a? 1. Concoptul de securitate a titcé ,seouritatea nationala se realizeaza in cadrul ordinii democratice prin exercitarea deplina a drepturilor gi libertatlor cetalenesti, asuma- rea constienté a responsabilitatilor, perfectionarea capacitatii de deci- zie si de actiune a statului, precum si afirmarea Romaniei ca membru activ al comunitati internationale" Sectiunea a 2-a. Dimensiunile conceptului de securitate national Abordarea traditional asupra dimensiunilor conceptului de secu- ritate identifica treinivele de analiza: individual, statal si international? Securitatea statului are o configuratie ambivalenta (securitatea externa i securitatea interna), aceste dimensiuni aflandu-se intr-o legatura organic. Securitatea externa regrupeaza police si actiunile nece- sare combaterii ameninfarilor de natura politico-militara generate de alte state sau de actori non-statali, in timp ce securitatea interna reprezint ,domeniul politienesc al pollticilor publice securitare”™4 cu relevanta in protectia persoanelor, a bunurilor sia institutilor®), Dupa incheierea Razbolului Rece, in contextul unui proces de globalizare tot mai accentuat, aceasta separalie traditionala s-a diminuat pana la disparitie!® Tn noua perspectiva asupra conceptului de securitate s-au decelat ‘mai multe elemente constitutive care actioneazai in mod interdependent. Acestea construiesc 0 morfologie pluridimensionala a securitati, in cadrul careia distingem: dimensiunea politica, dimensiunea militara, dimensiunea economicd, dimensiunea sociala, dimensiunea ecologica'”. 1" Decizia Cunt Constituionale nr. 799/201 1 asupra protectulul de lege rivind revizuirea Constitutiei Romani, M. Ot. nr. 440 din 23 iunie 2011. © Promotorulteoriel siucturaliste asupra dimensiunilor concept de securitate este Kenneth Waltz prin lucrarea sa Man, the State an War: A Theo- retical Analysis, Columbia University Press, 1954. A se vedea Vasile Eftimi °P. it, pp. 990. ©) Emmanuel Dupic, op. cit, p. 14. | Mare-Antoine Granger, op. cit, pp. 21-22. ‘Emmanuel Dupic, op. cit, p. 19. Constantin Hlhor, op. cit, p. 51. ©. fost propust ,dimensiunea psinologica' a securitai fara ns a sed volta teoretic aceasta sustinere (Marian Sandu, Eugen Siteanu, op. cit, p. 43). In ‘aceeagi maniera un alt autor propune analiza urmatoarelor noua dimensiuni ale securiti nationale: securtatea economica, securitatea alimentar’, securtatea.Ge, ee aa Configurate pentru prima data in cadrul $colii de la Copenhaga, acests dimensiuni au cunoscut o evolutie diferita determinata de emerg noilor tipuri de amenintari la adresa securitatii nationale. Astfl,« dimensiunea politic& si cea militara igi pastreaza locul privilegiat jn continutul securtafi, in uitimii ani accentul a fost pus pe aspectele on-militare ale securitti. In cadrul intalniri de la Roma din 8 noiemibig 41991 gefii de state si de guvern au adoptat noua conceptie strategicg a Organizatiei Tratatului Allantioului de Nord, conform c&eia principaly fisc pentru aliatinuil mai constituie un atac militar, ci urmarile periculoase ale instabilitatii generate de dificultatile economice, sociale, police, precum side rivaitajile etnice si disputele tertoriale". In consecing, te afirma explicit cA securitatea trebuie analizata pe cele cinci paler: promovate de Scoala de la Copenhaga: militara, social, polit economica si de mediu®. : Alaturi de aceste dimensiuni ,clasice” ale conceptului de securitate national uni autor teoretizeaza si dimensiunea clbemetica®. Aceast notiune se fundamenteaza pe conceptul de securitate informationalé definitd ca fiind ,starea de protectie a necesttatilor de natura informational ale individului, Societati i statulul, care s& permita asigurarea satistacet acestora si evolutia lor progresiva, independent de prezenta amenintior de natura informationala, interne si externe. In consecinta, se propune proiectarea In cadrul sistemului de securitate nationala a unui sistem national al securitiinformationale care sa aiba ca obiective urmatoarete relevarea si prognozarea factorilor destabilizatori si a amenintrior informationale asupra intereselor nationale; realizarea unui complex de m&suri pentru prevenirea si inlaturarea acestor factor si amenini sy her Bis Sd WA hin eon ara ‘mediului, securitatea personal, securitatea comunitaji, seourtatea poli secutitatea individual, securitatea demogratica si seouritatea miltaré. Ae vedea Gheorghe Simina, Securitatea nafionala si interationala ce der caltatea de membru NATO, in George Velicu (coord.), Drepturi si lbetat {undamentale. Garanti consitutionale, Ed. SITECH, Craiova, 2009, p. 164 a Cristian Jura, op. cit, p. 14; Tim Bird, Stuart Croft, op. cit. P: 7. a lon Bustos, Stefan Dogar, Cezar Peta, Danial anc ‘Gheorghe Lupes™ Niculae lancu, Securitate si putere ir George Crista? var nora) oct peers n spat bert 9 one! Lanelu, Razboiu informational si secuntatea nayionala i OFS Troncota (coord.), op. cit, p. 307.ae |. Conceptul de securitate at crearea si mentinerea in stare de pregatire a forfelor si mijloacelor de asigurare a securitatii informationale!”! Modelul multidimensional al securitatii este generat de procesul de .securitizare” perceput ca o tendinta crescanda de catalogare a unor fenomene ca avand implicatii de securitate*., Desi acest proces co- respunde modului actual de infelegere a securitati, dezvoltarea teo- retica a unor noi dimensiuni poate avea ca efect diluarea conceptului de securitate. De asemenea, s-a atras atentia si asupra pericolului .-militarizéri’ rspunsurilorla problemele considerate a ameninta secu- Titatea prin includerea in aceeasi categorie a unor amenintari mult diferite care pot genera o abordare represiva in detrimentul unor solutii politice sau sociale”. §1. Dimensiunea politica Dimensiunea politicé are in vedere rolul statului fn relatile interna- tionale si posibilele amenintari la adresa securitéii acestuia. In mod tional, securitatea politicé a fost legata exolusiv de supravietuirea statului sia fost definita in termenii suveranitatli. Apararea intereselor fundamentale ale statului reprezinta scopul suprem al acestuia, si el poate fi realizat in primul rand prin sporirea puteri militare™. in actualul context politic amenintarile fata de securitatea unui stat pot veni dinspre un alt actor statal, dar pot fi generate si de actori non-statali®. Reconfigurarea substanfiala a mediului de securitate si modificarea pparadigmei in cadrul studilor de securitate nua schimbat locul privilegiat al statului ca principal obiect de referinfa al securitati. Elementul central al dimensiunii politice a securitatii a devenit insa stabilitatea statului care este asigurata in plan inter de capacitatea acestuia de a-si men- {ine legitimitatea fara folosirea forfei, iar in plan extern de interactiunile formale la nivel guvernamental"?. Exponentul $colii de la Copenhaga, Barry Buzan, a dezvoltat teoria statelor puternice gi a statelor slabe, Witonel Lanciu, Reizbolul informational si secuntatea nationala, n Cristian Troncota (coord,), op. ct, p. 307. 1 George Cristian Malor, op. ct, p. 38. ©1Gristian Jura, op. cit, p24 '4 Sandra Dungaciu, op. ct, p. 148. '5! Neculai Stoina, Alexandru Babos, Benoni Sfariog, op. cit, p. 106. ' Pentru detalii a se vedea Gheorghe Toma, Traian Liteanu, Evolufi $1 reconfiguran predictbile ale mediului de securttate, in Alexandru-Radu Timotte (coord,), op. cit pp. 168-178. PGristian Jura, op. cit, p. 17.= Partea |. Teoria generala a 2 Oe inraport cu cosziunea socio-poltica rimasa drepto conde stabs si puterii statuluil”, Prin modul de gestionare a puterii police statele slabe sau fal devin surse de insecuritate, deoarece instabilitatea interna poate, un efect contagios cu urmari periculoase la nivel regional say global. Capacitatea acestor state de a asigura securitatea cetatenigr si este minima deoarece nu au avut forta s&-si construiasca struct; interme necesare functionéii propri. Guvemarea, economia i securitates sunt cele trei elemente inter-relationate in functie de care se apreciang slabiciunea, esecul sau colapsul unui stat. Un stat puteric intruneste conditile de legitimitate gi eficacitate si isi indreapta cea mai mare parte a atentiei asupra protectiei impotriva ameninfarilor externe®, Studille de specialitate avertizeaza asupra problemelor de securitate pe care le ridica statele slabe, in conditile in care se apreciazé ct ‘aproximativ doua miliarde de oameni traiesc in aceste state nesecutzale, inmod semnificativ, Strategia de Securitate a Uniunii Europene identifica statul falimentar drept amenintare primar pentru securitatea comuniti internationale, alaturi de terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa, conflictele regionale gi crima organizata”. §2. Dimensiunea militar ‘Securitatea militara se refera la capacitatea militara a statului dea face fata unor agresiuni de natura externa sau interna!®. Redefinirea ‘conceptului de securitate nu a dus lao diminuare semnificativa a rolulul forfelor armate si a organizatillor militare internationale. In actualul context geopolitc, a fost remarcat chiar un proces de augmentare @ competentelor corpurilor militare profesionalizate care sunt capabile ssi asume misiuni specificel". De asemenea, a fost subliniaté c8 0 fraglltate a sistemului de securitate discrepanta dintre capacitatile " Gratin Bahndreanu, Resurse energetic, crze, confit, Ed. Mita Bucuresti, 2008, p. 17. owen Quien aer a 9 ' Alexandra Satcinsch, Cristian Bahndreanu, Guvemare, econome ‘securitate. Provocari la adresa statelor nationale, in ,Revista romana de stud de Inteligonce, rv. 1-2, decembre 2009" p78, Bogdan Sgarct, op. ct, pp. 125-147 ‘lana: Simona Titian op. et pp. 120-123. ® Costca Tenu, Gheorghe Deacon (coor), pot, p.108 ® Nicoleta Daniela Braun, op csp. 179|. Concoptul de securitate 33 militare ale statelor cu tehnologii avansate gi forta militard ale unora care detin sisteme de armament din generatile anterioare"’. in plan extern, principalele amenintari sunt generate de cele doua mari tipuri de confruntari: conflicte simetrice si conflicte asimetrice. Primele au scazut in intensitate si anverguré geografica, dar rman 0 constant a dimensiunii militare a securitati. Conflictele asimetrice reprezinta confruntarea dintre doi actori, cu o putere de lupta total diferita, cel mai slab folosind mijloace neconventionale sau chiar ‘non-militare pentru contracararea inamicului si compensarea diferentelor ‘majore de strategie gi fort miltaral. In Romania, conceptul de asimetrie a fost evidentiat pentru prima data intr-un document oficial in Strategia militara a Romaniei din 20 aprilie 2000" sub forma riscurilor asimetrice si a consecintelor acestora asupra securtatii si apararii nationale’. in plan intern, principalele riscuri militare sunt considerate urma- toarele: actiunile secesioniste, revoltele interne, atacurile teroriste, actiunile organizatilor criminale interne sau transtrontaliere® si mig- carile anarhiste®. §3. Dimensiunea economic ‘Securitatea economica presupune contracararea tuturor pericolelor, ‘amenintanlor si riscurlorla adresa resurselor de natura economica. Sunt considerate in aceste categorii blocadele gi boicoturile economice, precum si orice limitare a liberei dezvoltari a schimburilor economice”, Obiectivul securitatii economice este acela de a mentine un anumi nivel al bunastarii cetatenilor gi al coeziunii puterii prin accesul la resurse, finante si piefe". Este unanim acceptat c& subdezvoltarea, 1 Neculai Stoina, Alexandru Babos, Benoni Sfarlog, op. cit, p. 175. | Costica Tenu, Gheorghe Deaconu (coord), op. cit, p. 109. IM. Of. nr. 191 din 4 mai 2000. 's| Emil Chete, Asimetria si conflctele asimetrice. Posibile rezolvari in vi- 2iune strategica romaneasca, in Constantin Mostotlel (coord), op. cit, p. 88. © Pentru o prezentare de ansamblu a trasdturllor gi actunilor unor retele de crimé organizata transfrontalierd a se vedea Stelea Covel, Ameninfari transfrontaliere la adresa securitatii nationale, in Cristian Troncoté (coord.), ©p. cit, pp. 101-116. "5 Gostica Tenu, Gheorghe Deaconu (coord.), op. cit, p. 108. Cristian Bahnareanu, op. cit, p. 18. ""\Dana Radler, Securitatea economic sia mediulu, in Veacesiav Berbeca op. cit, p.119.aa Peartoa |. Teoria general sour natn foametea gi sérdcia se constituie in riscuri la adresa securing de nivelul acesteia (national, regional, continental sau global} Prin urmare, se urmareste crearea si mentinerea conditilor pentru incurajarea unei dezvoltari pe termen lung a forte de muncag productivitati capitalului, pentru incurajarea unui mediu de face; orect, sigur si dinamic, pentru stimularea cercet&tii si nova a investititor inteme si strdine. Globalizarea a creat o noua economs mondial, in cadrul careia contradictile dintre globalism gi interesele nationale pot fi evitate prin renunfarea la nationalismul economic ‘asumarea unel ordini economice deschise™. A fost subliniata dees ca prospertatea generata de cresterea schimburilor economice sige “oanumita forma de dereglementare” a favorizetindependenta indir Gia schimbat perceptia societatii asupra libertati. Fenomenul globalizaiii are ins un efect contradictoriu asupre securititi economize. Pe de o parte este benetic’ liberalzarea comet 51 privatizarea, darpe de alt parte este privité cu ingjorare ores interdependentei dintre economille nationale si dependenta crescndt 2acestor economi de investitile din surse transnationale, Pe aces coordonate se corstatd o valorificare masiva a dimensiunil economies ‘4 securitaji, considerata ca fiind .cheia securitati inteme™. §4. Dimensiunea sociala .a este privita ca fiind cea m le ale omului. Este esental {in siguranta si sa nu se st i. Din ace In acceptiunee actual securitate importanta dintre nevoile fundamental atat statele, cAt ¢/indivizii sa se simta amenintati de riscur si pericole la adresa propriei securit perspectiva este majoritard opinia c& asigurarea securtati nus doar la aspectele militare, ci inglobeaza si alte aspect®, precut inegalitatile sociale, sdrdicia sau presiunile fenomenulu migrations ‘Saracia are drept consecinte directe insecuritatea alimentaré Gheorghe Creu, Subdezvoltarea, foametea si sarcia secur stator ir Alexancru-Radu Timotte (coor), oP. P. 228 rNeculalStoina Alevancru Babos, Benoni Strog, oP. HP aoe 1 Eric Delbecque, Sécurité ou intelligence économique?, Frédéric Det Olivier Renaudie (coordonné par), op. cit, p. 74. Dana Radler, op. cit, pp. 121-122. ® Simona Frolu, op. cit, p. 92. sat Wofotna Baltceanu, Sourttoa socal pana) al doz 8k ‘economice, in lon linia, Gheorghe Balaban, Liviu Deae (coord). °- > oe|. Conceptul do securtate 95 ‘Se considera c& una din componentele importante ale securitati natio- nale o reprezinta si securitatea alimentara, definita ca fiind ,accesul Pentru toata lumea gi in mod permanent la hrana necesara unei vieti active si sanatoase™ ‘in actualul context poltico-economic, migrafia international este considerata o amenintare potential semnificativa la adresa identitatii nationale, culturale $i religioase a unei societatj. Au fost subliniate trei aspecte care decurg din interconexiunile dintre rigratia international si Secutitate: 1. migratia international poate fi o consecinta a altor amenintari de securtate (violarea drepturilor omului, conflicte etnice, conflicte armate etc.); 2, migratia internationala poate constitui in sine ‘©.ameninfare, atunci cand fluxurile rigrationale sunt masive si necon- trolate; 3. migratia internationala poate conduce la alte amenintari conexe securitati (xenofobie, manifestairi rasiste etc.) §5. Dimensiunea ecologic’ Securitatea ecologica presupune protejarea omului de vataimarile produse prin deteriorarea mediului inconjurator. Aceasta inseamna totodata si protejarea mediulul impotriva daunelor provocate de om, \deoarece acesta poate fi sursa unor ameninfiri la adresa mediului printr-un comportament abuziv generator de dezastre ecologice!, Se inscriu in acest registru despaduririle, poluarea apelor, emisille de gaze naturale $i industriale in stratul de ozon, exploatarea masiva a resurselor etc. ‘Sunt mai multe cauze pentru care problemele ecologice sunt strans legate de globalizarea insecurtatit™. in primul rand, dezastrele ecologice Sunt 0 amenintare directa la viata, integritatea fizica si sAnatatea camenilor. in al doilea rand, caracterul limitat al resurselor naturale Coroborat cu exploatarea masiva a acestora, precum si alterarea con- itilor de mediu (Incdizirea globala, cresterea nivelului mari, schimbarea Centurilor climatice, instabilitatea climatic) pot da nastere unor contlicte Narcisa Georgescu, Securitatea alimentara. Componenti a securitaii ‘nationale, in Cristian Troncota (coord.), op. cit, p. 319. 'fonel Stoica, op. cit, p. 131. Paul Robinson, op. cit. p. 208. “Ana Ligia Leaua, O viziune strategica a securitai mediulul in era globalizarii in ,Revista romana de studii de Intelligence’, nr. 6, decembrie 2011, pp. 204-206,| Conceptul de secuntate 7 aprobari legale a consistentei unui arboret cu mai mult de 50% fata de prevederile amerajamentuluisilvic in vigoare gi, respectiv, a exploetéii fara amenajament silvic a padurilor incadrate in tipurile functionale T1 $i T2, stabilite conform normelor tehnice de amenajare a padurilcr. §6. Dimensiunea cibernetica Dezvoltarea spectaculoasa a tehnologieiinformatiei sia comunicatilor electronice a medificat structural lumea contemporana considerata, in primul rand, 0 sccietate informationalal”, Definirea ei ca un ,sat global” este mai actualé decat oricand, depasind chiar viziunea revolutionara lui Marshall Mc Luhan din decenille gapte si opt ale secolului recut", ‘A aparut nojiunea de spatiu cibernetic care prin caracteristicile sale (costurile reduse de conectare, atu-ul anonimatului si potentialul vuine- rabiltatilor asimetrice) a generat noi vulnerabiltaisiriscuri de securitate, Atacurile cibemetice au devenit tot mai frecvente, ele manifestandu-se atat la nivel interstatal (atacul asupra infrastructurii cibemetice a Estoniei in anul 2007, atacul asupra site-urilor guvernamentale georgiene in timpul conflictului ruso-georgian din anul 2008, atacarea infrastructuril informatice a Israelului in timpul ofensivei din Fasia Gaza din ianuarie 2008), cat in relatile dintre stat si indivizi (atacurile hackerilor asupra site-urilor guvemamentale si ale institutilor economice, militare si poli- tice de nivel strategic)". | Notiunea de ,societate Informationala” a fost introdusai Tn anil 80 al secolulul trecut de catre John Naisbit i presupune ,o economie care nu se ‘mai bazeaz& pe industre, ci pe producta gi distribuirea informatiel” (epud Laurentiu . Han, iteligence $i management informational: provocdri glove, informationale si private, Bucuresti, Ed. Academiei Nalionale de Informal -Minai Viteazur’, Bucuresti, 2011, p. 39). ©! Piere-Antoine Chardel, Nos existences sous survellance, Regards coisés et perspectives crtiques, in Pierte-Antoine Chardel, Politiques sécuntaires et surveilance numérique, CNRS Editions, Paris, 2014, p. 13. ®!Notiunea de cyberspace a aparut in anul 1982 find descris& de Wiliam Gibson ca find o ,realitate virtuala complet imersiva in interiorul c&reia utli- Zatori elelelor dé computere din Intreaga lume pot comunica sl interacfona reciproc’. A se vedea Niculae lancu, op. cit, pp. 227-228. 'S George Cristian Malor, State, refele, compani $i indivi: paradoxurile spatiuluicibemetc, in Dan Dungaciu, Vasile luga, Marius Stoian(coord,), Sapte {eme fundamentals pentru Romédnia 2014, Guvant-inainte de George Cristian Maior, Ed. RAO, Bucuresti, 2014, p. 192. 18 Idem, pp, 190-194.