Tema si viziunea despre lume – “Noaptea de Decemvrie” de Al.

Macedonski

Continuturi Text
Introducere
1. Contextul aparitiei  Simbolismul romanesc a cunoscut mai multe etape de dezvoltare,
dintre care, prima etapa, cea teoretica, a fost reprezentata de
activitatea literara a lui Al.Macedonski
 Creatia poetica a sa imbina insa mai multe curente literare, fapt
care poate fi observat si in cazul poeziei “Noaptea de
Decemvrie”
 Poezia este publicata in volumul “Flori sacre” in 1912 si
ilustreaza cel mai eficient simbioza romantism – simbolism
2. Geneza poemului  1890 – Al.Macedonski publica in revista “Romanul” poemul in
proza “Meka si Meka”, valorificand o poveste orientala care va
sta la baza poeziei “Noaptea de Decemvrie” scrsia mai tarziu
 In acest poem este vorba despre printul Ali-ben-Mohamed-ben-
Hassan, care este indemnat de tatal sau, aflat pe patul de moarte,
sa nu se abata niciodata de la calea cea dreapta
 Dupa moartea tatalui, printul porneste intr-un pelerinaj inspre
cetatea sfanta, Meka, strabatand desertul si urmarind calea cea
dreapta
 In acelasi timp, spre Meka, porneste un cersetor, Pocitan-ben-
Pehlivan, care urmeaza insa o cale ocolita evitand astfel greutatile
desertului
 Printul si intreg convoiul sau mor sub soarele arzator al pustiei, in
vreme ce cersetorul reuseste sa ajunga la Meka
Cuprins
3. Incadrare in curent  Simbioza intre romantism si simbolism
literar
A. Romantism

 Tema de factura romantica – conditia omului superior

 Constructia mesajului poetic pe baza antitezelor (Meka
cereasca vs. Meka pamanteana)
 Prezenta unor motive romantice resemantizate (luna,
focul, noaptea, etc.)

B. Simbolism

 Utilizarea simbolurilor (focul, emirul, etc)

 Corespondentele (tabloul I : cadrul exterior – cadrul
interior)
 Sinestezia (tabloul II si III)
 Evadarea in spatiile exotice (Bagdadul), sugerata de
utilizarea unor cuvinte cu rezonanta exotica (“minarete”,
 Tema si viziunea despre lume – “Noaptea de Decemvrie” de Al.Macedonski

“djamii”, “silfi”, “hafuze”, etc.)

4. Tema poemului
5. Particularitati de
constructie a
discursului liric
 Reprezentata de suferinta omului de geniu
a) Structura si compozitie
 Poemul este alcatuit dintr-o inlantuire de patru secvente
I. Camera (odaia) pustie si rece in care traieste poetul
II. Descrierea orasului Bagdad, un paradis terestru
III. Drumul strabatut prin desert de catre Emir, spre cetatea sfanta
Meka
IV. Revenirea la scena initiala

b) Simbolurile centrale ale poemului

 Emirul – simbol al omului superior, al geniului antiteza

 Drumetul pocit – simbol al omului inferior
 Meka cereasca – Idealul suprem, superior, al Absolutului
 Meka pamanteasca – simbol al materialului; idealul omului
comun
 Drumul drept – conduita etica, morala superioara a omului
superior
 Drumul cotit – conduita specifica omului inferior

c) Semnificatia titlului

 Format dint doua substantive :

 “Noaptea” – are valoare simbolica diferita fata de lirica
romantica, facand trimitere la conditiile critice la care este supus
poetul pe parcursul existentei sale pe pamant
 “de Decemvrie” – face trimitere la agonia la care este supus
poetul => frig, frica, singuratate, inghet
6. Analiza secventelor
poetice
Tabloul I
 Cuprinde o prezentarea a cadrului in care traieste poetul, aflat
intr-o insingurare si izolare absoluta
 Surprinde imaginea stingerii, a inghetului, a mortii sprituale
 Lipsit de inspiratie, poetul este “mort” din punct de vedere
spiritual, intrucat actul creator nu mai este posibil
 Natura insasi ii este ostila, elementele prin care este conturat
cadrul natural simbolizand mediul nefavorabil creatiei, societatea
dusmanoasa (“camera moarta”, “campia”, “crivatul”, “lupii”)
 Poetul este incapabil sa creeze, fiind lipsit de scanteia sacra a
inspiratiei (“cu nicio scanteie-n ochiu adormit”)
 Motivul romantic al lunii este resemantizat, acesta ne mai fiind
Tema si viziunea despre lume – “Noaptea de Decemvrie” de Al.Macedonski

un astru benefici creatiei

 Mediul ostil si izolat in care traieste fiinta poetica este prezentat
sub forma a trei planuri concentrice traversate de imaginea lumii
 “flaca” – care izbucneste din jarul aproape stins, reprezinta
inspira tia creatoare, focul sacru care determina risipirea
decoru- lui initial

favorizeaza trecerea/evadarea din planul realitatii ostile

in planul oniric
Tabloul II
 Descrierea orasului Bagdad sta sub semnul “auriului”, metal care
simbolizeaza nobletea si bogatia, fiind un atribut firesc al celor
puternici (emirul)
 Se remarca frecventa epitetelor “de aur” sau “aurit”
 O importanta aparte o are simbolul “rozelor” precum si culoarea
roz
 Este sugerata o sinestezie intre parfum si culoare
 Rozul ca si culoare pastelata domina intreaga creatie a lui
Macedonski, aceasta fiind o nuanta calda rezultata din
combinarea rosului cu albul
 Emirul este nemultumit de conditia de stapan absolute al
Bagdadului, si este, treptat, furat de un ideal absolut – dorinta de
a ajunge la cetatea sfanta Meka
 Aspiratia inspre ideal se transforma intr-o obsesie care devine
ratiunea emirului de a trai
 Portretul emirului este conturat prin patru epitete cu valoare de
simbol “tanar” , “farmec”, “traznet” si “zeu” care sugereaza
frumusetea, puterea, si latura divina a acestuia
Tabloul III
 Prezinta drumul strabatut de emir spre cetatea sfanta Mekka
 Popasul la fantana constituie prima secventa semnificativa din
acest tablou : oglindindu-se in apa, emirul se vede atat pe sine
insusi copil, cat si adultul din prezent – fantana este un simbol al
vietii si al cunoasterii, un “axis-mundi” prin care se stabileste
legatura dintre cele trei niveluri ale lumii (lumea pamanteana –
lumea sub-pamanteana – lumea divina)
 Apare aici motivul oglindirii : apa din fantana reflecta nu doar
aspectul exterior al omului, ci si interioritatea acestuia, latura sa
ascunsa, subconstientul/inconstientul sau – se poate considera ca
apa oglindeste dubla ipostaza a individului, omul fiind o intalnire
a contrariilor : bine si rau, frumos si urat
 Langa fantana la care ajunge emirul, popaseste si drumetul pocit,
un cersetor zdrentaros pornit si el spre Meka
 Antiteza dintre cei doi se exprima in special prin intermediul
atributelor fizice : figura cersetorului – construita pe baza
Tema si viziunea despre lume – “Noaptea de Decemvrie” de Al.Macedonski

grotescului, accentul cazand pe latura animalica, inferioara a

omului, supusa instincului si compormisului
 Drumul cotit pe care il urmeaza – abaterea de la valorile si
principiile superioare, o cale a compromisului, specifica omului
inferior
 Emirul tine calea dreapta, prin largul pustiei – drumul omului
integru care nu accepta compromisuri
 Este posibil ca drumetul pocit sa reprezinte latura diabolica a
sinelui
 Imaginile care infatiseaza pustiul parcurs de emir se aseamana cu
o descriere a purgatoriului – totul sta sub semnul focului, al
caldurii torturante
 Expresii precum “flacari de soare”, “Foc e in cer” sau “Cerul e
in flacari” – descriu caldura distrugatoare
 Intreaga secventa se afla sub semnul focului si al culorii rosii
 Daca in tabloul I focul era benefic, semnificand inspiratia, aici el
este nimicitor
 Suferintele fizice ale emirului, ramas singur, sunt infatisate printr-
o suita de metafore plastice : “ochii sunt demoni cumpliti”,
“cutremur e setea”, “a foamei simtire e sarpe” – aceste suferinte
sunt totusi necesare purificarii
 Mantuirea implica pierirea a tot ceea ce este material, si este
reprezentata in text de Meka cea mare, simbol al sacrului, al
idealului => pelerinul este devorat de propria aspiratie inspre
ideal, inspre absolut
 Apropiindu-se de moarte, emirul zareste zidurile cetatii albe, insa
aceasta era de fapt doar o iluzie, o “fata Morgana”
 Dramatismul emirului care se lupta sa ajunga sa atinga cetatea
este sugerat de repetitia adverbului “Alearga” care evidentiaza
zbuciumul acestuia
 Idealul absolute intruchipat de Meka este redat printr-o suita de
metafore precum “cetatea din vise”, “alba naluca”, “naluca
sublima”, “orasul preasfant”
 Repetitia expresiei “Si tot nu s-arata” subliniaza deziluzia
emirului care spera pana in ultima clipa ca va reusi sa ajunga la
portile cetatii
 In final, el moare dar, conform traditiei Islamice, cei care mor in
pelerinaj spre cetatea Meka, ajung direct la Allah => se poate
spune ca moartea emirului este de fapt un acces la Meka cereasca,
cea adevarata
 Daca drumetul pocit reuseste sa ajunga la Meka, aceasta este doar
o reusita comuna, in vreme ce intrarea emirului in Meka cereasca
reprezinta adevarata atingere a absolutului
Tabloul IV
 Marcheaza revenirea la cadrul initial, camera in care traieste
Tema si viziunea despre lume – “Noaptea de Decemvrie” de Al.Macedonski

poetul
 Sunt decodificate aici cateva dintre simbolurile centrale ale
textului
 Povestea emirului se dovedeste a fi o alegorie pentru conditia
poetului, a creatorului, emirul insusi fiind imaginea sublimata a
poetului
 Saracia si mediul ostil in care traieste sunt echivalate cu chinurile
prin care trece emirul in drumul sau prin desert
 Suferintele indurate de poet, la fel ca si cele indurate de emir, au
valoare purificatoare, asigurandu-i accesul spre Ideal, spre Meka
cereasca