Simularea Numerică

Sisteme CAE
• COMSOL Multiphysics
• Ansys Multiphysics
• Jmag
• Salome-Meca Sisteme CAE
• Code-Aster
• Code-Saturn
• OpenFoam
• SolidWorks (module CAE integrate)
• PTC (module CAE integrate)
• UNIGRAPHICS (module CAE integrate)
• CATIA (module CAE integrate)
 Pre-Procesare
Etapele Identificarea modelului Set de ecuații diferențiale
fizico-matematic cu derivate parțiale
simulării
Definirea geometriei de calcul
•Constructia modelului CAD
•Simplificarea
•Importul modelului CAD
•Simplificarea

Asocierea materialelor si a
conditiilor de frontiera

Generarea retelei de
discretizare
•Generare automata
•Generare manuala

Analiza meshului

Alegerea solverului

Rezolvarea problemei

Post-Procesarea rezultatelor 2
Rezolvarea ecuațiilor diferențiale cu derivate
partiale

• Metode analitice
• Metode numerice
Exemplu de condiții de frontieră

Ω - domeniul de definitie
S Γ = S Γ1 ∪ S Γ 2 frontiera domeniul de definitie Ω

U potentialul la suprafata SΓ2 (conditie Dirichlet)

∂U
U' = fluxul electric prin frontiera SΓ2 (conditie Neuman)
∂n
Metoda diferentelor finite (FDM)
 FDM

 ∂u   ∂ 2u  ∆x 2  ∂ 3u  ∆x 3
ui +1, j = ui , j +   ∆x +  2  +  3  +  ( 2)
 ∂x i , j  ∂x i , j 2  ∂x i , j 6
 ∂u   ∂ 2u  (− ∆x )2  ∂ 3u  (− ∆x )3
ui −1, j = ui , j +   (− ∆x ) +  2  +  3  + (3)
 ∂x i , j  ∂x i , j 2  ∂x i , j 6
 ∂u  ui +1, j − ui , j  ∂ 2u  ∆x  ∂ 3u  (∆x )2
  = −  2  −  3  +  (3)
 ∂x  i , j ∆x  ∂x i , j 2  ∂x i , j 6 ∆x

y j+2

∆y
y j +1

yj

y j −1

y j −2

xi −2 x i −1 xi x i +1 xi + 2 xi +3
Metoda elementelor finite (FEM)

electrode insulator

b) d)
Figure 2.1 Discretization of the domain into elements: a) edge meshe, b) 2D triangular elements, c)
3D tetrahedral elements, d) 2D structured boundary mesh combined with unstructured mesh.
 FEM
Ni=1

 e Nv e
U = ∑ Ni U i
i =1

∇ ⋅ (−σ ⋅ ∇U ) = R
i

∫ W ⋅ R dΩ = 0
Ω


2    ∂U 
∫ W ∇ UdΩ +
Ω
∫ (U - U ) ⋅ W1dSΓ −
SΓ1
∫S  ∂n  ⋅ W2 dSΓ = 0
 − U '
Γ2

[K ] ⋅ {U} = {F}
 Metoda elementelor de frontiera
(BEM)

2  ∂U ∂W  ∂W
∫Ω ∇ W ⋅ U dΩ = −S∫ ∂n ⋅ WdSΓ − S∫ U ' ⋅ WdSΓ + S∫ U ⋅ ∂n dS Γ + S∫ U ⋅ ∂n dS Γ
Γ1 Γ2 Γ1 Γ2

[H] ⋅ {U} = [G ] ⋅ {Q}

a) b)
Figure 2.4 Boundary divided into elements: a) segments for 2D problems; b) triangular elements for
3D problems.
 Formate CAD

• Initial Graphics Exchange Specification

(IGES)
• Standard for the Exchange of Product
model data (STEP)
• Alan, Charles, Ian's System (ACIS-SAT)
• Parasolid X_T, X_B
• STL stereolithography
 Metode de generare a retelelor de
discretizare (mesh)

Metodele (algoritimi de discretizare) pentru aproximarea unui model 2D

sau 3D cu elemente mai mici si mai simple numite si elemente de
discretizare (mesh) pentru a fi utilizate in modelarea numerica

Algoritmi de discretizare

Model CAD  Mesh (retea de discretizare)

10
 Algoritmi de discretizare

• Metoda conexiunii nodurilor (Node connection

approach)

• Metoda descompunerii topologiei (Topology

decomposition approach)

• Metoda descompunerii geometrice (Geometric

decomposition approach)

• Metoda descompunerii bazata pe suma alternativa

a volumelor (Alternating sum of volumes
decomposition approach-ASV)

• Descompunerea quadtree si octree

• Metoda maparii (mapping based approach)

11
 Metoda conexiunii nodurilor
Generarea nodurilor: inserarea nodurilor cat mai UNIFORM posibil
Generarea elementelor: conectarea nodurilor in reteau de discretizare dorita

Generarea nodurilor Generarea elementelor

1. Metoda Cavendish 1. Metode bazate pe grid
2. Metoda Shimada 2. Triangularizarea Delaunay
3. Metoda Offset

12
 Metoda descompunerii topologiei
Frecvent utilizata in 2D

Pasul 1. Approximarea domeniului cu un poligon P

Pasul 2. Decompunerea poligonului P intr-un set de elemente

grosiere de obicei convexe

Pasul 3. Triangularizarea elementelor grosiere

Pasul 4. Rafinarea pentru satisfacerea densitatii distributiei

discretizarii.

Exemplu

13
 Metoda descompunerii geometrice

Utilizata atat la discretizarile 2D cat 3D

Pasul 1. Se aproximeaza geometria cu un poligon P (poliedron in 3D)

Pasul 2. Se adauga mai multe noduri frontierei lui P astfel incat sa

satisfaca denistatea de mesh dorita

Pasul 3. Se descumpune P intr-un set de elemente convexe

Pasul 4. Fiecare elment convex se imparte aproximativ prim mijlocul

celei mai lungi axe. Impartirea recursiva “splitting” a elementelor
convexe in meshul dorit.

Exemplu

14
Metoda descompunerii bazata pe suma
alternativa a volumelor (ASV)
Asemanatoare metodei descompunerii geometrice dar se aplica doar solidelor 3D

15
 Descompunerea quadtree/ octree

Pasul 1. Se calculeaza quadtree/ octree (arborele quad/arborele oct) pentru

tolerantele si densitatile de mesh dorite.

Pasul 2. Se forteaza omogenitatea intre elementele patrate vecine si/sau laturile

vecine prin introducerea de laturi suplimentare si triunghiuri.

Pasul 3. Se uniformizeaza mesh-ul utilizand algorithmi de uniformizare cum ar fi

cea Laplaciana.

Exemplu 2D
16
 Metoda maparii

Cea mai populara metoda utilizata de programele comerciale, adecvata pentru

discretizarea suprafetelor:
• 4-sides (2D)
• 6-faces (3D)

Ideea principala:
1) Stabilirea unei relatii de mapare dintre spatiul parametric (patratul [0,1]x[1,0]
sau cubul [0,1]x[1,0] x[1,1]) si suprafata sau solidul de discretizat;
2) Partitionarea geometriei parametrizate si suprafata geometrica initiala.

17
 Imbunatatirea calitatii discretizarii

Majoritatea metodelor de discretizare, in special cele bazate pe

descompunerea topologiei, nu produc un mesh initial adecvat
calculelor numerice.
3 pasi pentru imbunatatirea calitatii:
1. Daca elementele generate nu corespund tipului dorit atunci se
subdivid in elemente de tip dorit.
2. Daca elementele nu au marimile compatibile cu densitatea de
mesh dorita atunci acesta se rafineaza.
3. Daca elementele sunt distorsionate se aplica o tehnica de netezire
(uniformizare)

18
 Subdivizarea discretizarii
Patrulaterele sau paralelipipedele se convertesc foarte usor in
triunghiuri respectiv tetraedre. Inversa este de asemnea valabila

19
 Rafinarea discretizarii

Injumatatirea laturii

Divizarea centrata

Transpunerea

20
 Uniformizarea discretizarii
De cele mai multe ori elementele rezultate in urma discretizarii automate nu sunt
adecvate pentru calcule. De aceea este necesara uniformizarea aceastora:
1. Uniformizarea Laplace Pi = 1
N

∑ (P ) n
unde N este numarul de noduri vecine nodului i
N n =1
1 N
2. Herrmann Pi = ∑ ( Pnj + Pnl − wPnk ) unde N este numarul de elemente vecine
N (2 − w) n =1
nodului i iar w =0->1 este functia pondere

Pozitia originala Pozitia originala

Pi

n Pnl

Pnj
Centrul nodurilor vecine Pnk Noua pozitie a nodului
cu reducerea ungiului 21
dintre elemente
 Exemplu de mesh de suprafata
suprafata

Model CAD
Discretizare
(Mesh)

Mesh FEM

22
Exemplu de mesh de volum

Surface points: 50 416

Surface faces : 100 828
Mesh points: 377 076
Mesh tetrahedra: 2 185 231 23
Insertia uniforma a nodurilor

 Bi-linear Patch

De ce uniforma?

Raportul suprafetelor: Cu cat mai aproape

de 1 cu atat mai bine

Cu cat mai aproape

Raportul unghiurilor:
de 1 cu atat mai bine
24
 Metoda Cavendish de inserare a nodurilor

•Nodurile se insereaza mai intai pe frontirea dupa dierite criterii cum ar distributie egala;
•Interiorul obiectului se discreteizeaza cu o structura patrata, de-alungul directiilor x si y;
fiecare patrat va genera un nod fie interior fie exterior;
•Daca distanta minima dintre nodul generat curent la nodurile generate anterior si frontiera
obiectului este mai mare decat o valuare impusa (treshhold), nodul generat este acceptat;
altfel nodul este inlocuit cu altul generat aleator. Daca dupa cateva incercari nu se gaseste
un nod acceptabil patratul generat se elimina fara a se genera un nod.

1 prea aproape de nodul negru

2 prea aproape de frontiera
3 nod acceptat
1
1 2 4 prea aproape de nodul alb
4 3

Avantaje: Simpla si usor de implementat si extins la obiecte 3D

Dezavantaje: Inceata (bazata pe grid) la calculul distantelor in special la obiecte 3D
25
 Metoda Shimada de inserare a
nodurilor

•Se presupune ca interiorul obiectului este umplut cu bule. Dupa atingerea starii de
echilibru, centrele bulelor se iau ca noduri;
•Marimea fiecarei bule se determina pe baza distributiei “temeperaturii” ce corespunde
densitatii de mesh dorite. Pozitia bulelor se determina astfel incat fortele de interactiune
dintre bule si frontiera sa fie in echilibru

Avantaje: Noduri distribuite uniform usor extensibila la problem 3D

Dezavantaje: Greu de implementat, inceata
26
 Metoda Offset de inserare a nodurilor

•Se mai numeste metoda contururilor. Calculeaza recursiv deplasarea curbei de definitie a
frontierei si distribuie nodurile pe curba deplasata (egal distribuite sau dupa alte criterii)

Avantaje: Metoda simpla din punct de vedere conceptual cu o distributie relativ

uniforma a nodurilor
Dezavantaje: Consumatoare de resurse la problemele 3D (este necesar calculul
diagramei Voronoi 3D)

27
 Grid-based Element Generation

•Se defineste un mesh rectangular peste obiect. Se genereaza nodurile, de exemplu

utilizand metoda Cavendish. Nodurile se sorteaza pe linii si pe coloane. Se genereaza
elemente patrulatere functie de nodurile imediat invecinate. Daca nu se poate forma un
element patrulater se formeaza in schimb unul triunghiular.

Avantaje: Simplu si usor de aplicat. Elemente patrulatere

Dezavantaje: Inceata si greu de extins in 3D deoarece analiza unui element 3D este
destul de complicata
28
 Triangularizarea Delaunay

 Cea mai populara metoda de generare a triunghiurilor prin conectarea

uni set dat de noduri. Studiata extensiv a generat o gama larga de
algoritmi rapizi, robusti si eficienti.

 Propietati
1. Triangularizarea este unica.
2. Cercul circumscris oricarui triunghi nu include niciunul din celelate puncte.
3. Maximizeaza suma celor mai mici unghiuri din toate triunghiurile

 Cum se calculeaza ?
Metoda 1: Utilizarea recursiva a propietatii 2.
Metoda 2: Calculul diagramei Voronoi a nodurilor urmata de duala acesteia.

29
 Propietatile Triangularizarii Delaunay

•Este unica si complet determinata de noduri.

•Cercul circumscris (rosu) al triunghiului Ti nu include si alte noduri.
•Suma ∑β min
i este maxima fata de oricare alt tip de triangularizare ce utilizeaza acelasi
i
set de noduri ( β imin este cel mai mic unghi in triunghiul Ti)
30
Metoda Watson de calculare a
discretizarii Delaunay

31
 Diagrama Voronoi

•Dandu-se un set de N puncte in domeniu Pi(i=1,2,…,N) diagrama Voronoi

corespunzatoare consta in partitionarea domeniului in N regiuni (poligoane in 2D sau
poliedre in 3D) Vi (i=1,2,…,N) centrate in Pi definite astfel:
Vi={x∈R2(R3) : |x-Pi|<|x-Pj| ∀ j≠i},
unde | | reprezinta modulul vectorului in fiecare Vi iar Vi este un poligon convex (poliedru)
marginit de linii (plane) bisectoare intre punctele Pi si nodurile vecine; Geometric aceasta
inseamna ca oricare punct in Vi este mai aproape de Pi de cat oricare alt punct Pj.
•Diviziunea spatiului 2D sau 3D de setul Vi se mai numeste si teselare Dirichlet (Dirichlet
Tessellation).

32
 Duala diagramei Voronoi

•Triangularizarea Delaunay este duala diagramei Voronoi. Duala se obtine conectand

fiecare pereche de noduri ale carei regiuni Voronoi impart o latura comuna

33
Descompunerea topologiei

Descompunere grosiera

Diviziunea centrata

Transpunerea
diagonalelor 34
Metoda descompunerii geometriei

Adaugarea punctelor pe
frontiera

Impartirea recursiva prin

mijlocul celei mai lungi axe

Impartirea recursiva si
generarea triunghiurilor 35
 Reprezentarea Quad-tree

• Pasul 1. Defineste un dreptunghi Q ce contine complet geometria (bounding box)

• Pasul 2. Imparte Q in 4 patrulatere ) dreptunghiuri egale (quad)
• Pasul 3. Pentru fiecare quad se asociaza culoare:
– Alb, quad-ul este complet afara
– Gri, quad-ul este partial inauntru
– Negru, quad-ul este complet inauntru
• Pasul 4. Pentru fiecare quad-ul gri se repeta pasul 2 si 3 in pasul 4 pana cand nu mai sunt
quadurile de culoare gri (toleranta atinsa)
Discretizarea Quadtree

37
Exemplu de reprezentare Oct-tree
Quad/Oct-tree utila pentru
discretizarea adaptiva

39
 Metoda de mapare (nversiune
parametrică)
• Parametrizare ”meshless”
• Aproximarea de suprafață B-spline prin
metoda celor mai mici pătrate

Suprafață 3D )nor de Parametrizare 2D cu Suprafață B-spline reconstruită

puncte sau mesh menținerea formei

pag. 40
28 April 2005 | pag. 40