Tema: Frauda și corupția reprezintă în Uniunea Europeană o gravă amenințare la

adresa securității și intereselor financiare. Protejarea acestor interese reprezintă o

prioritate pentru instituțiile UE pentru a utiliza cât mai bine banii contribuabililor.
Această infracţionalitate reprezintă între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an.
Cum sunt afectate interesele financiare ale Uniunii Europene ? În ce constă această
gravă amenințare?

Statele membre ale Uniunii Europene luptă pentru a combate criminalitatea organizată
și terorismul, pentru care corupția este un mediu favorizant.
Corupția constituie o amenințare la adresa securității, în calitate de facilitator al
criminalității și terorismului. Acționează ca un obstacol asupra creșterii economice, creând
incertitudine în afaceri, încetinind procesele și impunând costuri suplimentare.
La nivelul Uniunii Europene prin Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) se
dorește să se asigure că banii contribuabililor europeni sunt investiți în proiecte care pot
contribui la crearea de locuri de muncă, creșterea nivelului de trai și la promovarea creșterii
economice.
Când resursele publice sunt limitate, corupția subminează sustenabilitatea bugetelor
publice și reduce fondurile publice destinate investițiilor
Un mediu corupt creează incertitudine în mediul de afaceri ceea ce duce la reducerea
nivelului investițiilor. O altă consecință a corupției duce la pierderea încrederii în guverne, în
instituțiile publice și în democrație în general.
Populația și mediul de afaceri au așteptări de la UE și statele membre să protejeze
economia împotriva criminalității organizate, a fraudelor financiare și fiscale, a spălării
banilor și a corupției.
Astfel, locul ar avea potențial de dezvoltare pentru investiții devine mai puțin atrăgător
pentru desfășurarea afacerilor, nivelul investițiilor private și al competitivității scade în
consecință, iar economia nu își poate valorifica întregul potențial.
Corupția are și rolul de factor de descurajare a contribuabililor în ceea ce privește
plata impozitelor. Toate aceste efecte se propagă asupra finanțelor din sectorul public,
reducând veniturile fiscale și limitând și mai mult capacitatea de investiție a sectorului public.
Reducându-se resursele ca urmare a unor practici de corupție, apar efecte negative
asupra protecției sociale și a serviciilor publice, deoarece micșorează bugetul disponibil și
perturbă accesul echitabil la serviciile publice.
Printre metodele frecvent întâlnite de fraudare a banilor de la bugetul european sunt:
înființarea și interpunerea unor societăți comerciale controlate de beneficiarul fraudulos
pentru a evita condițiile de eligibilitate sau pentru a crea condiții artificiale care să permită
depășirea plafonului maxim de finanțare; denaturarea licitațiilor publice organizate pentru
achiziționarea unor echipamente în așa fel încât acestea să fie adjudecate la prețuri mult
superioare valorii de piață, cu recuperarea ulterioară, prin contracte fictive, de către beneficiar
a diferențelor de preț.