Sunteți pe pagina 1din 64

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE–DEZVOLTARE

ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR


Departamentul de Instalaţii

TEMA: GHID PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI


TERMICE ŞI ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE
LOCUIT EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE
ÎNCĂLZIRE SI PREPARARE A APEI CALDE DE
CONSUM AFERENTE ACESTORA

FAZA: Redactarea I-a

Contract nr. C 43 / 2001


Beneficiar: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei

DIRECTOR DEPARTAMENT: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu

RESPONSABIL TEMĂ: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu


Ing. Horia Petran

RESPONSABIL CALITATE ing. Melania Cruceanu

- Decembrie 2001 -
Colectiv de elaborare

Prof. dr. ing. Dan Constantinescu C.P. I


ing. Horia Petran C.P. III

Colaborator:

U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu


MEMORIU DE PREZENTARE

Lucrarea de faţă reprezintă o detaliere a normativului NP 048-2000 privind


expertiza termică şi energetică a clădirilor de locuit existente şi a instalaţiilor de încălzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora şi constă în elaborarea unor studii de
caz vizând clădirile reprezentative ale fondului de construcţii existent.

Pentru redactarea de faţă se prezintă numai un studiu de caz vizând un bloc de


locuinţe cu S+P+10 niveluri, având în componenţă 44 apartamente, urmând ca în cadrul
Redactării a II-a să se detalieze modul de efectuare a expertizei termice şi energetice a
unei clădiri de locuit individuale (casă) şi a unei clădiri publice, cu funcţionare intermitentă
a instalaţiei de încălzire.

Având în vedere complexitatea şi gradul de noutate al metodologiei de expertizare


termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum aferente acestora, elaborată în cadrul normativului NP 048-2000, ghidul
propus are scopul de a facilita activitatea consultanţilor energetici de expertizare şi
diagnosticare din punct de vedere energetic a clădirilor existente, atât din punct de vedere
al înţelegerii metodologiei de calcul, cât şi al calibrării unor programe de calcul
specializate, elaborate în scopul aplicării normativului menţionat.

Lucrarea a fost elaborată în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism


„Ion Mincu”, responsabil temă d-na ing. Mihaela Georgescu, pentru identificarea
principalelor elemente geometrice şi termotehnice ale anvelopei clădirilor expertizate.

i
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI

GHID
PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI TERMICE ŞI
ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI A
INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI
CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

INDICATIV:

Elaborat de:
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC
Director general: Prof. dr. ing. Dan Lungu

DEPARTAMENTUL INSTALAŢII ÎN CONSTRUCŢII


ŞI BAZA DE PRODUCŢIE AUXILIARĂ
Director Departament: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu
Elaboratori: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu
Ing. Horia Petran
Colaboratori: U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu

Coordonat de: A.I.I.R.


Preşedinte Acad. prof. onor. dr. ing. Liviu Dumitrescu

Avizat de:
SERVICIUL PROGRAME DE CERCETARE ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE

Şef serviciu: Ing. Octavian Manoiu


Responsabil lucrare M.L.P.T.L.: Ing. Ştefania Ţaţomir
CUPRINS

pag.

1. INTRODUCERE ..............................................................................................................1

2. DOCUMENTE CONEXE .................................................................................................2

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A UNEI


CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE DE TIP BLOC.........................................................3
3.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate ...............................................................3
3.1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală.........................................................................3
3.1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă.......................................................4
3.1.3. Elemente de izolare termică....................................................................................5
3.1.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum ...............................6
3.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii .................................................................8
3.2. Fişa de expertiză a clădirii.........................................................................................9
3.3. Note de calcul .........................................................................................................19
4.4. Raportul de expertiză ..............................................................................................53
4.4.1. Informaţii generale ................................................................................................53
4.4.2. Informaţii privind construcţia .................................................................................53
4.4.2. Informaţii privind instalaţia de încălzire..................................................................54
4.4.2. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum .........................56
ANEXA
GHID PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI TERMICE ŞI Indicativ:
ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE
Înlocuieşte:
ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A
APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

1. INTRODUCERE

Ghidul de faţă se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii, arhitecţilor şi, în


general, specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi
al cărei scop îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor
termice aferente acestora.

Scopul ghidului este de a detalia normativul [2] prin prezentarea unor studii de caz
vizând expertiza termică şi energetică a următoarelor clădiri, considerate reprezentative
pentru fondul de construcţii existent, precum şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a
apei calde aflate în dotarea acestora:

• Clădire de locuit colectivă de tip bloc de locuinţe, având în componenţă 44


apartamente, S + P + 10 etaje, racordată la sistem districtual de alimentare cu
căldură (punct termic central);

• Clădire de locuit individuală, cu pod, având în componenţă spaţiu locuit şi


subsol neîncălzit – spaţii parţial îngropate, cu centrală proprie funcţionând pe
gaze naturale şi cu apa caldă de consum preparată prin intermediul unui boiler
cu acumulare;

• Clădire comercială, cu destinaţia birouri, cu funcţionare cu intermitenţă a


instalaţiei de încălzire, cu centrală proprie funcţionând pe gaze naturale şi cu
apa caldă de consum preparată prin intermediul aparatelor de tip instant.

Pentru clădirile enumerate mai sus se întocmesc fişele de expertiză termică şi


energetică şi se determină valorile consumului normal anual de căldură, pentru încălzire şi
preparare a apei calde de consum, estimat la nivelul racordului la sursa de căldură.
Pentru fiecare din clădirile susmenţionate se întocmeşte raportul de expertiză termică şi
energetică.

Elaborat de: Aprobat de:


INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-
MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE,
DEZVOLTARE IN CONSTRUCŢII SI
TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI -
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR
M.L.P.T.L. cu ordinul nr. ....... din ..................
INCERC - BUCUREŞTI
2. DOCUMENTE CONEXE

[1] * * * O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului


construit existent şi stimularea economisirii energiei termice

[2] NP 048-2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor


existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de
consum aferente acestora

[3] * * * Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare


expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente

[4] C 107/1-1997 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la


clădirile de locuit

[5] C 107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie


ale clădirilor

[6] C 107/5-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie


în contact cu solul

[7] SR 4839-1997 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile

2
3. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ
A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE DE TIP BLOC

3.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate

3.1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală

Blocul M28 din strada Arinii Dornei nr. 4, sector 6, Bucureşti, a fost proiectat de
către Institutul “Proiect Bucureşti”, în anul 1973, în cadrul proiectului nr. 9210. Proiectul
utilizează secţiunea refolosibilă confort I - MIf5 (proiect 8155). Clădirea a fost executată în
anul 1974.
Blocul face parte din ansamblul Uverturii, situat în cartierul Militari, în vecinătatea
Institutului Politehnic, cuprinzând blocuri de locuinţe cu P + 10E şi P + 4E, construite în
perioada anilor 1970 - 1977.
Este un bloc punct, cu parter şi 10 etaje( P+10E), parţial un etaj XI tehnic, cu
subsol general. Înălţimea de nivel este de 2,75 m.
În vecinătate mai există încă 3 blocuri identice M27, M29 şi M30.
Clădirea este orientată cu faţada principală (cu intrare) spre SUD.
Blocul cuprinde 44 apartamente, câte 4 apartamente identice la fiecare etaj.
Fiecare apartament are cate o cameră de zi, două dormitoare, baie, bucătărie,
debara, cămară, vestibul şi logie. La parter, datorită intrării în bloc, două din apartamente
sunt modificate faţă de cele de la etajele curente, într-o garsonieră cu o cameră,
bucătărie, baie, vestibul şi logie, respectiv într-un apartament cu o cameră de zi, două
dormitoare, bucătărie, baie, vestibul, fără logie, cu configuraţie diferită de a
apartamentelor curente.
Clădirea are o scară interioară comună, iluminată artificial, cu o singură rampă şi
podest de nivel şi este prevăzută cu un ascensor. Peste ultimul planşeu se ridică un etaj
XI parţial, cuprinzând camera troliilor, o spălătorie şi 2 uscătorii.
La parter, adiacent intrării în bloc este prevăzută o cameră de pubele cu ieşire în
exterior, prevăzută pe contur cu zidărie din cărămidă plină de 25 cm grosime spre exterior
şi spre vestibulul de la intrare (windfang) şi cu căptuşeli din zidărie de cărămizi pline, de
12,5 cm grosime, spre pereţii din beton dinspre casa scării şi dinspre apartamentul nr.1. În

3
vestibulul de la intrare sunt prevăzute nişe de instalaţii electrice mărginite de un perete din
cărămidă plină de 12,5 cm grosime, care căptuşeşte peretele din beton dinspre
apartamentul nr. 4.
Vestibulul de la intrare este prevăzut cu corp de încălzire, dar casa scării nu are
prevăzute elemente de încălzire şi nici nu are prevăzută izolaţie termică spre
apartamente.
Terasa clădirii este circulabilă, stratul de protecţie al hidroizolaţiei fiind realizat din
dale de beton de 2 cm grosime, fixate în şapa din mortar de ciment de 2 cm grosime. Este
prevăzută pe contur cu atic de cca 0,7 m înălţime.
Accesul în subsol se face printr-o rampă amplasată în casa scării. Subsolul a fost
destinat numai adăpostirii conductelor de instalaţii, dar în prezent sunt amenajate de către
locatari, destul de haotic, o serie de boxe care afectează aerisirea corespunzătoare a
subsolului.
Finisajele sunt obişnuite :
- tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior, zugrăveli obişnuite înlocuite în unele
apartamente cu tapet, calcio-vechio, zugrăveli în culori de apă, lambriuri false,
stucaturi, etc. ;
- pereţii băilor şi bucătăriilor au fost iniţial prevăzuţi cu vopsitorii de ulei, faianţa fiind
prevăzută numai în dreptul căzilor; în prezent în majoritatea bucătăriilor şi băilor
este prevăzută faianţă pe toata suprafaţa pereţilor;
- tencuieli de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj de similipiatră;
- pardoseli, în camere, din covor PVC pe suport textil de 3 mm grosime, înlocuit în
unele apartamente cu parchet; pardoseli de mozaic, în bucătării, băi, vestibuluri,
logii şi spaţii comune, înlocuite în unele apartamente cu gresie sau mozaic
veneţian; grosimea pardoselilor de peste planşee este de cca. 4 cm, inclusiv şapa;
- zugrăveli simple la pereţi şi pardoseli din mozaic la spaţiile comune şi în casa
scării.
În jurul clădirii este prevăzut un trotuar de cca. 1,0 m lăţime, care este tasat
neuniform, fiind desprins de clădire şi fisurat.
Înălţimea parterului şi a etajelor curente este de 2,75 m, rezultând o înălţime de
11 x 2,75 = 30,25 m a suprastructurii.

3.1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă

4
Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din pereţi structurali din beton armat
clasa Bc 20 (B250), cu grosime de 20 cm, executaţi cu cofraje obişnuite.
Planşeele de 12 cm grosime, sunt dale prefabricate din beton armat clasa Bc 20,
prevăzute pe contur cu dinţi de rezemare şi mustăţi de continuitate. Monolitizările sunt
realizate cu beton B300.
În zona casei scării, podestele au fost rezolvate cu predale de 10 cm grosime,
rezemate pe pereţii structurali de pe conturul casei scării, peste care s-a turnat o
suprabetonare de 10 cm grosime.
Clădirea are un subsol având 2,24 m înălţime liberă, cu pereţi din beton armat
Bc15 (B200). Sub pereţii de subsol sunt prevăzute fundaţii continue alcătuite din cuzineţi
din beton armat B150 cu înălţimea de 55 cm şi talpi din beton simplu B75 cu înălţimea de
75 cm. Subsolul are o placa de 5 cm grosime din B100 slab armata.
Terenul caracteristic zonei este macroporic de tip “A”, sensibil la umezire. După
executarea săpăturii generale a fost prevăzută o compactare a terenului cu maiuri grele,
producând îndesarea pământului cu 25 cm.
În urma cutremurului din 4 martie 1977, clădirea M28 a suferit o serie de avarii care
au fost analizate în cadrul proiectului nr. 12864/1977, întocmit de Institutul Proiect
Bucuresti- IPB, beneficiar fiind ICRAL- Giuleşti.
La structura de rezistenţă s-a constatat apariţia unor fisuri înclinate mai pronunţate
pe înălţimea parterului şi a primelor 3 etaje, în pereţii structurali din beton armat
transversali din axul 4, dintre apartamente şi din axele 2 şi 6, dintre bucătării şi băi. În
aceşti pereţi au apărut fisuri înclinate ceva mai puţin deschise şi la etajele IV-VIII. De
asemenea au fisurat toţi buiandrugii aparţinând de pereţii structurali din beton.
Fisuri verticale, ceva mai puţin deschise, dar pe toată înălţimea clădirii, au apărut în
pereţii structurali longitudinali care mărginesc casa scării (axele d şi f).
În pereţii longitudinali dintre apartamente, din axul e, au apărut fisuri înclinate la
nivelul parterului şi al etajelor I şi II. Au apărut fisuri în zidăria etajului tehnic mai ales în
colturile camerelor.
Zidurile despărţitoare neportante din fâşii YTONG s-au desprins de grinzile de
rezistenţă şi au fisurat la rosturile dintre fâşii. Au apărut fisuri şi în parapeţii ferestrelor din
zidărie neportantă din blocuri BCA.

3.1.3. Elemente de izolare termică

5
Pereţii structurali din beton armat, precum şi bulbii acestora şi stâlpii, sunt căptuşiţi,
la exterior, cu fâşii YTONG de 15 cm grosime.
Pereţii despărţitori ai apartamentelor sunt realizaţi de asemenea din fâşii YTONG
de 7,5 cm grosime.
Pe faţade, între stâlpi şi bulbii pereţilor structurali, ferestrele au parapeţi din zidărie
de blocuri BCA-GBN50 de 25 cm grosime.
Apartamentele, inclusiv trei din cele de la parter, au cate o semilogie prevăzută cu
uşă spre camera de zi şi cu fereastră spre bucătărie. Peretele exterior al bucătăriei este
alcătuit din zidărie de blocuri BCA GBN 50 de 20 cm grosime. Uşa spre camera de zi are
un spalet din zidărie de BCA GBN 50 de 22,5 cm grosime.
Buiandrugii ferestrelor sunt realizaţi din grinzi de faţadă din beton armat monolit de
30 cm grosime, prevăzute la partea inferioara cu un rebord de 10 cm înălţime, şi sunt
căptuşite cu placi BCA de 15 cm grosime.
Pereţii exteriori de la etajul XI sunt alcătuiţi din zidărie de cărămida plină de 25 cm
grosime.
Terasa este izolată termic cu placi BCA de 15 cm grosime, amplasate pe un beton
de pantă având grosimea medie de 10 cm .
Planşeul de peste subsol nu are prevăzută nici o izolaţie termică. Soclul perimetral
nu este termoizolat.
Tâmplăria exterioară de la ferestre şi de la uşile spre semilogii, este din lemn,
cuplată (STAS 465-71), prevăzută cu două foi de geam simplu de 3 mm grosime. Tocurile
sunt poziţionate la faţa interioară a parapeţilor. Unii locatari au adăugat spre exterior câte
o cercevea suplimentară din lemn sau din profile metalice, prevăzută cu al treilea rând de
geam obişnuit. De asemenea unii locatari au efectuat închideri ale balcoanelor, utilizând
diverse soluţii.
Tâmplăria uşilor de la intrare, de la camera de gunoi şi de la camera troliilor este
metalică. Etajul XI are prevăzute ferestre metalice.

3.1.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum

Încălzirea blocului M 28 este asigurată prin livrare de agent termic de la punctul


termic PT 1 Uverturii. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu agent termic secundar

6
între punctul termic şi blocul M 28 este de 750 m (2 x 375 m). Diametrul conductelor
variază între Dn 300 şi Dn 125 datorită faptului că pe acelaşi traseu sunt racordaţi încă 9
consumatori de tipul parter şi patru nivele. Din punct de vedere al alimentării cu agent
termic, blocul M 28 se află într-o situaţie dezavantajoasă, fiind amplasat practic la capătul
unei ramificaţii a reţelei de distribuţie a agentului termic secundar. În cursul anului 1990,
RADET a efectuat, la sesizarea asociaţiilor de locatari, unele verificări asupra funcţionării
sistemului de încălzire şi preparare a apei calde, constatând disfuncţii, proprii de altfel
întregului sistem de termoficare urbană din Municipiul Bucureşti.
Punctul termic PT 1 Uverturii are o putere instalată de 7,50 Gcal/h (8,70 MW) şi
alimentează cu căldură un număr de 20 de blocuri de locuinţe cu un total de 1102
apartamente locuite de cca. 2400 persoane. În afara blocurilor M 27 ÷ M 30 cu un regim
de înălţime de parter şi zece etaje celelalte 16 blocuri sunt de tipul parter şi patru etaje.
Conform datelor din proiect rezultă că necesarul de căldură de calcul este
Qo= 276 000kcal/h (320 930W).
Releveul efectuat asupra instalaţiei de încălzire a blocului M 28 a condus la
valoarea totală de 2646 elemente de radiator de tipul 600/150/2 (din care 2569 elemente
în spaţiul locuit, 58 elemente în spaţiile anexe încălzite, respectiv 19 elemente în holul de
intrare în clădire – considerat împreună cu casa scărilor) caracterizate de fluxul termic
nominal de 116kcal/h element. Rezultă o putere instalată de 307 000kcal/h (356 900W).
Se deduce un exces de putere instalată B = 1,112.
Instalaţia de încălzire interioară însumează 224 corpuri de încălzire, din care 219
corpuri în spaţiile locuite (câte 5 corpuri în apartamentele 3-44, 6 corpuri în ap. 1 şi 3
corpuri în ap. 2), respectiv 5 corpuri de încălzire în spaţiile comune (casa scării şi anexe).
Debitul nominal de agent termic, conform proiectului este Go = 13 800 kg/h.
Condiţiile nominale sunt fixate de valorile t oTS = 95 o C, t RS
o
= 75 o C şi t io = 20 o C ,

t eo = −15 o C .

Distribuţia agentului termic se realizează prin sistemul bitubular cu distribuţie


inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi sunt
racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În subsolul tehnic al clădirii
conductele sunt plasate sub formă de distribuţie ramificată pe două ramuri principale
alimentând apartamentele de pe latura sud, respectiv nord, a clădirii, prin intermediul a 14
coloane. Corpurile statice din apartamente sunt prevăzute cu robinete colţar de tipul dublu
reglaj fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei şi din care mai puţin de jumătate

7
sunt nefuncţionale. Instalaţia de încălzire interioară este caracterizată de o funcţionare
anormală, consecinţă a depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul
corpurilor de încălzire şi a abaterilor debitelor caracteristice corpurilor de încălzire şi
coloanelor de alimentare ale acestora, faţă de valorile de proiect.
Blocul nu este dotat cu contor nici pentru măsurarea consumului de căldură pentru
încălzire şi nici pentru măsurarea consumului de căldură pentru apa caldă, facturarea, atât
pe încălzire cât şi pe a.c.m., fiind făcută în sistem pauşal.
Consumul de apă rece este contorizat la nivel de bloc prin intermediul unui
debitmetru WOTLEX tip WEG-100, Qn = 100m3/h, Pn = 20bar, montat într-un cămin de
racord pe conductă Dn 100.
Consumul de gaze naturale este contorizat la nivel de bloc prin intermediul unui
contor de gaz tip I / Uzina 2 Braşov (1968), Qn = 20m3/h, V = 20l, H = 2000mmH2O.
Racordul de apă caldă de consum este prevăzut cu robinet de închidere cu sferă
Dn 65, funcţional. Debitul de calcul pentru apa caldă menajeră este Gacmo = 2000l/h, iar
debitul de calcul pentru apa rece este Ga.r.o = 5500l/h.

3.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii

Imobilul a fost în general bine întreţinut de-a lungul timpului. Instalaţiile interioare
prezintă uzura normală după 26 ani de funcţionare.
Blocul prezintă o înclinaţie de la axa verticală, cunoscută şi înaintea cutremurului
din 1977. În partea de N-E a clădirii, în zona în care intră în clădire o serie de conducte din
exterior, terenul, antrenând şi trotuarul din jurul blocului, a suferit o tasare, fapt care a
condus la stagnarea apelor pluviale pe perioadele cu precipitaţii. Au rezultat, la pereţii
exteriori ai apartamentului nr. 3 de la parter, zone cu igrasie şi mucegai.
În urmă cu 3-4 ani subsolul se inunda periodic, prin refularea apelor uzate şi
pluviale din canalizarea exterioară. Defecţiunea a fost înlăturată prin montarea unei
clapete antiretur pe conducta de racord la reţeaua de canalizare.

8
3.2. Fişa de expertiză a clădirii

Clădirea: BLOC M 28
Adresa: Bucuresti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, Bloc M28, ansamblul Uverturii
Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28

‰ Destinaţia principală a clădirii:


locuinţe birouri spital
comerţ hotel autorităţi locale / guvern
şcoală cultură altă destinaţie:

‰ Tipul clădirii:
individuală înşiruită
bloc tronson de bloc

‰ Zona climatică în care este amplasată clădirea: II

‰ Regimul de înălţime al clădirii (ex. S + P + 4): S + P + 10 E

‰ Anul construcţiei: 1974

‰ Proiectant / constructor: Institutul “Proiect Bucuresti” (secţiunea refolosibilă MIf5


pr. 8155)

‰ Structura constructivă:
zidărie portantă cadre din beton armat
pereţi structurali din beton armat stâlpi şi grinzi
diafragme din beton armat schelet metalic

‰ Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia:


partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,
secţiuni reprezentative ale construcţiei,
detalii de construcţie,
planuri pentru instalaţia de încălzire interioară,
schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară,
planuri pentru instalaţia sanitară,

‰ Gradul de expunere la vânt:


adăpostită moderat adăpostită liber expusă (neadăpostită)

9
‰ Starea subsolului tehnic al clădirii:
Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună,
Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună,
Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea
exterioară),

‰ Plan de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale, a


distanţelor până la clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de
căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară.

‰ Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor


caracteristici termotehnice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei
clădirii: tip, suprafaţă, straturi, grosimi, materiale, punţi termice:

10
; Pereţi exteriori opaci:
9
alcătuire:

PE Descriere Suprafaţă Straturi componente (i → e) Coeficient


[m²] Material Grosime [m] reducere , r
Pereti ext. curenti
2 1804,0 diverse alcatuiri: 0,812
(Rm = 0,866 m K/W)
45 cm grosime - tencuiala 0,02
2
(R = 0,903 m K/W) - beton armat 0,30
524,1
- fasii BCA 0,15
- tencuiala 0,03
35 cm grosime - tencuiala 0,02
2
(R = 0,846 m K/W) - beton armat 0,20
725,2
- fasii BCA 0,15
- tencuiala 0,03
PE1 25 cm grosime - tencuiala 0,02
2
(R = 0,921 m K/W) - zidarie
261,4
blocuri BCA 0,25
- tencuiala 0,03
22,5 cm grosime - tencuiala 0,02
2
(R = 0,986 m K/W) 56,4 - fasii BCA 0,225
- tencuiala 0,03
20 cm grosime - tencuiala 0,02
2
(R = 0,781 m K/W) - zidarie
236,9
blocuri BCA 0,20
- tencuiala 0,03
Pereti ext. la intrare diverse
PE2 parter 3,99 alcatuiri - -
2
(Rm = 0,815 m K/W)
PE3 Pereti ext. la et IX diverse -
2 76,16 -
(Rm = 0,445 m K/W) alcatuiri
9Suprafaţa totală a pereţilor exteriori opaci [m²]: 1889,24
9
Stare: bună, pete condens, igrasie,
9
Starea finisajelor: bună, tencuială căzută parţial / total,
9
Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: tencuiala similipiatra de culoare cenusie;
tencuieli de var de culoare deschisa in logii
9
Elemente de umbrire a faţadelor: NU

† Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii: NU ESTE CAZUL


9
Tipul rostului: închis, deschis,
9
alcătuire:

Straturi componente (i → e) Coeficient


RD Descriere Suprafaţă
reducere, r
[m²] Material Grosime [m]
[%]

11
9Suprafaţa totală a pereţilor către rostul de dilataţie [m²]:
9
Deschiderea rostului (distanţa dintre pereţi), d [m]:
9
Înălţimea rostului, H [m] (pentru rost de dilataţie deschis):

; Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, ghene etc.):


Straturi componente (i → e) Coeficient
P Descriere Suprafaţă
reducere, r
[m²] Material Grosime [m]
[%]
Pereti catre casa diverse
scarilor si catre ghene 919,16 alcatuiri -
2
(Rm = 0,394 m K/W)
9Suprafaţa totală a pereţilor către casa scărilor [m²]:810,1
9
Volumul de aer din casa scărilor [m³]:789,0

; Planşeu peste subsol (împreună cu camera pubele):

PSb Descriere Suprafaţă Straturi componente (i → e) Coeficient


[m²] Material Grosime [m] reducere, r
placa din beton armat
pardoseala 0,04
12 cm 242,05 0,958
2 placa b.a. 0,12
(Rm = 0,362 m K/W)

9
Suprafaţa totală a planşeului peste subsol [m²]: 242,05
9
Volumul de aer din subsol [m³]: 683,3

; Terasă :
9
Tip: circulabilă, necirculabilă,
9
Stare: bună, deteriorată,
uscată, umedă
9
Ultima reparaţie: < 1 an, 1 – 2 ani
2 – 5 ani, > 5 ani

Straturi componente (i → e) Coeficient


TE Descriere Suprafaţă
reducere, r
[m²] Material Grosime [m]
[%]

12
tencuiala 0,01
beton armat 0,12
beton simplu 0,10
TE1 Peste et X placi BCA 0,15
2 241,9 0,931
(R = 0,952 m K/W) sapa 0,02
hidroizolatie 0,01
mortar ciment 0,02
placi beton 0,02
tencuiala 0,01
beton armat 0,10
beton simplu 0,08
TE2 Peste et XI
2 29,6 placi BCA 0,15 0,804
(R = 0,916 m K/W)
sapa 0,02
hidroizolatie 0,01
mortar ciment 0,02
9Suprafaţa totală a terasei [m²]: 284,9
9
Materiale finisaj; Placi beton, respectiv mortar de ciment
Starea acoperişului peste pod: NU ESTE CAZUL
Bună,
Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii;

Planşeu sub pod: NU ESTE CAZUL


Straturi componente (i → e) Coeficient
PP Descriere Suprafaţă
reducere, r
[m²] Material Grosime [m]
[%]

9Suprafaţa totală a planşeului sub pod [m²]:

; Ferestre / uşi exterioare:


FE /
Descriere Suprafaţă Tipul Grad Prezenţă
/ UE [m²] tâmplăriei etanşare oblon (i / e)
FE1 ferestre si usi de
cuplate, din
balcon 545,8 - fara garnituri -
2 lemn
(R = 0,390 m K/W)
FE2 tamplarie metalica la
tamplarie
spatii comune 4,2 - fara garnituri -
2 simpla
(R = 0,170 m K/W)
9Starea tâmplăriei: bună evident neetanşă
fără măsuri de etanşare,
cu garnituri de etanşare,
cu măsuri speciale de etanşare;
; Alte elemente de construcţie:
- între casa scărilor şi pod,
- între acoperiş şi pod,

13
- între casa scărilor şi acoperiş,
- între casa scărilor şi subsol,
Straturi componente (i → e) Coeficient
PI Descriere Suprafaţă
reducere, r
[m²] Material Grosime [m]
[%]
Plansee sub et I, spre covor PVC 0,002 -
ext. sapa mortar 0,038
2
PI,1 (Rm = 1,373 m K/W) beton armat 0,120
5,1
polistiren exp. 0,035
aer neventilat 0,300
tenc pe rabit 0,055
Plansee sub et I, spre doua alcatuiri - -
PI,2 camera pubele 14,0
2
(Rm = 1,056 m K/W)
Pereti interiori spre trei alcatuiri - -
PI,3 camera pubelelor 39,4
2
(Rm = 0,516 m K/W)
Pereti interiori spre trei alcatuiri - -
PI,4 subsol 19,6
2
(Rm = 0,375 m K/W)
Usa interioara spre usa din lemn, - -
PI,5 subsol simpla, opaca
2 1,9
(R = 0,340 m K/W) din rame si
tablii

; Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune:


9
uşa de intrare în clădire:
Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de
siguranţă (interfon, cheie),
Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în
perioada de neutilizare,
Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată
frecvent deschisă în perioada de neutilizare,
9
Ferestre de pe casa scărilor: starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de
etanşare:
Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare,
Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe,
Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,

‰ Caracteristici ale spaţiului locuit / încălzit:


9
Suprafaţa locuibilă / a pardoselii spaţiului încălzit [m²]: 2613,26
9
Volumul spaţiului încălzit [m³]: 6783,45

14
9
Înălţimea medie liberă a unui nivel [m]: 2,59

‰ Gradul de ocupare al spaţiului încălzit / nr. de ore de funcţionare a instalaţiei de


încălzire: Funcţionare continuă a instalaţiei de încălzire

‰ Raportul dintre suprafaţa faţadei cu balcoane închise şi suprafaţa totală a faţadei


prevăzută cu balcoane / logii; aproximativ 0,12 (cca 50% din logii sunt închise de
proprietari)

‰ Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6,00 m;

‰ Înălţimea medie a subsolului faţă de cota terenului sistematizat [m]: 1,80

‰ Perimetrul pardoselii subsolului clădirii: 68,2 m

‰ Instalaţia de încălzire interioară:

9
Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
Sursă proprie, cu combustibil:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
9
Tipul sistemului de încălzire:
Încălzire locală cu sobe,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:

‰ Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe: NU ESTE CAZUL


Element Data
Nr. Data Element
Tipul sobei Combustibil închidere ultimei
crt. instalării reglaj ardere
tiraj curăţiri

9
Starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului: NU ESTE CAZUL

‰ Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

15
Tip corp static Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic
[m²]
în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun
Rad fontă STAS 7363 2569 58 2627 680,785 15,37 696,155
600/2

9
Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară, superioară, mixtă

9
Necesarul de căldură de calcul [W]: 320.930

9
Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,
diametru nominal [mm] DN 80, disponibil de presiune (nominal) 1000 mmH2O;

9
Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existenţa vizei metrologice: NU ESTE
CAZUL

9
Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord, reţea de distribuţie,
coloane): nu există

9
Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice):
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt
funcţionale,
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un sfert
dintre acestea nu sunt funcţionale,
Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin
jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale,

9
Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite:
- Lungime [m]: 2 x 82,5 m
- Diametru nominal [mm, ţoli] Dn 80
- Termoizolaţie: material, grosime, tip protecţie, stare (integritate, umiditate):
Termoizolaţie din vată minerală protejată cu carton bitumat, tasată şi parţial
lipsă. Grosime medie 4 cm.

9
Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:

16
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după
ultimul sezon de încălzire,
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate
înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu
mai mult de trei ani în urmă,

9
Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:
Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a
acestora, funcţionale,
Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi
golire a acestora sau nu sunt funcţionale,

‰ Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: NU ESTE CAZUL


- Suprafaţa planşeului încălzitor [m²],
- Lungimea [m] şi diametrul nominal [mm] al serpentinelor încălzitoare;

Diametru serpentină. [mm]


Lungime [m]

- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei;

9
Sursa de încălzire – centrală termică proprie: NU ESTE CAZUL
- Putere termică nominală,
- Randament de catalog,
- Anul instalării, ore de funcţionare,
- Stare (arzător, conducte / armături, manta),
- Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare,

‰ Date privind instalaţia de apă caldă menajeră:

9
Sursa de energie pentru prepararea apei calde menajere:
Sursă proprie, cu:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:

9
Tipul sistemului de preparare a apei calde menajere:
Din sursă centralizată,

17
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:

9
Puncte de consum a.c.m. / a.r.: 45

9
Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: Lavoar – 44 buc
Spălător - 44 buc
Rezervor WC - 44 buc
Cada de baie - 44 buc

9
Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,
diametru nominal [mm] Dn 50, presiune necesară (nominal) [mmCA] -;

9
Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează nu există

9
Contor de căldură general: NU ESTE CAZUL
tip contor ,
anul instalării ,
existenţa vizei metrologice ;

9
Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există parţial peste tot

9
Alte informaţii:
- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic : DA,

- programul de livrare a apei calde menajere : fără întrerupere,

- facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani : pentru perioada 1995-1999,

- date privind sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere: NU ESTE
CAZUL,

- dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m.: NU ESTE CAZUL,

- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalaţie proprie de


producere a.c.m. funcţionând pe gaze naturale: NU ESTE CAZUL,

- date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea


termoizolaţiei etc. – măsurări debit a.c.m. pe timp de noapte,

- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea: cca.
10°C,
18
- numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se
cunosc consumurile facturate): 102,4.

3.3. Note de calcul

3.3.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de

construcţie din componenţa clădirii

A. CARACTERISTICI GEOMETRICE
1. Arii
a) Etaj curent (fig. B1)
P = (6,10 + 0,50 + 1,40 + 11,70) x 4 = 19,70 x 4 = 78,80 m
Sperete + Stâmpl = 78,80 x 2,75 = 216,70 m2
Stâmpl = (1,60 + 2,40) x 1,30 x 2 x 4 = 41,60
0,60 x 0,80 x 4 = 1,92
0,80 x 2,10 x 4 = 6,72
50,24 m2
Spereţi ext.curenţi = 216,70 - 50,24 = 166,46 m2
Splanşeu = (6,10 x 5,40 + 5,60 x 2,775 + 7,00 x 3,525) 4 = 292,62 -
Se scade: 3,225 x 0,30 x 4 = 2,58
Splanşeu et.crt. = 290,04 m2
Stavan et.X = 290,04 - 4 x 6,40 x 0,20 = 284,92 -
Se scade Splanşeu et.XI = 43,00
Splanşeu terasă et.X = 241,92 m2

b) Parter (fig. B2, B3, B4, B5)


P = 2 x 6,10 + 11,80 + 7,00 + 3 x 19,7 - 0,10 = 90,00 m
Spereţi + Stâmpl = 90,00 x 2,75 = 247,50
Ssupl.pereţi = (2,00 x 2 + 3,50) 0,45 = 3,37
250,87 m2
Stâmpl.lemn = (1,60 + 2,40) 1,30 x 7 = 36,40
0,60 x 0,80 x 4 1,92
0,80 x 2,10 x 3 = 5,04

19
43,36 m2
Stâmpl.met. = 2,30 x 2,65 = 6,10 m2
Stâmpl.total = 43,36 + 6,10 = 49,46 m2
Spereţi = 250,87 - 49,46 = 201,41 m2
Aria totală a pereţilor se defalcă astfel:
- la intrare: S = 1,45 x 2,75 + 3,50 x 3,20 - 6,10 = 9,09 m2
- spre camera de pubele: S = (5,55 x 2 + 2,90) 2,75 + 2,00 x 0,45 = 39,40 m2
- spre subsol: S = 2,00 x 0,45 = 0,90 m2
- pereţi exteriori curenţi: S = 201,41 - (9,09 + 39,40 + 0,90) = 152,02 m2
Total 201,41 m2
Splanşeu subsol = 6,10 x 5,40 + 1,50 x 1,40 + 5,55 x 3,40 = 53,91
3/4 . 292,62 - 1,45 x 0,10 = 219,32
273,23 -
• Se scade (3 x 3,225 + 2,10) 0,20 = -2,35
• Idem, planşeu Hol intrare: -14,91
• Idem, planşeu casa scărilor: -29,47
• Se adaugă aria suplimentară
din zona rampelor (fig. 4,5)
(1,07 - 0,96) 3,50 + (5,26 - 4,48) 1,50 = + 1,55
Splanşeu subsol = 228,05 m2
Stavan spre ext. = 3,50 x 1,45 = 5,08 m2
Stavan spre pubele = 1,40 x 1,40 + 2,90 x 4,15 = 1,96 + 12,04 = 14,00 m2

c) Accesul din casa scării în subsol (fig. B5)


Sperete b.a. = 0,76 x 2,75 + 0,5 x 2,75 x 4,48 = 8,25 +
Spereţi zidărie = 8,25 + 1,50 x 2,75 - 1,89 = 10,48
Spereţi spre subsol = 18,73 m2
Stâmpl.spre subsol = 0,90 x 2,10 = 1,89 m2

d) Etaj XI (fig. B6)


Splanşeu = Sterasă = 12,20 x 2,80 + 6,80 x 1,30 –1,975 x 6,8 = 29,57 m2
Stâmpl.met. = 7 x 0,60 x 1,00 = 4,2 m2
P = 2 (12,20 + 4,10) – 6,80 – 1,30 = 24,50 m
Spereţi + Stâmpl = 24,50 x 3,28 = 80,36 m2
Spereţi = 80,36 – 4,2 = 76,16 m2

20
e) Arii totale
Stâmpl.lemn = 50,24 x 10 - 43,36 = 545,76 m2
Stâmpl.met. = 4,2 m2
Stâmpl.lemn spre subsol = 1,89 m2
Splanşeu terasă et.X = 241,92 m2
Splanşeu terasă et.XI = 29,57 m2
Splanşeu subsol = 228,05 m2
Splanşeu et.I spre ext. = 5,08 m2
Splanşeu et.I spre pubele = 14,00 m2
Spereţi ext.la intrare parter = 9,09 m2
Spereţi ext.la et.XI = 76,16 m2
Spereţi int.spre pubele = 39,40 m2
Spereţi int.spre imobil = 0,90 + 18,73 = 19,63 m2
Spereţi ext.curenţi
- parter = 152,02
- et. I…IX 166,46 x 9 = 1498,14
- et. X 166,46 - 78,80 x 0,16 = 153,85
1804,01 m2
Spereţi int.spre casa scării = 810,06 + 83,16 + 11,41 + 14,53 = 919,16 m2

Total anvelopă ΣS = 3932,82 m2

2) Arii locuibile şi utile ale spaţiului încălzit:


Sloc = 42 x 40,72 + 18,21 + 42,42 = 1770,87 m2
SÎnc.ap. = 22 x 59,27 + 20 x 59,45 + 27,79 + 64,02 = 2584,75 m2

Sspaţii comune et.XI:


- uscătorii (2,965 + 3,11) x 2,125 + 0,27 = 13,18
- spălătorie 2,525 x 2,80 = 7,07
- cameră motor lift 2,95 x 2,80 = 8,26
28,51 m2
Total suprafaţă utilă a spaţiului încălzit:

SÎnc = 2584,75 + 28,51 = 2613,26 m2

21
3) Volum util încălzit
- în apartamente 2584,75 x 2,59 = 6694,50
- et. XI 28,51 x 3,12 = 88,95
V = 6783,45 m3

4) Volumul total al clădirii (conform [4])


Parter 272,43 x 2,75 = 749,19
Et. I…IX 9 x 290,04 x 2,75 = 7178,49
Et. X 290,04 x 2,59 = 751,20
Et. XI 43,00 x 3,28 = 141,04
8819,92 +
Se adaugă denivelare la parter
3,50 x 2,00 x 0,45 = 3,15
8823,07 -
Se scade la acces subsol
8,25 x 1,50 = 12,37
Total V 8810,70 m3

B. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

Pentru conductivităţile termice de calcul se folosesc valorile din [5] Anexa A,


multiplicate cu coeficienţii de majorare din [2] Anexa 2 Tabelul A2-1. Se ţine seama că
vechimea clădirii este de 27 ani (proiect 1973, execuţie 1974).
Caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate la clădirea B sunt prezentate
în Tabelul 4.3.1.

TABELUL 4.3.1
Coeficientul Conductiv.
Caracteristicile
de majorare termică de
Nr. conf. [5] Anexa A
Denumirea materialului calcul
crt.
ρ λ
2
kg/m W/(mK) - W/(mK)
1 Beton armat 2500 1,74 - 1,740

22
2 Zidărie din blocuri din BCA - GBN 50 825 0,34 1,05 0,357
3 Fâşii armate din BCA - GBN 50 725 0,28 1,05 0,294
4 Zidărie din cărămizi pline 1800 0,80 - 0,800
5 Mortar de ciment la pardoseli şi şape 1800 0,93 - 0,930
6 Mortar de ciment la tencuieli 1800 0,93 - 0,930
7 Polistiren expandat 20 0,044 1,05 0,046
8 Plăci din beton simplu, la terasă 2400 1,62 - 1,620
9 Beton simplu, din pantă, la terasă 2400 1,62 - 1,620
10 Plăci din BCA - GBN 50 la terasă 700 0,27 1,05 0,283
11 Bitum, la hidroizolaţii 1100 0,17 - 0,170
12 Lemn de brad, la uşi 600 0,19 - 0,190
13 Mozaic la pardoseli 2000 1,16 - 1,160
14 Covor PVC, fără suport textil 1800 0,38 - 0,380

Pentru lemnul de brad, la uşi s-au folosit valorile ρ = 600 kg/m3 şi λ = 0,19 W/(mK) în
conformitate cu [5] Anexa I.

C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ŞI ARIILE AFERENTE

1) Pereţi exteriori curenţi


a) Pereţi de 45 cm grosime
Alcătuire (i → e):
- tencuială 2 cm
- beton armat 30 cm
- fâşii BCA 15 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,30 0,15 0,05


R= + + + + = 0,930 m 2K / W
8 24 1,740 0,294 0,930

Aria aferentă:
• alcătuirea de mai sus
(9,30 x 10 - 0,925) x 2,24 = 206,25
9,30 x 2,20 = 20,46
(12,20 + 7,05) x 2 x 9 x 0,41 = 142,07
(19,25 x 2 - 3,625) x 0,41 = 14,30

23
383,08
• zidărie din blocuri BCA + GBN 50
(238 x 2,24 + 24 x 2,20) x 0,15 = 87,89
• b.a. 30 cm + zidărie din cărămizi pline 15 cm
(12,20 + 7,05) x 2 x (0,51 - 0,22) = 11,17
• beton armat 45 cm
(12,20 + 7,05) x 2 x 0,10 x 10 = 38,50
(19,25 x 2 - 3,625) x 0,10 = 3,48
41,98
S= 524,12 m2

b) Pereţi de 35 cm grosime
Alcătuire (i → e):
- tencuială 2 cm
- beton armat 20 cm
- fâşii BCA 15 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,20 0,15 0,05


R= + + + + = 0,846 m 2K / W
8 24 1,740 0,294 0,930

Aria aferentă:
• alcătuirea de mai sus
4 x (5,40 + 0,50) x (30,09 - 0,12 x 10) +
+ 0,05 x 2,63 - 44 x 0,60 x 0,80 = 660,82
1,40 x (0,61 - 0,12) x 43 = 29,50
690,32
• beton armat 35 cm
4 x (5,40 + 0,50) x 10 + 0,05 x 0,12 28,33
1,40 x 0,12 x 39 = 6,55
34,88
S= 725,20 m2

c) Pereţi de 25 cm grosime
Alcătuire (i → e):
- tencuială 2 cm

24
- zidărie din blocuri BCA 25 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,25 0,05
R= + + + = 0,921 m 2K / W
8 24 1,357 0,930

Aria aferentă:

S = (2,40 x 79 + 1,60 x 0,40) x 0,94 + (2,40 x 8 + 1,60 x 4) x 0,90 = 261,42 m2

d) Pereţi de 22,5 cm grosime


Alcătuire (i → e):
- tencuială 2 cm
- fâşii BCA 7,5 cm
- fâşii BCA 15 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,225 0,05
R= + + + = 0,986 m 2K / W
8 24 0,294 0,930

Aria aferentă:

S = (2,14 x 1,40 - 0,80 x 2,10) x 39 + (2,10 x 1,40 - 0,80 x 2,10) x 4 = 56,36 m2

e) Pereţi de 20 cm grosime
Alcătuire (i → e):
- tencuială 2 cm
- zidărie din blocuri BCA - 20 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,20 0,05
R= + + + = 0,781 m 2K / W
8 24 0,357 0,930

Aria aferentă:
• alcătuirea de mai sus
2,775 x (30,09 - 10 x 0,12) 3 +
+ 2,775 x (27,34 - 9 x 0,12) -
- 43 x (1,60 x 1,30 + 0,15 x 1,90) = 211,68
• beton armat 20 cm
2,775 x 1,20 x 39 + 0,15 x 1,90 x 43 = 25,23

25
S= 236,91 m2

TOTAL 1

ΣS = 524,12 + 725,20 + 261,42 + 56,36 + 236,91 = 1804,02 m2

1804,01
Rm =
524,12 725,20 261,42 56,36 236,91
+ + + +
0,903 0,846 0,921 0,986 0,781

Rm = 0,866 m2K/W

2) Pereţi exteriori la intrare parter


Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline + aer neventilat 5 cm
Alcătuire (i → e):
- tencuială 2 cm
- beton armat 20 cm
- aer neventilat 5 cm (Ra = 0,180 m2K/W) conform [1] Tabelul III
- zidărie 24 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,20 0,24 0,05


R= + + + + + 0,180 = 0,815 m 2K / W
8 24 1,740 0,800 0,930

Aria aferentă:

S = 1,45 x 2,75 = 3,99 m2

3) Pereţi exteriori la etajul XI (spaţii comune)


a) Pereţi din zidărie din cărămizi pline
Alcătuire idem “2a” R = 0,520 m2K/W
Aria aferentă

S = (24,37 - 2 x 0,30 - 2 x 1,20) x 2,17 – 4,2 = 42,17 m2

b) Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline 12,5 cm


Alcătuire (i → e):
- tencuială 2 cm
- beton armat 20 cm

26
- zidărie 11,5 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,20 0,115 0,05


R= + + + + = 0,479 m 2K / W
8 24 1,740 0,800 0,930

Aria aferentă

S = 2 x 1,30 x 2,17 = 5,64 m2

c) Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline 7,5 cm


Alcătuire
Idem b) dar cu zidărie de 6,5 cm grosime

0,05
R = 0,479 − = 0,417 m 2K / W
0,800

Aria aferentă

S = 24,37 (0,95 + 0,16) = 27,05 m2

d) Stâlpi din beton armat


Alcătuire (i → e)
- tencuială 2 cm
- beton armat 24 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,24
R= + + = 0,358 m 2K / W
8 24 1,740

Aria aferentă

S = 2 x 0,30 x 2,17 = 1,30 m2

TOTAL 3
ΣS = 42,17 + 5,64 + 27,05 + 1,30 = 76,16 m2
76,16
Rm = = 0,445 m2K/W
47,17 5,64 27,05 1,30
+ + +
0,520 0,479 0,417 0,358

4) Pereţi interiori spre camera pubelelor


a) Pereţi din zidărie din cărămizi pline

27
Alcătuire (i → u)
- tencuială 2 cm
- zidărie 24 cm
- tencuială 2 cm

1 1 0,24 0,04
R= + + + = 0,551 m 2K / W
8 12 1,800 0,930

Aria aferentă

S = (1,40 + 0,8) 2,75 = 6,05 m2

b) Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline


Alcătuire (i → u)
- tencuială 2 cm
- beton armat 20 cm
- zidărie 11,5 cm
- tencuială 2 cm

1 1 0,20 0,115 0,04


R= + + + + = 0,510 m 2K / W
8 12 1,740 0,800 0,930

Aria aferentă

S = (4,15 + 1,40) x 2,75 = 15,26 m2

TOTAL 4

ΣS = 6,05 + 15,26 = 21,31 m2

21,31
Rm = = 0,521 m 3K / W
6,05 15,26
+
0,551 0,510

5) Pereţi interiori spre subsol neîncălzit


Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline
Alcătuire (i →u)
- tencuială 2 cm
- beton armat 20 cm
- tencuială 2 cm

28
1 1 0,20 0,04
R= + + + = 0,366 m 2K / W
8 12 1,740 0,930

Aria aferentă

S = 0,5 x 2,75 x 4,20 = 5,78 m2

6) Tâmplărie exterioară curentă, din lemn


Alcătuire
Ferestre şi uşi de balcon, cuplate conf.[1] Tabel V

R = 0,390 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct.A1e: S = 545,76 m2

7) Tâmplărie exterioară metalică, la spaţiile comune – et. XI


Alcătuire
Ferestre şi uşi de balcon, metalice, cu geamuri simple conf. [5] pct.9.5

R = 0,170 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct.A1e: S = 4,80 m2

8) Planşeu de terasă, peste et. X


Alcătuire (i → e)
- tencuială 1 cm
- beton armat 12 cm
2
- beton simplu 10 cm (grosime medie beton de pantă d = 2 + 12 = 10 cm )
3
- plăci BCA 15 cm
- şapa 2 cm
- hidroizolaţia 1 cm
- mortar de ciment 2 cm
- plăci din beton 2 cm

1 1 0,12 0,17 0,15 0,05 0,01


R= + + + + + + = 0,952 m 2K / W
8 24 1,740 1,620 0,238 0,930 0,170

29
Aria aferentă
Conform pct.A1a: S = 241,92 m2

9) Planşeu de terasă peste spaţiile comune de la et. XI


Alcătuire (i → e)
- tencuială 1 cm
- beton armat 10 cm
- beton simplu 8 cm (grosime medie)
- plăci BCA 15 cm
- şapă 2 cm
- hidroizolaţia 1 cm
- mortar de ciment 2 cm

1 1 0,10 0,08 0,15 0,05 0,01


R= + + + + + + = 0,916 m2K/W
8 24 1,740 1,620 0,238 0,930 0,170

Aria aferentă
Conform pct.A1d: S = 29,57 m2

10) Planşeu peste subsolul neîncălzit


a) Cu pardoseală caldă
Alcătuire (i → u)
- covor PVC 0,2 cm
- şapă 3,8 cm
- beton armat 12 cm

1 1 0,002 0,038 0,12


R= + + + + = 0,365 m 2K / W
6 12 1,380 1,930 1,740

Aria aferentă

S = 3 x (18,21 + 11,84) + 2 x 10,67 + 9,38 + 20,75 = 142,07 m2

b) Cu pardoseală rece
Alcătuire (i → u)
- mozaic 1,5 cm
- şapă 2,5 cm
- beton armat 12 cm

30
1 1 0,015 0,025 0,12
R= + + + + = 0,359 m 2K / W
6 12 1,160 1,930 1,740

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 228,05 - 142,07 = 85,98 m2

TOTAL 12

ΣS = 142,07 + 85,98 = 272,43 m2

228,05
Rm = = 0,363 m 2K / W
142,07 85,98
+
0,365 0,359

11) Planşeu sub etajul I, spre exterior


Alcătuire (i → e)
- covor PVC 0,2 cm
- şapă 3,8 cm
- beton armat 12 cm
- polistiren expandat 3,5 cm
- aer neventilat 30 cm
- tencuială pe rabiţ 5,5 cm

1 1 0,002 0,093 0,12 0,035


R= + + + + + + 0,230 = 1,373 m2K/W
6 24 0,380 0,930 1,740 0,046
2
NOTA: Pentru spaţiile de aer neventilat s-a considerat Ra = 0,230 m K/W, conform [4] Tabelul III.

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 5,08 m2

12) Planşeu sub etajul I, spre camera pubelelor


a) Planşeu izolat termic (sub bucătărie)
Alcătuire (i → u)
Idem 13), dar cu mozaic în loc de covor PVC

1 1 0,015 0,08 0,12 0,035


R= + + + + + + 0,230 = 1,409 m 2K / W
6 12 1,160 0,930 1,740 0,046

Aria aferentă

31
Conform pct.A1b: S = 12,04 m2

b) Planşeu neizolat termic (sub tubul de gunoi)


Alcătuire (i → u)
- mozaic 1,5 cm
- şapă 2,5 cm
- beton armat 20 cm
- tencuială 1 cm

1 1 0,015 0,035 0,20


R= + + + + = 0,416 m 2K / W
6 12 1,160 1,930 1,740

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 1,96 m2

TOTAL 14

ΣS = 12,04 + 1,96 = 14,00 m2

14,00
Rm = = 1,056 m 2K / W
12,04 1,96
+
1,409 0,416

D. COEFICIENŢI DE REDUCERE “r” şi REZISTENŢE TERMICE CORECTATE “R’ ”


Acest calcul se face exclusiv la elementele de construcţie cu pondere mare în
anvelopă, astfel:
- pereţi exteriori curenţi S = 1804,02 m2
- planşee de terasă S = 284,92 m2
- planşeu peste subsol S = 228,05 m2
2316,99 m2
Această arie reprezintă 96,5% din aria totală a elementelor de construcţie
exterioare opace adiacente spaţiului încălzit (2402,21 m2).
Coeficienţii ψ s-au determinat pe baza unui calcul automat al câmpurilor de
temperaturi, conform [1], Anexa J. Au rezultat coeficienţii din Tabelul 4.3.2.
Tabelul 4.3.2
Detaliul a b c d e

32
Planşeu Planşeu
Planşeu de
Pereţi de terasă Pereţi Pereţi Pereţi peste
terasă et.XI
et.X subsol

ψ1 ψ2 ψ1 ψ1 ψ1 ψ2 ψ2
O1 0,16 0,08 0,17
O2 0,22 -0,02 0,17
Secţiuni orizontale

O3 0,52 0,27
O4 -0,41 -0,51
O5 -0,43 0,33 0,17
O6 -0,02 -0,12 -0,51
V1 0,68 0,25 0,52 0,21 0,11 0,65
V2 0,24 0,25 0,25 0,29 0,39
V3 0,22 0,23 0,25 0,07 0,07
V4 0,46 0,24 0,19 0,29 0,23
V5 0,07 0,34 0,30 0,01 0,13
V6 0,49 0,35 0,73 0,10 0,01 0,13
Secţiuni verticale

V7 0,49 0,26 0,76 0,36


V8 -0,13 0,35
V9 0,30 0,25
V10 0,40 0,24 0,51 0,01 0,20

1) Pereţi exteriori
Conform calculului unidirecţional, a rezultat:

S = 1804,02 m2

R = 0,866 m2K/W

Se calculează mai jos coeficientul liniar de transfer termic, mediu, şi lungimea


corespunzătoare acestuia.
TABELUL 4.3.3
ψ1 l ψ1.l ψ1 l ψ1.l
Detaliul Detaliul
W/(mK) m W/K W/(mK) m W/K
O1 a 0,16 57,20 9,15 V2 a 0,24 21,60 5,18
b 0,08 41,20 3,30 b 0,25 216,00 54,00
c 0,17 21,96 3,73 d 0,29 22,15 6,42

33
O2 a 0,22 113,10 24,88 V3 a 0,22 2,00 0,44
b -0,02 81,78 1,64 b 0,25 20,05 5,01
c 0,17 2,75 0,47 d 0,07 1,50 0,11
O3 a 0,52 123,20 64,06 V4 a 0,46 12,90 5,93
b 0,27 120,36 32,50 b 0,19 127,78 24,28
O4 a -0,41 55,90 -22,92 d 0,29 11,68 3,39
b -0,51 61,71 -31,47 V5 a 0,07 4,70 0,33
O5 a -0,43 55,90 -24,04 b 0,30 45,82 13,75
b 0,33 40,26 13,29 d 0,01 3,52 0,04
c 0,17 21,45 3,65 V6 a 0,49 6,49 3,14
O6 a -0,02 55,90 -1,12 b 0,73 62,40 45,55
b -0,12 40,26 -4,83 c 0,10 62,40 6,24
c -0,51 21,45 -10,94 d 0,01 4,80 0,05
V1 a 0,68 25,60 17,41 V7 a 0,49 3,20 1,57
b 0,52 253,60 131,87 b 0,76 31,20 23,71
c 0,21 253,60 53,26 V9 b 0,30 7,85 2,36
d 0,11 23,20 2,55 V10 a 0,40 2,40 0,96
b 0,51 23,47 11,98
d 0,01 1,80 0,02
Total - 2166,00 480,90

Deoarece conturul tâmplăriei nu poate fi separat de restul punţilor termice, şi


deoarece p = 0, se aplică relaţia (A2.10).
Se determină întâi valoarea ψmediu cu relaţia (A2.12) din [2]:

ψ=
∑ (ψ1.l) , Σl = 2166,00 m
∑l
480,90
ψ= = 0,222 W /(mK )
2166,00

∑ l = 2166,00 = 1,201m / m 2
S 1804,01

34
1 1 1
r= = = = 0,812
 ∑l  1 + 0,866 ⋅ 0,222 ⋅ 1,201 1,231
1+ R ⋅ ψ ⋅  
 S 
 

R’ = r . R = 0,812 . 0,866 = 0,703 m2K/W

2) Planşeul de terasă peste et. X


Conform calculului unidirecţional a rezultat:

S = 241,92 m2

R = 0,952 m2K/W

Se calculează valoarea coeficientului liniar de transfer termic, mediu, şi lungimea


aferentă.
TABELUL 4.3.4

Detaliul ψ2 l ψ2 . l
W/(mK) m W/K
V1 a 0,25 25,60 6,40
V2 a 0,25 20,80 5,20
V3 a 0,23 2,00 0,46
V4 a 0,24 12,90 3,10
V5 a 0,34 4,70 1,60
V6 a 0,35 6,40 2,24
V7 a 0,26 3,20 0,83
V8 a -0,13 32,60 -4,24
V10 a 0,24 1,60 0,38
Total 0,145 109,80 15,97
Se aplică relaţia (A2.7) din [3]:

ψ=
∑ (ψ 2 .l) Σl = 109,80 m
∑l
15,97
ψ= = 0,145 W/(mK)
109,80

Se calculează caracteristicile zonelor neizolate termic (la ventilaţii):

S’ = 4 x 0,70 x 0,50 + 2 x 0,60 x 0,90 = 2,48 m2

S' 2,48
p= = = 0,01 - relaţia (A2.8) din [3]
S 241,92

35
U = 2,25 W/(m2K) - conf. [4] din Tabelul A2.7

Se calculează raportul:

∑ l = 109,80 = 0,454 m / m 2
S 241,92

Se aplică relaţia:

1
r=
 ∑l 
1− p + U ⋅ p ⋅ R + R ⋅ ψ ⋅  
 S 
 

1
r= = 0,931
0,99 + 2,25 ⋅ 0,01⋅ 0,952 + 0,952 ⋅ 0,145 ⋅ 0,454

R’ = 0,931 x 0,952 = 0,886 m2K/W

3) Planşeul de terasă peste et. XI


Conform calculului unidirecţional a rezultat:

S = 43,00 m2

R = 0,916 m2K/W

Coeficientul liniar de transfer termic de pe conturul terasei, corespunzător detaliului


8e este:

ψ2 = 0,35 W/(mK) l = P = 32,60 m

P 32,60
= = 0,758 m / m 2
S 43,00

Se aplică relaţia (A2.6) din [4], în care p = 0

1
r=
P
1+ R ⋅ ψ ⋅  
S

1
r= = 0,804
1 + 0,916 ⋅ 0,35 ⋅ 0,758

36
R' = 0,916 ⋅ 0,804 = 0,736 m 2K / W

4) Planşeul peste subsol


Conform calculului unidirecţional, a rezultat:

S = 272,43 m2

R = 0,362 m2K/W

Se calculează valoarea coeficientului liniar de transfer termic, mediu, şi lungimea


corespunzătoare.
TABELUL 4.3.5
ψ2 l ψ2 . l
Detaliul
W/(mK) m W/K
V1 d 0,65 23,20 15,09
V2 d 0,39 21,35 8,33
V3 d 0,07 1,50 0,11
V4 d 0,23 11,68 2,69
V5 d 0,13 3,52 0,46
V6 d 0,13 4,80 0,62
V7 d 0,36 2,40 0,86
V8 d 0,25 18,95 4,74
V10 d 0,20 1,20 0,24
Total 0,374 88,60 33,13

Se aplică relaţia (A2.7) din [2]:

ψ=
∑ (ψ 2 ⋅ l)
∑l
Σl = 88,60 m

33,13
ψ = = 0,374 W/(mK)
88,60

Se aplică relaţia (A2.6) din [4], în care p = 0

1
r=
 ∑l 
1 + R..ψ 
 S 
 

37
∑l = 88,60
= 0,325 m / m 2
S 272,43

Rezultă:

1
r= = 0,958
1 + 0,362.0,374.0,325

R’ = 0,958 x 0,362 = 0,347 m2K/W

5) Rezistenţe termice medii pe clădire


În Tabelul 4.3.6 se prezintă rezultatele calculelor efectuate mai sus, şi anume:
- ariile elementelor de construcţie (S)
- rezistenţele termice unidirecţionale (R)
- coeficienţii de reducere (r)
- rezistenţele termice corectate (R’ = r . R).
A rezultat valoarea rezistenţei termic medii a clădirii, conform [4] pct.1.3.1:

SE 3632,82
R= = = 0,556 m 2K / W
S 7074,75
∑  R 
În tabelul 4.3.6 se prezintă centralizat ariile şi rezistenţele termice ele elementelor
de construcţie din componenţa anvelopei spaţiului încălzit.

38
TABELUL 4.3.6
Rezistenta Rezistenta
termica in termica
Elem. de Suprafaţa câmp corectata
c-tie Descriere Orientare [m²] [m²K/W] r [m²K/W]
PE1 Pereti exteriori curenti N 579,33 0,866 0,812 0,703
PE2 Pereti exteriori curenti S 562,57 0,866 0,812 0,703
PE3 Pereti exteriori curenti E 330,22 0,866 0,812 0,703
PE4 Pereti exteriori curenti V 331,90 0,866 0,812 0,703
PE5 Pereti exteriori la et. XI N 12,23 0,445 1,000 0,445
PE6 Pereti exteriori la et. XI S 37,02 0,445 1,000 0,445
PE7 Pereti exteriori la et. XI E 13,45 0,445 1,000 0,445
PE8 Pereti exteriori la et. XI V 13,45 0,445 1,000 0,445
PE9 PE la intrare parter V 3,99 0,815 1,000 0,815
PE10 Planseu sub et. I - 5,08 1,373 1,000 1,373
TE ap p X)
p ( O 241,92 0,952 0,931 0,886
TE c XI) O 29,57 0,916 0,804 0,736
Pl Pb PI catre Pubele - 21,31 0,521 1,000 0,521
Pl Sb PI catre Subsol - 5,78 0,366 1,000 0,366
Ul Sb PI catre Subsol - 1,89 0,340 1,000 0,340
PL Pb Planseu peste Pubele - 14,00 1,056 1,000 1,056
PL Sb Planseu peste subsol - 228,05 0,363 0,958 0,348
CS Pereti interiori catre casa scarii - 919,160 0,394 1,000 0,394
FE1 Tamplarie exterioara dubla S 119,76 0,390 - 0,390
FE2 Tamplarie exterioara dubla N 124,96 0,390 - 0,390
FE3 Tamplarie exterioara dubla V 149,68 0,390 - 0,390
FE4 Tamplarie exterioara dubla E 151,36 0,390 - 0,390
FE5 amplarie metalica la spatii comun N 1,20 0,170 - 0,170
FE6 amplarie metalica la spatii comun S 3,00 0,170 - 0,170
3900,88 0,556 0,929 0,517

Coeficienţi medii de absorbţie a radiaţiei solare la pereţi αabs:


- la faţade P…et. X αabs = 0,70 (Tencuială similipiatră de culoare cenuşie, asimilată
cu “tencuieli din var în culoare cenuşie” din Tabelul 3.3 din [4]);
- în logii P … et. X şi la et. XI: αabs = 0,42 (Tencuieli din var în culoare deschisă
- conf. Tabel 3.3 din [4]);
- la terasă peste et. X: αabs = 0,58 (Plăci din beton simplu - conf. Tabel 3.3 din
[4]);

39
- la terasă peste et. XI: αabs = 0,66 (Pietriş (mortar), asimilat cu “nisip cu pietriş”
din Tabelul 3.3 din [4]);
Factorul optic mediu la tâmplărie exterioară: (α.τ)n = 0,30 (Tâmplărie din lemn,
cuplată, cu două geamuri simple - conf. Tabel 3.5 din [4]).

6) Referitor la numărul de schimburi de aer cu exteriorul se precizează


următoarele:
- tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu garnituri de etanşare (permeabilitate
ridicată);
- clădirea este de tip “colectiv”, cu dublă expunere;
- se apreciază că clădirea poate fi considerată “moderat adăpostită”;
- tâmplăria nu este în stare deteriorată.
În conformitate cu Tabelul 3.2 din [4], rezultă: na = 0,9 h-1

7) Arii şi rezistenţe termice aferente casei scărilor şi hol intrare, respectiv


subsolului tehnic al clădirii
NOTA: Subsolul tehnic al clădirii şi camera pubelelor se consideră un singur spaţiu
având temperatura tSb, iar casa scărilor şi holul de intrare în clădire se consideră un singur
spaţiu având temperatura tCS.

I. Pereţi între casa scării şi apartamente (fig. B7)


a) Pereţi din b.a. de 20 cm grosime
S = 2 x 9,00 x 30,09 - 4,60 x 2,75 + 1,50 x 30,09 - 43 x 0,90 x 2,10 - 82,5 =
= 484,59 m2

2 0,20 0,02
R= + + = 0,386 m 2K / W
8 1,740 0,930

b) Pereţi din b.a. de 15 cm grosime


S = 2 x 1,80 x 30,09 = 108,32 m2

2 0,15 0,02
R= + + = 0,358 m 2K / W
8 1,740 0,930

c) Pereţi din b.a. de 20 cm grosime + zidărie 7,5 cm + aer neventilat 22,5 cm


S = 1,20 x 27,34 = 32,81 m2

40
2 0,20 0,065 0,03
R= + + + + 0,180 = 0,658 m 2K / W
8 1,740 0,800 0,930

d) Pereţi din zidărie din cărămizi pline, de 12,50 cm grosime


S = 1,30 x 30,09 + 1,60 x 27,34 + 1,80 x 2,75 - 1,89 = 85,92 m2

2 0,115 0,04
R= + + = 0,437 m 2K / W
8 1,800 0,930

e) Pereţi din zidărie din cărămizi pline, de 7,5 cm grosime


S = 2 x 1,80 x 27,34 = 98,42 m2

2 0,065 0,04
R= + + = 0,374 m 2K / W
8 0,800 0,930

Total
ΣS = 810,06 m2

810,06
Rm = = 0,392 m 2K / W
484,59 108,32 32,81 85,92 98,42
+ + + +
0,386 0,358 0,658 0,437 0,374

II. Tâmplărie interioară (uşi) între casa scării şi apartamente


S = 44 x 0,90 x 2,10 = 83,16 m2

2 0,025
R= + = 0,382 m 2K / W
8 0,190

III. Pereţi între casa scării şi subsol / camera pubelelor


a) Pereţi între casa scării şi camera pubelelor
a.1. Pereţi din b.a. 20 cm + zidărie din cărămizi 12,5 cm (casa scărilor)
S = 1,50 x 2,75 = 4,13 m2

R = 0,510 m2K/W (vezi C4b)

a.2. Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 25 cm grosime (casa scărilor)
S = 1,40 x 2,75 = 3,85 m2

R = 0,551 m2K/W (vezi C4a)

a.3. Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 24 cm grosime (hol intrare)
41
S = 3,35 x 2,75 + 2,00 x 0,45 = 10,11 m2

R = 0,551 m2K/W (vezi C4a)

a.4. Perete din b.a. de 20 cm grosime (hol intrare)


S = 0,80 x 2,75 = 2,20 m2

R = 0,366 m2K/W (vezi C4c)

TOTAL a.1. … a.4.


ΣS = 4,13 + 3,85 + 10,11 + 2 20 = 20,29 m2

20,29
Rm = = 0,514 m 2K / W
10,11 2,20 4,13 3,85
+ + +
0,551 0,366 0,510 0,551

b) Pereţi între casa scării şi subsol


Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 12,5 cm grosime
S = 10,48 m2 (vezi C5b)

R = 0,395 m2K/W (vezi C5b)

c) Tâmplărie interioară (uşă opacă) între casa scării şi subsol


S = 1,89 m2
R = 0,340 m2K/W

d) Planşeu casa scării peste subsol


S = 9,00 x 2,80 + 1,80 x 1,50 + 0,40 x 1,40 +
+ 1,30 (5,26 - 4,48) = 29,47 m2

1 1 0,20 0,015 0,025


R= + + + + = 0,405 m 2K / W
6 12 1,740 1,160 0,930

e) Perete hol intrare spre subsol


S = 2,00 x 0,45 = 0,90 m2

R = 0,488 m2K/W (vezi C5a)

f) Planşeu hol intrare spre subsol


S = 4,15 x 3,50 + (1,07 - 0,96) 3,50 = 14,91 m2

R = 0,359 m2K/W (vezi C12b)

TOTAL a) … f)

42
ΣS = 20,29 + 10,48 + 1,89 + 29,47 + 0,90 + 14,91 = 77,94 m2

77,94
Rm = = 0,415 m 2K / W
20,29 10,48 1,89 29,47 0,90 14,91
+ + + + +
0,514 0,395 0,340 0,405 0,488 0,359

IV. Elemente de construcţie opace exterioare casa scărilor şi hol intrare


a) pereţi din zidărie din cărămizi pline, conform C3

R = 0,520 m²K/W , S = 17,58 m²

b) planşeu terasă peste casa scărilor, conform C10

R = 0,916 m²K/W , S = 13,43 m²

c) Pereţi din zidărie din cărămizi pline la intrare în clădire


Alcătuire (i → e):
- tencuială 2 cm
- zidărie 24 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,24 0,05
R= + + + = 0,520 m 2K / W
8 24 0,800 0,930

Aria aferentă:

S = 3,50 x (2,75 + 0,45) - 2,30 x 2,65 = 5,10 m2

TOTAL a) … c)
ΣS = 17,58 + 13,43 + 5,10 = 36,11 m2

36,11
Rm = = 0,620 m 2K / W
17,58 13,43 5,10
+ +
0,520 0,916 0,520

V. Elemente de construcţie vitrate exterioare casa scărilor şi hol intrare


a) Tâmplărie exterioară metalică et. XI

R = 0,170 m²K/W , S = 4,80 m²

b) Pereţi vitraţi la casa scării


Alcătuire
Pereţi simpli din plăci presate din sticlă tip S (Nevada) conf.[1] Tabel V
43
R = 0,220 m²K/W , S = 7,40 m²

c) Tâmplărie exterioară metalică hol intrare

R = 0,170 m²K/W , S = 6,10 m²

TOTAL a) … c)
ΣS = 4,80 + 7,40 + 6,10 = 18,30 m2

18,30
Rm = = 0,187 m 2K / W
4,80 + 6,10 7,40
+
0,170 0,220

VI. Perete hol intrare spre apartamentul adiacent (cu firide)


S = 4,15 x 2,75 = 11,41 m2

2 0,20 0,115 0,04


R= + + + + 0,180 = 0,732 m 2K / W
8 1,740 0,800 0,930

VII. Planşeu peste parter la hol intrare


S = 4,15 x 3,50 = 14,53 m2

1 1 0,12 0,02 0,0002 0,038


R= + + + + + = 0,424 m 2K / W
6 8 1,740 0,930 0,380 0,930

VIII. Volum util casa scărilor şi hol intrare


VCS = (2,80 x 9,00 + 1,50 x 1,50 + 1,20 x 1,20) 2,49 x 10 +
+ (2,80 x 9,00 + 2,25 + 0,40 x 1,275) 2,49 + 10,74 = 800 m3

IX. Planşeu între subsol şi mediul exterior (fig. B3)

A = 6,10 x 1,25 + 3 x 2,60 x 1,20 = 17,00 m2

1 1 0,12 0,015 0,025


R= + + + + = 0,234 m 2K / W
12 24 1,740 1,160 0,930

X. Pereţi exteriori supraterani, la soclu (h = 0,56 m)


P = 2 x (23,00 + 13,60) - (0,70 + 6,10) + (0,55+1,25) = 68,20 m (fig. B8)
h = 0,60 - 0,04 = 0,56 m (fig. B8)

44
A = 68,20 x 0,56 = 38,19 m2

1 1 0,30 0,03
R= + + + = 0,330 m 2K / W
12 24 1,740 0,930

XI. Placa inferioară a subsolului

A = 23,00 x 12,20 + 2 x 12,20 x 0,70 = 297,68 m2

XII. Volum util subsol şi camera pubele


VSb = 297,68 x 2,26 - (6,10 x 1,25 + 2,90 x 4,15 + 2,00 x 3,50) x 0,45 + 22,50 =
= 660,76 m3

3.3.2. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru încălzire

Consumul anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor se determină cu relaţia (1) din
[2], cunoscându-se următoarele:
f t = 1,062 (încălzire cu corpuri statice),
a

R = 0,516 m 2K / W

 0065 
B1 = 1 +  ⋅ 1,062 = 1,196
 0,516 
C = 0,96 x 0,93 x 1,0 = 0,893
a = 8,65 W/m²
2613,3
t i = 19,615 − 8,65 ⋅ = 17,36°C
R 3932,82
+ 0,33 ⋅ 1,196 ⋅ 0,9 ⋅ 6783,45
0,516
În tabelul 4.3.7 este prezentat modul de determinare a temperaturii medii a clădirii,
conform [7].

45
Tabel 4.3.7
Apart. Cam ti [°C] Vol [m³]
C.zi 20 53,743
Buc 18 15,954
Hol 18 11,655
Hol 18 13,986
1
Dormitor 20 25,460
Dormitor 20 30,614
Baie 22 10,198
Hol 18 5,439
Cam. Zi 20 47,164
Buc 18 10,360
2
Baie 22 7,123
Hol 18 6,695
Cam. zi 20 46,128
Dormitor 20 28,555
Dormitor 20 28,846
Buc 18 15,540
3 … 44
Baie 22 10,918
Hol 18 4,419
Debara 18 8,669
Hol 18 10,656
Uscatorie 25 42,343
Spatii com. Spalatorie 15 23,190
Motor lift 10 22,811
Temp. medie 19,615 6783,45

Datele necesare determinării temperaturilor casei scărilor şi subsolului tehnic sunt


următoarele:
Si,cs = 919,2 m² Ri,cs = 0,394 m²K/W
Spe,cs = 36,1 m² Rpe,cs = 0,620 m²K/W
Sf,cs = 18,3 m² Rf,cs = 0,187 m²K/W
Scs,s = 77,9 m² Rcs,s = 0,415 m²K/W
Spd,sb = 297,7 m² R,p0 = 2,8800 m²K/W
Spi,sb = 271,0 m² Rpi,sb = 0,371 m²K/W
Spe,sb = 85,2 m² Rpe,sb = 0,305 m²K/W
Vcs = 800,0 m³ R,e = 0,5971 m²K/W
na,cs = 0,50 h-1 R,a = 4,1006 m²K/W
Vsb = 683,3 m³
Lm = 165 m

46
rc,m = 0,05 m
re,m = 0,09 m
Del.iz,m = 0,04 m
Lam.iz,m = 0,14 W/m.K
tio = 19,615 °C
ta = 10 °C
a= 23 m
b= 13,6 m
h= 1,8 m
H= 6 m
na,sb = 0,60 h-1
na L,cs = 0,20 h-1
Lambda.p = 1,74 W/m.K Del.p = 0,1 m
Lambda.1 = 1,27 W/m.K Del.1 = 0,44 m
Lambda.0 = 0,93 W/m.K Del.0 = 0,1 m
Lambda.s = 1,16 W/m.K Perim.sb. = 68,2 m
Alfa.i,sb = 12 W/m²K Alfa.e = 17 W/m²K
SF Sb = 0,48 m² vânt mediu = 0,4 m/s
SETcs = 5,035 m² qR(0) = 525 W/m²
Nr. c.î. = 4
Coef. numerici
C2 2.334,03 F7 4,83
C3 - F8 0,44
C4 187,81 F9 25,18
C5 132,00 F10 25,83
F1 50,36 F11 0,71
F2 2,27 F12 0,67
F3 81,00 F13 0,27
F4 50,36 F14 1,36
F5 0,59 F15 1,06
F6 0,33 A 26,67

47
T.ext.m T.apa,k Te.Sb k Temp.Sb Temp.CS. OBSERVATII
Luna [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ]
Iunie 20,20
Iulie 22,00 22,00 20,92 19,89 19,91 Punctul de despartire pe peretii verticali
August 21,20 21,20 21,68 19,82 19,83 Punctul de despartire pe perimetrul subsolului
Septembrie 16,90 39,43 19,48 20,34 19,47 Fara flux termic disipat catre exterior
Octombrie 10,80 42,58 14,46 18,95 18,83 Punctul de despartire pe perimetrul subsolului
Noiembrie 5,20 45,48 8,56 17,50 18,22 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Decembrie 0,20 48,06 3,20 16,14 17,68 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Ianuarie -2,40 49,41 -0,84 15,31 17,39 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Februarie -0,10 48,22 -1,48 15,76 17,63 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Martie 4,80 45,68 1,86 17,02 18,16 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Aprilie 11,30 42,32 7,40 18,72 18,86 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Mai 16,70 39,53 13,46 20,14 19,44 Punctul de despartire pe perimetrul subsolului
Iunie 20,20 20,20 18,10 19,21 19,70 Punctul de despartire pe peretii verticali

Determinarea duratei normale de incalzire & a necesarului de caldura.


Luna Dz,k Temp.ext. Temp.sbs. Temp.CS. Temp.int.R Temp.ext.R. Dz(k) real Nr. lunar Cons. caldura Cons.Cald.CS Disip. cald.
calendar. [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ zile ] grd-zile. [ MWh/luna ] [ MWh/luna ] [ MWh/luna ]
Iulie 31 22,00 19,89 19,91 17,35 23,16
August 31 21,20 19,82 19,83 17,35 22,87
Septembrie 30 16,90 20,34 19,47 17,35 19,73 0,0 0,0 0,0 0,000 0,00
Octombrie 31 10,80 18,95 18,83 17,35 14,88 31,0 76,4 16,3 0,338 2,95
Noiembrie 30 5,20 17,50 18,22 17,35 10,15 30,0 216,0 46,1 0,466 3,38
Decembrie 31 0,20 16,14 17,68 17,35 6,43 31,0 338,4 72,2 0,612 3,98
Ianuarie 31 -2,40 15,31 17,39 17,35 4,66 31,0 393,2 83,9 0,681 4,26
Februarie 28 -0,10 15,76 17,63 17,35 6,77 28,0 296,1 63,2 0,560 3,66
Martie 31 4,80 17,02 18,16 17,35 10,54 31,0 210,8 45,0 0,493 3,58
Aprilie 30 11,30 18,72 18,86 17,35 15,43 29,3 56,3 12,0 0,308 2,79
Mai 31 16,70 20,14 19,44 17,35 19,50 0,0 0,0
Iunie 30 20,20 19,21 19,70 17,35 22,02
211,4 1.587,1 338,8 3,46 24,60

48
Durata sezonului de încălzire şi numărul corectat de grade zile pentru încălzire s-au
determinat din verificarea condiţiei de identitate, la începutul, respectiv sfârşitul sezonului
de încălzire, dintre temperatura interioară medie redusă din spaţiul încălzit şi temperatura
exterioară de referinţă a clădirii considerate. Au rezultat următoarele valori:
• Durata sezonului de încălzire: DZ = 211,4 zile
• Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie
• Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 29 aprilie
• Numărul corectat de grade-zile pentru încălzire: NGZ = 1.587,1 grd.zi
• Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite, este:
Q an
înc = 338,8 MWh/an,

• Consumul anual de căldură pentru încălzire aferent casei scărilor:


Q an
CS = 3,46 MWh/an,

• Cantitatea de căldură disipată prin conductele de distribuţie a agentului termic


din subsolul tehnic al blocului: Q Pand = 24,60 MWh/an.

Rezultă:
• Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: ηd = 0,94

• Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: η înc = 0,92x0,94x1,0 = 0,863,

• Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul de


alimentare cu căldură, este: Q an
S înc = 396,6 MWh/an,

• Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul


sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare): qan
S înc = 151,8 kWh/m²an,

• Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul


spaţiilor încălzite: qan
înc = 131,0 kWh/m²an,

• Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu: 7,75 Gcal/ap.an.

49
4.3.3. Determinarea curbei de reglaj termic al instalaţiei de încălzire

Variaţia necesarului mediu orar de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi variaţia


temperaturii de tur a agentului termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică se
determină pe baza următoarelor date:
m= -1,034
Temp.ext. Tev Qnec.Loc
n= 51,33 [ °C ] [ °C ] [W]
A.sb = 26,6675 16,90 20,77 287,7
10,80 16,17 25.915,9
epsi.c.(L)= 0,11
5,20 11,58 74.952,5
epsi.c.(C)= 0,11 0,20 8,14 113.446,7
S.RL = 680,79 -2,40 6,56 131.778,7
S.RC = 0 -0,10 8,65 109.942,7
4,80 12,19 70.864,2
S.RCS = 5,04 11,30 16,74 20.279,7
qr.(0) = 525
r.1 = 0,00013
r.2 = 0,01602
s.1 = -0,01399
s.2 = -0,60585
ti(0) = 19,62
B1 = 1,1956
c.rd = 0,92
c.rh = 0,95
Exp. "m" = 1,30

Au rezultat următoarele valori:


M1 = -103,9522328 p1 p2
M2 = 9684,447377 -7204,56 110490,1
W1 W2
M3 = 201,0681486
0,7349 8,3102
R5 = 0,00373 q1 q2
P1 = 21,03726378 0,2573 15,9521
P2 = 0,092423659

50
4.3.4. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea

apei calde de consum

Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de


consum pentru blocul expertizat se bazează pe valorile consumurilor facturate pe o
perioadă de cinci ani consecutivi (1995 - 1999), centralizate în tabelul următor:
Anul Qf.acm[Gcal] Nr. Persoane
1995 226,12 110
1996 231,19 103
1997 232,26 106
1998 274,25 96
1999 279,38 97
Valori medii 248,64 102,40
În urma măsurărilor efectuate în subsolul tehnic al clădirii a fost determinată
valoarea medie caracteristică a pierderii de apă din instalaţia de utilizare a apei calde de
consum: gP = 24,75 l/zi.
Temperatura medie anuală a apei reci este t r = 10°C. Temperatura apei calde de
consum este t ac 0 = 55 °C .

Cantitatea de căldură disipată de la conductele de distribuţie din subsol (exclusiv


conducta de recirculare care nu funcţionează) şi de la coloanele de distribuţie din clădire:

2⋅π
Q Psb = ⋅ 8,839 ⋅ [(31 + 31 + 31 + 30 ) ⋅ (55 − 23 ) + 30 ⋅ (55 − 22,998 ) +
1000
+ 31⋅ (55 − 18,97 ) + 30 ⋅ (55 − 17,55 ) + 31⋅ (55 − 16,23 ) + 31⋅ (55 − 15,43 ) +
+ 28 ⋅ (55 − 15,68 ) + 31⋅ (55 − 17,09 ) + 30 ⋅ (55 − 18,83 )] = 17223 kWh / an

2⋅π
Q Pcol = ⋅ 9,091⋅ [(31 + 31 + 31 + 30 ) ⋅ (55 − 25 ) + 30 ⋅ (55 − 19,73 ) +
1000
+ (31 + 30 + 31 + 31 + 28 + 31 + 30 ) ⋅ (55 − 18,83 )] = 14070 kWh / an

85
A sb = = 8,839 W / K
1  0,04  0,33
⋅ ln1 + 2 ⋅ +
0,14  0,05  0,13

120
A sb = = 9,091W / K
0,33
0,025

51
Cantitatea anuală medie de căldură facturată la nivel de bloc (conform facturilor)
este:

f 248,64 ⋅ 1000
Q acm = = 289116 kWh/an
0,86

Numărul real de persoane aferent clădirii, determinat ca valoare medie pe perioada


de facturare 1995-1999, este NRe
P
al
= 102,4 persoane;
Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii, determinat funcţie de
indicele mediu (statistic) de ocupare a locuinţelor, este:

NP = 0,078 ⋅ 1770,87 = 138,1 persoane.

Cantitatea de căldură normalizată corectată:

138,1
f .c
Q acm = 289116 ⋅ − (17223 + 14070 ) = 358697 kWh/an
102,4

Consumul de apă normalizat la temperatura convenţională t ac 0 :

3,6 ⋅ 10 6 ⋅ 358697
V= = 6907,3 m3/an
994,9 ⋅ 4175,9 ⋅ (55 − 32,5 )

Pierderea de apă măsurată sub forma cantităţii de apă pierdută pe durata unui an:

VP = 0,02475 ⋅ 24 ⋅ 365 = 216,8 m3/an

Cantitatea de apă caldă normalizată, la nivelul punctelor de consum din


apartamente, la temperatura t ac 0 , este:

VLoc = 6907,3 – 216,8 = 6690,5 m3/an

Consumul specific normalizat de apă caldă echivalent din punct de vedere al


entalpiei masice:

1 6690,5
qacL = ⋅ = 132,7 l/pers.zi
0,365 138,1

Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:

289116 138,1
iacm = ⋅ = 149,2 kWh/m2an
2613,26 102,4

Eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde rezultă:

52
6690,5 ⋅ 994,9 ⋅ 4175,9 ⋅ (55 − 10 )
ε acm = = 0,89
6 138,1
3,6 ⋅ 10 ⋅ 289116 ⋅
102,4

3.4. Raportul de expertiză

3.4.1. Informaţii generale

Clădirea: BLOC M 28
Adresa: Bucureşti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, ansamblul Uverturii
Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28
Destinaţia principală a clădirii: locuinţe
Tipul clădirii: bloc cu o singură scară, S + P + 10 E
Anul construcţiei: 1974
Proiectant / constructor: IPB (pr. 8155, secţiunea refolosibilă MIf5)
Număr de apartamente: 44
Structura constructivă: pereţi structurali din beton armat

3.4.2. Informaţii privind construcţia

Suprafaţa locuibilă: 1770,87 m²

Tip. Suprafaţa utilă [m²] Nr. ap. SÎnc [m²]


Ap. cu 1 cam. 27,79 1 27,79
Ap. cu 3 cam. – P 64,02 1 64,02
Ap. cu 3 cam. – P … Et X 59,27 22 1303,94
Ap. cu 3 cam. – P … Et X 59,45 20 1189,00
Spaţii comune 28,51 1 28,51
TOTAL 44 2613,26

Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 2613,26 m²


Volumul util al spaţiului încălzit: 6783,45 m³
Volumul total al clădirii: 8810,70 m³

53
Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Rezistenta
Element de Suprafaţa termica
Orientare
constructie [m²] corectata
[m²K/W]
PE1 N 579,33 0,703
PE2 S 562,57 0,703
PE3 E 330,22 0,703
PE4 V 331,90 0,703
PE5 N 12,23 0,445
PE6 S 37,02 0,445
PE7 E 13,45 0,445
PE8 V 13,45 0,445
PE9 V 3,99 0,815
PE10 - 5,08 1,373
TE ap O 241,92 0,886
TE c O 29,57 0,736
Pl Pb - 21,31 0,521
Pl Sb - 5,78 0,366
Ul Sb - 1,89 0,340
PL Pb - 14,00 1,056
PL Sb - 228,05 0,348
CS - 919,16 0,394
FE1 S 119,76 0,390
FE2 N 124,96 0,390
FE3 V 149,68 0,390
FE4 E 151,36 0,390
FE5 N 1,20 0,170
FE6 S 3,00 0,170
Suprafata exterioara: 3.900,88 m²

Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,58 m-1

3.4.2. Informaţii privind instalaţia de încălzire

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Termoficare – punct termic central


Tipul sistemului de încălzire: Încălzire centrală cu corpuri statice
Distribuţia agentului termic: inferioară, reţea arborescentă
Necesarul de căldură de calcul: 320.930 W
Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80, ∆P0 = 1000 mmH2O
Contor de căldură pentru încălzire: nu există
Elemente de reglaj termic şi hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire,
dintre care mai majoritatea sunt nefuncţionale
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
54
Tip de corp de Nr. corpuri de Suprafaţă echivalentă
încălzire încălzire termic [m²]
Apartamente 2569 680,79
Radiator din fontă
Spaţii comune 58 15,37
STAS 7363 600/2
Casa scărilor 19 5,04
Total 2646 701,2

Lungimea totală a reţelei de distribuţie din subsol: 85 m


Debitul nominal de agent termic de încălzire: 13.800 l/h
Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică

80 220.000
tT Qnec
75 200.000 [W]
[°C]
70 180.000

65 160.000

60 140.000

55 120.000

50 100.000

45 80.000

40 60.000
tTUR [°C]
35 40.000
Qnec.Loc [W]
30 20.000
-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

Durata sezonului de încălzire: DZ = 211,4 zile


- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie
- Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 29 aprilie
Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite:
Q an
înc = 338,8 MWh/an,

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul de


alimentare cu căldură: Q an
S înc = 396,6 MWh/an,

55
Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul
sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare): qan
S înc = 151,8 kWh/m²an,

Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul


spaţiilor încălzite: qan
înc = 131,0 kWh/m²an,

Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: ηd = 0,94

Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: η înc = 0,92x0,94x1,0 = 0,863,

Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu: 7,75 Gcal/ap.an.

3.4.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum

Puncte de consum a.c.m. / a.r.în apartamente: 45


Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:
Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80
Conducta de recirculare a.c.m.: există, dar nu este funcţională
Contor de căldură: nu există nici la nivelul racordului la reţeaua de alimentare
a.c.m. şi nici la nivelul punctelor de consum
Pierderi estimate pentru instalaţia de apă caldă de consum: 16,29 kWh/m²an
Consum specific normalizat de apă caldă:
- la nivelul punctelor de consum: 132,7 l/pers.zi
- la nivelul racordului la sursa de căldură: 137,0 l/pers.zi
Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:
149,2 kWh/m2an
Eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde: εacm = 0,89

56
ANEXE

ANEXA 1 Clădirea A – Imobil locuinţă unifamilială Str. Alecu Mateevici nr. 7,


Bucureşti – piese desenate

ANEXA 2 Clădirea B – Bloc de locuinţe M28, Str. Arinii Dornei nr.4, Bucureşti –
piese desenate

57
ANEXA

Bloc de locuinţe M 28 Str. Arinii Dornei nr. 4,


Bucureşti – piese desenate

Fig. B1 Dimensiuni de calcul la etaj curent

Fig. B2 Dimensiuni de calcul la parter

Fig. B3 Dimensiuni de calcul la subsol

Fig. B4 Secţiune verticală prin intrare (a-a)

Fig. B5 Accesul din casa scării în subsol

Fig. B6 Plan şi secţiune verticală la etaj XI

Fig. B7 Dimensiuni de calcul la spaţii comune

Fig. B8 Secţiune verticală prin subsol (axe 1,7)

Fig. B9 Partiu arhitectură – plan parter

Fig. B10 Partiu arhitectură – plan etaj I … etaj X

Fig. B11
Fig. B12 Partiu arhitectură – plan etaj XI

Fig. B13 Partiu arhitectură – plan terasă

Fig. B14 Partiu arhitectură – plan subsol

Fig. B15a Secţiune transversală A-A

Fig. B15b Secţiune longitudinală B-B

Fig. B15c Faţade

Fig. B16 Detalii - secţiuni orizontale O1, O2, O3

Fig. B17 Detalii - secţiuni orizontale O4, O5, O6

Fig. B18 Detalii - secţiuni verticale V1, V2, V3

Fig. B19 Detalii - secţiuni verticale V4, V5, V6

Fig. B20 Detalii - secţiuni verticale V7, V8, V9