoni se exercita o
forta de respingere electrica de 100 milioane ori mai mare decat forta cu care
este atras electronul de nucleul atomului de hidrogen. Totusi, ne punem
intrebarea cum exista impreuna mai multi protoni la o distanta atat de mica ca
cea din volumul nucleului ?

Experienta demonstrand ca exista nuclee stabile , concluzia fireasca este ca

trebuie sa existe si forte de interactiune intre nucleoni, care sa ii lege in nucleu.
Acestea se numesc forte nucleare. Ele nu depind invers proportional de patratul
distantei dintre paticule, ca in cazul celor electrice si actioneaza doar la distante
foarte mici, care sunt limitate de principiul de incertitudine al lui Heisenberg.
Fortele nucleare sunt cele mai puternice forte cunoscute din natura.

Fortele nucleare au urmatoarele proprietati care rezulta din experienta :

---- Nu depend de sarcina electrica ; aceste forte actioneaza si intre neuroni care
sunt neutri din punct de vedere electric. Deci fortele nucleare nu sunt de natura
electrica.

---- Au un caracter de saturatie, in sensul ca fiecare nucleon interactioneazacu un

nr limitat de alti nucleoni aflati in imediata sa apropiere.

---- Sunt forte de atractie.

---- actioneaza la distante foarte mici, egale cu raza nucleului (10-15 m ), fiind
numite forte de de raza mica de actiune.
---- Nu sunt forte de tip central, iar energia potentiala corespunzatoare nu are o
simetrie sferica.

---- Depind de orientarea spinilor nucleonilor aflati in interactiune ( spinul este o

proprietate a particulelor elementare, care se explica in cadrul teoriei cuantice
relativiste).

Fortele nucleare sunt o masura a interactiunii dintre nucleoni care se transmit

prin schimb de gluoni , adica se realizeaza prin intermediul unui camp nuclear,
analog campului electromagnetic prin care se transmit interactiunile dintre
sarcinile electrice.

Forţa slabă este datorată schimbului de bozoni W şi Z, particule masive. Cel mai cunoscut
efect al ei îl reprezintă dezintegrarea beta (a neutronilor din nucleele atomice) şi fenomenele
de radioactivitate asociate acesteia. Numele de slabă provine de la faptul că intenistatea
câmpului este de aproximativ 1013 ori mai mică decât a câmpului unei forţe tari. Chiar şi aşa,
ea este mai puternică decât gravitaţia pe distanţe scurte. A fost dezvoltată şi o teorie a
interacţiunii electroslabe, care arată că forţele electromagnetice şi forţa slabă sunt identice la
temperaturi de aproximativ 1015 Kelvin. Asemenea temperaturi au fost testate
în acceleratoarele moderne de particule şi arată starea universului în primele momente ale Big
Bangului.
 Accidente nucleare şi impactul acestora asupra omului
Cu cele de mai sus am intrat în domeniul riscului de accidente nucleare şi
impactul acestora asupra populaţiei umane.
Creşterea necontenită a numărului de reactori
nucleari şi a puterii acestora, precum şi numeroasele
evenimente nedorite apărute, au demonstrat
necesitatea aplicării unor măsuri de securitate pentru
a evita eventualele accidente şi consecinţele lor.
De exemplu, accidentul de la Windscale, Anglia
în octombrie 1957, printre primele accidente, când au
fost eliminate în mod accidental în atmosferă
importante substanţe radioactive care au produs
contaminarea solului, a producţiei agricole şi a apei
potabile din întreaga regiune.
Prin poluare, sau contaminare radioactiva, se înţelege prezenţa nedorită sau
accidentală, a materialelor radioactive, în interiorul sau la suprafaţa unor factori de
mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau în organisme vii situaţie în care se
depăşeşte conţinutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv.
Una din principalele surse de poluare radioactivă a globului pământesc îşi avea
provenienţa în exploziile nucleare din atmosferă.
La 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima în Japonia explodează prima bombă
aruncată asupra populaţiei, ca măsură militară de distrugere, pentru ca în 9 august
1945 să explodeze cea de-a doua bombă atomică la
Nagasaki.
În urma acestor două explozii bilanţul a fost:
Hiroshima Nagasaki
Morţi 78.150 23.753
Dispăruţi 13.983 2.924
Răniţi 37.425 23.345
Atinşi de arsuri 235.650 89.025

Altă urmare a acestei explozii a fost căderea

ploilor radiactive în luna mai a aceluiaşi an,
radioactivitatea menţinându-se la un nivel măsurabil până în septembrie1954.

Studii recente au arătat că datorită tuturor cauzelor de poluare radioactivă,

doza de radiaţii pe cap de locuitor a crescut în ultimii 20 de ani de 5 până la 10 ori.