I.

CONSIDERAŢII GENERALE

Noţiunea „diagnostic” vine de la cuvântul grecesc „diagnostikos” care înseamnă apt

de a discerne, de a delimita cu obiectivitate un subiect oarecare după manifestările acestuia.
Diagnosticul este o apreciere făcută asupra unei întreprinderi sau asupra unei activităţi
a acesteia.
In mod obişnuit, diagnosticul se bazează pe date cantitative cum ar fi, de exemplu,
cazul evaluării unei întreprinderi.
Diagnosticul este grupat pe funcţiile întreprinderii, iar în interiorul acestora sunt
înscrise criteriile care au stat la baza efectuării diagnosticului respectiv şi parametrii
estimării.
De pildă, diagnosticul administrării sau managementului întreprinderii poate fi efectuat
având în vedere:
Criteriile: 1) organizarea activităţilor întreprinderii;
2) conducerea întreprinderii;
3) gestiunea (administrarea) resurselor umane;
Parametrii luaţi în considerare, corespund celor patru caracteristici comune tuturor
activităţilor de diagnostic: puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi riscuri.
După cum am arătat mai sus una din metodele utilizate pentru efectuarea
diagnosticului unei întreprinderi constă în a aprecia modalităţile de manifestare a
“funcţiilor”, pe seama căruia se pot trage:
- concluziile favorabile (oportunităţi oferite de mediul economic înconjurător, precum
şi atuurile- punctele forte- ale întreprinderii şi, mai ales, potenţialul promiţător de
dezvoltare a acesteia);
Ca puncte forte pot fi menţionate: personalul tânăr, dinamic, flexibil şi bine format;
organizare suplă; bună motivare a muncii etc.
- concluziile nefavorabile (riscuri sau pericole datorate mediului înconjurător,
deficienţele- punctele slabe – ale întreprinderii).
Revenind la tema lucrării, putem afirma că diagnosticul financiar constă într-un
ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a
performanţelor unei întreprinderi.

1
 Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea de strategii pentru menţinere şi
dezvoltarea întreprinderii în mediul specific economiei de piaţă. In sens general, finalitatea
diagnosticului financiar constă în oferirea de informaţii financiare atât celor din interiorul
întreprinderii, cât şi celor interesaţi din afara acesteia.

Când problema diagnosticului este pusă din interiorul întreprinderii (diagnostic

financiar intern) utilizatorii pot fi conducătorii, acţionarii sau salariaţii. Obiectivul urmărit în
acest caz este de a detecta eventuale situaţii de dezechilibru financiar şi de a adopta noi
decizii de gestionare a întreprinderii. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii şi
cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea măsurilor de
remediere a dezechilibrelor.
Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii (diagnostic financiar extern)
utilizatorii pot fi analiştii financiari, acţionarii potenţiali, organisme bancare şi financiare,
alte organe ale statului.
Altfel spus, scopul diagnosticului financiar contabil este: analiza prezentă a unor
situaţii financiare înregistrate în trecut şi extragerea tendinţelor de evoluţie în viitor.
Obiectivul urmărit este capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit,
capacitatea întreprinderii de a- şi onora obligaţiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea şi
solvabilitatea întreprinderii), precum şi valoarea întreprinderii. De asemenea diagnosticul
financiar mai are ca obiectiv esenţial studiul static, dinamic şi comparativ al activităţii
desfăşurate de întreprindere care să permită expertului să se pronunţe cu privire la
rezultatele obţinute, echilibrele financiare, resursele şi destinaţia acestora, precum şi în
legătură cu randamentul capitalurilor investite.
De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru
acordarea de credite întreprinderilor (în special băncile), fie pentru luarea deciziilor de
participare la capitalul unei întreprinderi (acţionari potenţiali sau alte întreprinderi).
Diagnosticul are, de asemenea ca obiectiv aprecierea performanţelor întreprinderii şi a
riscurilor la care este expusă şi urmăreşte analiza:
- rentabilităţii;
- riscului;
- valorii întreprinderii.
Independent de rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfăşurarea
evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie să aibă loc periodic.

2
 Folosind metode şi tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaţiei
financiare trecută şi actuală , pe baza informaţiilor furnizate pentru luarea deciziilor de către
conducere acesta vizează şi viitorul.
Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din
situaţiile financiare simplificate care cuprind:
- bilanţul
- contul de profit şi pierdere
- anexa la bilanţ
De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar trebuie completate cu
informaţii referitoare la mediul extern al întreprinderii(starea economiei, a sectorului de
activitate), informaţii referitoare la potenţialul tehnic şi uman, potenţial comercial şi juridic,
managementul întreprinderii (informaţii dependente de întreprinderi). Toate aceste elemente
influenţează performanţele financiare ale întreprinderii determinând, în final,
competitivitatea acesteia.
Analiza - diagnostic poate avea grade diferite de detaliere, se poate referi la perioade
diferite (pe termen scurt, mediu sau lung) şi poate avea diferite finalităţi:
constatarea deficienţelor de funcţionare şi a cauzelor acestora, minimizarea riscurilor
la care este supusă întreprinderea ţinând - se seama de acestea;
constatarea avantajelor competitive ale întreprinderii, utilizarea acestor avantaje în
fructificarea oportunităţilor oferite de mediul societăţii comerciale;
orientarea strategică a dezvoltării;
identificarea direcţiilor de creştere a profitabilităţii;
estimarea impactului modificărilor din întreprindere.

Cazurile în care apare necesitatea unei analize - diagnostic se pot separa în două mari
categorii:
 întreprinderea este în dificultate
 întreprinderea este sănătoasă, cel puţin aparent.
Analiza - diagnostic în prima ipoteză, urmăreşte în principal identificarea
disfuncţionalităţilor, a cauzelor lor şi a măsurilor de remediere.
In ipoteza a doua, analiza - diagnostic se orientează către identificarea posibilităţilor
de ameliorare a performanţelor, iar prin aceasta şi către identificarea ”devitalizărilor“ încă
neevidente, dar generatoare a unor disfuncţii manifeste viitoare.

3
 Există diferite tipuri de analiză- diagnostic, distingându - se cele diferenţiate prin
gradul de cuprindere:
 analiza – diagnostic globală(multifuncţională)
 analiza- diagnostic parţială(funcţională)

Sub aspectul executantului analizelor- diagnostic se disting:

 analize - diagnostic executate de consultanţi neutri;
 autodiagnoze.

Fazele diagnosticului
Principalele faze ale realizării unui diagnostic orientat spre evaluare sunt:
a) pregătirea diagnosticului
b) analiza documentelor şi informaţiilor
c) elaborarea concluziilor diagnosticului

Pregătirea analizei-diagnostic urmăreşte:

1) Stabilirea documentelor necesare:
- bilanţul şi contul de profit şi pierdere întocmite pe ultimii (trei) ani; examinarea
acestora de către un evaluator experimentat permite formarea unei opinii generale asupra
activităţii întreprinderii;
- chestionare specifice, care permit atât pregătirea discuţiilor, cât mai ales
participarea directă şi activă a personalului din întreprindere la culegerea datelor
- colectarea de informaţii sectoriale, zonale sau general- economice care au influenţă
asupra întreprinderii sau se referă la aceasta.
2) Analiza documentelor şi informaţiilor este partea cea mai importantă a unui diagnostic,
care permite evaluatorului să cunoască cât mai exact funcţionarea detaliată a întreprinderii şi
a situaţiei acesteia.
3) Concluziile diagnosticului trebuie elaborate în scris. Este posibilă elaborarea unui raport
intermediar căruia, după prezentarea şi analizarea împreună cu clientul, i se poate da forma
finală.

Sinteza analizei diagnostic serveşte ca bază pentru proiectarea evoluţiilor viitoare ale
întreprinderii şi pentru efectuarea unei analize admisibile.
Prezentăm, în continuare, principalele surse informaţionale utilizate în diagnostic.

4
 Bilanţul
Bilanţul este un document contabil de sinteză, considerat cel mai important instrument
de prezentare a bogăţiei, averii, patrimoniului, acumulat de întreprindere de la înfiinţare,
precum şi a rezultatelor financiare obţinute în exerciţiul financiar pentru care se încheie.
Bilanţul contabil este documentul oficial de gestiune al agentului economic, al unităţii
patrimoniale, care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei
financiare şi rezultatelor obţinute; pentru a răspunde acestei cerinţe privind imaginea fidelă,
trebuie respectate următoarele principii contabile:
- principiul prudenţei: inadmisibilitatea supraevaluării elementelor de activ şi a
veniturilor, precum şi subevaluării elementelor de pasiv şi a cheltuielilor;
- principiul permanenţei metodelor: continuitatea aplicării regulilor şi normelor
privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a
rezultatelor, asigurându- se astfel, comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;
- principiul continuităţii activităţii: unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal
funcţionarea într-un viitor previzibil fără a intra în stare de lichidare sau de reducere a
activităţii;
- principiul independenţei exerciţiului: delimitarea în timp a veniturilor şi
cheltuielilor, pe măsura angajării acestora şi trecerea lor la rezultatul exerciţiului la care se
referă;
- principiul intangibilităţii bilanţului: bilanţul de deschidere trebuie să corespundă
cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent;
- principiul necompensării: elementele de activ şi de pasiv se evaluează şi
înregistrează în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi
cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul rezultat.

Bilanţul se întocmeşte de:

a) Compartimentele şi personalul de specialitate din cadrul agenţilor economici, regii
autonome, instituţii publice etc.
b) Societăţile comerciale cu profil de contabilitate şi expertiză contabilă, precum şi
profesioniştii independenţi, care au obţinut, potrivit legii, calitatea de expert contabil sau
contabil autorizat; societăţile de contabilitate şi expertiză sau profesioniştii independenţi
trebuie să facă parte din asociaţii profesionale de profil, recunoscute de lege.

5
 Bilanţul se întocmeşte în mod obligatoriu la încheierea exerciţiului, cu ocazia
fuziunilor, lichidărilor şi încetărilor de activitate.
Bilanţul se aprobă şi se publică în Monitorul Oficial; se depune la organul financiar şi
se păstrează 50 de ani.
Conform art. 29 din Legea nr. 82/1991, bilanţurile contabile sunt supuse verificării şi
certificării de către cenzori, experţi contabili şi contabili autorizaţi. Obiectivul urmărit prin
verificare şi certificare: dacă bilanţurile dau o imagine fidelă, clară şi completă a
patrimoniului, situaţiei financiare şi exerciţiului financiar. Cu această ocazie se întocmeşte
un raport de verificare şi certificare al bilanţului, din care trebuie să rezulte, în principal:
 dacă bilanţul contabil concordă sau nu cu registrele de contabilitate;
 dacă registrele de contabilitate sunt ţinute în conformitate cu reglementările în
vigoare;
 respectarea, cu bună credinţă, a regulilor privind evaluarea patrimoniului şi a
celorlalte norme şi principii contabile
Bilanţul contabil constituie punctul de pornire în orice evaluare de active sau de
întreprindere.
In bilanţ investiţiile sau utilizările reprezintă activul iar finanţarea sau resursele
reprezintă pasivul.
Orice bilanţ trebuie să reflecte egalitatea bilanţieră dintre:
 modul de utilizare a unor resurse financiare – concretizat în diverse componente ale
patrimoniului întreprinderii, formând activul bilanţului,
 sursele din care fondurile au fost obţinute- respectiv furnizorii de capital care
formează pasivul bilanţului.
Elementele de activ (patrimoniale) sunt mijloace economice care încorporează un
potenţial de producere a unor beneficii economice viitoare. Aceste beneficii constau în
capacitatea de a genera intrări viitoare de bani (lichidităţi) sau de a reduce viitoare ieşiri de
lichidităţi (cheltuieli, plăţi).
Caracteristicile de bază care fac ca un element să fie considerat “active” sunt
următoarele:
a) firma are drept de utilizare a activului în viitor, ca rezultat al unei tranzacţii sau al
unui schimb
b) valoarea profiturilor viitoare realizate cu ajutorul activului poate fi cuantificată, cu
un nivel acceptabil de precizie, de exemplu utilaje cumpărate, facturi neîncasate, etc.
Modul de înregistrare în patrimoniu este variat şi poate avea la bază:

6
 a) costul de achiziţie;
b) costul de producţie;
c) valoarea actuală (la data înregistrării pentru activele primite cu titlul gratuit);
d) valoarea de aport sau valoarea rezultată în urma reevaluărilor contabile.
Reevaluările sunt aplicate pe baza de hotărâre de guvern şi măresc valoarea de inventar
respectiv valoarea rămasă de amortizat a mijloacelor fixe.
Elementele de pasiv conţin sursele de finanţare repartizate în funcţie de provenienţa
acestora(surse proprii şi surse atrase).
Referitor la bilanţul contabil este important de remarcat următoarele:
a) forma de prezentare a bilanţului este cea a unui tablou cu două părţi dispuse
orizontal (schema orizontală de bilanţ)1
b) în cadrul bilanţului sunt prezentate în două coloane alăturate cifrele atât pentru
exerciţiul curent cât şi pentru exerciţiul anterior. Acest mod de prezentare facilitează o primă
analiză privind evoluţia principalelor elemente bilanţiere de la un exerciţiu financiar la altul.
Rezultatele acestei analize vor trebui interpretate cu atenţie astfel încât concluziile să
prezinte evoluţii reale ale indicatorilor, debarasate de efectele inflaţiei şi a altor situaţii
excepţionale. Cu cât nivelul inflaţiei este mai redus cu atât evoluţia marcată de cifrele
bilanţiere este mai relevantă fără a necesita corecţii suplimentare semnificative,
c) criteriile după care sunt ordonate elementele bilanţiere respective:
 activ – ordinea crescătoare a lichidităţii
 pasiv – ordinea crescătoare a exigibilităţii

Contul de profit şi pierdere

Prezintă situaţia veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor (profit şi pierdere). Prin acest
document se prezintă performanţele activităţii desfăşurate, măsurate prin eforturile făcute de
întreprindere (cheltuieli, consumuri) şi efectele acestora (venituri).
Referitor la modul de prezentare al contului de profit şi pierderi se remarcă
următoarele elemente de ordin general:

1
Această formă adoptată de contabilitatea românească este cea mai utilizată la nivel mondial întâlnindu- se şi la ţări ca
Franţa, SUA, Germania, Belgia etc. Mai este aplicată şi forma bilanţului de listă verticală(schema verticală) într – un
număr mai redus de ţări din care amintim Marea Britanie şi Irlanda .

7
 a) nu există la nivel mondial o schemă universală de prezentare a acestui document.
Aceasta variază după tradiţiile naţionale în ceea ce priveşte transparenţa informaţiei
contabile cât şi de particularităţile de ordin juridic, fiscal şi economic.
b) forma de prezentare poate să fie sub forma de tablou bilateral (schema orizontală)
sau sub formă de listă (schema verticală).
c) în ambele cazuri, cheltuielile şi veniturile sunt clasificate în trei categorii:
 venituri şi cheltuieli din exploatare,
 venituri şi cheltuieli financiare,
 venituri şi cheltuieli excepţionale,
d) în ţara noastră forma de prezentare este “în lista” sau forma verticală, informaţiile
fiind prezentate atât cele referitoare la exerciţiul financiar încheiat, cât la cel precedent.

Forma schematică de prezentare a contului de profit şi pierderi este următoarea:

Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri exceptionale

exceptionaleexceptional
e
minus minus minus

Cheltuieli pentru expoatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale

Rezultatul exploatarii Rezultatul financiar Rezultat exceptional

Rezultatul
curent

Rezultatul inainte
de impozit

Impozit pe profit Rezultat net

Elementele componente ale grupelor prezentate mai sus, pe cele trei tipuri de activităţi,
se prezintă astfel:
Activitatea de exploatare are ponderea cea mai semnificativă în totalul activităţilor
derulate de firmă. Conţine în principal înregistrarea operaţiunilor curente şi a rezultatului
curent şi poate include şi activităţi accesorii care prezintă un anumit grad de permanenţă.

8
 Activitatea financiară conduce la obţinerea rezultatului financiar ca diferenţa dintre
veniturile financiare şi cheltuielile financiare.
Activitatea excepţională reprezintă operaţiuni care nu sunt legate direct de activitatea
întrepriderii şi care au un caracter nerepetitiv, accidental.
Referitor la contul de profit şi pierderi este important de reţinut următoarele:
 situaţia rezultatelor se referă la activitatea desfăşurată într-o perioadă definită(de
obicei un an)
 conţine cifrele cumulate de la începutul şi până la sfârşitul exerciţiului financiar
prezentate atât pentru perioada în curs, cât şi pentru perioada similară din anul precedent
 se întocmeşte odată cu bilanţul contabil(situaţia patrimoniului)
 înregistrarea corectă a veniturilor şi cheltuielilor presupune:
1. delimitarea clară în timp a acestora,
2. delimitarea clară a valorii recunoscute(măsurare) pentru perioada de timp pe baza
căruia se va proceda la evaluare.
Toate elementele de venit şi cheltuială recunoscute într- o perioadă vor fi incluse în
profit sau în pierdere, cu excepţia cazului în care un Standard sau o Interpretare cere
contrariul.
Se includ efectele modificărilor în estimările contabile. Totuşi, pot exista circumstanţe
când anumite elemente pot fi excluse din profitul sau pierderea perioadei curente. IAS 8
tratează două astfel de circumstanţe: corectarea erorilor şi efectul modificărilor în politicile
contabile.
Contul de profit şi pierdere va include, cel puţin, elemente care să prezinte următoarele
valori pentru perioadă:
1. veniturile din activităţile curente;
2. costurile de finanţare;
3. partea din profitul sau pierderea aferent(ă) entităţilor asociate şi asocierilor în
participaţie, contabilizată prin metoda punerii în echivalenţă;
4. cheltuielile cu impozite şi taxe;
5. o sumă unică cuprinzând totalul profiturilor sau pierderilor postimpozitare din
activităţile întrerupte şi profiturile sau pierderile recunoscute la evaluarea valorii juste minus
costul de vânzare sau la cedare a activelor sau grupului(grupurilor) care constituie activităţi
întrerupte; şi
6. profitul sau pierderea din activităţi curente

9
 Pentru elaborarea bilanţului este necesară determinarea componentelor fundamentale
ale evaluării de întreprindere - activul net corijat şi capacitatea beneficiară.
Analiza situaţiei financiare a întreprinderii, se realizează în două etape:
 în cadrul diagnosticului financiar- contabil, folosind informaţiile reieşite din
situaţiile financiare ale întreprinderii în scopul identificării punctelor tari şi punctelor slabe;
 în cadrul analizei fundamentale, folosind informaţiile reieşite din situaţiile
financiare retratate, în scopul evaluării propriu-zise a întreprinderii.
Analiza situaţiei financiare este concentrată pe următoarele direcţii principale de studiu
asupra întreprinderii:
 mediul de afaceri;
 date strategice;
 conturile de muncă şi capital;
 rentabilităţile;
 politici de finanţare şi structura financiară;
 sinteza analizei financiare.

Orice bilanţ trebuie să reflecte egalitatea bilanţieră dintre:

a) modul de utilizare a unor resurse financiare – concretizat în diverse componente ale
patrimoniului întreprinderii, formând activul bilanţului,
b) sursele din care fondurile au fost obţinute- respectiv furnizorii de capital care
formează pasivul bilanţului.

Rentabilitatea financiară se calculează ca raport între

Profitul net / capitalul propriu * 100
Acest indicator ajută la evidenţierea unor aspecte multiple de care managementul are
nevoie pentru a- şi îmbunătăţii performanţele. Este semnificativă determinarea combinaţiei
optime între rentabilitatea activelor şi modul de finanţare. Indicatorul se poate descompune
astfel:
Profit net / cifra afaceri * cifra afaceri / total active* total active / cap.propriu * 100 =
Rf
Rezultat net / Capitaluri proprii= Rentabilitatea financiară (rentabilitatea capitalurilor
proprii).
Marja de profit - exprimă poziţia de care beneficiază firma şi avantajul competiţional
pe care îl are firma în comparaţie cu concurentii.

10
 Rotaţia activului – reflectă abilitatea şi capacitatea managementului de a administra
eficient activitatea, imprimând rotaţii accelerate ale capitalului investit în active.
Pârghia financiară - reflectă strategia în domeniul finanţării activităţii prin apelarea la
surse împrumutate pentru a dinamiza activitatea.
Diagnosticul contabil-financiar aflat în interacţiune cu celelalte diagnostice ale
funcţiilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai complexe diagnostice prin concluziile
sale relevante, definind profitul financiar funcţie de:
 Sectorul de activitate, întrucât de tipul de activitate al întreprinderii depind
caracteristicile sale structurale: ponderea imobilizarilor, natura stocurilor duratele creditelor
clienţi/ furnizori şi, mai ales, volumul mediu al cifrei de afaceri generat de fiecare salariat.
 Statutul intreprinderii, deoarece este dificil să se analizeze cifra de afaceri fără
să se facă referire la statutul juridic şi economic al întreprinderii.
 Punctele forte şi slabe ale întreprinderii. Există diferite niveluri de înţelegere a
acestora. Ele sunt, de regulă, asociate strategiilor care se desprind din diagnosticile funcţiilor
întreprinderii. La un nivel mai avansat, punctele forte şi punctele slabe ale întreprinderii
trebuie să lărgească analiza pieţei întreprinderii şi capacitatea sa de a se dezvolta.

Analiza costurilor are scopul de a releva ceea ce conturile nu lasă să se întrevadă la

prima abordare, dar ea nu interzice efectuarea unui fel de “reperaj” prealabil, observând
câteva posturi ale documentelor de sinteză şi situarea întreprinderii în raport cu unele
standarde sectoriale.

Aprecierea fiabilităţii datelor cuprinse în situaţiile financiare se bazeaza pe două

elemente- cheie:
 cunoaşterea suficientă a întreprinderii şi a concluziilor celorlalte diagnostice:
administrarea sau managementul întreprinderii, juridic, comercial şi tehnic de exploatare;
 cunoaşterea principiilor şi metodelor proprii de contabilitate ale sectorului de
activitate.

Se procedează de asemenea la verificarea situaţiilor financiare dacă:

 sunt coerente: corelaţia datelor din bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţiile,
notele explicative;
 sunt prezentate după principiile contabile şi reglementările în vigoare;
 ţin cont de elementele posterioare închiderii exerciţiului financiar;

11
  prezintă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţelor şi modificărilor
acesteia, bazată pe existenţa inventarului întregului patrimoniu(din ultimul an), efectuat în
acord cu normele în cauză aprobate de ministerul finanţelor publice;
 prezintă o corectă întocmire a contului de profit şi pierdere;
 prezintă o corectă stabilire a profitului net şi a destinaţiilor acestuia, potrivit
dispoziţiilor legale.

Ratele de structură sunt indicatori care caracterizează compoziţia patrimoniului,

apreciind raporturile privind activul şi pasivul bilanţului.
In ceea ce priveşte activul, se urmăreşte stabilirea ponderilor fiecărui element pentru a
determina condiţiile tehnico-economice; astfel, o întreprindere de o înaltă tehnologie
utilizează mijloace fixe şi prezintă astfel imobilizări deosebit de mari ca valoare; o
întreprindere cu ciclu lung de fabricaţie(construcţii navale, civile) prezintă rate de stoc în
valori care reflectă”greutatea” lor.
Cu privire la pasiv, ratele de structură furnizează indicatori asupra compoziţiei
finanţării.
Pe de o parte permit aprecierea autonomiei financiare, iar pe de altă parte permit
estimarea stabilităţii finanţării.
In ceea ce priveşte ratele de sinteză, ele compară sistematic elemente de active şi de
pasiv, oferind posibilitatea stabilirii condiţiilor de finanţare ale unor elemente de active şi
posibilităţilor de rambursare a datoriilor sub un an, prin componentele activului circulant
lichid sub un an.
Ratele de rotaţie scot în evidenţă termenele şi viteza de rotaţie a unor elemente
(stocuri, creanţe, datorii), lămurind astfel: condiţiile în care se realizează activitatea (credit
client, credit furnizori, durate stocaje) şi incidenţa lor asupra solvabilităţii întreprinderii.
Aceasta are interesul să recupereze rapid lichidităţile asociate stocurilor şi creanţelor
(termene scurte sau viteze de rotaţie ridicate) şi să achite furnizorii cât mai târziu posibil,
evident, cu consimţământul lor (termene lungi sau viteze de rotaţie slabe).

12
 II. ANALIZA STRUCTURII BILANŢULUI

1 . Analiza ratelor de structură ale activului

Datele sunt prezentate în tabelul nr. 1:

Specificatie simbol 2000 Structura 2001 Structura 2002 Structura

mii.lei % mii.lei % mii.lei %
Imobilizari necorporale Inn 750873 0,29 977106 0,19 1586497 0,20
Imobilizari corporale Inc 165333902 63,18 309461477 58,87 521020747 67,21
Imobilizari financiare If 25414 0,01 25414 0,005 0 0
Active imobilizate In 166110189 63.48 310463997 59,06 522607244 67,41
Stocuri St 2819821 1.08 5686050 1,08 13672204 1,76
Creante totale Cr 76915579 29,39 134694964 25,62 159318427 20,55
Disponibilitati banesti Db 15751324 6,02 67224953 12,79 32429394 4,18
Active circulante Ac 95486724 36,49 207605967 39,49 205420025 26,50
Ct. de regularizare si Ra 81209 0,03 7593253 1,44 47187153 6,09
asimilate - activ
At 261678122 100 525663217 100 775214422 100
TOTAL ACTIV

In = Inn+Inc+If
Ac = St+Cr+Db
At = In+Ac+Ra

Concluzii:
 Rata activelor imobilizate = In / At măsoară gradul de investire a capitalului fix.
Nivelul ei este ridicat datorită ponderii mare a dotărilor tehnice, echipamente, utilaje şi
instalaţii. Rata activelor imobilizate creşte în 2002 la 67, 41% faţă de 59, 06% în 2001
datorită achiziţionării de imobilizări corporale. Nivelul acestei rate este influenţat
nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminuează valorile
rămase ale activelor imobilizate.

13
  Rata imobilizărilor necorparale = Inn / At are un nivel neglijabil.
 Rata imobilizărilor financiare = If / At ca urmare a inexistenţei imobilizărilor
financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.
 Rata activelor circulante = Ac/ At exprimă ponderea în totalul activului a
capitalului circulant.
 2001 faţă de 2000: Ca urmare a creşterii ponderii disponibilităţilor băneşti în anul
2001 faţă de 2000 şi o menţinere relativ constantă a ponderii stocurilor şi a creanţelor totale
se înregistrează o uşoară creştere a ratei activelor circulante în 2001 faţă de 2000.
 2002 faţă de 2001: Stocurile se menţin relativ constante. Rata activelor circulante
scade în 2002 faţă de 2000 cu 13%, datorită scăderii semnificative a ponderii
disponibilităţilor băneşti în 2002 faţă de 2001 şi a scăderii ponderii creanţelor în 2002 faţă de
2001.
 Rata stocurilor = St / At ponderea stocurilor în total activ se menţine relativ
constantă în perioada analizată, cunoscând o uşoară creştere în anul 2002.
 Rata creanţelor = Cr / At creanţele au crescut permanent în valori absolute, cu
influenţa negativă asupra gradului de lichiditate.
 Rata disponibilităţilor = Db / At este influenţată de raportul dintre durata medie de
încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a obligaţiilor, care este nefavorabil. Nivelul
acestei rate creşte în 2001 faţă de 2000 şi scade în 2002 faţă de 2001.

2. Analiza ratelor de structură ale pasivului

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii
prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a
acesteia.

14
 Datele sunt prezentate în tabelul nr. 2:
Specificatie Simbol 2000 Structura 2001 Structura 2002 Structura
mii.lei % mii.lei % mii.lei %
Capital social CPS 140419578 53,66 143242202 27,25 143242202 18,48
Rezerve Rez 1100000 0,42 1100000 0,21 1100000 0,14
Alte Fonduri Fd 41072582 15,07 162587549 30,93 313823463 40,48
Rezultatul reportat Rr 0 0 0 0 0 0
Profit Pn 18022217 6.89 46802020 8,98 74671240 9,63
Repartizarea profitului Rep 18022217 6,89 46802020 8,90 74671244 9,63
Subventii pentru Sbvi 3608734 1,38 3563860 0.68 3454268 0,45
investitii

Structura principală a bilanţului contabil

ACTIV PASIV
A1 ACTIVE IMOBILIZATE P1 CAPITALURI PROPRII
a. Imobilizări necorporale a. Capital social
b. Imobilizări corporale b. Primele legate de capital
c. Imobilizări financiare c. Diferenţe din reevaluare
d. rezervele
e. rezultatul reportat nerepartizat
f. rezultatul exerciţiului
g. fondurile proprii
h. subvenţii pentru investiţii
i. provizioanele reglementate
A2 ACTIVE CIRCULANTE P2 DATORII
a. Stocuri a. către creditori
b. Creanţe b. către furnizori
c. Disponibilităţi c. alte datorii(stat, salariaţi)

A3 CONTURI DE REGULARIZARE P3 CONTURI DE REGULARIZARE

A. Cifrele din bilanţurile folosite pentru calculul indicatorilor

Elemente de active 2003 2004 2005

şi pasive valori- mii lei valori- mii lei valori- mii lei
A. Active imobilizate 4. 982. 569 4. 889. 225 4. 766. 165

15
Imobilizări necorporale 0 0 0
Imobilizări corporale 4. 982. 569 4. 889. 225 4. 766. 165
terenuri 248. 663 248. 663 248. 663
construcţii 4. 304. 032 4. 173. 918 4. o65. 828
maşini şi echipamente 429. 874 466. 644 451. 674
Imobilizări financiare 0 0 0
B. Stocuri 4. 322. 080 3. 958. 066 4. 544. 669
materii prime 649. 881 415. 815 551. 245
produse finite 3. 672. 199 3. 542. 251 3. 993. 424
C. Creanţe 3. 598. 112 3. 286. 407 5. 550. 006
furnizori- debitori 0 0 0
clienţi 2. 484. 840 1. 989. 020 3. 807. 314
alte creanţe 1. 113. 272 1. 297. 387 1. 742. 692
D. Disponibil 33. 591 22. 373 11. 155
TOTAL ACTIV 12. 936. 352 12. 156. 071 14. 871. 995
A. Capital propiu 6. 014. 797 6. 021. 039 4. 897. 728
capital social 2. 049. 908 2. 049. 908 2. 049. 908
diferente din reevaluare 2. 979. 983 2. 979. 983 2. 979. 983
Alte fonduri+ rezerve 984. 9o6 991. 148 - 132. 163
B. Datorii 6. 839. 349 6. 083. 217 9. 950. 469
împrumuturi şi dat. 0 0 0
asimilate.
furnizori 1. 085. 450 1. 432. 226 3. 076. 030
alte datorii 5. 753. 899 4. 650. 991 6. 874. 439
TOTAL PASIV 12. 936. 352 12. 156. 071 14. 871. 995

16
 B. Conturile de profit şi pierderi folosite pentru calculul indicatorilor

Elemente 2003 2004 2005

valori – mii lei valori – mii lei valori – mii lei
Venituri totale 15. 028. 643 14. 430. 957 19. 912. 802
(Cifra de afaceri) (9. 892. 783) (11. 787. 960) (16. 186. 731)
Cheltuieli totale: 13. 787. 218 14. 306. 134 21. 036. 113
salarii 3. 363. 767 4. 234. 038 6. 172. 123
materii prime 6. 139. 817 6. 841. 665 10. 061. 007
amortizări 211. 805 245. 018 247. 813
utilităţi 323. 367 325. 670 406. 297
chelt. financiare 0 0 0
chelt. administrat. 834. 684 1. 136. 463 1. 209. 539
Profit brut 1. 241. 425 124. 823 -1. 123. 311
impozit 919. 281 69. 540 0
Profit net 322. 144 55. 283 -1. 123. 311

Indicatori de echilibru financiar

a. Fondul de rulment: FR= Capitalul propriu- Active imobiliz

Anul 2003 2004 2005
FR 1. 032. 228 1. 131. 814 131. 563
*volumul resurselor permanente de finanţare a activităţii de exploatare

b. Necesar de fond de rulment: NFR= (Stocuri+ Creanţe)- Datorii nebancare

Anul 2003 2004 2005
NFR 1. 080. 843 1. 161. 256 144. 206
*nevoia de capital pentru finanţarea ciclului de exploatare

Indicatori de structură

a. Stuctura activului= total element de active x 100/ total active

active imobilizate
Anul 2003 2004 2005
Active imobilizate 38, 51% 40, 22% 32, 05%

stocuri
Anul 2003 2004 2005
Stocuri 33, 41% 32, 56% 30, 55%

creanţe
Anul 2003 2004 2005
Creanţe 27, 81% 27, 03% 37, 32%

disponibil
Anul 2003 2004 2005
Disponibil 0, 26% 0, 18% 0, 07%

17
 b. Structura activelor imobilizate= activul imobilizat x 100/ active imobilizate

teren
Anul 2003 2004 2005
Teren 4, 99% 5, 08% 5, 21%

construcţii
Anul 2003 2004 2005
Construcţii 86, 38% 85, 37% 85, 31%

echipamente
Anul 2003 2004 2005
Echipamente 8, 63% 9, 55% 9, 48%

c. Structura stocurilor= elemental de stoc x 100/ total stocuri

materii prime
Anul 2003 2004 2005
Materii prime 15, 04% 10, 51% 12, 13%

produse finite
Anul 2003 2004 2005
Produse finite 84, 96% 89, 49% 87, 87%

d. Structura pasivului= total element de pasiv x 100/ total pasiv

capital propriu
Anul 2003 2004 2005
Capital propriu 46, 49% 49, 53% 32, 93%

datorii
Anul 2003 2004 2005
Datorii 53, 51% 50, 47% 67, 07%

Indicatori pe baza contului de profit si pierderi

Formula generală= elementul de cost x 100- cifra de afaceri

salarii
Anul 2003 2004 2005
Salarii 22, 38% 29, 34% 31, 00%

materii prime
Anul 2003 2004 2005
Materii prime 40, 85% 47, 41% 50, 53%

18
 amortizări
Anul 2003 2004 2005
Amortizări 1, 41% 1, 70% 1, 24%

utilităţi
Anul 2003 2004 2005
Utilităţi 2, 15% 2, 25% 2, 04%

cheltuieli administrative
Anul 2003 2004 2005
Chelt. administrative 5, 55% 7, 88% 6, 07%

Indicatori de finanţare

a. structura finanţării= capital permanent/ active imobilizate

Anul 2003 2004 2005
Structura finanţării 1, 21% 1, 23% 1, 03%
* proporţia în care activele imobilizate sunt finanţate din surse pe termen lung -
favorabil>1,00

b. lichiditatea generală= active curente/ pasive curente

Anul 2003 2004 2005
Lichiditatea gen. 1, 15% 1, 19% 1, 01%
* analiza gradului în care se poate face faţă plăţilor determinate de activitatea curentă

c. autonomia financiară= capital propriu/ capital permanent

Anul 2003 2004 2005
Autonomia finanţării 1, 19% 1, 19% 0, 97%
* proporţia surselor proprii pe termen lung în total surse pe termen lung

d. lichiditate intermediară(rapidă) = (active circulante- stoc) / datorii pe termen scurt

Anul 2003 2004 2005
Lichiditate rapidă 0, 52% 0, 54% 0, 56%
* capacitatea de plată a societăţii prin considerarea celor mai lichide active- disponibilităţi şi
creanţe

e. rata de finanţare a stocurilor= fond rulment/ stocuri

Anul 2003 2004 2005
Rata fin. stocuri 23, 9% 28, 6% 2, 9%

f. lichiditatea la vedere= disponibilităţi- pasive curente

Anul 2003 2004 2005
Lichid. la vedere 9, 80% 17, 0% 12, 9%
* analiză în situaţia blocajelor financiare, dificultăţi în încasarea creanţelor sau valorificarea
stocurilor

19
 Indicatori de finanţare a activelor curente

= fond rulment/ active curente

Anul 2003 2004 2005

Finan. act. curente 12, 97% 15, 57% 1, 30%
* proporţia în care activele curente (stocuri, creanţe, etc.) sunt finanţate cu resurse proprii pe
termen lung

Indicatori de gestiune

*viteza de transformare a activelor în lichidităţi şi de reînoirea a datoriilor

Durata unei rotaţii= elementul de activ sau pasiv x T- cifra de afaceri unde:
T=30, 60, 90, 120,....360 zile

a. Durata de rotaţie a stocurilor

Anul 2003 2004 2005
Număr de zile 103 98 82

b. Durata de încasare a creanţelor

Anul 2003 2004 2005
Număr de zile 86 82 100

c. Durata de achitare a obligaţiilor

Anul 2003 2004 2005
Număr de zile 163 151 179

Indicatori de activitate

a. Creşterea cifrei de afaceri

Anul 2003 2004 2005
Creşterea CA 6, 76% -3, 98% 37, 98%

b. Productivitatea muncii= valoarea adăugată/ nr. salariaţi

Anul 2003 2004 2005
Prod. muncii 45. 799. 921 64. 415. 082 97. 510. 428
*favorabil numai cu o evoluţie real pozitivă ţinând cont de inflaţie

c. Remunerarea factorului muncă= cheltuieli personal x 100/ valoarea adăugată

Anul 2003 2004 2005
Rem. fact. muncă 34% 35, 9% 38, 1%
*o rată de 70- 80% pune în pericol activitatea societăţii

d. Remunerarea macroeconomiei(statului)= chelt. taxe şi impozite x 100/ VA

Anul 2003 2004 2005
Remun. statului 14, 56% 12, 08% 10, 91%

20
 Indicatori de rentabilitate

Rentabilitatea brută comercială= profit brut x 100/ cifra de afaceri

Anul 2003 2004 2005
Rent. brută com. 12, 54% 1, 06% -6, 94%
*Capacitatea sau incapacitatea societăţii de a realiza un surplus peste costurile totale

Rentabilitatea financiară= profit net x 100/ capital propriu

Anul 2003 2004 2005
Rentabilitate fin. 5, 35% 0, 92% -22, 93%

Intensitatea capitalului

Intensitatea capitalului= cifra de afaceri/ capitalul propriu

Anul 2003 2004 2005
Intensitatea capit. 1, 65 1, 96 3, 30
*indică numărul de rotaţii a capitalului propriu într- un an

Intensitatea activului

Intensitatea activului= cifra de afaceri/ total active

Anul 2003 2004 2005

Intensitatea activului 0, 76 0, 97 1, 09

Interpretarea şi aprecierea indicatorilor şi premizele privind activitatea viitoare

In paralel cu analiza indicatorilor financiari aşa cum au fost calculaţi pe baza evoluţiei
activităţii prezentată financiar în bilanţurile avute la dispoziţie, echipa de evaluatori a realizat
o analiză “la zi”, pe baza balanţelor contabile din perioada anului 2005(ianuarie- iunie),
astfel încât s- a creat acea continuitate, foarte oportună având în vedere scopul realizării
prezentei evaluări.
Pe baza datelor obţinute, echipa a ajuns la următoarele concluzii:
1. în perioada analizată tendinţa favorabilă de dezvoltare a activităţii este dovedită pe deplin;
2. cifra de afaceri este în continuă creştere, ceea ce denotă un interes major al
admistraţiei pentru un volum de contracte economice în creştere;
3. societatea a dispus şi dispune de un fond de rulment satisfăcător ceea ce- i permite o
corectă finanţare a ciclului de exploatare;

21
4. finanţarea proprie a activelor imobilizate din surse pe termen lung, ceea ce este un
element favorabil;
5. în proporţie cuprinsă între 1 - 19%, societatea este în măsură să facă faţă plăţilor
determinate de activitatea curentă;
6. societatea dispune de disponibilităţi şi creanţe care- i pot asigura o capacitate de plată
rapidă;
7. se înregistrează probleme în ceea ce priveşte viteza de rotaţie a stocurilor(mult cca. 80
zile), a duratei de încasare a creanţelor(mult cca. 80 zile)- lucru demonstrat şi de perioada
mare de achitare a obligaţiilor societăţii(medie 150 zile);
8. nu se înregistreză excese în ceea ce priveşte remuneraţia personalului, deşi avându- se în
vedere scăderea nr. mediu scriptic, scăderea inflaţiei, raportul productivităţii muncii, se
consideră o rată mică de creştere salarială.
Concluzia generală este favorabilă unei activităţi profitabile, a unei societăţi stabile
din punct de vedere financiar, economic şi al dezvoltării ulterioare.

CENTRALIZATOR INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI

Denumirea indicatorului 2003 2004 2005

Fond rulment 1. 032. 228 1. 131. 814 131. 563
Necesar fond rulment 1. 080. 843 1. 161. 256 144. 206
Structura activului
Active imobilizate 38, 51% 40, 22% 32, 05%
Stocuri 33, 41% 32, 56% 30, 55%
Creanţe 27, 81% 27, 03% 37, 32%
Disponibil 0, 26% 0, 18% 0, 07%
Str. Activ. Imobil.
Teren 4, 99% 5, 08% 5, 21%
Construcţii 86, 38% 85, 37% 85, 31%
Echipamente 8, 63% 9, 55% 9, 48%
Str. stocurilor
Materii prime 15, 04% 10, 51% 12, 13%
Produse finite 84, 96% 89, 49% 87, 87%
Str. pasivului
Capital propriu 46, 49% 49, 53% 32, 93%
Datorii 53, 51% 50, 47% 67, 07%
Ind. Cont. Prof. / pierderi
Salarii 22, 38% 29, 34% 31, 00%
Materii prime 40, 85% 47, 41% 50, 53%
Amortizări 1, 41% 1, 70% 1, 24%
Utilităţi 2, 15% 2, 25% 2, 04%
Cheltuieli administrative 5, 55% 7, 88% 6, 07%
Ind. de finanţare

22
Structura finanţării 1, 21% 1, 23% 1, 03%
Lichiditatea generală 1, 15% 1, 19% 1, 01%
Autonomia finanţării 1, 19% 1, 19% 0, 97%
Lichiditatea rapidă 0, 52% 0, 54% 0, 56%
Rata finanţare stocuri 23, 9% 28, 6% 2, 9%
Lichiditatea la vedere 9, 80% 17, 0% 12, 9%
Finanţare active curente 12, 97% 15, 57% 1, 30%
Indicatori gestiune
Rotaţia stocurilor- zile 103 98 82
Incasare creanţe zile 86 82 100
Achitare obligaţii zile 163 151 179
Productivitatea muncii 45. 799. 921 64. 415. 082 97. 510. 428
Remunerare muncă 34, 0% 35, 9% 38, 1%
Remunerarea statului 14, 56% 12, 08% 10, 91%
Ind. de rentabilitate
Rentab. brută comercială 12, 54% 1, 06% -6, 94%
Rentabilitate financiară 5, 35% 0, 92% -22, 93%
Intensitatea capitalului 1, 65 1, 96 3, 30
Intensitatea activului 0, 76 0, 97 1, 09

3. STAREA ŞI UTILIZAREA POTENŢIALULUI ECONOMICO-

FINANCIAR

Pentru realizarea diagnosticului economico - financiar au fost utilizate informaţiile

furnizate de bilanţul contabil şi anexele sale, datele din evidenţa financiar contabilă şi de
gestiune, balanţele de verificare din perioada 2003- 2005.
Consultantul apreciază că perioada celor 5 ani este suficientă pentru a releva
caracteristicile economico - financiare ale societăţii comerciale şi implicit pentru
fundamentarea valorii afacerii.

Problemele de bază abordate sunt:

1. Analiza potenţialului financiar (mijloace şi surse economice);
2. Analiza rezultatelor financiare;
3. Analiza flexibilităţii şi performanţelor financiare;
4. Concluzii- puncte tari şi puncte slabe, în scopul realizării diagnosticului
economico- financiar, al estimării oportunităţilor şi riscurilor determinate de specificul
activităţii societăţii precum şi din mediul extern. Ne propunem, de asemenea, separarea şi
evaluarea acelor tendinţe care au caracter de permanenţă şi deci au posibilitatea de
prelungire în perioada viitoare, influenţând direct valoarea de randament a societăţii
comerciale.

23
 ANALIZA POTENŢIALULUI FINANCIAR

Analiza activelor societăţii comerciale

Activul total al societăţii a fost la 31. 12. 2005 de 26, 9 miliarde (ceea ce reprezintă o
creştere destul de importantă faţă de valoarea înregistrată la sfârşitul anului precedent).
Situaţia activelor societăţii comerciale reflectă o dinamică destul de importantă a
activelor, inferioară însă comparativ cu rata inflaţiei. Pentru aprecierea corectă a evoluţiei
trebuie analizate grupele de bază care au contribuit la această creştere de patrimoniu(vezi
tabelul de mai jos).

SPECIFICAŢII 2000/ 2001 / 2002 / 2003 2003/ 2004 2004/ 2005

2001 2002
DINAMICA 7% 7% -21% 2% 15%
IMOBILIZĂRILOR
DINAMICA 121% 29% 37% 33% 25%
ACTIVELOR
CIRCULANTE
DINAMICA 28% 14% 0% 17% 22%
ACTIVELOR
TOTALE

Activele imobilizate aveau o valoare de 11. 03 mid. lei la sfârşitul anului 2005 şi erau
reprezentate în cea mai mare parte de imobilizări corporale, respectiv mijloace fixe(99% din
total imobilizări la data raportului), investiţii în curs(33 mil. lei).
Societatea comercială înregistrează de asemenea imobilizări financiare reprezentând
cca. 7 mil. lei la 31. 12. 2005 şi imobilizări necorporale de 16 mil. lei.
Trebuie remarcată evoluţia structurală semnificativă din cadrul imobilizărilor
corporale, respectiv creşterea mijloacelor fixe(de la 6, 8mld.lei în 1996 la peste 9, 3 mld.în
2000 şi 11 mld. lei în 2005) concomitent cu reducerea semnificativă a valorii contabile a
terenurilor( deşi societatea a înregistrat terenuri în valoare 3, 5 mld. lei în perioada 2003-
2005 la data raportului acestea au trecut în posesia proprietarilor).
Creşterile de valoare la anumite posturi de bilanţ au avut ca efect modificări structurale
importante ale maselor patrimoniale.
Astfel, dinamica imobilizărilor totale, inferioară comparativ cu evoluţia activelor
circulante(în întreaga perioadă analizată), a făcut ca ponderea lor în totalul activului să scadă
de la 81% în anul 2001 la 41% în anul 2005; dinamica respectivă surprinde şi inflienţa
sistemului de contabilizare a elementelor de active imobilizate, acestea reflectând din punct

24
de vedere contabil costul istoric reevaluat, ultima reevaluare operată fiind cea din
1994( conform H.G. 500/ 1994).
In linii generale firma are asigurat un grad de flexibilitate a capitalului investit normal
pentru sectorul de activitate în care activează.
Activele circulante manifestă o tendinţă de reducere reală după cum se observă şi în
tabelul următor:
Evoluţia reală a activelor circulante
INDICATOR 2001 2002 2003 2004 2005
ACTIVE 1314 855 860 686 605
CIRCULANTE 100% 100% 100% 100% 300%
STOCURI 797 708 694 549 489
60, 7% 82, 8% 80, 7% 80, 0% 80, 8%
CREANŢE 188 142 161 125 104
14, 3% 16, 6% 18, 7% 18, 2% 171, 1%
DISPONIBIL 329 5 5 12 13
25, 0% 0, 6% 0, 6% 1, 8% 2, 1%
98/ 97 99/ 98 2000/ 99 2001/ 2000
DINAMICA -34, 9% 0, 6% -20, 2% -11, 8%
ACTIVELOR
CIRCULANTE
DINAMICA -11, 2% -2, 0% 20,8% -10, 9%
STOCURILOR
Stocurile şi- au redus valoarea de la 0, 8 mil.$ în anul 2000 la 0, 55 mil.$ la sfârşitul
anului 2005 şi doar 0, 49 mil. $ în 2000(cel mai redus nivel din ultimii 5 ani). Situaţia este
apreciată ca favorabilă în condiţiile în care dinamica volumului de activitate a permis
accelerarea vitezei de rotaţie a acestei categorii patrimoniale.
Volumul creanţelor este şi el în scădere de la 188 mii $ în 2001 la 104 mii $ în 2005.
Volumul de disponibil este destul de fluctuant şi explică capacitatea redusă a activităţii de a
regenera lichidităţi.

ANALIZA SURSELOR DE FINANŢARE

Capitalurile proprii nu au avut o dinamică semnificativă în ultimii 2 ani analizaţi.
Capitalurile proprii s- au menţinut în limitele 7.1- 7. 2 mld. lei în perioada 2003-
2005 după ce în perioada 2001- 2005au înregistrat o importantă reducere inclusiv ca urmare
a înregistrării unor pierderi.
In cursul anului 2005, acumularea unui volum de peste 10 mld. lei pierderi a
determinat ca firma să înregistreze un capital propriu negativ de minus 1.133 mil. lei. Din
punct de vedere structural, ponderea capitalurilor proprii în totalul surselor de finanţare a

25
activului s- a redus continuu: 74% în 2001 dar 38% (2003) şi 33% (2005), la data raportului
aprecîndu- se un nivel foarte riscant de securitate financiară.
Intrucât societatea a încheiat perioada 2001- 2005 cu profituri scăzute nu s- a
înregistrat nici în această perioadă o creştere internă importantă a surselor proprii de
finanţare pe termen lung.
Sursele temporar atrase (obligaţiile pe termen scurt) au crescut în perioada analizată,
reprezentând ca pondere în decembrie 2005 aproape 49% din total pasiv (de la doar 12% în
2001), iar la data evaluării, în condiţiile unor capitaluri proprii negative, toate activele se
finanţează cu datorii, situaţie ce implică riscuri majore în ceea ce priveşte aprecierea
participării capitalului atras la finanţarea afacerii.
Principalul element care asigură volumul capitalului atras îl reprezintă datoriile fiscale,
fiind necesar de precizat că firma a înregistrat restanţe în achitarea obligaţiilor.
Referitor la structura datoriilor, societatea a recurs la finanţarea activelor şi cu credite
bancare (în decembrie 2005 credite pe termen scurt de 1. 773 mld lei, respective credite pe
termen lung de cca. 2. 179 mld. lei iar în decembrie 2001 credite curente de 1, 7 mld. lei iar
credite peste un an de 2, 2 mld. lei). Aceste aspecte caracterizează politica de finanţare cu
credite bancare a firmei, o politică cu grad ridicat de risc. Această structură de finanţare s-a
constituit în condiţiile unor influenţe externe nefavorabile societăţii comerciale.

Structura datoriilor în perioada 2000- 2005 este prezentată în tabelul următor:

SPECIFICAŢIE 2000 2001 2002 2003 2004 2005
FURNIZORI 13% 12% 18% 17% 10% 11%
ALTE OBLIGAŢII 38% 25% 38% 49% 63% 75%
CREDITE 50% 63% 44% 18% 12% 6%
CURENTE
CREDITE TERMEN 0% 0% 0% 16% 15% 8%
LUNG
TOTAL DATORII 100% 100% 100% 100% 100% 100%

In perioada analizată se observă că finanţarea prin credite este componenta în reducere

semnificativă, ponderea creditelor curente fiind de peste 50% în totalul surselor externe de
finanţare în 2000 dar de 12% în 2004 şi 14% în 2005. De asemenea alte obligaţii (îndeosebi
fiscale şi sociale) reprezintă componenta cu cea mai mare creştere (75% din datorii în 2005
faţă de 38% în 2000).
Un rol important revine şi finanţării din datorii comerciale, obligaţiile faţă de furnizori
fiind de 10- 13% din totalul datoriilor.

26
 Patrimoniul net şi sursele de acoperire
Patrimoniul net al societăţii comerciale a fost la 31.12.2005 de peste 7.29 mld. lei.
Finanţarea în anul 2000 s-a făcut prin următoarele componente:
1. capital social: 111%
2. alte surse (pierdere neacoperită) - 11%
La 30.12.2005 societatea a acumulat pierderi ce depăşesc capitalul social, fapt ce a
generat un patrimoniu net de minus 1.133 mil. lei.
Aprecierea globală a perioadei este că societatea comercială este puternic
decapitalizată, îndeosebi prin acumularea unor pierderi ce au depăşit capitalul social în
cursul anului 2001.
Situaţia este confirmată prin calculul următoarelor rate financiare:
1. Autonomia financiară a înregistrat valori cuprinse între 0, 8 şi 1, 0 societatea
comercială apelând la credite pe termen lung în proporţie care actualmente generează riscuri
semnificative.
2. Gradul de imobilizare a activului reprezintă 81% în 2000, după care se reduce
destul de semnificativ(mijloacele fixe nu au mai fost reevaluate) la 43% în 2004 şi 41% în
2005. Situaţia reflecta valori relativ normale ţinând seama de specificul de activitate.
3. Rata datoriilor totale, reflectă capacitatea activelor societăţii de a acoperi sursele
temporar atrase şi creditele, reprezentând cca 62 - 67% în perioada 2001- 2005, dar 101% în
anul 2005, un nivel cu riscuri majore ţinând seama de capacitatea actuală a activităţii de a
realiza profit şi cash flow.
4. Rata de îndatorare a capitalului propriu este extrem de ridicată şi confirmă un
volum al datoriilor semnificativ comparativ cu dimensiunea contabilă a capitalului propriu.

ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE

In anul 2001 cifra de afaceri a societăţii comerciale a fost de peste 16, 3 mld. lei, fiind
asigurată în proporţie de peste 75% de producţia vândută (diferenţa reprezentând- o vânzările
de mărfuri).
Cifra de afaceri este mult mai scăzută decât volumul veniturilor din exploatare, în
condiţiile unui volum ridicat al stocajului.
In linii generale în perioada 2003- 2004 volumul veniturilor totale a asigurat un nivel
superior limitei 2, 2 mil.$ dar cu o dinamică evident negativă, îndeosebi în ultimii 2 ani:

27
scădere de 4% a veniturilor în 2001- 2002 scădere de 6,1% în 2002- 2003 şi de aproape 27%
în perioada 2003- 2004 şi respectiv 15% în 2005.
Cifra de afaceri a avut o dinamică similară, de la 1,3 mil.$ în 2001 la 1,2 mil.$ în 2002
şi doar 0,94 mil. $ în 2004 respectiv 0, 75 mil. $ în 2005.
Trebuie remarcat că în anul 2001 cifra de afaceri a înregistrat o creştere reala de 9%
faţă de anul anterior pentru ca în 2004 să fie înregistrată o reducere cu 27, 4% faţă de 2001
iar în 2005 o reducere cu o cincime a volumului vînzărilor.

Evoluţia reală a principalelor rezultate

INDICATOR 2001 2002 2003 2004 2005

VENITURI 2.442 2.343 2.200 1.609 1.368
TOTALE 100% 100% 100% 100% 100%
CIFRA DE 1.343 1.186 1.292 938 751
AFACERI 55,5% 50,6% 58,7% 58,3% 54,9%
REZULTATUL -41 103 101 (29) (189)
EXPLOATĂRII 1,7% 4,4% 4,6% -1,8% -13,8%
REZULTATUL -219 12 12 7 (469)
BRUT -9,0% 0,5% 0,6% 0,4% -34,3%
98 / 97 99 / 98 2000 / 99 2001 / 2000
DINAMICA -4,0% -6,1% -26,9% -15,0%
VENITURI
TOTALE
DINAMICA -11,7% 8,9% -27,4% -20,0%
CIFREI DE
AFACERI
DINAMICA -353,6% -2,5% -128,4%
REZ.
EXPLOATARE

Cheltuielile totale ale societăţii au fost în 2005 de peste 39, 8 mld. lei, iar cheltuielile
de exploatare au reprezentat 33, 5 mld. lei(84% din totalul costurilor). In exerciţiul financiar
2001 firma a înregistrat un volum scăzut al costurilor financiare cca 177 mil. lei. Dobânzi şi
alte cheltuieli financiare, după ce în perioada precedentă ponderea costurilor financiare a fost
semnificativă: în 2000de 14%, în 2001 de 8%.
Costurile excepţionale au reprezentat peste 10% din total costuri în anul 2005,
generând o pierdere de cca 6 mld. lei.
Evoluţia corelată a veniturilor şi cheltuielilor pune în evidenţă o relativă neconcordenţă
în ultimii ani, nivelul coeficientului marginal (venituri de exploatare / cheltuieli de
exploatare) fiind supraunitar în 2000 - 2001 dar subunitar în 2002- 2003 şi 2004 - 2005.

28
 Această situaţie pune în evidenţă faptul că eficienţa exploatării a crescut de la minus
1,7% în 2000 la 4,5% în 2001 dar în ultimii trei ani a scăzut la -1,8 în 2004 şi -13,9 în 2005.
Variabilitatea accentuată a exploatării în perioada analizată evidenţiază un risc destul
de important al activităţii firmei, datorată în special conjuncturii existente în sectorul de
activitate al firmei.
Principalele componente de cost ale societăţii comerciale sunt:
 Cheltuieli materiale: 35 – 37% în total costuri în perioada 2000- 2004 dar 44% în 2005,
 Cheltuielile cu personalul 16 – 24%,
 Costurile cu serviciile terţi între 15 - 24%
 Costurile financiare au atins un nivel maxim de 12,7% din costuri (2000) pentru ca în
ultima perioadă să se reducă sensibil.

Structura costurilor
INDICATOR 2001 2002 2003 2004 2005
I. CHELTUIELI 92,4% 94,2% 95,8% 99,0% 113,9%
DE
EXPLOATARE
MATERII 37,6% 36,7% 35,7% 36,8% 43,9%
PRIME,
MATERIALE
CHELT. MARF. 7,4% 6,4% 8,3% 9,1% 10,7%
UTILITĂŢI 1,3% 1,4% 0,9% 1,0% 1,3%
AMORTIZARE 2,3% 3,4% 1,8% 2,5% 2,2%
CHELT. 23,7% 16,1% 20,8% 23,7% 22,7%
PERSONAL
CHELT. TERŢI 17,3% 23,2% 23,6% 20,7% 23,8%
CHELT. IMP. ŞI 0,2% 2,5% 1,4% 1,6% 1,4%
TAXE
ALTE CHELT. 2,7% 4,5% 3,3% 3,5% 8,0%
EXPLOATARE
II. CHELTUIELI 7,5% 4,6% 2,1% 0,1% 0,6%
FINANCIARE
III. CHELTUIELI 0,0% 1,2% 2,1% 1,0% 21,1%
EXCEPŢIONALE

Rezultatul excepţional a avut un impact semnificativ asupra profitului în ultimii 2 ani

analizaţi (profit excepţional de 0,5 mld. lei în 2004 dar pierdere excepţională de cca 6 mld.
lei în 2005).
Societatea comercială a înregistrat o pierdere de exploatare de 439 mil. lei în 2004 dar
un profit net de 110 mil. lei, respectiv de 0,4% din venituri. Aceasta este rezultanta
veniturilor excepţionale înregistrate în 2004.

29
 In cursul ultimului exerciţiu financiar situaţia s- a înrăutăţit semnificativ, respecvtiv s-
a înregistrat o pierdere din exploatare de 4.097 mld. lei(aproape 14% din veniturile
exploatării), respectiv o pierdere totală de 10.171 mld. lei.

ANALIZA FLEXIBILITĂŢII ŞI PERFORMANŢELOR FINANCIARE FLUXURILE

FINANCIARE
In cursul perioadei 2001- 2005, societatea comercială nu a reuşit să- şi finanţeze
activitatea curentă prin fondul de rulment permanent constituit.
In anul 2005, sursele de finanţare aflate permanent la dispoziţia societăţii erau
inexistente. Societatea nu a dispus de un fond de rulment pozitiv, în 2004 fondul de rulment
fiind de -133 mil. lei iar în 2005 să fie de -10.008 mil. lei.

Fluxurile financiare
S-au avut în vedere în analiza economico- financiară fluxurile esenţiale generate de
activitatea întreprinderii(marja comercială, valoarea adăugată, excedent brut, etc.) Astfel, pe
baza informaţiilor analizate, rezultă o dinamică bună a soldurilor intermediare de gestiune:
 Valoarea adăugată are o pantă descendentă în perioada 2001- 2005 când se
reduce de la 38,7% la doar 20,4%. Evoluţia surprinde dinamica nefavorabilă a ratei de
eficienţă a costurilor materiale şi cu serviciile prestate de terţi,
 Excedentul brut al exploatării (excedent monetar din activitatea de
exploatare) se siturază între 9% în 2001, 0,8% în 2004 şi -11,7 % în 2005, scăderea fiind
semnificativă şi nefavorabilă firmei din perspectiva fluxului de lichidităţi generat din
activitatea de exploatare,
 Rezultatul exploatării are dinamica şi nivelul foarte fluctuante, limitele fiind -
14% în 2005 şi respectiv 5,9% în 2001,
 Rezultatul brut poartă amprenta rezultatului financiar nefavorabil, dar şi
impactul rezultatului excepţional: -8-9% în 2001- 2002, +0,5% în perioada 2003- 2004 dar -
34% în 2005.

30
 Principalele solduri intermediare de gestiune
INDICATOR 2000 2001 2002 2003 2004 2005
VALOAREA 1.936 2.250 5.166 6.178 7.261 5.986
ADĂUGATĂ 38.7% 30.1% 31.3% 31.7% 30.4% 20.4%
EXCEDENT 461 61 1.316 1.236 181 -3.440
BRUT 9.2% 0.8% 8.0% 6.3% 0.8% -11.7%
REZULTATUL 297 -126 741 893 -439 -4.097
EXPLOATĂRII 5.9% -1.7% 4.5% 4.6% -1.8% -13.9%
REZULTATUL -427 -676 85 110 110 -10.171
BRUT -8.4% -9.0% 0.5% 0.6% 0.4% -34.3%

Analiza performanţelor financiare

Modificările survenite atât în structurile patrimoniale cât şi în rezultatele economico-
financiare, au determinat evoluţii negative în perioada 2000- 2005.
Rentabilitatea costurilor totale are niveluri şi dinamici satisfăcătoare doar în perioada
2002- 2004, încadrându-se în limitele 0.4- 0.6% în cei trei ani, dar în anul 2005 a fost de -
25.5%.
Rentabilitatea surselor avansate (a activelor) nu a depăşit 1%, tendinţa perioadei 2002-
2004 fiind de stabilizare în jurul valorii de 0.5% iar în anul 2005 înregistrându- se un nivel
alarmant de -37.8%.
Rentabilitatea capitalului reflectă capacitatea societăţii de a remunera investiţia
acţionarilor.
Nivelul şi tendinţa ratei rentabilităţii financiare pune în evidenţă o rentabilitate sub
aşteptările investitorilor (rata nu a depăşit 1.5%), în anul 2005 pierderile acumulate depăşind
chiar dimensiunea capitalului social.
Rentabilitatea finnciară a fost analizată factorial ca depinzând de următorii trei
parametrii:
1. Poziţia pe piaţă a societăţii, precum şi specificul sectorului de
activitate(reglementări în domeniu, indice de concentrare a concurenţei, bariere de intrare-
ieşire, accesul la resurse şi canale de distribuţie) prin indicatorul marjă de profit asupra
veniturilor = profit net/ venituri.
2. Calitatea managementului, prin abilitatea de a realiza o rotaţie a activului total care
să maximizeze valoarea întreprinderii şi implicit rata rentabilităţii= venituri/ activ total.
3. Utilizarea surselor financiare străine pentru finanţarea şi creşterea activităţii= activ
total/ capital propriu.

31
INDICATOR 2001 2002 2003 2004 2005
RENTABILITATEA -7.57% 0.94% 1.53% 1.51% X
FINANCIARĂ
(AXBXC)
A) MARJA DE -8.95% 0.51% 0.56% 0.45% -34.3%
PROFIT
B) ROTAŢIA 0.46 0.89 1.03 1.11 1.10
ACTIVULUI
C) PÂRGHIA 1.85 2.09 2.63 3.04 -23.77
FINANCIARĂ

Se constată că la realizarea rentabilităţii capitalului fiecare din cei trei factori are o
contribuţie importantă:
 Marja de profit se stabilizează la 0.5% în intervalul 2002- 2004 iar în 2005
scade la -34.3%,
 Rotaţia activului se situează la niveluri nesatisfăcătoare, confirmănd un volum
de activitate inferior capitalului avansat,
 Pârghia financiară pune în evidenţă baza finanţării activităţii,
 Sursele atrase şi împrumutate au o importanţă tot mai mare, firma atingând un
prag negativ -23.77 în anul 2005 ca urmare a înregistrării unor capitaluri proprii negative,
Alături de situaţia celorlalţi indicatori de rentabilitate concluzionăm: realizarea unui
randament nesatisfăcător pentru susţinerea financiară corespunzătoare a factorilor de
producţie (inclusiv capitalul acţionarilor şi capitalul împrumutat), aprecierea luând în
considerare inclusiv evoluţia favorabilă din ultima perioadă şi situaţia generală a economiei
şi ramurei. Prin realizările anului 2005 este pusă serios problema viabilităţii societăţii
comerciale.

Diagnosticul financiar pe baza ratelor de gestiune. Lichidarea firmei

Analiza gestiunii financiare pune în evidenţă o situaţie relativ nefavorabilă, în măsura

în care s- a asigurat menţinerea ciclului comercial total(ciclul marfă- bani- marfă) la peste
300 zile.
Durata de rotaţie a stocurilor se reduce uşor de la 279 zile în 2001la 240 în 2003pentru
ca în ultimii trei ani să crească la 280 zile.

32
 Perioada de încasare a creanţelor are o tendinţă favorabilă în perioada 2001- 2002 dar
înregistrează o dinamică negativă în ultimii trei ani. Firma încasează creanţele în medie la
peste 50 zile.

Durata de achitare a obligaţiilor a fost în mod evident superioară perioadei de încasare

a creanţelor, politica firmei vizând asigurarea unui nivel minim al capitalului de lucru net,
deci un cost minim al finanţării activităţii de exploatare. Comparativ cu perioada 2000-
2001, când perioada de achitare a fost de cca 220- 240 zile în 2000 se înregistrează o creştere
la 273 zile iar în 2005 achitarea obligaţiilor confirmă capacitatea financiară a firmei de a- şi
onora obigaţiile scadente(achitarea la peste 516 zile).
In acest context însă, lichiditatea firmei a implicat niveluri situate în zona de apreciere
cu riscuri importante(sub nivelurile de siguranţă recomandate) valorile înregistrate la
lichiditatea generală fiind de 1.0( 2000- 2004) şi de doar 0.6 în 2005, comparativ cu un prag
de siguranţă= 1.8-2. Lichidarea rapidă este de aproape 0.2 comparativ cu marja de
siguranţă= 0.8- 1. Aceste niveluri generează riscuri majore ale capacităţii firmei de a face
faţă plăţilor scadente.

CONCLUZII
Diagnosticul economico- financiar a avut drept scop evidenţierea parametrilor
economico- financiari de funcţionare a societăţii, depistarea acelor elemente care constituie:
 Tendinţe care se pot extrapola în fundamentarea valorilor de randament,
 Riscurile potenţiale care ameninţă evoluţia viitoare a societăţii.
 Avantaje, puncte tari, care influenţează valoarea societăţii.
Urmând această logică, se pot sintetiza următoarele:

PUNCTE TARI, OPORTUNITĂŢI

 Nu se pot defini.

PUNCTE SLABE, RISCURI

Risc de faliment foarte ridicat, firma se află într- o incapacitate de plată evidentă,
 Evoluţie nefavorabilă a volumului de activitate(scădere reală
semnificativă a veniturilor şi cifrei de afaceri),
 Pierderi din activitatea de expoatare (2004 şi 2005), variabilitate
importantă a performanţelor expoatării,

33
  Intensitate redusă a utilizării capitalului avansat, rentabilitate extrem de
redusă a capitalului,
 Echilibrul financiar pe termen scurt înregistrează un nivel situat mult sub
limitele de siguranţă,
 Volum practic inexistent al fondului de rulment propriu,
 Impact nefavorabil al rezultatului financiar şi îndeosebi al celui
excepţional, creşterea gradului de îndatorare la niveluri alarmante.

STAREA ŞI UTILIZAREA POTENŢIALULUI MANAGERIAL

Din analiza organigramei societăţii şi a altor documente situaţii referitoare la sistemul
informaţional şi de management putem concluziona ca structura organizatorică actuală
corespunde în mare parte necesităţilor de conducere, organizare şi control a activităţii. Pentru
perioada viitoare apreciem ca fiind necesară dezvoltarea compartimentelor economico-
financiar şi a celui comercial.
Toţi membrii echipei executive au experienţa de conducere în domeniul activităţilor
specifice firmei şi a serviciilor conexe.
Vârsta medie a echipei de conducere executive este de cca 45 ani.
Conducerea este echilibrată din prisma pregătirii de bază. Niciunul din membrii
conducerii executive nu este dependent personal sau financiar de alte societăţi care ar putea
face concurenţă neloială societăţii.Conducerea se realizează prin obiective, stilul
preponderent fiind cel autoritar şi cel participativ.Principalele criterii avute în vedere pentru
aprecierea stării şi utilizării potenţialului managerial au fost următoarele:
Curriculum vitae:
 Din punct de vedere al vârstei echipa de conducere este la nivelul
deplinei maturităţi,
 Sub aspectul studiilor de bază, acestea sunt specifice activităţii societăţii
comerciale şi funcţiei ocupate de fiecare,
 In ceea ce priveşte vechimea în unitate şi stabilitatea la un anumit loc de
muncă la managementul societăţii observăm fidelitatea faţă de firmă.

Realizările obţinute:
 Intr-un mediu destul de instabil, cu sincope şi şocuri puternice, societatea
a reuşit rezultate satisfăcătoare. O unitate cu un asemenea profil de activitate poate fi uşor

34
falimentată. Se poate afirma că managementul a avut rolul esenţial în contracararea
tendinţelor negative din mediul economic. Deşi este dificil de făcut asemenea aprecieri,
considerăm că valoarea şi omogenitatea echipei de conducere este semnificativă şi prin ea se
poate reuşi dezvoltarea, modernizarea şi restructurarea societăţii.

Politica de angajare a creditelor

Managementul a promovat o politică adecvată de finanţare, bazată în principal pe
capitalurile proprii. La 30. 04. 2005 creditele curente contractate erau de 3. 628. 708 mil. lei.

Relaţiile cu salariaţii
In cadrul societăţii s- a constatat receptivitate în tratarea problemelor ridicate de
salariaţi şi nu s- au consemnat conflicte între conducere şi salariaţi.
Faţă de cele prezentate putem defini:

PUNCTE FORTE
 Personalitatea şi experienţa directorului general,
 Coeziunea echipei de conducere,
 Vechimea şi experienţa în aceeaşi unitate,
 Ataşamentul faţă de firmă,
 Relaţiile cu salariaţii,
 Atitudinea faţă de privatizare.

PUNCTE SLABE
 lipsa aplicării unor metode moderne de conducere,
 o oarecare toleranţă în politica de personal cu efect în scăderea
controlului asupra costurilor salariale,
 insuficienta promovare şi aplicare a unei strategii coerente.

CONCLUZIE
Echipa de conducere şi- a conturat o personalitate şi reprezintă cea mai importantă
şansă pentru dezvoltarea viitoare a societăţii.

35
 III. METODE DE EVALUARE UTILIZATE

1. ACTIVUL NET CONTABIL

Reprezintă excedentul tuturor bunurilor şi a drepturilor asupra tuturor datoriilor faţă
de terţi. Aceasta este metoda utilizată în Romania pentru privatizarea societăţilor comerciale
mici prin metode MEBO, relaţia de calcul fiind următoarea:
VPN= AIN + AC- D
în care:
VPN- valoarea patrimonială netă(activ net contabil),
AIN- active imobilizate nete,
AC- active circulante,
D- datorii
La determinarea valorii activului net contabil se utilizează următoarele elemente:
A. ELEMENTE DE ACTIV
I. ACTIVE IMOBILIZATE
1. Imobilizări corporale la valoarea rămasă+ terenuri
2. Imobilizări necorporale la valoarea rămasă
3. Imobilizări corporale şi necorporale în curs
4. Imobilizări financiare
Total I. (1-4)
II. ACTIVE CIRCULANTE
Materiale, obiecte de inventar
1. Produse finite şi semnificative
2. Producţie în curs
3. Animale
4. Mărfuri şi ambalaje
5. Conturi de regularizare
6. Prime privind rambursarea obligaţiunilor
7. Disponibilităţi băneşti
8. Titluri de plasament
9. Creanţe şi decontări
Total II.(1-10)
B. DATORII
Imprumuturi şi datorii asimilate

36
 1. Furnizori
2. Creditori
3. Dividente de plată
4. Alte decontări
5. Provizioane
6. Conturi de regularizare
Total B (1- 7)
ANC = A - B
Activul net contabil sau valoarea patrimonială netă se calculează pe baza bilanţului
contabil din ultimul an, vizat de societatea comercială la D.G.F.P. sau a balanţei de verificare
a lunii de referinţă pentru care se face evaluarea.

2. METODA ACTIVULUI NET EVALUAT ŞI CORECTAT

Această metodă, care foloseşte practic aceeaşi formulă pentru determinarea valorii
patrimoniale a societăţii, are la bază evaluarea bunurilor din contabilitate la data evaluării (la
preţurile zilei) şi determinarea valorilor rămase actualizate. Aceste valori se corectează cu
gradul de utilitate al activelor fixe şi circulante, aducând astfel corecţii valorii matematice şi
reflectând mai corect valoarea patrimonială a societăţii comerciale.

3. METODA FLUXURILOR FINANCIARE ACTUALIZATE

Această metodă determină valoarea întreprinderii prin luarea în calcul a fluxului de
lichidităţi, luând în considerare amortizările prelevările din profit pentru dezvoltare, plata
ratelor şi dobânzilor aferente la credite.
Fluxurile financiare reprezintă diferenţele temporale între venituri şi încasări pe de o
parte, între cheltuieli şi plata corespunzătoare pe de altă parte.
Cash - flow este diferenţa între intrările şi ieşirile de bani, raportate la o perioadă de
timp.
Valoarea financiară a unei firme poate fi definită ca fiind „ diferenţa netă între fluxul
ipotetic al tuturor intrărilor de numerar şi fluxul ipotetic al tuturor ieşirilor de numerar,
raportate la perioade viitoare”.
In literatura de specialitate forma de prezentare a fluxului de numerar este foarte
variată.
Una din aceasta, relevantă pentru activitatea de evaluare este defalcarea fluxului total
pe baza celor trei categorii importante de funcţii ale întreprinderii:

37
 - Cash flow din exploatare (activitate)
- Cash flow din investiţii
- Cash flow din finanţare
 Fluxul de numerar aferent exploatării este format din:
CFE= profit net- ΔNFR,
unde: ΔNFR= variaţia necesarului de fond de rulment, care se calculează în felul următor:
ΔNFR= NFR(n) - NFR(n - 1), unde
NFR= Stocuri+ Creanţe- Obligaţii termen scurt
N = anul curent
N – 1 = anul anterior
Calculul efectiv al ΔNFR se face pe baza cifrei de afaceri previzionate şi a duratelor de
rotaţie.
O valoare negativă a variaţiei necesarului de fond de rulment reprezintă o eliberare de
resurse deci o creştere a fluxului din exploatare.
O valoare pozitivă a acestei variaţii conduce la o scădere a fluxului de numerar care
poate fi interpretată ca şi o imobolizare suplimentată de fonduri. Acest indicator
diferenţiază fluxul din exploatare de profitul net. Abordarea corectă şi complexă a fluxurilor
financiare implică utilizarea acestui indicator.

 Fluxul de numerar aferent activităţii investiţionale este format astfel:

CFI= Amortizare+ Vânzări mijloace fixe- Achiziţii de mijloace fixe
Fluxul se referă la activităţile investiţionale şi are ca intrări amortizarea şi veniturile
provenite din vânzările de mijloace fixe, iar ca ieşiri valoarea aferentă mijloacelor fixe
achiziţionate.
O valoare pozitivă a fluxului din finanţare denotă faptul că sursele de finanţare au fost
suficiente pentru acoperirea necesarului de investiţii.
O valoare negativă a fluxului denotă faptul că noile achiziţii au utilizat surse şi din
activităţile de exploatare sau finanţare.

 Fluxul de numerar aferent activităţii de finanţare cuprinde:

CFF = Majorări capital + intrări de credite pe termen lung - dividende - Rambursări
rate

38
 Fluxul se referă cu predilecţie la operaţiunile de finanţare având ca intrări eventualele
majorări de capital prin aportul acţionarilor, intrări de credite pe termen lung iar ca ieşiri rate
rambursate şi dividendele acordate.
Fluxul de numerar rezultat este fluxul de numerar aferent întregii societăţi, aşadar a
întregului capital. In cazul în care se utilizează credite pe termen lung sau mediu, trebuie
considerate numai acele fluxuri care sunt disponibile pentru investitor.
Relaţia de calcul a valorii întreprinderii prin metoda fluxurilor financiare actualizate
este:

V= +Vr x

unde:
CFK- reprezintă fluxul financiar total în anul k,
a- rata de actualizare
n - durata previziunii(ani)
Vr- valoarea reziduală
Relaţia reprezintă valoarea de randament care se obţine prin însumarea fluxurilor
financiare actualizate la care se adaugă valoarea reziduală actualizată la nivelul ultimului an
al perioadei de previziune.
CFk - fluxul financiar total în anul k va rezulta din situaţia fluxului financiar
întocmită pe baza Bugetului previzional, Bilanţului previzional şi ţinând seama de toate
elementele amintite anterior privind fluxul total.

 Rata de actualizare - la estimarea ratei de actualizare se ţine seama de o

regulă de bază , dacă previziunile sunt exprimate în monedă curentă, actualizarea se face cu
rata inflaţionistă şi dacă ele sunt exprimate în moneda constantă, actualizarea se face cu rata
neinflaţionistă. Relaţia între cele două rate este:
In = (ii- f) / (1+f), unde:
In = rata neinflaţionistă
Ii = rata inflaţionistă
f = rata inflaţiei
Conform standerdelor internaţionale, ratele de actualizare sunt extrase de pe piaţă şi
sunt exprimate ca o rată a rentabilităţii derivată din informaţiile despre investiţiile
alternative. In condiţiile în care piaţa nu oferă informaţii suficiente având în vedere nivelul
destul de redus al tranzacţiilor şi accesul dificil la informaţii rata de actualizare se determină

39
ca o rată a dobânzii fără risc la care se adaugă o sumă de riscuri suplimentare. Dintre aceste
metode prima este cea mai recomandată. Dacă informaţiile necesare aplicării ei sunt
insuficiente, se utilizează cea de a doua variantă. Rezultatele obţinute conduc la valori
apropiate de realitate dacă se ţine seama de riscurile suplimentare adecvate şi dacă
cuantificarea acestora este fundamentată. Există mai multe modalităţi de estimare a ratei de
actualizare în această a doua variantă.Toate au ca element comun o rată de bază la care se
adaugă riscuri suplimentare. In cele ce urmează prezent aplicarea acestora respectiv
selectarea ratei de bază fără risc şi estimarea riscurilor suplimentare în trei variante diferite.

 Rata de bază fără risc poate fi reprezentată din:

a- rata anuală deflatată a dobânzii obligaţiunilor de stat şi ale administraţiei publice
b- rata profitului net a investiţiilor în domeniul afacerilor imobiliare

 Riscurile suplimentare pot fi determinate în diverse variante.

Varianta 1
 Riscul investiţional.- acest risc se remunerează printr-o primă de risc ce compensează
următoarele aspecte:
a. riscul de faliment, implicit pentru orice afacere,
b. riscul de lichiditate,
c. pentru întreprinderile necotate, un risc suplimentar de lichiditate.
Prima de risc investiţional diferă de la o ţară la alta şi datorită relaţiei dintre cererea şi
oferta de capital.
 Riscul sectorului, compensat printr- o primă de risc ce reflectă diferenţele dintre sectoare
în ceea ce priveşte:
a- structură tipică a activelor
b- rotaţia medie a capitalului şi activelor
c- duratele medii de încasare/ plată a obligaţiilor
 Riscul naţional , compensat printr-o primă de risc estimată de investitorii care au
posibilitatea alternativei asupra destinaţiei(geografice) a investiţiei şi cuprinde riscul
legislativ, politic şi economic,
 Riscul afacerii evaluate , aferent situaţiei concrete a societăţii precum şi probabilitatea de
realizare a scenariilor elaborate în cadrul previziunilor.

40
Varianta 2
In această variantă rata de actualizare se obţine prin relaţia: a= rb*(1+ R)
în care:
a- rata de actuaizare,
rb- rata de bază fără risc,
R- prima de risc economic global care conţine influenţele tuturor categoriilor de risc.
Valorile pe care le poate lua aceasta sunt:
0.25 pentru risc mic
0.50 pentru risc mediu
1.00 pentru risc destul de ridicat
1.50 pentru risc ridicat
2.00 pentru risc foarte ridicat

Varianta 3
Dintre riscurile suplimentare pot face parte:
 riscul pentru talia întreprinderii
 riscul pierderii managerilor cheie
 riscul financiar
 riscul pentru structura producţiei
 riscul pentru dependenţa de clienţi
 riscul aferent previziunilor
 riscul de ţară
Aspectele privind determinarea ratei de actualizare nu epuizează metodele şi tehnicile
posibil de aplicat. Există în literatura de specialitate informaţii suplimentare privind acest
domeniu.
O referinţă privind nivelul ratei de actualizare poate fi considerată rentabilitatea
capitalurilor proprii.
 Durata previziunii(n)- este durata exprimată în ani care a fost stabilită în momentul
elaborării previziunilor
 Valoarea reziduală(VR)- reprezintă cât mai valorează întreprinderea la sfârşitul perioadei
de previziune. Determinarea acesteia se poate face astfel:
a. – dacă acţiunile societăţii sunt cotate la bursă, valoarea reziduală este preţul de
revânzare,

41
 b. – dacă previziunea s-a făcut pe termen nelimitat( n= ∞), 1/(1+i) 0 deci valoarea
reziduală este 0.
c. – dacă previziunea s-a făcut pe termen limitat, valoarea reziduală poate fi:
Vrez = Pn/ c unde:
Pn = profitul net obţinut în anul n
C = rata de capitalizare c = a- g
- valoarea capitalului propriu (activul net) la sfârşitul duratei de previziune.

4. METODA PROFITABILITATII CONTINUE

Valoarea societăţii comerciale prin intermediul acestei metode se determină pe baza
următoarei relaţii: VPC= PN+ PN/ k, în care:
PN= profitul mediu anual reproductibil
k= rata de capitalizare

5. DETERMINAREA PREŢULUI MINIM DE VÂNZARE A ACŢIUNILOR

Valoarea minimă de vânzare a acţiunilor societăţii comerciale, poate fi estimată cu una

din următoarele relaţii:
V 1min = k 1xV PN + k 2x V DCF lei / acţiune
(k1+ k2) x N
în care:
k 1 = 1.3
k 2 = 1.2
N= număr total de acţiuni ale societăţii comerciale

V 2min= k x V PN+ (1- k) x V PC lei/ acţiune

N
în care:
k= coeficient specific sectorului de activitate
N= număr total de acţiuni

42
 IV. REZULTATELE APLICĂRII METODELOR DE EVALUARE

Fundamentarea ratei de actualizare

Conform sistemelor de referinţă ale ANEVAR trebuie luate în considerare următoarele
elemente:
Rata de bază, selectată pornind de la:
 Rata dobânzilor practicate la plasamente fără risc
 Rata dobânzilor practicate de bănci la împrumuturile pe termen lung,
 Rata dobânzilor la obligaţiunile emise pe piaţa financiară.

Coeficientul pentru riscuri, care se adaugă la rata de bază, şi care poate fi calculat
astfel:
 ca un coeficient unic apreciat de evaluator pentru toate genurile de risc posibil,
 ca un cumul de coeficienţi, calculat separat pentru fiecare din riscurile previzibile

Aspecte în atenţia evaluatorului

 Vânzătorul intenţionează să renunţe la efortul gestionării afacerii şi doreşte un
plasament mai facil al capitalului. In acest caz la negociere vânzătorul propune cedarea
capitalului sub rezerva unui spor egal cu rata dobânzii la plasamente fără risc, iar
cumpărătorul rata dobânzii corectată cu plasamentul de risc.
 Vânzătorul intenţionează ca prin vânzare să- şi asigure disponibilităţi pentru alte afaceri.
In acest caz, costul atragerii de capital este criteriul care îl interesează cel mai mult pe
vânzător, caz în care rata de bază este dată de costul creditului pe piaţa financiară. In acest
caz la negociere vânzătorul accepta cel mult rata dobânzii la creditele pe termen lung iar
cumpărătorul acceptă cel puţin rata dobânzii la CEC sau pentru creditele pe termen lung.
 La cumpărarea afacerii de către parteneri străini, evaluatorul va considera că elemente
de referinţă rata dobânzii la plasamente facile şi rata creditului de pe piaţa financiară
internaţională şi nu rata creditului de pe piaţa românească.
 Dacă statul ca proprietar şi vânzător acorda facilităţi la creditele pentru privitazare
respectiv dobânzi preferenţiale, acestea trebuiesc avute în vedere la costul creditului, cu
respectarea tendinţei ratei dobânzii pe piaţa financiară românească.

43
  In determinarea ratei de actualizare (capitalizare) evaluatorul trebuie să ţină seama de
coeficienţii de risc, care pot fi determinaţi de neîncadrarea în volumul producţiei estimate, în
costurile precalculate.

Determinarea valorilor utilizate pentru rata de actualizare

Aplicarea formulelor de determinare a valorii ratei de actualizare, în condiţiile
prezentei din Romania, nu conduce la obţinerea unor valori uzuale şi reflectă de fapt starea
profundă de criză a economiei româneşti în general.
In aceste condiţii vom apela la valorile recomandate în literatura de specialitate pentru
rata de actualizare:
15- 18% pentru climat economic normal
19- 25% pentru valori accentuate ale inflaţiei, dar fără a depăşi 100% pe an,
26- 29% pentru valori ale inflaţiei de peste 100% pe an.
Determinarea ratei de actualizare s- a făcut pe baza estimării riscurilor asociate
activităţii societăţii, a riscurilor sectorului de activitate în care acţionează şi a riscurilor la
nivel macroeconomic.

Structura factorului de actualizare este următoarea:

8% dobânda pe o piaţă fără risc
6% riscul pieţei pe care acţionează societatea
3 - 5% riscul de activitate al societăţii
6% riscul investiţional
Rezultă deci o rată de actualizare cuprinsă între 23 - 25%.

1. VALOAREA ACTIVULUI NET CONTABIL

Valoarea contabilă a unei societăţi este dată de activul net contabil (Anc), patrimoniul net
sau situaţia netă stabilită pe baza situaţiilor financiare ale acesteia.
Activul net contabil reprezintă excedentul tuturor bunurilor şi creanţelor unei
întreprinderi asupra tuturor datoriilor acesteia sau totalitatea capitalurilor proprii precum şi a
rezultatului financiar net.
Anc= Active totale- datorii totale
SAU
Anc= Capitaluri proprii+ rezultatul net

44
 Pentru determinarea activului net contabil al societăţii ne- am folosit de balanţa de
verificare la 30. 09. 2005, care a fost certificată de cenzorii societăţii comerciale.
Din calcule a rezultat ca valoarea activului net contabil al societăţii este la data de 30.
09. 2005 de 6.152.718 mii lei.

V1= -1.477.274 mii lei

Prezentăm mai jos modul de calcul:

ACTIVUL NET CONTABIL LA 30. 09. 2005

SPECIFICAŢII VALORI
ELEMENTE DE ACTIV
I.active imobilizate
1. imobilizări necorporale la valoarea rămasă 16.483
2. mijloace fixe la valoarea rămasă 10.600.229
3. terenuri 0
4. imobilizări necorporale şi corporale în curs 104.496
5. imobilizări financiare 6.922
TOTAL I (1- 5)
II. active circulante
1. materii prime, mat, stocuri, ob. Inventar 2.081.948
2. produse, semifabricate 7.114
3. producţie în curs 7.863.596
4. animale 2.365.067
5. mărfuri şi ambalaje 238.065
6. conturi de regularizare 150.649
7. prime privind rambursarea obligaţiunilor 0
8. disponibilităţi băneşti 122.454
9. titluri de plasament 0
10. creanţe şi decontări 3.505.999
TOTAL II ( 1- 10) 16.334.892
TOTAL A = I + II
B. DATORII
1. împrumuturi şi datorii asimilate 3.628.708
2. furnizori 3.160.993
3. creditori 1.368.781
4. dividende de plată 286
5. alte decontări 20.157.628
6. conturi de regularizare 223.900
TOTAL B (1- 6) 28.540.296
ACTIVUL NET= A- B

Prin raportarea activului net contabil la număr total de acţiuni(393.511) rezulta o

valoare de -3.777754 lei/ acţiune.

45
 Valoarea negativă reflectă faptul că pierderile înregistrate de societate şi
datoriile scadente depăşesc valoarea capitalurilor proprii( faliment mascat).

2. VALOAREA ACTIVULUI NET EVALUAT

Conform celor prezentate anterior, determinarea valorii activului net evaluat s- a
realizat prin folosirea aceleiaşi formule ca şi în cazul activului net contabil dar utilizînd
valoarea imobilizărilor şi cea a activelor circulante determinate prin metodele de “evaluare la
preţurile zilei ”.
Am procedat la evaluarea mijloacelor fixe din categoriile I - IV.
Rezultatele sunt prezentate mai jos:
Sinteza evaluării activelor imobilizate (construcţii, mijloace fixe grupele 2 - 6).

Valoare
Nr. Valoare Valoarea Valoare
SPECIFICAŢIA rămasă
Crt. inventar rămasă înlocuire
actualizată
CONSTRUCŢII
1 FERMA 1 1.884.299,0 987.159,9 40.463.577,0 7.327.629,0
2 FERMA 2 534.683,5 413.455,5 5.953.771,5 2.045.399,1
3 FERMA 3 728.784,5 510.346,8 11.961.845,8 2.897.527,3
4 FERMA 4 1.170.625,1 568.581,3 28.372.294,6 6.801.385,3
5 FERMA 5 1.084.015,8 740.672,9 35.286.359,1 6.391.251,7
6 FERMA 6 95.010.1 63.430,5 2.893.712,1 793.572,7
7 FERMA 7 197.793,3 137.614,6 5.294.289,3 1.257.015
8 FERMA 8 1.274.260,9 973.822,6 16.854.007,0 4.006.463,6
9 FERMA 9 151.143,1 118.376,9 5.252.278,5 2.446.351,7
10 FERMA 10 33.215,9 27.151,6 1.171.139,5 585.569,7
11 FERMA 11 19.210,8 16.918,4 578.641,7 491.845,4
Total construcţii 7.173.042,0 4.557.531,0 154.081.916,1 35.044.010,7
IMOBILIZĂRI
Grupe 2- 6
Total imobilizări 2- 6.039.320,5 4.701.660,7 10.922.100,0 5.901.180,1
6
TOTAL 13.212.362,5 9.259.191,7 165.004.016,1 40.945.190,8
MIJLOACE FIXE

Aplicând aceeaşi formulă ca şi în cazul activului net contabil, cu excluderea valorii

terenurilor, rezultă valoarea societăţii:

V2= 28.867.688 mii lei

Valoarea contabilă a unei acţiuni nominale de 25.000 lei, va fi în aceste condiţii ale
activului net evaluat, de 73.539 lei/ acţiune.(nu este inclusă valoarea terenurilor).,

46
SPECIFICAŢII VALORI
ELEMENTE DE ACTIV
I.active imobilizate
1. imobilizări necorporale la valoarea rămasă 16.483
2. mijloace fixe la valoarea rămasă 40.945.191
3. terenuri 0
4. imobilizări necorporale şi corporale în curs 104.496
5. imobilizări financiare 6.922

TOTAL I (1- 5) 41.073.092

II. active circulante
1. materii prime, mat, stocuri, obiecte inventar 2.081.948
2. produse, semifabricate 7.114
3. producţie în curs 7.863.596
4. animale 2.365.067
5. mărfuri şi ambalaje 238.065
6.conturi de regularizare 150.649
7. prime privind rambursarea obligaţiunilor 0
8. disponibilităţi băneşti 122.454
9. titluri de plasament 0
10. creanţe şi decontări 3.505.999
TOTAL II (1- 10) 16.334.892
TOTAL A= I+ II 57.407.984
B.DATORII
1. împrumuturi şi datorii asimilate 3.628.708
2. furnizori 3.160.993
3. creditori 1.368.781
4. dividende de plată 286
5. alte decontări 20.157.628
6. conturi de regularizare 223.900

TOTAL B( 1- 6) 28.540.296
ACTIVUL NET = A- B 28.867.688

3. VALOAREA ACTIVULUI NET CORECTAT

Această metodă aduce corecţii valorii determinate prin metoda activului net evaluat,
ţinând cont de gradul de utilitate al activelor fixe şi circulante şi de situaţia lor faptică pe
teren, determinând o valoare mai reală a patrimoniului net al societăţii comerciale.
Majoritatea corecţiilor privind inutilitatea unor imobilizări corporale au fost incluse în
valoarea rămasă actualizată imobilizărilor corporale determinată cu data de referinţă 30. 09.
2001, nu se impune corectarea acestora.

47
 Se impune însă corecţia imobilizărilor vândute în baza executării silite având în vedere
că valoarea acestor active a fost inclusă în valoarea activului net evaluat, se impune corecţia
acestuia cu această valoare.
Rezultă:
CORECŢIE DE ADUS(se scade)= 3.963.695 mii lei
Imobilizările puse sub sechestru însumează valoarea actualizată de 12.117.076 mii lei,
valoare inclusă în activul net evaluat şi care va fi corectată conform uzanţelor pentru
valorificare sechestru, cu 85%. Rezultă:
CORECŢIE DE ADUS (se scade) = 10.299.514 mii lei.
Societatea înregistrează creanţe incerte în valoare de 223.778 mii lei. Se impune
corecţia activului net evaluat cu valoarea acestor creanţe. Rezultă:
CORECŢIE DE ADUS (se scade)= 223.778 mii lei.

Prin însumarea acestor corecţii rezultă corecţia totală care urmează a fi aplicată asupra
activului net evaluat:
CORECŢIE TOTALĂ DE ADUS = 14.486.987 mii lei.
In aceste condiţii valoarea activului net corectat este:
V3= 14.380.701 mii lei
Corespunzător acestei valori rezultă valoarea de 36.545 lei / acţiune.

4. VALOAREA PE BAZA FLUXURILOR FINANCIARE ACTUALIZATE

Această metodă de evaluare se bazează pe capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri
pozitive de disponibilităţi.
Fiind o metodă de randament argumentele care susţin aplicarea metodei sunt:
viabilitatea societăţii, capacitatea de a genera profit în continuare, continuitatea şi
dezvoltarea activităţii, gestiunea eficientă a afacerii.
Premizele aplicării metodei sunt:
 definirea condiţiilor normale de exploatare şi funcţionare pe baza tendinţelor extrase
din rezultatele analizei rezultatelor şi performanţelor istorice,
 deducerea din profitul net de exploatare a cheltuielilor de investiţii,
 valoarea rezultată exprimă efectul utilizării acelor elemente de patrimoniu care
participă direct la desfăşurarea activităţii excluzând activele redundante(în afara exploatării).

48
  instabilitatea monedei şi dificultăţile de previzionare a ratei inflaţiei au dus la
exprimarea tuturor indicatorilor într- o monedă constantă – lei constanţi,
 continuitatea managerului, a sistemului de organizare şi activităţii societăţii

Metoda se bazează pe informaţiile şi estimările puse la dispoziţie de conducerea

societăţii:
 situaţiile economico- financiare
 bugetul de venituri şi cheltuieli
 estimări privind evoluţia şi structura cifrei de afaceri
 estimări privind structura costurilor şi a programelor de investiţii

Durata de previziune
A fost stabilită la 5 ani (2002- 2006)
Perioada previzionată s- a împărţit conform recomandărilor de standarde europene în
două subperioade:
 perioada apropiată de trei ani, în care previziunile au un grad mai mare de certitudine,
 perioada îndepărtată de doi ani, previziunea se face prin extrapolarea principalilor
parametri din perioada apropiată.

Valoarea reziduală
Valoarea reziduală este estimată ca fiind multiplu al fluxului de disponibilităţi din ultimul
an:
Vr = PN 2004
k
unde:
Vr = valoarea reziduală
k = rata de capitalizare(considerată la 25.5% sau 27.5%).
In aceste condiţii valoarea reziduală va fi de 13.490 mil.lei (k= 27.5) şi de 12.509
mil.lei (k= 25.5%).

Scenariul de previziune
Previzionarea activităţilor s- a efectuat în cadrul unui singur scenariu de previziune,
prezentat în anexă.

49
 Evaluatorul a considerat ipoteza unei reeşalonări a datoriilor în perioada următorilor
cinci ani, volumul de datorii restante de achitat este de 9 mil. lei.
Alături de această ipoteză fundamentală, scenariul se caracterizează prin:
 cifra de afaceri în intervalul 2002- 2006 va înregistra o creştere medie anuală de peste
5%,
 pentru anul 2002 se estimează un volum al vânzărilor de 870 mii $,
 se exclude începând cu anul 2002 influenţa rezultatului excepţional ,
 menţinerea structurii costurilor,
 realizarea unui program de investiţii în fonduri fixe la nivelul amortizării în perioada
2002- 2006,
 se asigură respectarea corelaţiilor de eficienţă urmărite în cadrul diagnosticului
economico- financiar.
Pe această bază se asigură o uşoară creştere a profitabilităţii, rentabilitatea exploatării
fiind de 10.5% la sfârşitul perioadei previzionate, iar rentabilitatea netă a activului de 7.7%.
Proiecţia prevede utilizarea surselor împrumutate şi în perioada următoare, astfel:
 Credite curente de cca 1.75 mld. lei anual cu un cost estimat de 14%.
 Credite pe termen lung de peste 2.2 mld. lei vor fi rambursate în intervalul 2002-
2006 în rate anuale de 500 mil. lei.

Determinarea profitului net s- a realizat prin aplicarea unei cote de impozit de 25%.
Cu aceste argumentări şi condiţii impuse s- au elaborat tabelele anexate care
previzionează valoric şi procentual indicatorii sintetici şi economico- financiari, fluxurile
financiare şi de disponibilităţi (cu rata de actualizare de 23% respectiv 25%, elementele
bilanţiere de activ şi
In urma calculelor efectuate au rezultat următoarele valori(vezi anexele):
VARIANTA 1= factor de actualizare 23%= 5.282 mil. lei
VARIANTA 2= factor de actualizare 25%= 4.569 mil. lei
Aceste valori se susţin fundamental pe capacitatea firmei de a- şi reeşalona datoriile
faţă de buget. Neasigurarea acestei cerinţe implică renunţarea la valorile de randament şi
luarea în calcul numai a valorii de lichidare.
Propunem ca valoarea societăţii determinată prin metoda cash- flow valoarea obţinută
prin medierea neponderată a celor două variante:
V4= 4.925.500 mii lei

50
 Corespunzător acestei valori rezultă o valoare a acţiunilor nominale de 12.516 lei/
acţiune.

5. VALOAREA DE PROFITABILITATE CONTINUĂ

Aplicarea acestei metode are la bază ipoteza continuităţii activităţii.
Variabilele implicate de această metodă sunt:
 PN = profit mediu net anual reproductivă,
 K = rata de capitalizare a fluxurilor viitoare de profit net.
Relaţia de bază este:
Vcp= PN/ k
In estimarea profitului net reproductibil am considerat un profit mediu net de 2.200
mil. lei.
Pentru a asigura coerenţa valorilor de randament variabilele sunt aceleaşi din scenariul
definit în subcapitolul anterior, rezultând următoarele valori:
 Profitul mediu reproductibil (PN)= 2.200 mil. Lei
 Rata de capitalizare(k)= 23% şi 25%
- datoriile reeşalonate cca 9 mld. lei
Vcp= PN/ k- D
unde:
D= valoarea actuală a datoriilor reeşalonate
In aceste condiţii valoarea firmei este:
- pentru rata de actualizare 23%= 5.082 mil. lei
- pentru rata de actualizare 25%= 4.540 mil. lei
Valoarea retultată prin aplicarea acestei metode va fi calculată prin medierea
neponderată celor două valori.
Rezultă:
V5 = 4.811.000 mii lei. Rezultă o valoare de 12.226 lei / acţiune.

51
 Analiza financiară

PRINCIPALII INDICATORI DE ANALIZĂ FINANCIARĂ

INDICATOR 2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANALIZA LICHIDĂRII
1. Lichiditate curentă 0,72 0,69 0,70 0,96 0,99 0,62
2. Lichiditate rapidă 0,15 0,27 0,12 0,18 0,20 0,12
3. Lichiditate la vedere 0,005 0,174 0,004 0,006 0,018 0,013
PATRIMONIUL 1996 1997 1998 1999 2000 2001
FINANŢARE
Patrimoniulnet(mil.lei) 9,611 8,935 9,009 7,183 7,293 (1,133)
finanţat prin (%)
1. Capital social 104,3% 112,2% 111,3% 112,7% 111,0% X
2. Fonduri proprii 0,1% 0,1% 0,0% 0,0% 0,0%
3. Rezerve 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
4. Rezultat. nerep. -4,4% -12,4% -11,3% -12,7% -11,0%
ECHILIBRUL
PATRIMONIAL
1. Autonomia financiară 1,00 1,00 1,00 0,80 0,77 -1,08
2. Rata imobilizării 0,81 0,68 0,63 0,50 0,43 0,41
3. Rata îndatorării cap 34,5% 85,5% 109,4% 162,5% 203,6% -2409,1%
propriu
4. Rata globală de îndatorare 25,7% 46,1% 52,2% 61,9% 67,1% 101,3%
ANALIZA GESTIUNII
FINANCIARE (zile cifra de
afaceri)
1. Rotaţie activă(ori) 0,21 0,25 0,45 0,61 0,65 0,60
2. Rotaţie stocuri 247,2 278,9 240,4 238,8 250,8 280,4
3. Perioada încasare creanţe 62,6 65,7 48,2 55,4 57,0 59,3
4. Durata achitare obligaţii- 216,7 245,5 234,0 242,6 272,6 516,7
furnizori
5. Ciclul comercial total(zile) 309,8 344,6 288,6 294,2 307,8 339,7
6. Ciclul net(bani-marfă-bani) 93,05 99,08 54,59 51,5 35,2 -177,0
ANALZA
RENTABILITĂŢII
1. Rentabilitate active -3,3% -4,1% 0,5% 0,6% 0,5% -37,8%
2. Rentab. cifrei de afaceri -15,4% -16,3% 1,0% 1,0% 0,8% -62,4%
3. Rentab. costurilor -7,7% -8,2% 0,5% 0,6% 0,4% -25,5%
4. Rentab. economică -4,4% -7,6% 0,9% 1,2% 1,2% -972,4%
5. Rata dividendelor 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

52
 BILANŢUL CONTABIL

INDICATOR 2001 2002 2003 2004 2005

ACTIVE 11,189 11,971 9,419 9,605 11,054
IMOBILIZATE
Imobilizări necorp. 0 0 0 0 16
Imobilizări corp. 11,187 11,968 9,412 9,598 11,031
-terenuri 3,476 3,476 31 31 0
-mijloace fixe 7,470 8,251 9,140 9,321 10,998
-imobilizări în curs 241 241 241 246 33
Imobilizări financiare 2 3 7 7 7
ACTIVE 5,301 6,858 9,417 12,532 15,697
CIRCULANTE
Stocuri 3,217 5,681 7,599 10,030 12,688
Materiale şi stocuri la 753 1,884 1,908 2,735 2,173
terţi
Prod. neterminată 720 1,666 3,255 4,378 5,656
Animale 1,349 1,755 2,162 2,240 2,780
Alte stocuri 395 376 274 677 2,079
CREANŢE 758 1,139 1,763 2,278 2,684
Clienţi 560 976 1,729 1,894 2,010
Alte creanţe 198 163 34 384 674
DISPONIBILITĂŢI 1,326 38 55 224 325
ALTE ACTIVE 84 36 20 8 181
Chelt.în avans 84 36 20 4 181
Decontări în curs de 0 0 0 4 0
clarificare
TOTAL ACTIV 16,574 18,865 18,856 22,145 26,932
CAPITAL PROPRIU 8,935 9,009 7,183 7,293 -1,133
Capital social 10,028 10,028 8,092 8,092 9,838
Alte capitaluri proprii 11 1 1 1 0
Rezultat nerep. -1,104 -1,020 -910 -800 -10,971
DATORII- TOTAL 7,639 9,856 11,673 14,852 27,295
Credite term.lung(>1 0 0 1,829 2,179 2,179
an)
DATORII 2,832 5,530 7,722 10,900 23,380
CURENTE din care
Furnizori 932 1,817 1,996 1,538 3,009
Alte datorii 1,900 3,713 5,726 9,362 20,371
Credite term.scurt 4,807 4,326 2,122 1,773 1,736
ALTE PASIVE 0 0 0 0 770
TOTAL PASIV 16,574 18,865 18,856 22,145 26,932
FOND RULMENT -2,254 -2,962 -407 -133 -10,008
NECESAR FOND 1,227 1,326 1,660 1,416 -8,597
RULMENT

53
 PRINCIPALII INDICATORI DE ANALIZA PREVIZIONĂRII

INDICATOR 2002 2003 2004 2005 2006

ANALIZA
LICHIDITĂŢII
1.Lichiditatea 0,68 0,72 0,80 0,90 1,01
curentă
2.Lichiditate rapidă 0,15 0,14 0,15 0,17 0,20
ECHILIBRUL
PATRIMONIAL
1.Autonomia 0,04 0,47 0,79 0,92 1,00
financiară
2.Rata imobilizării 0,37 0,36 0,34 0,33 0,33
3.Rata îndatorării 310,4 19,7 6,3 3,2 2,0
cap. pr.
4.Rata globală de 99,7% 95,2% 86,3% 76,4% 66,4%
îndatorare
ANALIZA
GESTIUNII
FINANCIARE
1.Durata de rotaţie 0,8 0,9 0,9 0,9 0,9
active(ori)
2.Durata de rotaţie 210,0 210,0 210,0 210,0 210,0
stocuri
3.Durata de încasare 52,2 45,0 45,0 45,0 45,0
creanţe
4.Durata de achitare 367,2 339,3 305,0 269,4 237,3
obligaţii
5. Ciclul comercial 262,2 255,0 255,0 255,0 255,0
total
6. Ciclul net(bani- -105,0 -84,3 -50,0 -14,4 17,7
marfă-bani)
ANALIZA
RENTABILITĂŢII
1.Rentabilitate 2,5% 6,1% 9,1% 13,2% 13,8%
active
2.Rentab.cifrei de 1,3% 5,4% 8,6% 9,8% 11,1%
afaceri
3.Rentab.costurilor 0,9% 3,9% 6,4% 7,5% 8,6%

SITUAŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR

INDICATOR 2001 2002 2003 2004 2005

VENITURI TOTALE 7,552 16,807 19,506 24,691 29,684
CIFRA DE AFACERI 4,153 8,507 11,457 14,396 16,289
Producţia vândută 721 1,167 9,631 11,576 12,529
Vânzări de mărfuri 3,432 7,340 1,826 2,820 3,760
Venit.din subvenţii de 436 40 370 368 1,275
exploatare

54
Alte venit.expl. 73 4 2 2 0
VENIT. EXPLOATARE 7,480 16,500 19,480 23,886 29,380
Venituri financiare 25 192 10 54 19
Dobânzi 24 1 0 13 6
Diferenţe de curs valutar 0 0 0 41 13
Alte venituri financiare 1 191 10 0 0
Venituri excepţionale 47 115 16 751 285
Cheltuieli totale 8,228 16,722 19,396 24,581 39,855
CHELTUIELI 7,606 15,759 18,587 24,325 33,477
EXPLOATARE
Rezultatul exploatării -126 741 893 -439 -4,097
Cheltuieli financiare 618 769 405 13 177
Cheltuieli excepţionale 4 194 404 243 6,201
REZULTATUL BRUT -676 85 110 110 -10,171
Impozit pe profit 0 0 0 0 0
Rezultat net -676 85 110 110 -10,171

55
 CONCLUZII

In economia de piaţă, orice societate şi în mod deosebit o societate cu scop lucrativ îşi
concepe o politică proprie, prin care îşi desemnează direcţiile de evoluţie în viitor, precum şi
modalităţile concrete de înfăptuire a acesteia, politică ce trebuie să- i asigure permanenţa pe
piaţă şi mai ales dezvoltarea de ansamblu.
Prin politica de marketing, societatea poate să evalueze corect parametrii pieţii şi să
aloce resursele de care dispune corespunzător cererii reale, poate să sesizeze segmentele
neacoperite de pe piaţă şi avantajele comparative faţă de concurenţi.
In piaţa economică, activitatea comercială are un rol determinant în ansamblul
funcţiilor societăţii.
Profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanţei sau ca bază de referinţă
pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune.
Lumea afacerilor este o lume a profitului.
Metodele avute în vedere în această lucrare sunt cele care aduc avantaje pecuniare
celor care le derulează.
Orice tip de activitate care nu produce câştiguri- dar nici pierderi- nu se încadrează
propriu- zis în sfera afacerilor.
Obţinerea de profit este o condiţie sine qua non şi incontestabilă a derulării unei
afaceri.
Argumentele care sunt aduse pun în discuţie faptul că o afacere are ca scop
rentabilitatea, dând falsa impresie că primordiale pentru o afacere sunt o serie de scopuri
nonpecuniare.
Miezul discuţiilor eticii afacerilor se referă la justificarea derulării unei activităţi care
aduce profit, a felului în care se obţine profitul, a modului în care se foloseşte şi se distribuie
el, a datoriilor pe care le au cei care desfăşoară activităţi comerciale, tocmai în situaţia în
care înţelegem afacerile drept scopuri autentice şi nu doar mijloace.
Afacerile au în mod necesar drept scop în sine obţinerea de avantaje materiale, fără
însă ca acest lucru să excludă posibilitatea existenţei şi altor scopuri.
Raţiunea de a fi a afacerilor este oferită de idea de profit.
Ca obiective principale sunt consolidarea poziţiei ca societate fiabilă şi profitabilă,
acumularea şi plasarea eficientă a resurselor financiare în scopul contribuirii, prin
intermediul creditării, la dezvoltarea potenţialului economic şi implementarea realizărilor

56
progresului tehnico - ştiinţific în sectorul real al economiei., atragerea investiţiilor străine
etc.
Problema cu care se confruntă un investitor este alegerea modalităţii optime de
investire, care să corespundă cel mai bine scopurilor şi aşteptărilor celui ce investeşte.

57