Simularea proceselor de productie

Dr. Ing. Elena Fleaca, PMP

Manufacturing
Agenda cursului

✓ I Partea I. Organizatia si functia de productie –

abordarea sinoptica

✓ II Partea a-II-a. Instrumente de analiza financiara

utilizate in productie

✓ III Partea a-III-a. Proiectarea PRODUSULUI si a

PROCESULUI DE PRODUCTIE

✓ IV Partea a-IV-a. Proiectarea SISTEMULUI DE

PRODUCTIE

✓ V Partea a-V-a. Lansarea in fabricatie a sistemului

productie
 Partea I.
Organizatia si functia de
productie – abordarea
sinoptica
Modul 1 . Organizația ca sistem și funcția de producție

Obiective modul 1:

• Înțelegerea organizației ca sistem

• Cunoașterea rolului funcției de producție în organizație
• Definirea managementului operațional/managementul producției
• Înțelegerea sistemului de producție din perspectiva ciclului de viață
• Prezentarea importanței si complexității managementului producției
• Cunoașterea conceptelor de productivitate și competitivitate

4
1. Ce trebuie sa intelegem prin organizatie ca sistem?

Feed-back

Intrări
 Resurse informaţionale
 Resurse energetice
 Resurse umane
 Resurse materiale
 Resurse financiare
 Tehnologii
 Echipamente
Ieşiri
 Informații
 Bunuri şi servicii
Procese de  Rezultate financiare
transformare  Satisfacția clienților
 Comportamente etice şi
responsabile social
Manufacturing

MEDIUL EXTERN

5
1. Ce trebuie sa intelegem prin organizatie ca sistem?

Tratarea sistemică a organizației necesită definirea interacțiunilor dintre subsistemele

organizației și dintre structurile componente ale acesteia.

• Sistem – ansamblu de elemente aflate în relație de interdependență și interacțiune

reciprocă, formând un tot organizat și funcțional. Orice sistem este caracterizat de 3
elemente:
1. Obiectivul sistemului – rezultatul dorit de sistem, este si rațiunea de existență a
sistemului, care poate fi bine definit numai atucni cand exista un mijloc ce poate fi
utilizat pentru obtinerea rezultatelor.
2. Sarcina sistemului – derivă din obiectivul sistemului și reprezintă activitățile ce
trebuie executate pentru îndeplinirea obiectivului.
3. Funcția sistemului – proprietatea sistemului de a transforma intrările în ieșiri și
definește modul în care se realizează sarcina.

• Sisteme deschise – organizaţii la care funcţionarea este influenţată de reacţia mediului la

ieşirile organizaţiei.
• Sisteme închise – organizaţii la care reacţia mediului extern are o influenţă
nesemnificativă asupra funcţionării sistemului.
6
 2. Care este rolul funcției de producție în organizație?

Funcții ale
Scop Descriere
organizației
 Activitatea complexă care transformă
materiile prime în produse finite
Producerea de bunuri
Producție
materiale și servicii  Poate cuprinde activități de cercetare,
de laborator, de testare, de asimilare în
fabricație a noilor produse, etc.
Cercetare – Dezvoltarea de noi  Cuprinde activități de cercetare, creare
dezvoltare produse și servicii prototip, testare în laborator, etc.
 Activități complexe ce furnizează
resursele umane necesare pentru
Asigurarea necesarului funcționarea organizației ca un tot
Resurse umane / de resurse umane, cf. unitar și cuprinde activități de:
Personal cerințelor cantitative și  planificare necesar de personal,
calitative recrutare și selecție, antrenare și
motivare, evaluare a performanțelor în
muncă, etc.
7
 2. Care este rolul funcției de producție în organizație?

Funcții ale
Scop Descriere
organizației
 Activități contabile pentru
asigurarea eligibilității cheltuitelor
Financiar – Asigurarea fluxului de
 Activități de management financiar:
contabilă numerar
planificarea, organizarea și
monitorizarea fluxului de numerar

 Activități de aprovizionare cu
Asigurarea fluxului de resurse materiale (intrări în sistem)
aprovizionare cu
materii prime și  Activități de desfacere (ieșiri din
Comercială
desfacere pe piață a sistem)
produselor/serviciilor
fabricate  Activități de marketing, promovare și
relații publice, vanzări, logistică, etc.

8
 Rolul funcției de producție în organizație

Mesaj extern
Legitimitate pentru
Misiune
investitori,
consumatori, furnizori
şi comunitatea de Planificare strategică
afaceri Senior Management
(Organizaţia ca în treg)

Planificare tactică Functiile

Middle Management (Divizii, organizatiei
Mesaj intern departamente)
Legitimitate, motivare,
ghiduri de acţiune,
raţionalitate şi Planificare operatională
Lower Management (Birouri, Cercetare - Resurse Financiar -
standarde Productie Comercial
secţii, ateliere ) dezvoltare Umane contabila

9
 Rolul funcției de producție în organizație

• Funcția de producție specifică modalitatea prin care compania va utiliza mijloacele de

producție pentru a susține obiectivele strategice ale organizației și pentru a genera
bunuri materiale și/sau servicii.

• Funcția de producție se materializează prin planul operațional care este

interconectat cu celelalte planuri ale organizației.

Planul Planuri
strategic tactice

Planul Planuri
contingential operationale

10
 Rolul funcției de producție în organizație

1. Planificarea strategica (max. 5 ani) – vizeaza aspectele majore ale firmei/organizatiei cum
ar fi produsele, serviciile, resursele financiare, tehnologia si resursa umana; se
concretizeaza in planul strategic prin care firma isi exprima ratiunea de a fi pe piata,
descrie valorile organizationale, aspiratiile si motivele de existenta, calitatea produselor
sale si atitudinea angajatilor.

2. Planificarea tactica (6 luni – 2 ani) – transforma planul strategic al firmei in planuri tactice,
specifice fiecarei arii functionale, de exemplu: planul de marketing, planul de productie,
planul de resurse umane etc.;detaliaza activitatile specifice necesare pentru a indeplini
obiectivele pe arii functionale, care au fost deduse/extrase din scopurile strategice.

3. Planificarea operationala (max. 1 an) – transpune planul tactic/functional in pasi concreti,

standarde de munca si programe de lucru; instrument de lucru util pentru activitatile zilnice
si saptamanale, deoarece cuprinde termene de finalizare si specificatiile tehnice/de
calitate ale elementelor ce vor fi realizate.

. 11
 Rolul funcției de producție în organizație

Exemple de atribuții specifice și/sau corelate cu managementul activității de producție.

Nivel managerial Domeniul producției Domeniul serviciilor

Strategic Director de producție Director de operațiuni (industria de

Manager regional de producție transport aerian)
Director de clinică/spital
Tactic Director de fabrică Manager de magazin
Manager de program Manager de distribuție (facilities
Manager departament producție manager)
Operațional Maistru, sef de echipă, sef de Șef birou (branch manager)
șantier Supervizor departament
Asistent manager
Staff –ul Inspector de producție Analist de sistem
companiei Controlor calitate Agent de aprovizionare
(domeniul Agent de aprovizionare Inspector
suport) Manager întreținere consultant
Inginer de proces
12
 Rolul funcției de producție în organizație

Obiectivele legate de funcția de producție sunt definite și evaluate pe baza

criteriilor:
• Volumul ieșirilor din sistemul de fabricație
• Costuri (materii prime, forța de muncă, rebuturi, aprovizionare cu materii
prime și materiale, etc)
• Utilizarea eficientă a echipamentelor și a forței de muncă
• Calitatea bunurilor materiale și a serviciilor
• Desfacerea continua a produselor fabricate
• Investiții (rata de recuperare a investiției)
• Flexibilitatea în schimbarea produselor
• Flexibilitate în schimbarea volumul de producție
. 13
3. Ce trebuie sa înțelegem prin management operațional?

Managementul operațional/managementul operațiunilor vizează conducerea

sistemelor de producție.
• Sistem de producție – set de componente a căror funcție constă în
transformarea unui set de intrări în ieșiri printr-un proces de transformare.
• Componentele pot fi echipamente, mașini, utilaje, persoane, instrumente de lucru
sau un sistem de management.
• Intrările pot fi materii prime, persoane, produse finite din alt sistem.

• Exemple de procese de transformare:

• Fizică, în cazul fabricației
• Spațială, cazul transportului
• Psihologica, cazul educației și medicinii
• Informațională, cazul telecomunicațiilor

14
3. Ce trebuie sa înțelegem prin management operațional?

Managementul operațional/managementul operațiunilor vizează conducerea

sistemelor de producție.
• Sistem de producție – set de componente a căror funcție constă în
transformarea unui set de intrări în ieșiri printr-un proces de transformare.
• Componentele pot fi echipamente, mașini, utilaje, persoane, instrumente de lucru
sau un sistem de management.
• Intrările pot fi materii prime, persoane, produse finite din alt sistem.

• Exemple de procese de transformare:

• Fizică, în cazul fabricației
• Spațială, cazul transportului
• Psihologica, cazul educației și medicinii
• Informațională, cazul telecomunicațiilor

15
 Exemplu de proces de transformare

intrari Procese de transformare: procese cognitive iesiri

16
 Exemple de interdependenta dintre intrări – proces de
transformare – ieșiri pentru câteva sisteme uzuale
Sisteme de
producție Intrări principale Componente Procese de transformare Ieșiri principale
așteptate
Pacienți Medici, asistente,
Spital Persoane
echipament medical Îngrijirea sănătății
sănătoase
Mâncare preparata, bine
Alimente, ospătari,
servită, mediu ambiental
Restaurant Persoane flamande instrumente de
agreabil Clienți satisfăcuți
preparare hrană
Fabrica de Motoare, Instrumente,
Fabricarea și asamblarea
automobile componente, echipamente, forță de Automobile de
automobilelor
subansamble, roți muncă calitate
Profesori, cărți, săli de Diseminarea cunoștințelor,
Universitate Absolvenți de liceu Persoane educate
curs dezvoltarea abilităților
Potențiali Produse, consultanți de Cumpărători atrași, produse
Magazin Clienți satisfăcuți
cumpărători vânzări promovate, comenzi
Gama de articole
Livrare rapidă
Centru de din linia de produs
Depozit, forță de muncă Stocare și distribuție Disponibilitatea
distribuție (SKUs –
articolelor din gamă
Stockkeeping units)
17
 Sistemul de producție și ciclul de viață

Ciclul de viață al unui sistem de producție – succesiune de etape prin care trece un sistem
de producție de la concepție pana la scoaterea de funcțiune a acestuia.

Ip: dezvoltare Produs/Serviciu nou   problema marketabilității, a productivității,

necesității de capital etc.

Ip: Daca se decide fabricarea produsului  adoptare decizii privind:

• forma produsului, funcționalitatea, facilitățile de fabricație, locația, suprafața și organizarea
secției de fabricație
• achizitie echipamentele de fabricație si proiectare sisteme de stocuri și control a calității
• proiectarea sarcinilor de producție, a echipelor de lucru și inițierea producție.

Ip: Daca fluxul de producție devine operativ Steady state system  planificarea și
monitorizarea sarcinilor zilnice, programarea priorităților privind reducerea ineficienței și
asigurarea operațiilor de întreținere a echipamentelor de fabricație  vor 
fluctuații și schimbări generate de necesitatea îmbunătățirii funcționalităților produsului 
reproiectarea sistemului de producție sau eliminarea acestuia.

18
Etapele Ciclul de viață al Sistemului de producție
Ciclul de Viata al
Sistemului de
Productie (SP)

Partea a-II-a. Instrumente I. Generare idee de - Care sunt obiectivele firmei ?

de analiza financiara afacere/produs - Ce produse/servicii vom oferi pietei?
nou
utilizate in productie - Analiza cost & beneficiu a ideii de
afacere/produs nou

Partea a-III-a. Proiectarea - Care este forma si calitatea produsului?

II. Proiectare
PRODUSULUI si a
PROCESULUI DE
PRODUS si - Care este procesul tehnologic de
PRODUCTIE
PROCES fabricare a produsului?

- Cum se determina cerea pentru produsul nou?

III. Proiectare - Care este capacitatea de productie necesara?
Partea a-IV-a. Proiectarea
SISTEM DE - Unde va fi localizata unitatea de productie?
SISTEMULUI DE
PRODUCTIE
PRODUCTIE - Care este organizarea spatiala a unitatii de productie?
- Care sunt sarcinile de productie?
- Cum se masoara performanta in muca?
- Cum va fi recompensata forta de munca?

Partea a-V-a. Lansarea in IV. Lansare in - Cum vom pune in functiune SP proiectat?
fabricatie a sistemului executie a SP - Care este durata pina la obtinerea volumului
productie de productie estimat?

V. Functionare in - Cum vom conduce sarcinile curente de productie ?

regim permanent - Cum vom imbunatati SP?
a SP - Cum vom incorpora schimbarile in SP? 19
 Etapele Ciclul de viață al Sistemului de producție

Proiectare Sistem
Marketing si Proiectare
Productie (Manufacturing
Vanzari Produs
Engineering)

Programare Productie
(Industrial Engineering)

Controlul Planificarea si
stocurilor controlul productiei
Achizitii

Depozit
Furnizori

PRODUCTIE

Clienti/Beneficiari Transport

Controlul
Calitatii

20
 4. Care este importanța managementului producției?
• Managementul producției (planificarea producției, organizarea producției,
monitorizarea si controlul producției) este un domeniu de studiu prezent în toate
școlile de business deoarece este interconectat si influențează orice domeniu de
acțiune din mediul de afaceri.

• Ariile de interes din MP sunt:

 Planificarea operațională
 Controlul stocurilor
 Planificarea agregata
 Tehnici de prognoză
 Tehnici de programare a producției
 Planificarea capacității de producție
 Aprovizionare
 Tehnici de amplasare spațială si organizare a secțiilor de producție
 Proiectarea proceselor
 Activități de reparare și întreținere a utilajelor
 Controlul calității
 Evaluarea performanței în muncă 21
4. Care este importanța managementului producției?

Marketing Financiar-Contabil
Analiza nevoilor consumatorilor Managementul stocurilor
corelata cu SP Utilizare capacitate productie
Utilizare productiei unic/serie mica Costul fortei de munca
pentru fabricarea de produse Rapoarte financiare
Analiza & Prognoza fux de numerar

DIRECTOR
Productie

Resurse Umane Sistem Informatic de Productie

Analiza si proiectarea
posturilor din SP
sistemul de motivare si
recompensare a fortei
munca din SP
Proiectare si dezvoltare sisteme
informatice pentru SP
CAD - proiectare procesului de
de productie
CAM - monitorizarea si controlul
procesului productiei

22
 4. Care este importanța managementului producției?

• Sistemul CAD – Computer Aided Design – instrumente informatice cu ajuta inginerii in

proiectarea proceselor de productie.
• Sistemul CAM – Computer Aided Manufacturing – instrumente informatice ce asista
inginerii in monitorizarea si controlul activităților de producție, dar se utilizează si in
sens mai larg prin asistarea tuturor etapelor de MP: planificarea producției, activități de
transport și depozitare.
Scopul acestor sisteme CAD, CAM este de a creste eficienta producției, prin
reducerea pierderilor, a rebuturilor, simultan cu reducerea consumului energetic.

CAE Computer
Aided Engineering

CAD Computer Aided CAM - Computer CIM -Computer Integrated MRP -Material
Design Aided Manufacturing Manufacturing Requirements Planning

Proiectarea Sistemului/Procesului Conducerea integrata a Conducerea integrata a Managementul Integrat

de productie echipamentelor Sistemului al stocurilor
23
de productie de productie
5. Ce se înțelege prin productivitate și competitivitate?

• Competitivitatea - reprezintă gradul în care o companie care furnizează produse

și servicii în piață reușește să satisfacă cerințele pieței, printr-un efort permanent
de menținere și de creștere a veniturilor reale ale propriilor angajați, în condițiile
unei piețe libere și corecte. (1985, USA Președintele Consiliului pentru
Competitivitate in Industrie).

• Productivitatea joacă rolul cheie în îmbunătățirea competitivității companiilor, dar

la nivel macroeconomic mai intervin si alți indicatori care ajută la analiza
competitivității unei țări: rata de creștere a salariilor, rata de recuperare a
investițiilor și poziția pe piața/cota de piață internațională.

24
5. Ce se înțelege prin productivitate și competitivitate?

• Măsurarea productivității (formulă generală):

Iesiri Bunuri sau servicii produse
Pr oductivitate  
Intrari Total Re surse Consumate
• Formulă parțială:
Iesiri Iesiri
Pr oductivitate  sau
Ore de munca Capital Investit
Iesiri Iesiri
Pr oductivitate  sau
Re surse Materiale Energie Consumata

• Formulă multifactorială:
Iesiri
Pr oductivitate 
Ore munca  Capital  Energie
Iesiri
Pr oductivitate 
Ore munca  Capital  Materiale

25
 Partea a-II-a.
Instrumente de analiza
financiara utilizate in
productie
Partea a-II-a. Instrumente de analiza financiara utilizate in productie

Obiective:

• Înțelegerea conceptelor de baza

• Cunoașterea principalelor tehnici de ierarhizare a investitiilor

2
 1. Concepte de baza

• Costuri fixe – valoarea totala a cheltuielilor suportate de firma, valoare ce rămâne

constanta indiferent de cantitatea/volumul ieșirilor. Ex. taxe, chirii, impozite, utilități,
salariile echipei de management etc.
• Costuri variabile – cheltuieli ce variază în funcție de volumul/cantitatea ieșirilor.
Ex. materia prima și materialele, forța de munca, întreținere și reparații etc.
• Costuri ascunse (sunk costs) – cheltuieli efectuate anterior care NU trebuie
luate in considerare la analiza deciziei curente. Ex. la decizia privind extinderea
portofoliului de produse prin adăugarea unei noi linii de fabricație in cadrul aceluiași
spațiu de producție, costul chiriei nu este relevant si nu se ia in considerare.
• Costuri directe – sunt direct legate de sarcinile de producție EX. salariul
muncitorilor.
• Costuri indirecte – NU sunt legate direct de sarcinile de producție Ex. Salariul
echipei de management.

3
 1. Concepte de baza

• Costuri de oportunitate (opportunity costs) – câștigul/avantajul pierdut ca urmare a

alegerii unei variante în favoarea celui mai bun curs de acțiune.
• Ip. dorim sa investim 100 Lei si avem la dispoziție doua variante de afaceri :
– In varianta A estimam un venit de 25 lei
– In varianta B estimam un venit de 23 lei
– A este cea mai buna investiție, dar daca vom decide alegerea variantei B  Costul
de oportunitate pentru B = 25-23 = 2 lei, care reprezintă beneficiul pierdut.

• Costuri economisite (aviodable costs) – cheltuieli ce NU vor fi angajate daca se

decide investiția, dar care SUNT suportate daca investiția nu se realizează; modalitate
de a economisi bani prin cheltuirea anumitor sume.
• Ex. cheltuieli asociate reparării utilajelor = costuri economisite daca utilajul este
achiziționat  diminuează valoarea sumei pentru investiția intr-un utilaj nou deoarece
costurile cu repararea nu vor mai fi efectuate daca se achiziționează utilajul nou.

4
 1. Concepte de baza

• Riscul si valoarea probabila (expected value ) – riscul este asociat oricărei

investiții  se calculează valoarea probabilă a variantei decizionale

Valoare probabila  Re zultat estimat  Pr obabilitat ea de materializ are a Re zultatului

• Ip. dorim sa investim 100 Lei si avem la dispoziție doua variante de afaceri :
– In varianta A estimam un venit de 25 lei cu p = 0,8
– In varianta B estimam un venit de 23 lei cu p = 0,9
– Valoare Probabila: VPA  25  0,8  20lei
VPB  23  0,9  20,7lei

Decizie: varianta B  A

5
 1. Concepte de baza

• Deprecierea – diminuarea valorii echipamentelor achizitionate în timp

 Amortizare constantă– suma de recuperat din investiție este
constantă;
cos t  valoare reziduala
A
durata de viata
• Ip. costul de achizitie al unui echipament: C = 10000 Euro; Durata de viata
= 10 ani; Valoarea reziduala estimata 1000 Euro:

10000  1000
A  9000 Euro / an
10

 Amortizare accelerată – suma de recuperat din investiție descrește

gradual.

6
 2. Tehnici de ierarhizare a investitiilor

Categorii principale de investitii:

• Achiziția unui echipament nou/unitati productive

• Modernizarea unui echipament/fabrici/unitati productive

• Decizie privind achiziția sau fabricarea (make-or-buy decision)

• Decizie privind achiziția sau închirierea (lease-or-buy decision)

• Închiderea temporara sau definitiva a unei unitati productive

• Eliminarea sau extinderea unei linii de produse

7
 2. Tehnici de ierarhizare a investitiilor

VALOAREA IN TIMP A BANILOR

cuprinde urmatorii factori esentiali:

A. Compunerea (sau tehnica dobânzii compuse),

prin care se calculează o valoare viitoare a banilor

B. Actualizarea
reprezintă calcularea valorii prezente (sau actualizate) unei sume viitoare
(Present Value)

C. Capitalizarea
reprezinta calcularea valorii prezente unui flux de sume viitoare

8
 2. Tehnici de ierarhizare a investitiilor

1. “Present Value (PV)” – valoarea actuala a sumei de bani din viitor

FV- suma de bani din viitor

r – rata dobanzii
n – numarul de ani

Ip: Sa presupunem ca la sfarsitul anului veti avea nevoie de 400 £ pentru a va

achizitiona un set mobilier.
Stiind ca rata dobanzii este constanta pentru anul urmator (7%), aflati cat
trebuie sa investiti astazi pentru a avea asigurata suma necesara.
PV=400/(1+0,07) = 400/1,07 = 373,83 £

9
 2. Tehnici de ierarhizare a investitiilor

2. “Net Present Value “ (NPV) = diferenta dintre valoarea prezenta a Veniturilor

si valoarea prezenta a Costurilor:

NPV=[(Venituri totale)PV - (Costuri totale)PV] pe perioadele de timp luate in

considerare

Exemplu: Trebuie sa decidem daca proiectul ABC : “lansarea in fabricatie unui nou medicament
pentru reducerea HTA” merita sa fie realizat.
Pe baza estimarilor initiale se preconizeaza ca pentru cei 5 ani de zile cat va dura proiectului,
“cash flow”-ul va fi: 2K£ in primii doi ani, 4K£ in urmatorii doi ani si 5K£ in ultimul an. De
asemeni , costul pentru demararea productiei noului medicament este estimat la 10K£. Pentru
evaluarea proiectului se utilizeaza o rata de actualizare de 10%. Ce decizie adoptam?

(Venituri Totale)PV= 2000/1,1 + 2000/1,12 + 4000/1,13 + 4000/1,14 + 5000/1,15 = 12 313 £

– NPV = (Venituri Totale)PV – (Costuri Totale)PV
– NPV = 12 313 – 10 000 = 2 313 £
– NPV > 0 proiectul merita sa fie realizat
10
 2. Tehnici de ierarhizare a investitiilor

“Payback period” – Perioada de recuperare a investitiei = momentul de timp la

care investitia este recuperata si incepe obtinerea de profit. Se va alege investitia cu
perioada de recuperare cea mai mica.

• Exemplu: Proiectul A necesita o investitie initala de 500 £. Cashflow-ul estimat

pentru proiect este prezentat in tabel. Care este perioada de recuperare a
investitiei? An Cashflow
1 100£
2 200£
3 300£

• R: 2,4 ani sau 2 ani si 8 luni

“Opportunity cost” – Costul de oportunitate = costul selectarii unui proiect in

defavoarea altui proiect.

• Exemplu: Fie doua proiecte Pr. A cu NPV = 25000 £ si Pr. B cu NPV = 36000 £.
Care este costul de oportunitate daca se selecteaza Pr. A?
• R: Co = 36000-25000=11000 £
11
 Partea a-III-a.
Proiectarea PRODUSULUI
si a PROCESULUI DE
PRODUCTIE
Partea a-III-a. Proiectarea PRODUSULUI si a PROCESULUI DE PRODUCTIE

Obiective:

• Înțelegerea etapelor pentru dezvoltarea unui PRODUS nou

• Prezentarea modalităților de alegere a proceselor si a echipamentelor
adecvate
• Cunoașterea diagramei flux a procesului de producție (process flow
diagram)
• Înțelegerea corelației dintre PRODUSE-PROCESE DE PRODUCȚIE -
ÎNTREPRINDERE

2
1. Etapele proiectarii unui nou PRODUS

3
 1. Etapele proiectarii unui nou PRODUS

1. Dezvoltarea ideii de PRODUS nou:

• Exterior: “voice of the customer”
• Interior: încurajarea angajaților pentru a genera noi produse
2. Selecția PRODUSULUI:
• Implementarea ideilor necesita o procedura de screening preliminar pentru
eliminarea variantelor nefezabile.
• Criterii de analiză a ideilor:
a) obiectivele companiei
b) strategia de marketing: intensitatea competiției pe piață, capacitatea de vânzare mixta
(direct si indirect), cerințele de promovare, aspecte legate de distribuția produselor în piață
etc.
c) cerințe de fabricare: compatibilitatea cu procesele de producție curente, cerințe legate de
facilitățile de producție, echipamente și furnizorii de materii prime.
d) cerințele financiare: riscuri, cerințe investiționale, costuri, profit estimat, ciclul de viata al
costurilor (Cost life cycle)

4
 1. Etapele proiectarii unui nou PRODUS

3. Proiectare preliminară:
• Dezvoltarea variantelor constructive ale noului produs (ex. dezvoltare variante
constructive pentru produs – ladă frigorifică: stil, capacitate stocare alimente, capacitate
motor, etc.)
• Dezvoltarea atributelor principale ale noului produs: fiabilitate, mentenabilitate, durată
de viață etc.
• Fiabilitate – capacitatea unui sistem tehnic de a funcționa fără defecțiuni într-un interval
de timp, în anumite condiții
• Mentenabilitate – proprietate unui sistem tehnic de a fi întreținut și reparat cu ușurință.
4. Proiectare finală:
• Testarea produsului dezvoltat  identificare și eliminare sincope de funcționare
• Definirea completa a specificațiilor tehnice ale produsului și ale componentelor, schita
fluxului de fabricație  punct de pornire pentru proiectarea procesului de producție.

5
 2. Analiza si proiectarea Sistemului de Producție

5. Proiectare & selecție proces de producție:

• Selecția variantei optime prin luarea în considerare a cerințelor tehnice și a
constrângerilor financiare.

• Compatibilitatea componentelor produsului: articularea armonioasă a

componentelor produsului pe parcursul fluxului tehnologic de fabricare.

• Simplificarea caracteristicilor produsului: eliminarea caracteristicilor tehnice sau

funcționale care cresc costul de fabricație.

• Decizie privind:
A. Tehnologia de fabricație: analiza celor 3 tipuri structurale de tehnologii
B. Echipamente: analiza și selecția echipamentelor specifice
C. Flux tehnologic: proiectare diagramei flux a procesului de fabricație

6
 2. Analiza si proiectarea Sistemului de Producție

A. Analiza si selectia tehnologiei de fabricatie:

1. Tehnologii pe procese continue: asigura un flux de fabricare continuu (24 ore);

pornirea si oprirea sistemului necesită costuri foarte mari; clasificate ca industrii pe
proces: prelucrarea oțelului, a maselor plastice, produse chimice, petrol, bere etc.

2. Tehnologii pe procese repetitive: asigură fabricarea de loturi de producție mari;

sunt clasificate ca producție de masa prin linie de fabricație; ex.: industria
automobilelor, electrocasnice, electronice, textila, jucării etc.

3. Tehnologii pe procese discontinue: asigură fabricarea de loturi de producție mici,

pe baza de specificații definite de beneficiari; necesită oprirea și pornirea
frecventă a producției; ex.: fabricarea de piese de schimb, echipamente și utilaje
de producție etc. Producția unicat: avioane, turbine și motoare, vapoare,
construcții etc.
7
 2. Analiza si proiectarea Sistemului de Producție

B. Analiza si selectia echipamentelor de fabricatie:

• Decizia depinde de tehnologia de fabricație: echipamente specializate (omogene)
sau nespecializate (eterogene). Criteriile de alegere a echipamentelor:
• Investiția inițială: preț, producător, disponibilitate modele, dimensiuni,
echipamente auxiliare necesare
• Calitatea produselor prelucrate: consecvența în respectarea specificațiilor, rata
rebuturilor
• Cerințe de operare: ușurința în utilizare, siguranța în funcționare
• Cerințe privind forța de muncă: impactul asupra muncitorului, gradul de
perfecționare în muncă
• Flexibilitate în operare: unifuncționalitate versus multifuncționalitate
• Mentenanță: complexitate, frecvența întreținerilor, disponibilitatea pieselor de
schimb
• Uzura morală: inovarea tehnologică în domeniu
• Impact general: activități de control, compatibilitatea cu sistemul tehnic existent.
8
 2. Analiza si proiectarea Sistemului de Producție

C. Proiectarea diagramei flux a procesului de fabricatie:

• Diagrama flux a procesului de fabricatie cuprinde succesiunea de etape prin care
materia prima este transformata in subansamble, parti componente, pina se ajunge
la produsul finit.

• Tehnici:
– desenul de ansamblu al PF: vedere de ansamblu a PF si a partilor
componente
– diagrama flux de proces: fluxul de circulatie al produsului de la o operatie
tehnologica la alta, in cadrul unitatii productive

9
2. Analiza si proiectarea Sistemului de Producție

Desen de ansamblu pentru CUTIT electric

10
 2. Analiza si proiectarea Sistemului de Producție
Proces principal

1 Debitare 7min

Exemplu de diagrama flux de proces 2 Roluire 70min

3 Prelucrări mecanice 300min

Reprezentare:simboluri şi restricții pentru operații

- Operaţii de bază = Imbinare prin sudura

1 Control presiune1

- Operaţii de control =
5 Vopsire
- Operaţii de transport =
9 Montaj subansamble
- Operaţii de aşteptare =
4 Control presiune2
- Operaţii de depozitare =
10 Montaj etichete

11
-
 3. Corelatia Produs - Proces de Productie - Întreprindere
IESIRI
Tipuri de intreprinderi
IESIRI
IESIRI

V A T

INTRARI
Caracteristici:
- materia prima este transformata
printr-un set standard de procese
intr-un numar variat de produse
finite
- industrii: petrochimie, textila,
chimica, prelucarea
hartiei si a maselor plastice etc.
INTRARI
Caracteristici:
- diverse materii prime si
componente sunt transformate
intr-un numar mic de produse
finite
- industrii: automobile, motoare,
aviatie etc.
INTRARI
Caracteristici:
- exista 2 faze de prelucrare
- faza I: partile/componentele
de baza sunt prelucrate directe
- faza II: partile/componentele sunt
asamblate intr-o gama varianta
de modele pentru a crea produsul
finit
- industrii: bunurilor de larg consum 12
 3. Corelatia Produs - Proces de Productie - Întreprindere

Tipologie Tip Tip Tip

intreprindere V A T
• PF in nr.  si materii • Procese de •  doua procese:
prime in nr.  amablare fabricare si
• Fluxul proceselor de predominante asamblare
productie este  ct. • Echipamente • Fabricatie in
• Echipamente nespecializate loturi mari
specializate • Durata mare a • Domina
Caracteristici
• Nr. limitat de fluxuri de ciclului de fabricarea
productie productie componentelor
• Iesiri din PP • Exista timpi de standard
numeroase intr-un timp asteptare intre
scurt procese
• Schimbarea PP
necesita invetitii majore
13
 3. Corelatia Produs - Proces de Productie - Întreprindere

Tipologie Tip Tip Tip

intreprindere V A T
• Orice schimbare
in cerere poate
• Supraincarcarea
genera haos
locurilor de
•  cosntrangerii
• PF in stocuri mari munca
de capacitate de
• Livrarea catre clienti si • Nerespectarea
productie la
Probleme asigurarea service-ului termenelor de
fiecare proces
la client fabricatie
• Indisponibilitatea
• Reactie inceata la • Existenta
partilor
schimbarile pietei stocurilor intre
componente
fabricare si
pentru
asamblare
asamblare PF

14
 Partea a-IV-a.

Proiectarea
SISTEMULUI DE
PRODUCTIE
 Partea a-IV-a. Proiectarea SISTEMULUI DE PRODUCTIE

Obiective:

• Înțelegerea rolului conceptului de simulare in cadrul proiectarii sistemului

de productie
• Cunoasterea conceptului de probabilitate si a aplicatiilor sale
• Întelegerea teoriei firelor de asteptare
• Prezentarea a doua modele a firelor de asteptare: M/M/1 si M/D/1

2
 1. Conceptul de PROBABILITATE

• Probabilitatea – exprimarea numerică a șansei ca un eveniment din viitor să

aibă loc.

• Probabilitatea și teoria probabilităților sunt utilizate în foarte multe tehnici

manageriale de decizie prin analiză cantitativă:

– teoria deciziei, modele de regresie, previziuni, modele de control a stocurilor,

management de proiect, teoria firelor de așteptare, modele de simulare,
analiza Markov, control statistic, teoria jocurilor.

3
 I. Reguli cheie privind probabilitatea
1) Probabilitatea unui eveniment, P, de a se materializa este: 0 ≤ P (eveniment) ≤ 1
Ex. Este greșită afirmația: am 110% șansă de câștig.

2) Suma probabilităților de apariție a consecințelor unei activități TREBUIE să fie

egală cu 1.
Ex. o benzinărie are înregistrate următoarele valori pentru vânzările de motorină
efectuate pe parcursul a 100 zile lucrătoare din an, conform tabelului: (20 zile din an a
avut o cerere de 1 hl motorină/zi, 25 zile din an a avut o cerere de 25 hl motorină/zi etc.)
Motorină Nr. zile Probabilitate
vândută
[hl]] Conform calculului, putem spune că există
1 20 20/100 = 0,2 o probabilitate de 40% de a vinde 4 hl
2 25 25/100 = 0,25 motorină/zi.
3 15 15/100 = 0,15
4 40 40/100 = 0,4
TOTAL 100 zile Σ probabilitati = 1
4
 II. Proprietățile evenimentelor

1) Excludere reciprocă (divergență) - dacă apare o singură consecință în cadrul

materializării evenimentului ⇒ consecințele evenimentului se exclud reciproc.
Ex. ″a da cu banul″ - la fiecare aruncare cu banul va apărea doar o singură față a
monezii ⇒ consecințele cap sau pajură se exclud deoarece nu pot avea loc simultan.

2) Formare intreg (integralitate) – dacă apar toate consecințele posibile în cazul

materializării evenimentului, atunci consecințele evenimentului formează un întreg și au
proprietatea de integralitate.

Ex. La aruncarea cu banul, consecințele cap și pajură au și proprietatea de integralitate

deoarece la materializarea evenimentului, consecințele cap și pajură reprezintă
totalitatea consecințelor posibile.

5
 II. Proprietățile evenimentelor

Ex. Eveniment: ″aruncarea cu zarul″

• Proprietati:
• Divergenta: la o singura aruncare poate aparea o singura consecinta, un singur
număr 1, 2, 3, 4, 5 sau 6
• Integralitate – cele șase consecințe reprezintă toate rezultatele posibile ale
evenimentului.

Eveniment Consecințe eveniment Probabilitate apariție

consecință
1 1/6
2 1/6
3 1/6
A arunca cu zarul
4 1/6
5 1/6
6 1/6
TOTAL Σ probabilitati = 1
6
 II. Proprietățile evenimentelor

Ex. Extragerea unei cărți dintr-un set de cărți de joc:

Care este probabilitatea de a extrage cartea 7 dintr-un set de cărți (52 bucăți) și care
este probabilitatea de a extrage o carte roșie din setul de cărți?
• P (extragere cartea 7) = 4/52 = 1/13
• P (extragere carte de inimă roșie) = 13/52 = 1/4
Set de cărți: 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, juvete, damă, rege, as
• P (extragere cartea 7) și P (extragere carte de inimă roșie) nu au proprietățile de divergență si nici
de integralitate.
Eveniment Divergente? Integralitate ?
P (extragere negru) și P (extragere treflă) da nu
P (extragere față) și P (extragere număr) da Da, reprezintă toate
situațiile posibile
P (extragere as) și P (extragere 5) da nu
P (extragere 4) și P (extragere roșu) nu nu
P (extragere treflă) și P (extragere non-treflă) da Da, reprezintă toate
situațiile posibile
7
 III. Reguli de adunare a evenimentelor probabilistice

1) Dacă două evenimente A și B sunt divergente (excludere reciprocă) ⇒ adunarea

evenimentelor se face prin reuniune:
• P(A sau B) = P(A) + P(B)
• Diagrama Venn ( 1880, John Venn) – diagrama care evidențiază toate relațiile
logice posibile între un număr finit de mulțimi.

P(A) P(B)

P (A sau B) = P(A) + P(B)

• Ex. P (extragere negru) și P (extragere treflă) sunt divergente. Astfel, P (extragere

negru) = 13/52 si P (extragere treflă) = 13/52.

P (Negru sau Treflă) = P (extragere negru) + P (extragere treflă) = 13/52 + 13/52 = 0,5
= 50%
8
 III. Reguli de adunare a evenimentelor probabilistice

2) Dacă două evenimente A și B au proprietatea de integralitate ⇒ adunarea

evenimentelor se face prin excluderea probabilității ca cele două evenimente să aibă
loc simultan:
• P(A sau B) = P(A) + P(B) – P (A si B)
• Diagrama Venn pentru reuniunea a doua evenimente A si B cu proprietatea de
integralitate: P (A si B)

P(A) P(B)

P (A sau B) = P(A) + P(B) - P (A si B)

• Ex. P (extragere 4) și P (extragere roșu) NU sunt divergente, deci pot avea loc
simultan. Dar, în același timp nu au nici proprietatea de integralitate deoarece nu
reprezintă toate consecințele posibile ale unei extrageri.

• P ( extragere 4 sau rosu) = P (4) + P(rosu) – P (patru si roșu) = 4/52 + 13/52 – 1/52 = 4/13
9
 IV. Evenimente INDEPENDENTE sau DEPENDENTE statistic

Eveniment A Eveniment B B este dependent de

A?
Averse de ploaie în Ninsoare abundentă în SUA NU
București
Pregătire temeinică la fizica Nota peste 9 la examen DA
Atitudine antreprenorială Găsirea unui loc de muncă la DA
absolvirea facultății
Extragere carte de treflă din Extragere carte de inimă roșie NU
pachetul de cărți din pachetul de cărți

Există 3 tipuri de probabilități pentru producerea evenimentelor, indiferent de relația dintre

acestea (dependență sau independență):

Probabilitatea simpla (marginală): P (A) - probabilitatea ca un eveniment să aibă loc.

Probabilitatea compusa: P (AB)
A) - Probabilitatea de producere a evenimentul B știind că

Probabilitatea condiționata: P (B
10
evenimentul A a avut loc.
 IV. Evenimente INDEPENDENTE sau DEPENDENTE statistic

Probabilitate simplă (marginală) – P (A) - probabilitatea ca un eveniment să aibă loc.

Ex. Probabilitatea să extragem numărul 5 la o singură aruncare cu zarul:
P (extragere 5) = 1/6 = 0,166 ⇒ probabilitatea marginală a fiecărui eveniment este de 0,166.

.
 

 =
.
 

Probabilitatea compusă – P (AB)

P(AB) = P(A) × P(B), unde
• P(AB) – probabilitatea ca evenimentele A si B să aibă loc simultan sau unul după altul
• P(A) – probabilitatea marginală a evenimentului A
• P(B) - probabilitatea marginală a evenimentului B
•
Ex. Probabilitatea de a extrage nr. 6 din prima aruncare cu zarul și de extrage nr. 2 din a doua
aruncare cu zarul este:
P (6 din prima aruncare și 2 din a doua aruncare) = P (6) × P (2) = 1/6 × 1/6 = 1/36 = 0,028

11
 IV. Evenimente INDEPENDENTE sau DEPENDENTE statistic

A) = Probabilitatea de producere a

Probabilitatea condiționată – P (B
evenimentului B știind că evenimentul A a avut loc.

• Evenimente independente ⇒ apariția unui eveniment NU influențează

materializarea celuilalt eveniment:
P (B A) = P (B) și P (A
B) = P(A)

• Evenimente dependente ⇒ apariția unui eveniment influențează materializarea

celuilalt eveniment:
• Probabilitatea de producere a evenimentului A știind că evenimentul B a avut loc
este

    ! "#$%
    ! #&'
B) =
P (A ⇒ P (AB) B) × P(B)
= P (A

12
 IV. Evenimente INDEPENDENTE sau DEPENDENTE statistic

• Exemplu 1. Evenimente independente. Într-o cutie sunt 3 bile negre și 7 bile

verzi. Extragem o bilă din cutie, o punem la loc și extragem a doua bilă din cutie.

Să se determine probabilitățile pentru următoarele evenimente:

• Care este probabilitatea de a avea o bilă neagră la prima extragere?

• Care este probabilitatea de a extrage două bile verzi?

• Care este probabilitatea de a extrage o bilă neagră la a doua extragere, dacă la
prima extragere am obținut o bilă verde?

• Care este probabilitatea de a extrage o bilă verde la a doua extragere, dacă la

prima extragere am obținut o bilă verde?

13
 IV. Evenimente INDEPENDENTE sau DEPENDENTE statistic

• Exemplu 2. Evenimente dependente. Într-o urnă sunt 10 bile conform descrierii

de mai jos:
• 4 bile albe (A), inscripționate cu litere (L); 2 bile albe (A), inscripționate cu numere
(N); 3 bile galbene (G), inscripționate cu litere (L); 1 bilă galbenă (G),
inscripționate numere (N).

• Calculați probabilitățile simple, condiționate și compuse.

• Presupunem că extragem o bilă din urnă și constatăm că este galbenă. Care este
probabilitatea ca bila să fie inscripționată cu litere (L)?

14
 V. Variabile aleatoare

• Variabilă aleatoare – număr real alocat oricărui rezultat sau eveniment din cadrul
unui experiment.
• Variabile aleatoare discrete - dacă există un număr limita de valori pentru
variabilele respective.
• Variabile aleatoare continue – dacă există un număr nelimitat sau infinit de
valori pentru variabilele respective
Interval de
Experiment Rezultat Variabilă aleatoare Xi
variație pentru Xi
Inspecția a 600 Nr de repere Xi = nr de repere conforme [0,1, 2, …., 50]
repere conforme
Construcția unei Rata de progres Xi = rata de progres după 2 0 ≤ Xi ≤ 100
case după 2 luni luni
Testare durata de Durata de bună Xi = durata de bună 0 ≤ Xi ≤ 1200
viață bec funcționare pina la funcționare
1200 ore
15
 V. Variabile aleatoare

Interval de variație Variabilă

Experiment Rezultat
pentru Xi aleatoare Xi

5, +
Răspuns la Acord total - At
chestionar Acord - A 4, 
Indiferent - I ( = 3, . [1, 2, 3, 4, 5]
2, 0
1, 0+
Dezacord - D
Dezacord total - Dt
0, 0
( = 2
1, 4
Verificare utilaj Defect - D
[0, 1]
Funcțional - F
3,

Testare preferință Îi place – P
consumatori Îi este indiferent – I ( = 5 2, . [1, 2, 3]
Nu-i place - Np 1, 67

16
 VI. Distribuții de probabilitate

a) Distribuții de probabilitate pentru variabile aleatoare discrete

• Variabilele aleatoare discrete vor avea alocate probabilități de realizare, cu valori
[0,1] ⇒ distribuția de probabilitate discretă măsoară frecvența relativă a valorilor
de apariția a variabilelor discrete.
• Se determină:
– Tendința centrală (″″Expected Value″″) – măsoară tendința centrală a
distribuției de probabilitatea a valorilor variabilei aleatoare discrete Xi:
– Dispersia (″″variance″″) = măsoară gradul de împrăștiere/repartizare a valorilor
variabilei aleatoare discrete în jurul tendinței centrale
– Deviația standard = este tot o măsură a gradului de împrăștiere a valorilor
variabilei aleatoare discrete, dar măsoară distanța dintre un punct dat (o
valoare) și tendința centrală

17
 VI. Distribuții de probabilitate - variabile aleatoare discrete

• Tendința centrală (″″Expected Value″″) – măsoară tendința centrală a distribuției de

8 9 = ∑'=> 9 (9 ) unde

probabilitatea a valorilor variabilei aleatoare discrete Xi:

– E(X) = tendința centrală sau media variabilei aleatoare

– Xi = valorile variabilei aleatoare discrete
– P(Xi) = probabilitatea de apariție a fiecărei valori a variabilei aleatoare.
• Dispersia (″″variance″″) = măsoară gradul de împrăștiere/repartizare a valorilor variabilei

aleatoare discrete în jurul tendinței centrale:

? @ = A ( − C(() @
(( )
=D
• Dacă σ2 = mic ⇒ ∃ o probabilitate mare ca valorile variabilei aleatoare discrete să fie grupate
în jurul tendinței centrale.
• σ2 = mare ⇒ ∃ o probabilitate mică ca valorile variabilei aleatoare discrete să fie grupate în
jurul tendinței centrale.

• Deviația standard = este tot o măsură a gradului de împrăștiere a valorilor variabilei aleatoare
discrete, dar măsoară distanța dintre un punct dat (o valoare) și tendința centrală:
? = ?@ 18
 VI. Distribuții de probabilitate - variabile aleatoare discrete

Ex. Într-o grupă de 20 de studenți, notele la examenul de fizică au fost de 10, 9, 8 si 7. Astfel, 2
studenți au obținute nota 10 (zece), 7 studenți au obținute nota 9 (nouă), 6 studenți au obținute
nota 8 (opt), 5 studenți au obținute nota 7 (șapte).

Nota – Variabilă aleatoare Nr. studenți P(Xi)

discretă Xi
Xi = 10 2 2/20 = 0,1
Xi = 9 7 7/20 = 0,35
Xi = 8 6 6/20 = 0,3
Xi = 7 5 5/20 = 0,25
Total 20 studenti Σ P(Xi) = 1

• Distribuția de probabilitate a variabilei aleatoare discrete Xi – nota studenților depinde de

frecvența relativă de apariție a valorilor 10, 9, 8, 7. Această distribuție de probabilitate respectă
cele 3 condiții:
• Evenimentele au proprietatea de divergență și reprezintă toate cazurile posibile (integralitate)
• Probabilitățile marginale/simple sunt între 0 și 1
• Suma probabilităților simple Σ P(Xi) = 1

19
 VI. Distribuții de probabilitate - variabile aleatoare discrete

Se determină:
• Tendința centrală (″″Expected Value″″) :
8 9 = ∑'=> 9 (9 ) unde
9 = ∑E=> 9 (9 ) = X1 P(X1) + X2 P(X2) + X3 P(X3) + X4 P(X4)
8(9) = 10 × 0,1 + 9 × 0,35 + 8 × 0,3 + 7 × 0,25 = 1 + 3,15 + 2,4 + 1,75 = 8,3

Dispersia (″″variance″″) :
F
•

? @ = A ( − C(() @
(( )
=D
? = (D − C (
(D + (@ − C ( @
(@ + (H − C ( @
(H
@ @

+ (F − C ( @
(F
= 10 − 8,3 @ 0,1 + 9 − 8,3 @ 0,35 + 8 − 8,3 @ 0,3 + 7 − 8,3 @ 0,25 =
? @ = 1,7@ 0,1 + 0,7@ 0,35 + (−0,3)@ 0,3 + (−1,3)@ 0,25 = 0,91
σ2 = mic ⇒ ∃ o probabilitate mare ca valorile variabilei aleatoare discrete să fie grupate în
jurul tendinței centrale de E(X) = 8,3.

?= 0,91 = 0,9539
• Deviația standard:
20
 VI. Distribuții de probabilitate - variabile aleatoare discrete

• Există 2 funcții matematice care descriu distribuția de probabilitate a variabilelor

aleatoare discrete:

• Distribuția Poisson – utilizată în cazul firelor de așteptare pentru a reprezenta

frecvența de sosire a solicitărilor de servire (ex. Frecventa de sosire a Clientilor).

• Distribuția binomială – utilizată pentru a calcula probabilitatea specifică a cazurilor

de succes din n încercări în cadrul unui proces Bernoulli.

• Proces Bernoulli – succesiune finită/infinită de variabile aleatore discrete ce pot avea

doar valori binare (0 sau 1). Fiecare variabilă Xi din sirul de succesiune este asociată
cu o încercare Bernoulli.

21
 Distributia Poisson

Utilizată în cazul firelor de așteptare pentru a reprezenta frecvența de sosire a solicitărilor

de servire. Exemple de variabile aleatoare discrete ce pot fi descrise prin distribuția
Poisson:
• Nr. de pacienți ce vin la o clinică medicală
• Nr. de clienți ce sosesc la un ghișeu bancar
• Nr. de pasageri ce sosesc la aeroport
• Nr. de apeluri primite la un ″Call - Center″
• Etc.
Expresia matematică a funcției ce descrie frecvența de apariție a valorilor variabilei
aleatoare discrete:
λ −λ
(

( =
(!
, unde

• P(X) – probabilitatea de apariție a variabilelor aleatoare discrete X

• λ - rata medie a sosirilor în sisteme = nr. sosiri/timp
• e = 2,718 baza logaritmului natural
• X – variabile aleatoare discrete (0, 1, 2, …n) 22
 Distributia Poisson

• Exemplu

• Dacă rata medie a sosirilor în sistem este λ = 2, să se determine probabilitatea de a

avea 0, 1 sau 2 sosiri.
λ −λ
(
• Se înlocuiește în formulă:
( =
(!
⇒

20 M−2 1×0,1353
•
0 = = = 0,1353 ≅ 14%
0! 1
21 M−2 2×0,1353
•
1 = = = 0,2706 ≅ 27%
1! 1
22 M−2 4×0,1353
•
2 = =
2! 1×2
= 0,2706 ≅ 27%

23
 VI. Distribuții de probabilitate - variabile aleatoare continue

• Exemple de variabile aleatoare continue:

• timpul de finalizarea al unui proiect,
• temperaturile înregistrate pe parcursul unei zile,
• durata de bună funcționare a unui bec
⇒ valorile variabilei aleatoare pot fi infinite regulile privind distribuția de probabilitate a valorilor
trebuie modificate.
• Distribuțiile de probabilitate pentru variabile aleatoare continue se bazează pe funcția densitate
de probabilitate (funcția de probabilitate) – f(X) = expresia matematică care descrie densitatea
de probabilitate a valorilor variabilei aleatoare continue.
Ex. la ieșirea din fluxul de fabricație, greutatea reperului ″Carcasă″ variază între 5,06 kg și
5,30 kg, valoarea țintă dorită fiind de 5,18 kg.

Aria = probabilitatea ca
greutatea reperului ″Carcasă″
să se găsească între 5,22 și
5,26 kg

24
 VI. Distribuții de probabilitate - variabile aleatoare continue

Există 3 funcții matematice care descriu distribuția de probabilitate a variabilelor aleatoare

continue:

• Distribuția normală – descrie cele mai multe fenomene și procese din jurul nostru.

• Distribuția F – utilă în testarea ipotezelor privind dispersia valorilor variabilelor

aleatore continue (utilă în modele de regresie).

• Distribuia exponențială - utilizată în cazul firelor de așteptare pentru a descrie durata

de servire a unui client/utilizator de către stația de servire.

25
 Distributia exponentială

Funcția densitate de probabilitate a valorilor variabilei aleatoare continue:

R ( = S M TU , unde
•

• X – variabila aleatoare continuă (timpul de servire)

• µ - nr. mediu de clienti serviti
• e = 2,718 – baza logaritmului natural
Astfel,
D
T
• Tendința centrală (timpul mediu de servire): E(X) =
D
• Dispersia: ? @ = TV
• Probabilitatea ca variabila aleatoare exponențială (X) – timpul de servire, să fie mai mică
sau egală cu timpul t: P (X ≤ t) = 1 – e-µt.

• Dacă µ = nr. mediu de servere /oră ⇒ timpul ″t″ trebuie exprimat în ore
• Dacă µ = nr. mediu de servere /min ⇒ timpul ″t″ trebuie exprimat în min.

26
 Distributia exponentială

Exemplu:
• Un service auto instalează sisteme de amortizoare pe automobile și furgonete. Mecanicul poate
monta sistemele de amortizoare cu o rată de 3 seturi/oră, iar timpul de servire este distribuit
exponențial. Care este probabilitatea ca durata de instalare a unui set de amortizoare să
fie de jumătate de oră sau mai puțin?
• Identificarea datelor problemei:
• X – variabila aleatoare continua = durata de servire (montare a sistemului de amortizoare); X =
tipul de servire
• µ - nr. mediu de clienti serviti = nr. de sisteme de amortizoare instalate; µ = 3 sisteme/oră
• t = 0,5 ore
⇒ Care este probabilitatea ca durata de instalare a unui set de amortizoare să fie de
jumătate de oră sau mai puțin?:
• P(X ≤ t) = 1 – e-µt ⇒ P(X ≤ 0,5) = 1 – e-µt = 1 – e-3×0,5 = 1 – e-3×0,5 = 1 – e-1,5 = 1 – 0,2231 =
0,7769 ≅ 78%
⇒ Care este probabilitatea ca durata de instalare a unui set de amortizoare să fie de 20
minute sau mai puțin?: t = 1/3 ore
• P(X ≤ t) = 1 – e-µt ⇒ P(X ≤ 1/3) = 1 – e-µt = 1 – e-3×1/3 = 1 – e-1 = 1 – 0,3679 = 0,6321 ≅ 63%
27
 CONCLUZIE

Distribuția Exponențială și Distribuția Poisson sunt corelate.

Dacă frecvența de apariția a unei variabile aleatoare urmează

distribuția Poisson ⇒ durata dintre aparițiile variabilei urmează
distribuția Exponențială.

28
 TABEL FORMULE
Nr. Formulă Descriere
1 0 ≤ P(eveniment) ≤ 1 Formula probabilității

2 P(A sau B) = P(A) + P(B) Regula de adunare a două evenimente divergente

3 P(A sau B) = P(A) + P(B) – P (A sau B) Regula de adunare a două evenimente ce NU sunt divergente

4 P(AB) = P(A) × P(B) Probabilitatea compusă pentru două evenimente independente

W(XY)
W(Y)
5 P(A/B)= Probabilitatea condiționată

6 P(AB) = P(A/B) × P(B) Probabilitatea compusă pentru două evenimente dependente


7 C ( = A (
(( ) Tendința centrală pentru distribuția de probabilitate discretă
=D

8 ? @ = A ( − C(( ) @
(( ) Dispersia pentru distribuția de probabilitate discretă
=D

9 ?= ?@ Deviația standard pentru distribuția de probabilitate discretă

λ U − λ

() =
(!
10 Distribuția Poisson

11 λ Tendința centrală pentru distribuția Poisson

12 λ Dispersia pentru distribuția Poisson
13 R ( = SM TU Distribuția Exponențială
1
S
14 Tendința centrală pentru distribuția Exponențială

1
S@
15 Dispersia pentru distribuția Exponențială

16
( ≤ + = 1 − M T[ Probabilitatea ca o variabilă aleatoare X să fie mai mică decât timpul t 29

 Partea a-IV-a.

Proiectarea SISTEMULUI
DE PRODUCTIE
Partea a-IV-a. Proiectarea SISTEMULUI DE PRODUCTIE

Obiective:

• Întelegerea teoriei firelor de asteptare

• Prezentarea a doua modele a firelor de asteptare: M/M/1 si M/D/1

2
 Teoria Firelor de Asteptare

• (∀) ∃ utilizatori de resurse limitate ⇒ apar cozi de așteptare ⇒ fenomenul firelor

de așteptare ⇒ necesitatea planificării și organizării judicioase a resursele astfel
încât sa fie eliminate cozile/timpii de așteptare.

• Teoria firelor de așteptare:

– acoperă o gama complexa de fenomene din jurul nostru
– tehnică de management utilizată frecvent în programarea și alocarea resurselor.
– tehnică decizională prin care decidentul compară costurile asociate cu suplimentarea
resurselor versus costurile asociate firului de așteptare.
Ex. Pentru un sistem de servire ″statie de benzina″, variabilele ce afectează funcționarea
ritmica:
– Capacitatea de servire a statiei: nr. automabile/ora
– Nr. mediu de solicitări/ora – rata sosirilor
– Timpul mediu de servire/incarcare la fiecare statie de lucru
– Variabilitatea ratei sosirilor si a timpului de servire ⇒ pot genera perioade inerte
fara nici un consumator la statia de benzina
3
 Teoria Firelor de Asteptare

• Scop – obținerea soluției optime care vizeaza echilibrarea costurilor privind capacitatea
de servire cu cele generate de timpii de așteptare.

Capacitate de Timp de
Cost servire Clienți TEORIA FIRELOR DE
servire așteptare
AȘTEPTARE

• Mare
• REDUSĂ
MIC • Apariție cozi
• Nr. mic de
de așteptare Insatisfacție Asigură echilibrul
stații de servire
între costul de servire
• Mic și costul generat de
• EXTINSĂ • Cozi de așteptarea clienților
MARE • Nr. mare de așteptare Satisfacție
stații de servire aproape
inexistente
4
 Teoria Firelor de Asteptare

TEORIA FIRELOR DE ASTEPTARE

- vedere sinoptica -

SISTEMUL DE SERVIRE

I. Populatie III. Fire de IV. Disciplina de V. Facilitati de

II. Sosiri VI. Iesiri
asteptare Servire servire

I. Tipuri de populatie: II. Caracteristici soriri: III. Caracteristici fizice: IV. Reguli de servire: V. Structura facilitatii VI. Tipuri de iesiri:
de servire:
- multime finita - fluxul sosirilor - lungimea firului de - primul venit, - probabilitate mica a repetarii
- multime infinita - numarul sosirilor asteptare primil servit - flux unic de servire servirii
- distributia valorilor - numarul firelor de - pe baza rezervarii - fluxuri multiple de - intoarcere la populatia sursa
- gradul de incredere asteptare - in functie de urgenta servire
- alte conditii - fluxuri mixte de servire

5
 Teoria Firelor de Asteptare

I. Populația sursă – sosirile la un sistem de servire provin din mulțimi de utilizatori

ce formează populații finite sau infinite.
• Populația finită - număr limitat de potențiali utilizatori care formează sursa de
proveniență a sosirilor în sistemul de servire.
– Dacă un potențial utilizator părăsește populația (prin solicitarea unei serviri),
mulțimea populației se reduce cu o unitate ⇒ probabilitatea unei noi solicitări
de servire ↓.
– Dacă un client (utilizator care a beneficiat de sistemul de servire) se reîntoarce
în multimea populației ⇒ probabilitatea unei noi solicitări de servire ↑.

• Populația infinită – numar mare de potențiali clienți în raport cu capacitatea

sistemului de servire ⇒ ieșirile sau intrările din/în mulțimea de potențiali utilizatori
ai sistemului de servire NU influențează semnificativ mărimea populației ⇒
probabilitățile nu sunt afectate semnificativ.

6
 Teoria Firelor de Asteptare

II. Caracteristicile fluxului de sosiri – există cinci caracteristici ale fluxului de

sosiri la stația de servire:

1. Structura fluxului sosirilor – solicitările de servire (sosirile) pot fi: controlabile

(comercianții își reduc fluxul solicitărilor de servire prin tarife diferențiate în funcție
de orele de servire) sau necontrolabile (urgențele medicale sosite în camera de
gardă a spitalului).
2. Numărul sosirilor – o singură solicitare (un client care servește prânzul) sau în
loturi (un grup de prieteni care sărbătoresc un eveniment la restaurant).
3. Distribuția valorilor – modalitatea de distribuire în timp a frecvenței sosirilor
(variația în timp a valorilor solicitărilor de servire) poate fi:
– Sosiri constante (distribuție constantă) – entitățile/clienții sosesc periodic, păstrându-se
cu exactitate durata dintre două sosiri succesive, conform programării anterioare.
– Sosiri aleatoare – entitățile/clienții sosesc aleatoriu și nu pot fi prevăzute cu exactitate
⇒ se foloseste distribuția Poisson si distributia exponentiala
7
 Teoria Firelor de Asteptare

II. Caracteristicile fluxului de sosiri – există cinci caracteristici ale fluxului de

sosiri la stația de servire:

4. Gradul de încredere – măsura în care se consideră că distribuția în timp a sosirilor

se încadrează într-una din categoriile de distribuții (constanta, Poisson/exponențială).

5. Comportamentul clientului – modele firelor de așteptare pleacă de la ipoteza că

utilizatorul/clientul așteaptă la coadă pentru a fi servit.

Totuși, în practică managerii se confruntă cu probleme serioase generate de

costurile suportate de unitatea comercială datorită clienților care sosesc, observă și
părăsesc coada sau sosesc, așteaptă un anumit timp și ulterior renunță, părăsind firul
de așteptare ⇒ in aceste situatii NU se pot utiliza modelele firelor de asteptare,
deoarece NU se va putea realiza simularea comportamentului Sistemului de Servire.

8
 Teoria Firelor de Asteptare

III. Caracteristica firului de așteptare: lungimea firului de așteptare:

- lungime infinită, atunci când nu există restricții legate de lungimea cozii (ex. coada
formată la o casă de bilete pentru participare la un spectacol pe stadionul național);
- lungime finită, atunci când există restricții de capacitate fizică (ex. un restaurant cu
10 mese, nu poate servi mai mult de 50 de clienți/seară).
IV. Disciplina de servire - regulile în funcție de care vor fi serviți clienții din firul de
așteptare.
- FIFO (First in, First out) – primul venit, primul servit – cea mai frecventă regulă de
servire;
- LIFO (Last in, First out) – ultimul venit, primul servit – pentru anumite stocuri de
materie primă;
- Servirea în funcție de: lista de programări/rezervări, lista de urgențe, termenul cel
mai devreme de livrare, cel mai bun client etc.

9
 Teoria Firelor de Asteptare

V. Caracteristicile stației de servire:

• Structura facilității de servire:

FLUX servire STAȚIE servire Modele principale ale sistemului de așteptare

Flux unic (″″single- O singură statie de servire • Flux unic, o singură stație servire: FU-SUS
channel system″″) (″″single-phase system″″) • Flux unic, stații multiple de servire: FU-SMS
• Flux multiplu, stație unică de servire: FM-
Flux multiplu
Stații de servire multiple SUS
(″″multichannel
(″″multiphase system″″) • Flux multiplu, stații multiple de servire:FM-
system″″)
SMS

• Timpul de servire: timpii de servire de către stațiile de lucru vor avea aceeași distribuție ca
cea a sosirilor în sistem: distribuție constantă (valorile timpului de servire au o distribuție
constantă) sau distribuție aleatoare (valorile timpului de servire nu pot fi previzionate).

10
 Teoria Firelor de Asteptare

FLUX UNIC, STATIE UNICA SERVIRE

Fir de asteptare

Sosiri Iesiri
STATIE
SERVIRE

FLUX MULTIPLU, STATIE UNICA SERVIRE

Fir de asteptare
STATIE
Sosiri SERVIRE - Nr.1
Iesiri

STATIE
FLUX UNIC, STATII MULTIPLE SERVIRE
SERVIRE - Nr.2

Fir de asteptare
STATIE STATIE
Sosiri Iesiri
SERVIRE SERVIRE
Tip B FLUX MULTIPLU, STATII MULTIPLE SERVIRE
Tip A

STATIE STATIE
Fir de asteptare SERVIRE SERVIRE
Tip A, Nr. 1 Tip B, Nr. 1
Sosiri
Iesiri

STATIE STATIE
SERVIRE SERVIRE
Modelele firelor de așteptare sunt construite pe ipoteza Tip A, Nr.2 Tip B, Nr. 2
că valorile sosirilor urmează distribuția Poisson, iar
timpul de servire urmează distribuția exponențială! 11
 Teoria Firelor de Asteptare

VI. Condiția de ieșire din sistem a utilizatorului

• La ieșirea din sistemul de servire, există două posibilități pentru client:

a) Întoarce la populația sursă, clientul devenind potențial solicitant pentru sistemul de

servire;
b) Ieșire din sistem și probabilitate mică de repetare a solicitării .

12
 Modele ale teoriei firelor de asteptare

• Modelele au fost elaborate conform notației dezvoltată de D.G. Kendall, 1953:

• A/S/c: ″Arrival distribution ″ / ″ Service time distribution ″ / ″ Channels open ″ , , unde:

• A - Distribuția de probabilitate a valorilor variabilelor de intrare
• S - Distribuția de probabilitate a valorilor variabilei - timp de servire
• c - Nr. de statii servire din sistem

cu următoarele notații privind distribuția de probabilitate:

• M – distribuția Poisson (sau timp exponențiala) – distribuție aleatoare
• D – rata constantă a sosirilor (situație deterministă)
• G – distribuție generală, caracterizată de medie și dispersie

• Notația extinsă: A / S / c / K / N / D unde:

• K – capacitatea firului de așteptare; N – dimensiunea populației sursă; D – disciplina de
servire.
• Dacă K, N si D nu sunt trecuți explicit, atunci se consideră K = ∞, N = ∞ and D = FIFO.
13
 Modelul M/M/1

• Intrări în sistem – frecvența valorilor de intrare descrisă de distribuția Poisson (λ)

• Timp de servire – frecvența valorilor timpului de servire descrisă de distribuția exponențială (µ )
• Stații de servire – o stație
• Este cel mai frecvent model al teoriei firelor de așteptare.

• Ipoteze de lucru:
• Fir de așteptare – capacitate K = ∞;
• Populația sursă – dimensiune N = ∞;
• Disciplina de servire - FIFO (primul venit, primul servit)
• Clienți disciplinați – fiecare sosire se așează la coada de așteptare și, indiferent de lungimea
cozii, NU părăsesc coada de așteptare;
• Rata medie a sosirilor este constantă (λ=ct.), iar sosirile sunt independente unele de celelalte;
• Rata medie a timpului de servire este cunoscută, diferă de la client la client și nu există
interferență între serviri (µ = cunoscut)
• Rata de servire este mai mare decât rata sosirilor (nr. mediu de sosiri): µ > λ

14
 Modelul M/M/1

Cele 7 elemente operaționale a modelului M/M/1:

1) Nr. mediu de clienți existenți în sistemul de servire (nr. de clienți din firul de așteptare + nr.
de clienți ce sunt serviți): λ
=
−λ
2) Durata medie de staționare a clientului în sistemul de servire (durata medie de așteptare
la coadă + timpul de servire) 1
=
−λ
3) Nr. mediu de clienți din firul de așteptare: λ2
 =
( − λ)

4) Durata medie de staționare a clientului în firul de așteptare: λ

 =
( − λ)
5) Factorul de utilizare al sistemului de servire: probabilitatea ca stația de servire să fie în
stare de funcționare
λ

=

15
 Modelul M/M/1

6) Timpi morți (idle time): probabilitatea să nu existe nici un client în sistem:

λ
 =  −


7) Probabilitatea ca numărul de clienți din sistem să fie mai mare de k:


λ
 =

Exemplu:
Un service auto instalează sisteme de amortizoare pe automobile și furgonete. Mecanicul poate
monta sistemele de amortizoare cu o rată de 3 seturi/oră, iar timpul de servire este distribuit
exponențial. Clienții sosesc la service într-o rată medie de 2 mașini/oră. Managerul service-ului
verifică îndeplinirea ipotezelor pentru modelele firelor de așteptare și stabilește că se află în
situația M/M/1.

Managerul trebuie să calculeze elementele operaționale ale modelului, știind că λ = 2 mașini/oră

și µ. = 3 amortizoare/oră.
16
 Modelul M/M/1

λ 
1) Numărul mediu de clienți existenți în sistem:  = =  = 2 ș/ ă
λ
2) Durata medie de staționare a clientului în sistem:
1 1
= = = 1  ă #$ %&ț $ î %%&$
 − λ 3 − 2
3) Numărul mediu de clienți din firul de așteptare:
λ 2 4
) = = = = 1,33 ș ș&$,&ă - .#ă
( − λ) 3(3 − 2) 3
4) Durata medie de așteptare a clientului în firul de așteptare:
λ 2 2
) = = = = 40 1&$ ș&$,&ă  șă - .#ă
(μ − λ) 3(3 − 2) 3
5) Factorul de utilizare al sistemului:
λ 2
2 = = = 0,67
 3
→ 67% # &, %&ț #$ %$ 7 $ $%&$ .1,&ă, $..1- -1. $8ă
6) Timpi morți:
λ 
9: = 1 −  = 1 −  = 0,33 → ∃ 33% ș%$ . î %%&$ %ă <$ 8$  ș
17
 Modelul M/M/1

7) Probabilitatea ca numărul de clienți din sistem să fie mai mare de k:

>?
λ
9=> =

 :? 
• K = 0 ⇒ 9=: = 
=  = 0,667 → 9=: = 1 − 9:
 ?? @
• K = 1 ⇒ 9=? = 
= A = 0,444 ≅ 44,4%
 ? C
• K = 2 ⇒ 9= = = = 0,296 ≅ 29,6%
 D
 ? ?F
• K = 3 ⇒ 9= = 
= C? = 0,198 ≅ 19,8%
 @? 
• K = 4 ⇒ 9=@ = = @ = 0,132 ≅ 13,2%

 H? F@
• K = 5 ⇒ 9=H = 
= DA = 0,088 ≅ 8,88%

Teoria firelor de așteptare asigură identificarea soluției optime care echilibrează: Costul
de servire și Costul de așteptare. 18
 Modelul M/M/1

a) Costul de servire = (Nr. stații de servire) × (costul unitar pe stația de servire)

IJKLMNLK = OPP × .PP

b) Costul de așteptare se poate calcula în funcție de:

• Durata medie de staționare a clienților în sistem:
Costul de așteptare = (Nr. mediu de sosiri) × (durata medie de staționare în sistem) ×
(costul unitar de așteptare)
RSTUVWUSXV = λY × Z[

• Durata medie de așteptare a clientului în firul de așteptare:

Costul de așteptare = (Nr. mediu de sosiri) × (durata medie de staționare în firul de
așteptare) × (costul unitar de așteptare)
\]^_`a_]b` = cde × fg

• Costul Total = (costul de servire) + (costul de așteptare)

\h = \^ + \]^ = jkk × fkk + λW × .mJ = jkk × fkk + n) × .mJ

19
 Modelul M/M/1

Managerul estimează un cost de așteptare al clientului de 50 E/zi datorită insatisfacției și a

deteriorării imaginii firmei. De asemenea, managerul știe că:

• Durata medie de așteptare a clientului în firul de așteptare este Wq =  ℎ = 40 min.
• Nr. mediu de sosiri/zi este λzi = 2 mas/ora× 8 ore/zi = 16 masini/zi

• Durata medie de așteptare a tuturor clienților este 16 masini/zi × 40 min. = 10  ℎ= 10 ore și
40 min.
• Mecanicul este plătit cu un tarif orar de 15 euro.

⇒ ImJpKqpmLK = ) × .r = 10 × 50 $1 /8 = 533,33 $1 /8

tLK ?HKvLt
⇒ IJKLMNLK = OPP × .PP = 8 uN
×1× tLm
= 120 $1 /8

\h = \^ + \]^ = wxx, xx + y = zwx, xx `{b|/}~

Pentru a reduce durata de așteptare a clienților, managerul dorește să angajeze un alt mecanic
care poate instala 4 sisteme de amortizoare pe ora, dar care solicită un tarif orar de 20 euro/oră.
Ce decizie va adopta managerul?
20
 Modelul M/M/1

• Elemente operaționale pentru situația creată: λ = 2 mașini/oră și µ. = 4 amortizoare/oră.

λ  mșN=ă
1) Numărul mediu de clienți existenți în sistem:  = = @ = 1 tLă
λ
2) Durata medie de staționare a clienților în sistem:
? ? ?
= = @ =   ă #$ %&ț $ î %%&$
λ
λ€ € @
3) Numărul mediu de clienți din firul de așteptare: ) = = @(@) = C =
(λ)
0,5 ș ș&$,&ă - .#ă
4) Durata medie de așteptare a clientului în firul de așteptare:
λ   ?
• ) = = = =  $ = 15 1&$ ș&$,&ă  șă - .#ă
(λ) @(@) C @
5) Factorul de utilizare al sistemului:
λ 
2 =  = = 0,50 →
@
50 % # &, %&ț #$ %$ 7 $ $%&$ .1,&ă, $..1- -1. $8ă
6) Timpi morți:
λ 
9: = 1 −  = 1 − @ = 0,50 → ∃ 50 % ș%$ . î %%&$ %ă <$ 8$  ș
21
 Modelul M/M/1

7) Probabilitatea ca numărul de clienți din sistem să fie mai mare de k:

>?
λ
9=> =

 :? 
• K = 0 ⇒ 9=: = = = 0,50 → 9=: = 1 − 9:
@ @
 ?? @
• K = 1 ⇒ 9=? = @
= ?F = 0,250 ≅ 25,0%
 ? C
• K = 2 ⇒ 9= = = F@ = 0,125 ≅ 12,5%
@
 ? ?F
• K = 3 ⇒ 9= = = = 0,062 ≅ 6,2%
@ HF
 @? 
• K = 4 ⇒ 9=@ = @
= ?:@ = 0,031 ≅ 3,1%
 H? F@
• K = 5 ⇒ 9=H = @
= @:AF = 0,016 ≅ 1,6%

22
 Modelul M/M/1

• Managerul mai stie că:

?
• Durata medie de așteptare a clientului în firul de așteptare este Wq = @ ℎ = 15 min.
• Nr. mediu de sosiri/zi este λzi = 2 mas/ora × 8 ore/zi = 16 masini/zi
• Durata medie de așteptare a tuturor clienților este 16 masini/zi × ¼ h. = 4 ore
• Mecanicul este plătit cu un tarif orar de 20 euro.

• Se calculează:
KvLt
• ImJpKqpmLK = ) × .r = 4 × 50 = 200 $1 /8
uN
tLK :KvLt
• IJKLMNLK = OPP × .PP = 8 uN
×1 × tLm = 160 $1 /8

• \h = \^ + \]^ = y + z = xz `{b|/}~

Concluzie: decizie de angajare mecanic deoarece costul total se reduce de la

653,33 la 360 euro/zi.

23
 Modelul M/M/1
Sinitial
Elemente operaționale S1

Durata medie de 1 1
1 1 = =
așteptare în sistemul de = =  − λ 4 − 2
 − λ 3 − 2
servire = 1  ă #$ %&ț $ î %%&$ 1
=  ă #$ %&ț $ î %%&$
2
Durata medie de
 ?
așteptare a clientului în Wq = ℎ = 40 min. Wq = ℎ = 15 min.
 @
firul de așteptare
Durata medie zilnică de

așteptare a tuturor 10 ℎ= 10 ore și 40 min. 4 ore

clienților
ImJpKqpmLK = ) × .r ImJpKqpmLK = ) × .r
Costul de așteptare 2 $1 
= 10 × 50 $1 /8 = 4 × 50
3 8
= 533,33 $1 /8 = 200 $1 /8
IJKLMNLK = OPP × .PP IJKLMNLK = OPP × .PP
Costul de servire  $ 15$1   $ 20$1 
=8 ×1× =8 ×1×
8   8  
= 120 $1 /8 = 160 $1 /8
\h = \^ + \]^ = wxx, xx + y \h = \^ + \]^ = y + z
Cost total
= zwx, xx `{b|/}~ = xz `{b|/}~ 24
 Modelul M/D/1

• Intrări în sistem – frecvența valorilor de intrare descrisă de distribuția Poisson

• Timp de servire – frecvența valorilor timpului de servire este constantă (situație
deterministă) – echipamente automate care lucrează după un ciclu constant
• Stații de servire – o stație servire.

• Elemente operaționale:
λ €
1. Numărul mediu de clienți în firul de așteptare: ) =
(λ )
2. Durata medie de așteptare în firul de așteptare:
λ
) =
2( − λ )
3. Numărul mediu de clienți existenți în sistemul de servire:
λ
 = ) +

4. Durata medie de staționare a clientului în sistem:
1
 = ) +

25
 Modelul M/D/1

Exemplu.
Firma ALLO colectează deșeuri de aluminiu. Camioanele care colectează și transportă deșeurile
către stația de compactare așteaptă în medie 15 min. înainte de a ajunge la punctul de
descărcare din stație. Costul de așteptare în firul de așteptare este estimat la 60 euro/oră.
Conducerea firmei dorește să analizeze dacă este profitabilă achiziția unui utilaj automat
de compactare a deșeurilor știind că utilajul are o rată de servire constantă de 12 încărcături
compactate pe oră.
Se mai știe că frecventa de sosire a camioanelor este descrisă prin distribuția Poisson, cu o rată
medie a sosirilor de 8 camioane/oră, iar costul de amortizare al noului utilaj est de 3
euro/încărcătură compactată.

• Situația inițială:
? KvLt KvLt
• ImJpKqpmLK/‚mNt= = @  $ × 60 tLm
= 15 ‚mNt= #$%.ă .&

26
 Modelul M/D/1

• Situația 1:

• λ = 8 camioane/oră și µ. = 12 camioane descărcate/oră.

λ C ?
• Durata medie de așteptare în firul de așteptare: ) = = =  $
(λ ) ×? (?C) ?
așteaptă un camion pentru a ajunge la utilajul de compactare deșeuri
? KvLt KvLt
• ImJpKqpmLK/‚mNt= =  $ × 60 =5 #$%.ă .&
? tLm ‚mNt=

• Se determină variația costului de așteptare al camionului în firul de așteptare: 15 – 5 = 10

euro/ camion descărcat se vor economisi prin achiziția utilajului automat.

• De asemenea, trebuie să se țină cont ca amortizarea utilajului este inclusă în cost ⇒

economia reala este de 10 – 3 = 7 euro/ camion descărcat ⇒ Decizie: se recomandă
achiziția utilajului automat pentru compactarea deșeurilor.

27
 Exercitii

1) Pe baza datelor istorice, patronul unei spalatorii auto estimeaza ca in fiecare sambata ii
sosesc in medie 10 m clienti/ora. Avand doar un punct de lucru (o singura echipa de muncitori),
acesta estimeaza ca la fiecare 5 minute se poate spala o masina. Presupunand ca sosirile sunt
descrise de distributia Poisson si durata de servire este descrisa de distributia exponentiala, sa
se afle:
a) Numarul mediu de masini care asteapta la coada
b) Durata medie de asteptare a fiecarei masini in coada
c) Durata medie petrecuta de fiecare masina in statia de spalatorie
d) Rata de utilizare a spalatoriei auto
e) Proabilitatea sa nu existe nici o masina in spalatorie.

2) La un automat de cafea sosesc in medie 4 persoane la fiecare minut, respectand distributia

Poisson. Automatul prepara o cafea in exact 10 secunde.
a) Care este numarul mediu de persoane ce asteapta la coada?
b) Care este numarul mediu de clienti existenti in sistem?
c) Cat dureaza in medie pina cand o persoana serveste o cafea?

28