Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De Jonathan Swift
,,Călătoriile lui Gulliver”, de Jonathan Swift, se află pe locul trei în lista noastră cu cele mai bune
romane scrise în limba engleză.”
Robert McCrum (The Guardian, topul cele mai bune 100 de romane)
JONATHAN SWIFT (1667-1745) este un prozator și poet englez de origine irlandeză, unul dintre
marii scriitori satirici ai literaturii engleze și universale
A scris pamflete de mare virulență satirică, în care face o critică acerbă a realităților contemporane
lui
,,Povestea unui poloboc”
,,Bătălia cărților”
,,Meditație asupra unei cozi de mătură”
,,Argument împotriva abolirii Creștinismului”
,,Scrisorile postăvarului”
,,O modestă propunere”- considerată cea mai vehementă satiră a întregii literaturi engleze
,,Candenus și Vanessa”- versuri burlești ș.a.
,,Călătoriile lui Gulliver” romanul scriitorului Jonathan Swift, publicat în anul 1726, este considerat
capodopera sa, care i-a adus faima universală, impunându-l drept unul dintre cei mai mari scriitori satirici
ai tuturor timpurilor
Satira sa este neiertătoare, deși titlul trimite la ideea că este un roman de aventuri
Dar autorul urmărește, ca și Rabelais în romanul său, ,,Gargantua și Pantagruel”, să deghizeze, sub
aparența fantasticului și exoticului, satira la adresa societății engleze
Cartea este structurată în patru părți și relatează extraordinarele aventuri ale lui Gulliver, pe parcursul
fantasticelor călătorii în țara liliputanilor, de zece ori mai mici decât el, apoi a uriașilor, de zece ori mai
mari decât el, în Laputa (și alte insule) și în țara cailor înțelepți
Toate aceste aventuri ascund o satiră virulentă la adresa instituțiilor social-politice ale Angliei, dar și la
adresa întregii societăți contemporane lui
Rătăcit cu nava sa, ,,Aventura”, în Țara uriașilor, Brobdingnag, unde este abandonat, aventurierul ne
prezintă monarhia luminată, ideal al iluminiștilor (ca idealul din ,,Țiganiada”)
Locuitorii din această țară, nu sunt doar mari de statură, ci îi întrec pe liliputani, prin puterea rațiunii
Monarhul e înțelept și drept, iar legile asigură libertatea și bunăstarea cetățenilor, de care el se îngrijește,
ca un bun conducător
Călătoria în insula plutitoare, Laputa, (și alte țări, nu neapărat imaginare - așa cum este călătoria în
Japonia) este o satiră la adresa oamenilor de știință, care se irosesc în cercetări aberante (toți cercetează
muzica și matematica, fără a le folosi în ceva practic) și în invenții nefolositoare, precum savantul din
Balinbarbi care nu face altceva decât să lucreze la un proiect (de opt ani de zile) pentru extragerea razelor
de soare din castraveți sau constructorul care încearcă să elaboreze o metodă de construire a caselor,
începând cu acoperișul și sfârșind cu temelia
Ironizat este și savantul care încearcă să-i facă pe orbi să distingă culorile după miros
Această parte vizează, de fapt, activitatea Societății Regale de Știință din Londra
Eroul acestui roman alegoric și fantastic, cu elemente de virulentă satiră morală și social-politică, este
Mr. Lemuel Gulliver, care străbate diferite țări imaginare, având ocazia să observe, critic și grotesc,
caricatural, moravurile, obiceiurile, rânduielile sociale și politice viciate, care sunt aluzii evidente la
situațiile din Anglia acelei epoci, parodiată permanent
Numele său reflectă natura sa, naivitatea sa, el fiind prototipul omului simplu, nefiind un model demn de
urmat (în engleză adj. ,,gullible”, asemănător prenumelui Gulliver, însemnând fraier, ușor de păcălit)
După ce trece printr-o serie de aventuri, întors acasă, în Anglia, se schimbă și nu mai suportă compania
nici măcar a soției și a copiilor, ,,m-am simțit năpădit de ură, dezgust și dispreț”, preferând-o pe cea a
cailor cumpărați după călătorie: ,,Caii mei mă înțeleg destul de bine; stau cu ei de vorbă cel puțin patru
ceasuri pe zi”
La fel de vanitos ca personajele pe care le prezintă în călătoria sa, în lumea cailor, se consideră superior
celorlalți, deși nu recunoaște, dar îi numește pe ceilalți ,,Yahoo englezi” și nu vrea să-i aibă în preajma sa
decât pe cei lipsiți de orgolii, iar pe ceilalți îi sfătuiește: ,,să nu cuteze să se arate în fața ochilor mei”
Stilul scriitorului este marcat de ironie și umor, (wit), de asociațiile de idei și de imaginația extraordinară,
iar succesul romanului său a fost răsunător, spre deosebire de alte opere din literatura universală, care au
fost trecute cu vederea la vremea apariției lor.