Inflamatii

nespecifice
 Inflamatia – notiuni generale
Ce este inflamatia?

R: Raspunsul de aparare al organismului la o agresiune

ce implica mobilizarea si activarea la locul leziunii a unui
sistem complex de factori tisulari, plasmatici si celulari.

Cauza poate fi: agenti infectiosi, traumatisme, cauze

autoimune, corp straini, neoplazii, radiatii, temperaturi
extreme, toxine, etc…
 Clasificare inflamatiilor – notiuni
generale
• Alterativa
• Exsudativa
• Proliferativa :
➢Cu formare de granuloame
❖boli infectioase
❖boli de colagen
❖boli de cauza nedeterminata
➢Boli infectioase care dau inflamatie granulomatoasa : TBC, lues,
lepra, limfogranulomatoza veneriana, rinosclerom, boala
ghearelor de pisica
➢Granuloame in boli de colagen si autoimune: noduli reumatoizi
subcutanati in poliartrita reumatoida; boala Crohn; vasculite:
arterita cu celule gigante, panarterita nodoasa
➢Boli de cauza nedeterminata cu formare de granuloame:
sarcoidoza
➢Alte granuloame non-infectioase: granuloame de corp strain.
 Inflamatii nespecifice
Ce sunt inflamatiile nespecifice?

R: Procese inflamatorii infectioase sau de alta cauza ce induc modificari

histopatologice necaracteristice.

diversi germeni →inflamatie cu aspecte histopatologice similare: PMN,

macrofage, limfocite, etc
=inflamatie nespecifica!!!
→numai in cazul pozitivarii culturii micobiologice se
poate identifica agentul infectios

prin contrast: inflamatia tuberculoasa provoaca un aspect histopatologic

unic, cu elemente diagnostice tipice pentru tuberculoza – granulomul
tuberculos - si spunem ca este o inflamatie specifica. Necesita confirmare
prin evidentierea lui Mycobacterium tuberculosis prin coloratie Ziehl-
Neelsen, sau cultura microbiologica sau FISH.
 Inflamatia acuta
Celulele caracteristice inflamaţiei acute sunt PMN.

Exsudatul din inflamaţia acută este un lichid ce conţine electroliţi şi proteine

> 30 g/l (în special fibrinogen şi imunoglobuline);
- de asemenea conţine mediatori chimici şi PMN
Mediatorii chimici din inflamaţia acută produc manifestări specifice:
- vasodilataţie (ex.: prostaglandinele, oxidul nitric),
- cresc permeabilitatea vasculară (histamina, bradikinina) şi
- sunt chemotactici (factorul C5a şi leucotriena B4).
Alţi mediatori produc manifestări nespecifice:
- febră (IL1, TNF),
- durere (prostaglandine, bradikinina) sau
- necroza ţesuturilor (enzime lizozomale, radicali liberi de oxigen).

Elementele clinice ale inflamaţiei acute sunt: rubor (roseata – hiperemie), tumor
(tumefiere, edem), calor (cresterea locala a temperaturii), dolor (durere)şi functio
lessa (diminuarea functiei organului implicat).
 Ce este exudatul?
= fluid bogat in proteine ce se acumuleaza extracelular prin cresterea
permeabilitatii vasculare la locul unui raspuns inflamator
Exsudatul inflamator responsabil de tumefierea locală se datorează
creşterii permeabilităţii vasculare în ~ 15 minute, prin formarea unor
spaţii (gaps) între celulele endoteliale capilare; uneori se pot produce
rupturi ale endoteliului prin acţiunea unor toxine.
Este bogat în proteine (> 30 g/l), în special fibrinogen şi imunoglobuline, ce
difuzează prin pereţii vasculari în interstiţiu.
Reţeaua de fibrină inhibă mişcarea
bacteriilor şi oferă suport pentru
fagocitoză.
Fluidul, de asemenea acţionează ca
diluant pentru toxine, livrează anticorpi
şi substanţe nutritive şi drenează
materialul antigenic spre ganglionii
limfatici
Marginatia si diapedeza in inflamatia acuta
 Cum evolueaza inflamatia exudativa?
Procesul inflamator acut poate urma 4 căi:

• Rezoluţia – duce la restaurarea normalităţii ţesutului afectat; in

inflamaţii uşoare sau a unei infecţii fără necroză tisulară în condiţiile
în care celulele sunt capabile de regenerare (ex.: rezoluţia din
pneumonia francă lobară cu pneumococ sau în arsurile solare)
• Vindecarea prin fibroză (cicatrice) apare când rezoluţia este
imposibilă ca urmare a unei necroze întinse, cu pierderea stromei şi
incapacitatea celulelor de regenerare; zona se fibrozează sau se
poate calcifica (ex.: cicatrici in arsuri severe si in arsurile chimice – pot
determina stricturi).
• Supuraţia este cauzată de infecţii cu bacterii piogene
(staphilococcus aureus, streptococcus piogenes) şi formarea
puroiului. Puroiul poate fi difuz, infiltrându-se printre ţesuturi (şi se
numeşte flegmon) sau se poate colecta în focare circumscrise (şi se
numeşte abces), ce pot drena prin fistule (fistule=comunicari anormale
intre cavitati ale corpului si/sau organe cavitare).
• Cronicizarea apare când stimulul lezional persistă împiedicând
vindecarea iar procesele distructive, de organizare şi de reparare
sunt concomitente.
 Leptomeningita acuta purulenta
Definitie: Inflamatie acuta exudativa a meningelor
cerebrale, de cauza infectioasa, cu prognostic sever,
interesand frecvent ventriculii si substanta cerebrala.

Etiologie: meningococ, pneumococ, Haemophilus

influenzae, Escherichia coli, streptococ, stafilococ,
etc.
 Leptomeningita acuta purulenta
Elemente ajutatopare in diagnostic: clinic: debut brusc
cu febra, redoare de ceafa, rigiditate cervicala,
fotofobie

Paraclinic: hemocultura, punctie biopsie lombara din

lichid cefalorahidian urmata de examen biochimic si
microbiologic *hipercelularitate, glucoza scazuta,
proteine crescute
Leptomeningita acuta purulenta
Macroscopic: Encefalul si maduva spinarii apar edematiate si
congestionate; dura mater destinsa; dupa incizia acesteia se
scurge un lichid clar sau tulbure, purulent; leptomeningele
apare mat, ingrosat, acoperit uneori de membrane si depozite
purulente , cu aspect diferit in functie de agentul infectios.
(galben-verzui, gros – pneumococ; albicios, consistenta scazuta
– streptococ)
O cauza a edemului cerebral acut este reactia inflamatorie de cauza infectioasa. In aceasta
imagine se observa pe suprafata creierului un exudat cu depozite gri-albicioase ce atesta
prezenta unei meningite purulente.
Depozitele gri albicioase se observa si la nivelul santurilor si fisurilor.
meningita acuta de etiologie bacteriana.
 Histologia creierului
Microscopic: Diagnostic de organ – substanta cerebrala- cu
ochiul liber sau cu lupa se observa caracteristic o zona corticala,
festonata a materialului prelevat. In santul dintre circumvolutiuni
piamater este ingrosata, formata din vase si tesut conjunctiv lax.
Struct histol evidentiaza textura cotinand neuroni si cel gliale cu
aspect stratificat.
Leptomeningita acuta purulenta
Microscopic: Diagnostic de leziune - Meninge ingrosat ce
contine vase hiperemiate, cu lumen largit, plin de hematii,
edem, abundent infiltrat inflamator cu PMN(fenomenul de
marginatie leucocitara
si diapedeza), rare
limfocite,
mononucleare si
filamente de fibrina.
Infiltratul inflamator se
poate regasi si in
straturile externe ale
cortexului sau maduvei
spinarii.
Leptomeningele (piamater si arahnoida) este ingrosat prin prezenta exudatului purulent (puroi)
format din PMN-uri integre si lizate, fibrina, lichid de edem, germeni. Vasele din leptomeninge
sunt congestionate si prezinta aspecte de marginatie leucocitara. Vasele din parenchimul
cerebral prezinta congestie si edem perivascular. (Hematoxilina-eozina, ob. x4)
Vase hiperemiate in meninge si in substanta cerebrala invecinata; Leptomeninge
ingrosat pe seama acumularii de exudat, leucocite si filamente de fibrina. Se
obseva infiltrare leucocitara si in substanta cerebrala.
 Microscopic, coloratia
Gram evidentiaza
diplococi gram-negativi in
intereiorul unui neutrofil,
aspect tipic pentru
Neisseria meningitidis.
Coloratia Gram si cultura
bacteriana pot fi
efectuate din LCR obtinut
prin punctie lombara.
Mai multe bacterii pot
cauza meningita, insa unii
germeni se intalnesc mai
frecvent la anumite
grupe de varsta:

Agent infectios Grupa de varsta cu incidenta max Coloratia Gram

Escherichia coli Nou-nascuti Bastonase gram negative
Hemophilus influenzae Sugari si copii Coccobacili gram negativi
Neisseria meningitidis Adolescenti si adulti tineri Diplococi gram negativi
Streptococcus pneumoniae Varste extreme, copii Coci gram pozitiv disp in lant
 Apendicita acuta flegmonoasa
Definitie: Inflamatia acuta exudativa purulenta ce
intereseaza peretele apendicelui, cu tendinta de
perforare si extindere peritoneala a infectiei in lipsa
interventiei prompte. Este o urgenta chirurgicala.

Etiopatogenie: obstructie prin fecaliti, mai rar calculi,

neoplazii, paraziti, si proliferare microbiana de
colibacili, streptococi, stafilococi, germeni anaerobi.
 Apendicita acuta flegmonoasa
Macroscopic: Apendice turgescent, edematiat, cu desen vascular
accentuat; seroasa mata, fara luciu; la sectiune peretele apendicelui
este ingrosat, friabil, cu ulceratii si picheteuri hemoragice pe
suprafata mucoasei; lumenul are un continut purulent.
 A B
Aspecte macroscopice ale apendicitei acute. A- aspect laparoscopic. B- apendicita acuta cu important edem,
si infiltrarea cu exudat seroasei si grasimii periapendiculare. C- apendicita acuta cu perforarea peretelui
apendicular si exteriorizarea unui fecalit. D – apendice sectionat – se observa peretele ingrosat, necroza
focala a mucoasei si hiperemie marcata in submucoasa si seroasa, bogate in vase dilatate.
C D
Histologia apendicelui
 Apendicita acuta flegmonoasa
Microscopic: Diagnostic de leziune- mucoasa intestinala
prezinta solutii de continuitate, PMN-urile infiltreaza
toate straturile inclusiv musculatura; hiperemie
importanta la nivelul vaselor seroasei; lumenul
apendicular ocupat de puroi cu PMN si detritusuri
celulare.
Microscopic in apendicita acuta se observa inflamatia peretelui apendiceal si
necroza mucoasei. In lumen se observa material necrotic format din PMN si
detritusuri celulare. In seroasa vasele sunt dilatate.
 Apendicita acuta

Material necrotic intraluminal

Ulceratii confluente ale mucoasei

 Abcesul hepatic
Definitie: Inflamatie exudativa purulenta, bine
delimitata, localizata la nivelul ficatului.

Etiopatogenie: diversi germeni cu poarta de

intrare biliara (diseminarea unei colangite
purulente)/venoasa (pe calea venei porte
→abcese pileflebitice)/arteriala (pioemie).
 Abcesul hepatic
Macroscopic:
- abcesul colangitic se prezinta sub forma de colectie purulenta
de culoare verzuie cu tendinta de propagare in ramurile arborelui
biliar ce apar dilatate si ectaziate; procesul supurativ se extinde partial
in tesutul hepatic adicent. Mb piogena este υ prezenta.
- abcesul pileflebitic –unic sau multiplu, voluminos, colectii
purulente cu diametru 5-6 cm, contur rotunjit, policiclic, net
delimitate de o membrana piogena; ex: abcesul areolar Chauffard:
multiple cavitati purulente separate de pereti incompleti; leziuni
diseminate→ aspect “in burete”, poros, al ficatului.
- abcesul pioemic – ficat friabil in care se observa numerosi
noduli de 3-4 mm, inconjurati de o zona hemoragica; abcese miliare
diseminate in parenchimul hepatic de obicei in context de pioemie.
Poate fi si un singur abces mare, periferic, sub capsula Glisson, de
obicei fara mb piogena.
 Abcesul hepatic
Microscopic: Diagnostic de organ- ficatul este un organ
parenchimatos, cu arhitectura lobulara – lobulul
hepatic are in centru vena centrolobulara (VCL);
- catre VCL converg capilarele sinusoide dispuse
radiar intre cordoanele de hepatocite = cordoane
Remak;
- la unirea a aproximativ 3 lobuli se afla un spatiu
port Kiernan ce contine ramuri din artera hepatica,
ram din vena porta si canalicule biliare.
 Abcesul hepatic
Microscopic: Diagnostic de leziune: puroiul este alcatuit din PMN-
uri, piocite (PMN-uri in diverse stadii de degradare), fibrina,
hepatocite necrozate, germeni patogeni.
“Membrana piogena” = tesut de granulatie (fibroblaste, fibrocite,
vase de neoformatie, infiltrat inflamator).
Evolutia indelungata permite formarea membranei piogene sugerand
originea venoasa a infectiei. Nu o intalnim la abcesele miliare.
Parenchimul hepatic adicent este edematiat, contine discret infiltrat
inflamator, unele hepatocite prezinta aspecte de degenerescenta
nucleocitoplasmatica.
Abces hepatic subcapsular
Abces hepatic intraparenchimatos, delimitat de membrana piogena, cu prezenta
de colonii bacteriene, HE, 4x
 Parotidita endemica (oreionul)
Definitie: Inflamatia acuta exudativa, de etiologie virala
(virusul urlian), la nivelul glandelor parotide; este o boala
infectioasa acuta si contagioasa. In afara glandelor salivare
(in 70% dintre cazuri afectarea este bilaterala), mai sunt
interesate SNC, pancreasul si testiculul.
Virusul urlian face parte din familia Paramyxoviridae alaturi
de virusurile paragripale 1-4,VRS si virusul rujeolos.
Macroscopic: glanda parotida marita de volum, avand
consistenta crescuta, aspect congestiv si edematos; local
se poate constata o crestere a temperaturii si sensibilitate
la palpare.
Oreion
 Parotidita endemica (oreionul)
Microscopic: Diagnostic de organ- glanda parotida= organ
parenchimatos alcatuit din acini glandulari serosi, separati in
lobuli prin septuri conjunctive ce contin vase si ducte
excretorii.

Elemente de histologie
ale glandei parotide:
acini serosi cu rol de
sinteza si secretie,
ducte intercalate si
ducte striate prin care
se excreta produsul de
secretie al glandei.
 Parotidita endemica (oreionul)
Microscopic:Diagnostic de leziune: hiperemie intensa
interstitiala, capilare dilatate, edem si infiltrat inflamator
limfo-monocitar. In canalele excretorii se poate observa
condensarea secretiei in lumen si celule epiteliale descuamate
si alterate.
 Enterita ulcero-necrotica
Definitie: Afectiune severa a sugarilor caracterizata prin
inflamatie alterativa a intestinului subtire, ce poate interesa si
colonul (enterocolita) in care predomina leziuni distrofice
severe ale peretelui intestinal cu necroza si ulceratii ale
mucoasei intestinale.

Etiologia multipla: infectioasa poate fi reprezentata de colonizare

cu Campylobacter jejuni, Salmonella, Shigela, actiune
toxigenica Escherichia coli, stafilococ auriu, Clostridium
botulinum; la persoanele imunosupresate flora normala
intestinala poate deveni patogena.
In etiologie este suspectata o imaturitate a mucoasei, tulburari de
perfuzie si incompetenta imunitara locala. Apare mai ales la
prematuri. Supravietuirea este de aprox 50%.
 Enterita ulcero-necrotica
Macroscopic: mucoasa hiperemiata, edematiata, cu zone de ulceratii
excavate; uneori pot ap. depozite membranoase alb galbui pana la
exudat hemoragic (Cl. botulinum). Leziunile pot fi unice sau
multiple, confluand catre arii largi denudate de mucoasa; seroasa
din zona interesata prezinta un exudat seros/fibrinos/hemoragic.

Microscopic: Diagnostic de organ –intestinul subtire = organ cavitar,

tubular, prezentand dinspre lumen catre ext. urm. struct:
- mucoasa cu vilozit intestinale acop de epit intestinal simplu
cu platou striat; corionul asociat mucoasei contine gl. Lieberkühn;
muscularis mucosae este alc din fb. musc netede.
- submucoasa – tesut conj lax +vase+ foliculi limfoizi
- musculara proprie – fb. musc netede circ. la int, longit. la ext
- seroasa – tesut conj. lax acop. de mezotelii
 Enterita ulcero-necrotica
Microscopic:
➢Diagnostic de leziune:Fragment de intestin subtire in care
din loc in loc mucoasa este denudata, ulcerata, cu pierdere
de substanta pana la nivelul muscularis mucosae
(exulceratii).
➢Mucoasa si submucoasa sunt infiltrate cu numeroase
limfocite si PMN-uri.
➢In lumen se gaseste detritus fibrino-leucocitar si hematii.
➢Vasele din peretii intestinului cat si cele de la nivelul
mezourilor sunt puternic dilatate si hiperemiate.
Pneumatoza intestinala in enterocolita Pneumatoza intestinala in enterocolita
ulceronecrotica. ulceronecrotica.
 A B
A. Aspecte
macroscopice – anse
intestinale cu
enterocolita
ulceronecrotica.

A, B. Aspecte macroscopice enterita

ulceronecrotica – se observa necroza
hemoragica a peretelui intestinal; C -
aspect macroscopic comparativ intre
intestin normal (sus) si enterita
B.
Ulceronecrotica (jos).

C
Manifestarile clinice ale NEC include ileus, distensie abdominala si hematochezie
la cateva zile de la nastere. Comparativ cu intestinul normal din stanga, in dreapta
se observa necroza hemoragica a a peretelui intestinal, initial in mucoasa, apoi cu
extindere catre stratul muscular, crescand risul de perforatie.
 Pleurezia fibrinoasa
Definitie: Inflamatie acuta fibrinoasa la nivelul seroasei pleurale
cu exudat seros in fazele incipiente evoluand catre un exudat
sero-fibrinos/fibrinos in stadiile tardive.

Macroscopic: pleura viscerala este

aderenta la plamani are un aspect
eritematos, cu luciu sters, uneori
prezentand depozite fibrinoase ca
niste false membrane alb-gri/alb-
rosiatice, cu aspect reticulat sau
vilos. Comparatie cu tartina de unt
dezlipita sau limba de pisica.
Aspecte macroscopice de pleurita
fibrinoasa.
 Histologia pleurei
Microscopic: Diagnostic de organ = pleura este o seroasa ce
tapeteaza cavitatea toracica si plamanii (foita parietala
respectiv viscerala), alcatuita dintr-un strat subtire de tesut
conjunctiv cu fibre elastice acoperit de un epiteliu simplu
pavimentos numit mezoteliu.
 Pleurezia fibrinoasa
Microscopic:Diagnostic de leziune: mezoteliul de suprafata
este partial disparut; stroma conjunctiva este hiperemiata,
edematiata si acoperita de o retea de fibrina in care sunt
prinse rare PMN-uri, hematii si celule mezoteliale; in
profunzime, spre
parenchimul
pulmonar apare
tesut de granulatie
ce va organiza
fibrina si o va
inlocui cu tesut
fibros.
Pleurita fibrinoasa
secundara emboliei
vasculare de corp strain
(sageata).(Col.
Hematoxilina si eozina,
4x)
Pleurita fibrinoasa - ingrosarea pleurei viscerale cu exudat, filamente de fibrina si
elemente inflamatorii. Se observa dilatarea vaselor in parenchimul pulmonar invecinat.
 fibre conjunctive

Vase hiperemiate

Retea de fibrina
Celule gigante multinucleate
Dilatarea vaselor din stroma pleurei, edem, exudat fibrinoleucocitar cu limfocite,
PMN si celule multinucleate. Posibil de etiologie tuberculoasa. Spre parenchim ul
pulmonar se observa numeroase fibre conjunctive.
 Tesutul de granulatie
Definitie: Inflamatie nespecifica de tip proliferativ ce poate fi o
etapa in procesul de vindecare a plagilor fiind ulterior inlocuit
cu tesut fibros.
Se mai poate intalni si in:
- proc de organiz a trombilor, exudatelor fibrinoase,
granulomul dentar, granulom de corp strain;

Macroscopic: format pseudotum

asem unei mase carnoase,
burjonate, de consistenta moale si
culoare rosie, ce sangereaza usor la
traumatisme minore.
 Tesutul de granulatie
Microscopic:Tesut conjunctiv cu numeroase capilare de neoformatie,
celulele endoteliale sunt cuboide, au nuclei mari, ce proemina catre
interiorul vaselor; fibroblaste cu citoplasma abundenta, fibrocite si
celule inflamatorii de tip limfocite, plasmocite, macrofage si PMN.
Daca procesul inflamator evolueaza spre scleroza se pot observa si
fibre conjunctive.
Tipuri particulare de tesut de granulatie:
- granulomul de corp strain – pe langa elementele de mai sus apar si
celule multinucleate cu citopl slab bazofila si numerosi nuclei
raspanditi in toata masa citoplasmatica.
- granuloame cu aspect microscopic pseudotumoral – au
componenta vasculara f bine dezv si se aseamana cu un hemangiom;
un alt exemplu este reprezentat de epulide = tumori gingivale.
 Tesutul de granulatie

Tesut tanar de granulatie: vase capilare de neoformatie (cu endoteliu imatur, bombat in lumen),
elemente celulare inflamatorii (PMN-uri, macrofage, limfocite, eozinofile, plasmocite) in
interstitiu, edem, fibroblaste (avind rolul de a produce fibre de colagen) si miofibroblaste (cu rol
 Tesut de granulatie

Cel gig multinucl de corp strain Material strain fagocitat

Granulom de corp strain – celulele gigante multinucleate uneori au in interior

fragmente din materialul fagocitat – in acest caz material de sutura. In coltul din
dreapta sus se observa tesut de granulatie.
Va multumesc!