Pentru inceput lucrarea cuprinde o serie intreagi de no- fluni generale strict necesare stipinini procesulul de sudare A metalelor. In continuare se doserle, la nivelul sudoriion, ou UA Bronuntat c aplicativ, sudaren: manuals cu arc a tomatk sub strat de flux, sudaren tn baie i protectoare, stedirea ma- sudarea prin prasiune gi motcde speciale de Int prezentite ta ncelas! nivel particulari- sl allajclor neferoase, proceder conexe, i Uncle nofiuni de normare tehnicl « #ire st autorizare a suiderilor idorilor, putind servi i célar censtd Spesialitate, ttile sudirli fon In inchelene se pre: lueririlor de sudare si d 0 adreseazd tuturor 5 care se calificd fq Controlul sitin{ijte : Ing. V. MICLOSI Coperta : Ach. VICTOR FULICEA PREFATA Reflectind consectenta eu care partidul asigura dezvoltarea susti- nutd a industriel constructiilor de masini, Directivele Congresulii al iX-lea al Partidului Comunist Roman previd pentru anii 1966—1970 o crestere a produefiet pe ansamblul ramuril cu circa 75%/5 intr-un rit medin antial de peste 124). Pentru realizarea acestor deasebite sarcint este necesara ¢regterea sensibila a productivitd|ii munecii gi aceasta’ jiind postbild prin perfectionarea continud a organizérié productiet si a muncé?, dar mai ales prin ridicarea nivelului de califieare a cadrelor, Aceasti cérinfa objecting de ridicare permanenti a nivelului pre- gitirii projesionale prezintd 0 deosebit® importanfa pentru sudori, deoartee este cunoscutd ponderea inc mare pe care a are calitatea muneii sudorulué in ansamblul realizdrid unei imbindri sudate cu carac= teristici superioare, Tinind seamd de toate acestea si avind in vedere num@rul mare, tn continud crestore, de sudori, precum: si perjectiondrile aduse in tehno- logia sudfrii, s-a preconizat publicarea une lucrari de sudurad care sb se-adreseze direct muncitorilor si care si contribuie din plin la ridi- carea nivelulut de cunostinfe teorctice st practice. In acest scop s-a alcdtuit un colectty de specialisti care tsi desjdsoart activitatca nemij- locit in atelierele de -sudurd, sau care recepfioneazit lucréiré executate prin sudterd Confinind multe date, parte din ele inedite, ,.[NDRUMATORUL SUDORULUI inménuncheo2a experienta unui colectiv de autori, for— mati in ecadrul scolii romanesii de sutlurd, dornici sti-st aducd contri- bufia directa la dificila sarcind de elaborare a unci publicafii ew un pronunfat caracter aplicativ, Lucrarea cuprinde in afari de nopiunile generale strict necesare $i indicafit tehnologice conercte, atit peniru procedeete clasice, cit si pen~ 3tru cele mat noi. Pe aceasta Unie trebuie so cousemntim ca o tealizare deosebita sistematizarea efectuaté in lucrare, prin numeroase schife, @ tehnologiet de aplicare a sudarii ofelului eu are electric, pentrw dife. vite pozifii ale pieselor de sudat, Suficient de clare gi complete sint nofiuntle privind sudarea fontel, a metalelor sé aliajelor neferoase, gages $e sahete cu nojiund de narmarea muncii in ateliercle di urd, Specializare st i: e i ti 2 waite. pe $f autorizare a sudorilor peniru operaftile de EDITURA TEHNICA’ Capitol t GENERALITATI In tehnica actuala, dintre procedeele de imbinare a metalelor suda- fa ocupa locul cel mai important. pA aplicarea fn 1882a arcului electric intre 0 piesa si un elec- cdirbune si a descoperirii in 1888 a arcului electric cu electrod Mictalic, sudarea a cunoscut o dezvoltare. continua imbundtatindu-se P nent procedeele de sudare. De asemenea s-a aplicat o série de procedee bazate pe sudare, co- exe cu acestes, cum sint; (4ierea, incdrcarea suprafetelor, metali- mires etc. Aceastd deavoltare pe care a cunoseut-o sudares 56 datoreste avan- Jajelor pe care le prezinta in comparatie cu celelalte procedee de imbi- are, printre care: economie de ‘metal, ‘productivitate sporitd, pret ie cost redus etc. Pe ling aceste avantaje, sudarea impune o deosebitaé atentie in none. iveste dimensionarea, alegerea materialelor, realizarea pro- er tehnologic, califi a personalului care executd sudarea, con= Wrolul dupa sudare ete, Neglijarea acestor fact poate conduce la Histrugerea in.exploatare a constructillor sudate. PROCEDER DE SUDAKI ‘ Sudarea éste procesul de‘imbinare a unor piese metalice, realizat Prin incalzirea locala, pind la starea plastica sau lichid& a partilor de Simbinat,De obicei, In sudare se imbind metale identice sau apropiate di punctul de vedere al compozitiei chimice, Totalitatea operafiilor tehnologice folosite Ia un anumit fel de su- dare constituie un procedeu de sudare, Dupa natura lor, procedecle de sudare se clasified conform fig. 1. Din grupa procedeclor de sudare prin topire, la care marginile pieselor de sudat sint aduse in stare lichida prin incdlzire locald, cu] Sau faré adaos de metal, cele mai mult utilizate sint ; — sudarea cu are electric cu electrozi metalic (fuzibili sau nefu-’ aibili), la care arcul electric se siabileste intre unul sau mai muifi| electroai metalici si piesele de sudat; la folosirea electrozilor fuzibili nu sé prevede metal.de adaos ; in cazul celor nefuzibili, acestia ser vesc numai la menfinerea arcului — sudarea cu are electric descoperit, la care arcul electric este ‘vizibil : — sudarea cu are electrie acoperit, la care arcul electric nu ée vede fiind mentinut sub un strat de flux ; — sudarea cu are electric in mediu de gaz protector, la care areul electric si baia se menfin fntr-un mediu gazog protector de argon, bioxid de carbon ete, ; — sudarea cu are electric cu hidregen atomic, la care arcul elec— tric de curent alternativ se men|ine intre doi electrozi de walfram, fn miediu de hidrogen ; — sudarea cu gaz — oxiacetilenied — la care sursa termicd rezulta din arderea acetilenei in oxigen ; suidarea electricd in baie-de zgurd, la care sursw termicd actio- neazé prin éfect Joule-Lentz, datorita treceril curentului electrie prin baia de flux topit care-acoperi metalul depus, La sudarca prin presiune, imbinarea se obtine sub actiunea unei forje de apiisare transmisi pieselor de sudat, cu sau fara incalzirea localé a acestora. Pentru diversele procedee de sudare, inedlziren se realizeazi : — prin efect Joule-Lentz sau prin inductie, la sudarea electrical : — prin arderea unui gaz, la sudarea cu gaz prin cildura degajaté in urma reducerii oxidulul de fier cu aluminiu sau magneziu, la sudarea cu termit ; — prin cedarea brusedi in circuitul de sudare a unei energli fpma- azinata intr-un acumulator de energie (condensator, acumulator clec— tric etc,), fa sud: cu energie inmagazinata. 6 2 = 5 Fig. 1. Closificarea procedeclor de sudare.Dupa gradul de mecanizare, diferitele procedee de sudare pot | -executate manual, semiautomat sau automat. Din punctul de vedere al metodei de lueru, sudarea poate fi : — dreapta, folosita la sudarea cu are electrie la care electrod este condus fara devieri tranversale ; — in zig-aag, folosité la sudarea cu are electric Ja care electrodt este condus in zig-zag ; — in bucle, folosité la sudarea cu are electric la care electrodi este condus in bucle ; — spre stinga (inainte), folosité la sudarea cu gaz, cind sirma mes talulul de adaos este condusa in sensul de inaintare in fata suflaiului — spre dreapta (inapoi), folosita la sudarea cu gaz, cind sirma me. talului de adaos este condusa in sensul de inaintare in urma suflaiului — intr-un rind ; — in-mai multe rinduri; multe straturi. 6, IMBINARI SUDATE imbinarea sudata este asamblarea rigida si nedemontabild, reall. zata prin aplicarea unui procedeu de sudare, intre elementele compo: nente ale unui ansamblu. 1, Clasificarea imbinarilor sudate Imbinarile sudate pot fi clasificate, avind in vedere si procedeul de sudare, dupa ciferite criteriica : fora sec{iunii transversale, pori-| iia, continuitatea cusdturii ete. Luind in considerare aceste eriterii de clasificare, imbindrile sudat prin topire (STAS 745-64) si cele prin presiune (STAS 736-64) au fost grupate in tabela 1, Din punctul de vedere al pozifiei In care se executi, sudurile res- pectiv cusdturile, se pot clasifica in cusdturi orizontale, pe plafon, in. cornisd si verticals (fig. 7). Dupi medul in care fortele actioneaza’ asupra unei cusdturi, acestea se pot clasifica, in cusaturi laterale, fron— tale ¢i inclinate ( fig. Clasificarea tmbinarllor sudate Procedeut Fetal soaker Cap la cap (tg » tapi -Frontal (fig. PAS 735-64) Tn colt fie nu Cu margini suprapuse Tn ghuri rotunde sau patrate Prin Cap In cap «fig. 5) § ‘Cu martinile suprapuse (fig. 4) ZX Sudluri prin topire, cap ta cap: 4 radon th Tit aadasd tn sedurk Ia fh ¥y od —suduell ta © = wuderd in margin! rasfrint, Pag a b ig. 3. Suduri prin topire, frontale :