Sunteți pe pagina 1din 16

PARTEA I

Anul 190 (XXXIV) — Nr. 106 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 2 februarie 2022

SUMAR

Nr. Pagina Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI


Decizia nr. 618 din 5 octombrie 2021 referitoare la excepția de 115. — Decizie privind conducerea Departamentului pentru
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4) și (6) responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile
din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea de către doamna Maria Mădălina Turza, consilier de stat
personalului plătit din fonduri publice ........................ 2–4 în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului ............................ 12

Decizia nr. 689 din 21 octombrie 2021 referitoare la excepția ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 alin. (1) ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
și (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul 213. — Ordin al ministrului sănătății privind modificarea
funcționarilor publici și ale art. 494 alin. (9) din anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind
Codul administrativ .................................................... 5–7 modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate
publică județene și a municipiului București, de către
Decizia nr. 690 din 21 octombrie 2021 referitoare la excepția
Institutul Național de Sănătate Publică, de către
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (10) unitățile sanitare, precum și de către serviciile de
teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță
nr. 57/2019 privind Codul administrativ ...................... 7–9 București—Ilfov și de medicii de familie a măsurilor în
domeniul sănătății publice în situații de risc
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2 ...... 13–15
139. — Hotărâre pentru modificarea și completarea art. 3
ACTE ALE AUTORITĂȚII NAȚIONALE
din Hotărârea Guvernului nr. 1.112/2020 privind
DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
înființarea, organizarea și funcționarea Muzeului
Ororilor Comunismului în România ............................ 10 4. — Ordin pentru modificarea și completarea Ordinului
președintelui Autorității Naționale de Reglementare
140. — Hotărâre privind modificarea și completarea anexei în Domeniul Energiei nr. 143/2020 privind obligația de
nr. 44 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru a oferta gaze naturale pe piețele centralizate
aprobarea inventarului centralizat al bunurilor a producătorilor de gaze naturale a căror producție anuală
din domeniul public al statului .................................... 10–12 realizată în anul anterior depășește 3.000.000 MWh .... 15–16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE


CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 618
din 5 octombrie 2021

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4) și (6)


din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Valer Dorneanu — președinte 2019, pronunțată în Dosarul nr. 862/40/2019, Sentința nr. 333
Cristian Deliorga — judecător din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 953/40/2019,
Marian Enache — judecător Sentința nr. 334 din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul
Daniel Marius Morar — judecător nr. 1.011/40/2019, Sentința nr. 335 din 11 septembrie 2019,
Mona-Maria Pivniceru — judecător pronunțată în Dosarul nr. 1.019/40/2019, Sentința nr. 336 din
Gheorghe Stan — judecător 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.058/40/2019,
Livia Doina Stanciu — judecător Sentința nr. 350 din 20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul
Elena-Simina Tănăsescu — judecător nr. 972/40/2019, Sentința nr. 349 din 20 septembrie 2019,
Patricia Marilena Ionea — magistrat-asistent pronunțată în Dosarul nr. 900/40/2019, Sentința nr. 351 din
20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 997/40/2019,
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror
Sentința nr. 353 din 20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul
Loredana Brezeanu.
nr. 1.164/40/2019, Sentința nr. 352 din 20 septembrie 2019,
1. Pe rol se află soluționarea excepției de pronunțată în Dosarul nr. 1.121/40/2019, și Sentința nr. 462 din
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru 25 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 926/40/2019,
nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri Tribunalul Botoșani — Secția a II-a civilă, de contencios
publice. Excepția a fost ridicată de Ciprian-Alexandru Costiuc în administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu
Dosarul nr. 865/40/2019 al Tribunalului Botoșani — Secția a II-a excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 din
civilă, de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului
Dosarului Curții Constituționale nr. 2.677D/2019. plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Ciprian-
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este Alexandru Costiuc, Paul Agraviloaiei, Daniel-Cătălin Hrițcu,
legal îndeplinită. Cristina Coteț-Lăzăreanu, Elena-Mihaela Nechifor, Ana
3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Aciobanite, Marcela Neamțu, Cornelia Bortă-Sandu, Cristian
Constituționale nr. 2.678D/2019—2.682D/2019, nr. 2.710D/2019— Bîrzoieș, Maria Liliana Boghian, Vasile Hurduzan și Aura
2.713D/2019, nr. 2.767D/2019—2.771D/2019 și nr. 3.140D/2019, Loredana Dupir.
având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași 8. Prin Sentința nr. 380 din 27 septembrie 2019, pronunțată
dispoziții de lege, excepție ridicată de Paul Agraviloaiei, Daniel- în Dosarul nr. 860/40/2019, Sentința nr. 382 din 27 septembrie
Cătălin Hrițcu, Cristina Coteț-Lăzăreanu, Elena-Mihaela 2019, pronunțată în Dosarul nr. 992/40/2019, Sentința nr. 381
Nechifor, Ana Aciobanite, Gabriela Costiuc, Constantin Cătălin din 27 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 945/40/2019,
Anghel, Lenuța Prundeanu, Brîndușa Margareta Russu, și Sentința nr. 383 din 27 septembrie 2019, pronunțată în
Marcela Neamțu, Cornelia Bortă-Sandu, Cristian Bîrzoieș, Maria Dosarul nr. 994/40/2019, Tribunalul Botoșani — Secția a II-a
Liliana Boghian, Vasile Hurduzan și Aura Loredana Dupir în civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
dosarele nr. 862/40/2019, nr. 953/40/2019, nr. 1.011/40/2019, Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
nr. 1.019/40/2019, nr. 1.058/40/2019, nr. 860/40/2019, dispozițiilor art. 38 alin. (1), (4) și (6) din Legea-cadru
nr. 992/40/2019, nr. 945/40/2019, nr. 994/40/2019, nr. 972/40/2019, nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Gabriela Costiuc,
nr. 900/40/2019, nr. 997/40/2019, nr. 1.164/40/2019, Constantin Cătălin Anghel, Lenuța Prundeanu și Brîndușa
nr. 1.121/40/2019 și nr. 926/40/2019 ale Tribunalului Botoșani — Margareta Russu.
Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii
4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este acesteia susțin că prin art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 se
legal îndeplinită. stabilește un tratament discriminatoriu cu privire la acordarea
5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de majorării salariale pentru complexitatea muncii în proporții
neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării diferite între funcționarii publici din cadrul aceleiași instituții.
cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu Astfel, pentru unii funcționari publici, majorarea salarială pentru
conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea complexitatea muncii s-a acordat în totalitate, în procent de 15%
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, din salariul de bază brut lunar, iar pentru alții s-a acordat parțial,
dispune conexarea dosarelor nr. 2.678D/2019—2.682D/2019, urmând ca diferența să se acorde etapizat până în anul 2022.
nr. 2.710D/2019—2.713D/2019, nr. 2.767D/2019—2.771D/2019 și Precizează că la pct. 2 din Nota din capitolul I, subcapitolul 1
nr. 3.140D/2019 la Dosarul nr. 2.677D/2019, care a fost primul litera A, secțiunea II din anexa nr. VIII la Legea-cadru
înregistrat. nr. 153/2017 se prevede că funcționarii publici din serviciile
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea,
cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției
de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Sociale, categorie din care face parte și Casa Județeană de
jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Pensii Botoșani, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o
Decizia nr. 763 din 22 octombrie 2020. majorare a salariului de bază de 15%. Norma juridică
menționată nu face nicio diferențiere între funcționarii publici în
C U R T E A, ceea ce privește acordarea majorării salariale de 15% pentru
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: complexitatea muncii.
7. Prin Sentința nr. 332 din 11 septembrie 2019, pronunțată 10. Complexitatea muncii, ca stare de fapt, recunoscută prin
în Dosarul nr. 865/40/2019, Sentința nr. 331 din 11 septembrie Legea-cadru nr. 153/2017, pentru care se prevede majorarea
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022 3

salarială de 15%, este specifică întregii instituții, adică tuturor 15. Guvernul, în dosarele nr. 2.767D/2019—2.771D/2019 și
funcționarilor publici din cadrul acesteia. Pentru caracterul general nr. 3.140D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate
al complexității muncii care este un fapt actual, angajatorul ar este inadmisibilă, întrucât obiecțiile aduse prevederilor art. 38
trebui să acorde drepturi de natură salarială (în procent de 15% din Legea-cadru nr. 153/2017 nu reprezintă o problemă de
din salariul de bază brut lunar) tuturor funcționarilor publici. constituționalitate, ci aspecte privind aplicarea și interpretarea
11. Așa cum au fost emise, interpretate și puse în aplicare legii, ce revin spre soluționare instanțelor de judecată.
prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu referire la 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
acordarea majorării salariale de 15% pentru complexitatea Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere
muncii, se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, în sensul că o solicitate.
parte dintre funcționarii publici beneficiază de această majorare
salarială în totalitate, iar pentru cea mai mare parte dintre C U R T E A,
aceștia majorarea se acordă etapizat până în anul 2022, deși examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de
este vorba despre funcționari care își desfășoară activitatea în judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile
aceeași instituție. procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
12. Autorii excepției mai precizează că majorarea salarială Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
pentru complexitatea muncii este un drept salarial nou prevăzut 17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
de Legea-cadru nr. 153/2017 și, în consecință, ar trebui să se competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
aplice cu aceeași dată pentru toți funcționarii publici din cadrul precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
aceleiași instituții. La această situație discriminatorie s-a ajuns nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
din cauza modului în care a fost edictat art. 38 din Legea-cadru 18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie,
nr. 153/2017, iar ulterior a fost interpretat prin Decizia nr. 82 din potrivit actelor de sesizare, dispozițiile art. 38 din Legea-cadru
26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
13. Tribunalul Botoșani — Secția a II-a civilă, de nr. 492 din 28 iunie 2017. Așa cum rezultă din acțiunile în cadrul
contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate, precum
neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că, în și din cele arătate de instanța de judecată în cuprinsul opiniei
expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017 s-a arătat că formulate, în cauze sunt incidente doar dispozițiile art. 38
prima schimbare preconizată este aceea de a se elimina alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Având în vedere
disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare, tot prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora
la modificările preconizate indicându-se și stabilirea aceluiași „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața
nivel de salarizare pentru funcțiile comune existente în cadrul instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind
familiei ocupaționale. Prin urmare, scopul noului act normativ neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții
este reglementarea salarizării în final pe principii echitabile, iar dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură
alinierea etapizată a salariilor prevăzută de art. 38 alin. (1) din cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi
Legea-cadru nr. 153/2017 a avut în vedere și împrejurarea că obiectul acestuia”, Curtea urmează să rețină ca obiect al
normele de salarizare anterioare au eliminat deja unele excepției de neconstituționalitate doar dispozițiile art. 38 alin. (4)
disfuncționalități salariale, răspunzând totodată constrângerilor și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, care au următorul conținut:
financiare bugetare. De asemenea, apreciază că o aliniere „(4) În perioada 2019—2022 se va acorda anual o creștere a
progresivă permite și o identificare mai riguroasă a situațiilor salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție,
discriminatorii. Ca atare, norma are ca finalitate tocmai indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4
înlăturarea discriminărilor. De prevederile art. 38 alin. (6) din din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de
Legea nr. 153/2017, care garantează nediscriminarea prin funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul
plafonarea salariilor la cele din grila din anul 2022, moment față 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă
de care se dorește alinierea salariilor, autorii excepției doresc și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de
să se folosească pentru a obține salariul la maximul din grila din stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). [...]
anul 2022, fiind nemulțumiți de dispozițiile și de modul de (6) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile
aplicare a alin. (4) din același articol de lege. Prevederile acestui de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de
din urmă alineat instituie însă același mod de stabilire a salariului încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi
pentru toți angajații aflați în aceeași situație, neconținând pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a
dispoziții discriminatorii, concretizând în fapt tocmai principiul majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite
egalității în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. pentru anul 2022.”
Eventualele diferențe salariale pot proveni din aplicarea unor 19. Autorii excepției susțin că aceste texte de lege sunt
norme salariale anterioare și sunt reglementate de alin. (6), însă discriminatorii, contravenind prevederilor art. 16 alin. (1) din
aceste diferențe anterioare nu fac obiectul cauzelor în care au Constituție.
fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate. Ca urmare, 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
instanța de judecată apreciază că există proporționalitate între reține că dispozițiile art. 38 alin. (4) și (6) din Legea-cadru
mijloacele utilizate (creșterea graduală a drepturilor salariate) și nr. 153/2017 sunt criticate întrucât ar institui un tratament juridic
scopul urmărit (reechilibrarea salarizării personalului plătit din diferit între persoane aparținând aceleiași categorii
fonduri publice) și că există un echilibru echitabil între interesele socioprofesionale, respectiv funcționarii publici din serviciile
generale ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea,
ale individului, din moment ce se asigură și încadrarea în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului,
fondurile bugetare, veniturile salariaților care nu sunt încă la Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și
maximul din grilă cresc, iar drepturile salariale câștigate de Ministerului Muncii și Justiției Sociale. În acest sens, autorii
salariații care ajung deja la maxim sunt păstrate și plafonate la excepției arată că unora dintre acești funcționari li s-a acordat în
acest nivel maxim. totalitate sporul prevăzut la Nota 2 a secțiunii II din subcapitolul 1
14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea litera A al capitolului I din anexa nr. VIII la Legea-cadru
nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților nr. 153/2017, iar altora li se acordă acest spor etapizat.
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Dispozițiile acestui text de lege prevăd că „Funcționarii publici
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din
excepția de neconstituționalitate. subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022

Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a acestui spor
și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru între persoane aflate în aceeași situație juridică. Aceste
complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.” constatări relevă faptul că autorii excepției invocă, în realitate, o
21. Cu privire la modul de interpretare a acestor dispoziții de inegalitate de tratament juridic ce nu este intrinsecă textelor de
lege, Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru lege supuse controlului de constituționalitate, ci derivă din modul
dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, prin Decizia nr. 82 de aplicare a acestora.
din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al 23. Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din
României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, că Legea nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional „se
„interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la
art. 38 alin. (2), (3), (4) și (6) privind aplicarea etapizată a legii, care a fost sesizată”, iar nu și cu privire la aspectele ce vizează
mai sus prezentate, impun concluzia că majorarea salariului de aplicarea în concret a dispozițiilor unei legi într-o cauză. În
bază cu 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută de sensul acestor dispoziții de lege, în jurisprudența sa, Curtea a
dispozițiile Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la reținut că interpretarea și aplicarea legii vizează identificarea
Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcționarii publici din normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară
serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar
Ministerului Muncii și Justiției Sociale, nu poate fi acordată de la instanța de judecată este cea care poate dispune de
momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017 până la sfârșitul instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste
anului 2017 sau pentru anul 2018, pentru că s-ar încălca aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată
prevederile art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie
menținerea în plată a drepturilor salariale în anul 2017, la nivelul 2009). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu
celor din luna iunie 2017, precum și prevederile art. 38 alin. (3) privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a
din același act normativ, care determină majorarea în anul 2018 soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea
a drepturilor salariale avute în luna decembrie 2017 cu un legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată
procent de 25%. Această majorare va deveni aplicabilă și va fi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din
acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul
utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VIII la că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
Legea-cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a
majorarea de 15%, începând cu anul 2019, în condițiile detaliate legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a
prin art. 38 alin. (4) din actul normativ menționat. În mod regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și
excepțional, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu
salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de
indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al
potrivit prezentei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și,
mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din
cele stabilite pentru anul 2022.” prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție
22. Din cele mai sus reținute, Curtea constată că dispozițiile (a se vedea și Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în
de lege criticate nu instituie niciun fel de diferențe între Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019,
persoanele aparținând acelorași categorii socioprofesionale sub paragraful 25).
aspectul modului de acordare a sporului prevăzut la Nota 2 lit. c) 24. În consecință, Curtea, observând că criticile invocate de
a secțiunii II din subcapitolul 1 litera A al capitolului I din anexa autorii excepției de neconstituționalitate vizează aspecte ce țin
nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. De altfel, nici Decizia nr. 82 de modul de aplicare a legii, ce excedează competenței sale,
din 26 noiembrie 2018 pronunțată de instanța supremă nu constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Ciprian-Alexandru Costiuc, Paul Agraviloaiei,
Daniel-Cătălin Hrițcu, Cristina Coteț-Lăzăreanu, Elena-Mihaela Nechifor, Ana Aciobanite, Gabriela Costiuc, Constantin Cătălin
Anghel, Lenuța Prundeanu, Brîndușa Margareta Russu, Marcela Neamțu, Cornelia Bortă-Sandu, Cristian Bîrzoieș, Maria Liliana
Boghian, Vasile Hurduzan și Aura Loredana Dupir în dosarele nr. 865/40/2019, nr. 862/40/2019, nr. 953/40/2019, nr. 1.011/40/2019,
nr. 1.019/40/2019, nr. 1.058/40/2019, nr. 860/40/2019, nr. 992/40/2019, nr. 945/40/2019, nr. 994/40/2019, nr. 972/40/2019,
nr. 900/40/2019, nr. 997/40/2019, nr. 1.164/40/2019, nr. 1.121/40/2019 și nr. 926/40/2019 ale Tribunalului Botoșani — Secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Botoșani — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE


prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022 5

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 689
din 21 octombrie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 alin. (1) și (5)
din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și ale art. 494 alin. (9)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
Valer Dorneanu — președinte posibilitatea unor acte de hărțuire și de înlăturare din funcție a
Cristian Deliorga — judecător funcționarilor publici din partea conducerii.
Marian Enache — judecător 7. Acestea sunt rațiunile pentru care prevederile art. 73 alin. (3)
Daniel Marius Morar — judecător lit. j), coroborate cu cele ale lit. p) din Constituție, îndrituiesc
Mona-Maria Pivniceru — judecător exclusiv Parlamentul ca, prin lege organică, să reglementeze
Gheorghe Stan — judecător dimensiunile regimului juridic al funcției publice și al statutului
Livia Doina Stanciu — judecător funcționarului public. Or, textele criticate permit puterii executive
Elena-Simina Tănăsescu — judecător ca, prin hotărâre a Guvernului — deci un act administrativ
Varga Attila — judecător cu caracter normativ, cu forță juridică inferioară legii —,
Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent-șef să stabilească anumite elemente esențiale în materia răspunderii
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul disciplinare, ce definesc statutul funcționarului public, ceea ce
procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. încalcă, în plus, principiul separației și echilibrului puterilor în stat
și principiul supremației Constituției și a legilor, dar și
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate jurisprudența în materie a Curții Constituționale (cum ar fi
a prevederilor „art. 79 alin. (1) și (6) din Legea nr. 188/1999 deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015,
privind Statutul funcționarilor publici și ale art. 494 alin. (9) din nr. 172 din 24 martie 2016 sau nr. 818 din 7 decembrie 2017).
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul 8. Tribunalul Ialomița — Secția civilă apreciază că excepția
administrativ”, excepție ridicată de Nicolae Chiriță în Dosarul de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece textele
nr. 805/98/2019 al Tribunalului Ialomița — Secția civilă și care criticate se referă la cercetarea disciplinară a funcționarului
constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale public, aspecte care aparțin statutului acestuia, ce trebuie
nr. 2.965D/2019. reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de organică, și nu prin hotărâre a Guvernului.
înștiințare este legal îndeplinită. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
neconstituționalitate, având în vedere Decizia nr. 737 din Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
8 octombrie 2020, prin care Curtea Constituțională a constatat excepției de neconstituționalitate.
neconstituționalitatea dispozițiilor art. 79 alin. (5) din Legea 10. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere
nr. 188/1999. prin care consideră că excepția de neconstituționalitate este
C U R T E A,
întemeiată, iar dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor
art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată deoarece generează situația ca un aspect esențial care vizează
următoarele: executarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici să fie
4. Prin Încheierea din 30 octombrie 2019, pronunțată în reglementat printr-un act administrativ, respectiv hotărâre a
Dosarul nr. 805/98/2019, Tribunalul Ialomița — Secția civilă a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de Publici. Evaluarea activității și a conduitei funcționarilor publici
neconstituționalitate a prevederilor „art. 79 alin. (1) și (6) din poate avea drept consecință, în final, chiar încetarea raporturilor
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și de serviciu ale acestora, astfel că emiterea unor acte cu caracter
ale art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului administrativ de nivel infralegal determină o stare de incertitudine
nr. 57/2019 privind Codul administrativ”. Excepția de juridică din cauza posibilității reale de intervenții succesive și
neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Chiriță într-o cauză dese din partea puterii executive. Tocmai pentru a preîntâmpina
având ca obiect principal cererea de anulare a unor acte astfel de situații, prevederea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție
administrative de sancționare disciplinară. dă expresie preocupării speciale a legiuitorului constituant, care
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul a stabilit că statutul funcționarilor publici — învestit cu exercițiul
acesteia susține că textele de lege criticate, potrivit cărora autorității publice — trebuie reglementat prin lege organică, deci
comisiile de disciplină competente să analizeze faptele sesizate și raportul de serviciu al acestora, care ia naștere, se execută și
ca abateri disciplinare și să propună sancțiuni disciplinare încetează în condiții speciale și în ale cărui aspecte esențiale
aplicabile funcționarilor publici și al căror mod de constituire, sunt incluse și cele referitoare la activitatea comisiilor de
organizare și funcționare se stabilește printr-o hotărâre disciplină. În același sens este și jurisprudența în materie a Curții
a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Constituționale, de exemplu, deciziile nr. 90 din 21 februarie
Publici, contravin normelor constituționale care rezervă 2019, nr. 818 din 7 decembrie 2017, nr. 794 din 15 decembrie
funcționarilor publici un statut reglementat prin lege organică. 2016 sau nr. 637 din 13 octombrie 2015.
6. Materia răspunderii, în general, și a răspunderii 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului
disciplinare, în special, reprezintă unul dintre cele mai sensibile și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
aspecte cuprinse în statutul juridic al funcționarilor publici, având
C U R T E A,
în vedere, de pildă, că cea mai gravă dintre sancțiunile
disciplinare este destituirea și, în consecință, încetarea examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
raportului de serviciu. Totodată, răspunderea disciplinară dă Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022

concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie
la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține 2007. În consecință, Curtea a constatat neconstituționalitatea
următoarele: art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 prin raportare la
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Totodată, Curtea
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, a constatat și încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern a unei
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, precum și a
reprezintă dispozițiile art. 79 alin. (1) și (5) [și nu alin. (6), care art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa
nici nu există și a fost înscris astfel dintr-o eroare materială în referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, deoarece
dispozitivul încheierii de sesizare] din Legea nr. 188/1999 privind funcționarul vizat se putea raporta numai la prevederile
Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al lacunare, incomplete, ale acesteia.
României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și 18. Prin urmare, prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020,
completările ulterioare, precum și ale art. 494 alin. (9) din precitată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul a dispozițiilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 pentru
administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, aceleași motive exprimate, în esență, și de autorul prezentei
nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare. excepții de neconstituționalitate. Având în vedere, pe de o parte,
14. Curtea observă că, anterior sesizării sale cu prezenta prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, care stabilesc
excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 79 alin. (1) și efectul general obligatoriu și pentru viitor al deciziilor Curții
(5) din Legea nr. 188/1999 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) Constituționale, de la momentul publicării acestora în Monitorul
lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Oficial al României, Partea I, și, pe de altă parte, faptul că
Codul administrativ. Cu toate acestea, în aplicarea Deciziei prezenta excepție de neconstituționalitate a fost invocată
nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al anterior pronunțării și publicării deciziei de admitere mai sus
României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a menționate, rezultă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea
stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile nr. 47/1992, că soluția ce urmează a se pronunța în prezenta
sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale cauză este de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției
căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 alin. (5) din Legea
din vigoare, Curtea va examina aceste texte, în redactarea care nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Cu toate
a produs efecte juridice în prezenta cauză, aceasta fiind acestea, conform jurisprudenței constante și de principiu a Curții
următoarea: Constituționale, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este
Art. 79 alin. (1) și (5) din Legea nr. 188/1999: „(1) Pentru respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii,
analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare și propunerea decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate
sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarilor publici din reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești, conform
autoritățile sau instituțiile publice se constituie comisii de art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau
disciplină. (...) (5) Modul de constituire, organizare și funcționare art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după
a comisiilor de disciplină, precum și componența, atribuțiile, caz, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de
modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora se neconstituționalitate se afla, spre soluționare, pe rolul Curții
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior
Naționale a Funcționarilor Publici.” publicării Deciziei nr. 737 din 8 octombrie 2020 în Monitorul
15. În ceea ce privește dispozițiile art. 494 alin. (9) din Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
administrativ, de asemenea, criticate de autorul excepției, Curtea României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20,
constată că acestea au preluat identic soluția normativă Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul
cuprinsă în art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, concomitent Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014,
cu abrogarea acestora din urmă prin art. 597 alin. (2) lit. b) din paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015,
același Cod administrativ. La rândul său, art. 494 alin. (9) din publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din
Codul administrativ a fost abrogat prin art. I pct. 3 din Legea 1 februarie 2016). În consecință, soluția procedurală în cauza
nr. 153/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a de față nu împiedică, ci, din contră, dă posibilitatea valorificării
Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din deciziei de admitere menționate, în condițiile arătate.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul 19. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate
administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, a dispozițiilor art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, Curtea
nr. 577 din 8 iunie 2021. observă că acestea sunt criticate pentru aceleași motive care
16. Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției au vizat și neconstituționalitatea art. 79 alin. (5) din aceeași lege.
sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5), invocate sub aspectul Or, art. 79 alin. (1) stabilește constituirea comisiilor de disciplină
principiului separației și echilibrului puterilor în stat și al și rolul acestora de a analiza faptele sesizate ca abateri
supremației Constituției și a legilor, și ale art. 73 alin. (3) lit. j), disciplinare și de a propune sancțiuni disciplinare aplicabile
potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează funcționarilor publici din autoritățile sau instituțiile publice. Prin
prin lege organică. urmare, norma are caracter general și stabilește la nivel legal
17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea înființarea și competența generală a comisiilor de disciplină,
Constituțională constată că dispozițiile art. 79 alin. (5) din Legea ceea ce corespunde întru totul exigențelor impuse de art. 1 alin. (4)
nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici au fost și (5) din Constituție, invocate sub aspectul principiului separației
constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 737 din și echilibrului puterilor în stat și al legalității, precum și de art. 73
8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit cărora statutul funcționarilor
Partea I, nr. 1.189 din 7 decembrie 2020. Curtea a constatat cu publici se reglementează prin lege organică. Spre deosebire de
acel prilej că, prin efectul textului legal criticat, reguli esențiale în alin. (5) al art. 79, care dădea în competența Guvernului
materia efectuării cercetării administrative, de exemplu, normele stabilirea, prin act administrativ cu caracter normativ, a unor
privind constituirea, organizarea și funcționarea comisiilor de aspecte esențiale în materia răspunderii disciplinare și care se
disciplină, procedura disciplinară, aplicarea și contestarea integrează statutului funcționarilor publici, alin. (1) al aceluiași
sancțiunii disciplinare, precum și termenul de contestare a articol nu cuprinde astfel de norme, care să contravină textelor
sancțiunii disciplinare nu sunt reglementate prin lege organică, constituționale invocate. În consecință, excepția de
ci prin Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 alin. (1) din Legea
organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, publicată în nr. 188/1999 urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022 7

20. În sfârșit, Curtea reține că autorul excepției a indicat ca art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 și nici art. 494 alin. (9) din
obiect al acesteia și prevederile art. 494 alin. (9) din Codul Codul administrativ — ambele criticate și conținând aceeași
administrativ, texte care erau în vigoare la momentul invocării soluție juridică — nu mai sunt în prezent în vigoare, Decizia
excepției și preluaseră normele juridice conținute în art. 79 alin. (5) nr. 766 din 15 iunie 2011 se aplică doar cu privire la art. 79
din Legea nr. 188/1999, concomitent cu abrogarea lor prin alin. (5) din Legea nr. 188/1999, deoarece în cauza în care s-a
același Cod administrativ. Față de această situație, Curtea ridicat excepția de față, comisiile de disciplină au fost constituite
constată însă că în litigiul supus soluționării de către instanța de și și-au desfășurat activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii
trimitere nu dispozițiile Codului administrativ au produs în
nr. 188/1999, Codul administrativ abrogând ulterior această lege
concret efecte juridice, ci cele în vigoare la momentul derulării
raporturilor juridice în discuție, și anume art. 79 alin. (5) din și preluându-i o parte din norme.
Legea nr. 188/1999. Curtea constată că, chiar dacă nici art. 494 21. Prin urmare, întrucât dispozițiile art. 494 alin. (9) din
alin. (5) din Codul administrativ nu mai este, în prezent, Codul administrativ nu mai sunt în vigoare în momentul
în vigoare, fiind abrogat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 153/2021, pronunțării prezentei decizii și nici nu au legătură cu soluționarea
în privința acestora nu se poate aplica Decizia nr. 766 din cauzei, rezultă că această excepție de neconstituționalitate va fi
15 iunie 2011, precitată, deoarece nu au legătură în sens formal respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea
cu cauza în care s-a invocat excepția. Cu alte cuvinte, deși nici nr. 47/1992.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Nicolae Chiriță în Dosarul nr. 805/98/2019 al Tribunalului Ialomița —
Secția civilă.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași
instanțe și constată că dispozițiile art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt constituționale
în raport cu criticile formulate.
3. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Ialomița — Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE


prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 690
din 21 octombrie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (10) teza finală
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
Valer Dorneanu — președinte și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale
Cristian Deliorga — judecător nr. 3.415D/2019.
Marian Enache — judecător 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
Daniel Marius Morar — judecător înștiințare este legal îndeplinită.
Mona-Maria Pivniceru — judecător 3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții
Gheorghe Stan — judecător Constituționale nr. 445D/2020, având ca obiect aceeași excepție
Livia Doina Stanciu — judecător de neconstituționalitate, ridicată de Dumitru Dincă în Dosarul
Elena-Simina Tănăsescu — judecător nr. 8.212/63/2019 al Curții de Apel Craiova — Secția contencios
Varga Attila — judecător administrativ și fiscal.
Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent-șef 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul 5. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții
procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. Constituționale nr. 461D/2020, având ca obiect aceeași excepție
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate de neconstituționalitate, ridicată de Szabo Ioan în Dosarul
a prevederilor art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a nr. 148/112/2020 al Tribunalului Bistrița-Năsăud — Secția a II-a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție civilă, de contencios administrativ și fiscal.
ridicată de Eugen Giurcă în Dosarul nr. 5.696/63/2019 al Curții 6. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura
de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal de înștiințare este legal îndeplinită.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022

7. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două
problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și neconstituționalitate.
funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
nr. 445D/2020 și nr. 461D/2020 la Dosarul nr. 3.415D/2019, care Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
este primul înregistrat. de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, pe C U R T E A,
fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției
de neconstituționalitate. Arată că dreptul de acces la instanță se examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-
concretizează, în acest caz, prin formularea contestației, iar raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
caracterul definitiv al hotărârii judecătorești pronunțate în acest raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
sens se justifică prin specificul normelor procedurale în materie nr. 47/1992, reține următoarele:
electorală, care, în temeiul art. 126 alin. (2) și al art. 129 din 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
Constituție, pot fi derogatorii de la dreptul comun. competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
C U R T E A, nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
9. Prin Decizia nr. 2.724 din 11 decembrie 2019, pronunțată reprezintă dispozițiile art. 160 alin. (10) din Ordonanța de
în Dosarul nr. 5.696/63/2019, și prin Decizia nr. 303 din 3 martie urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.212/63/2019, Curtea de Apel publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din
Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal 5 iulie 2019. Dispozițiile art. 160 conțin norme referitoare la
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de încetarea de drept a mandatului primarului, iar alin. (10) are
neconstituționalitate a prevederilor art. 160 alin. (10) din următoarea redactare:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind „(10) Instanța de contencios administrativ este obligată să se
Codul administrativ. Excepțiile de neconstituționalitate au fost pronunțe în termen de 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de
ridicate de Eugen Giurcă și, respectiv, de Dumitru Dincă în regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se
cauze având ca obiect acțiuni introduse de autorii excepției mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă.”
împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept, Având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate,
înainte de termen, a mandatului de primar. Curtea observă că autorul excepției vizează exclusiv teza finală
10. Prin Încheierea din 12 martie 2020, pronunțată în Dosarul a alin. (10) al art. 160 din Codul administrativ, referitoare la
nr. 148/112/2020, Tribunalul Bistrița-Năsăud — Secția a II-a caracterul definitiv al hotărârii instanței de contencios
civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
administrativ, astfel că obiectul excepției se va referi exclusiv la
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
aceste norme juridice.
prevederilor art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019. Excepția de neconstituționalitate a 18. Prevederile constituționale invocate în motivarea excepției
fost ridicată de Szabo Ioan într-o cauză având ca obiect sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind principiul obligativității
soluționarea contestației formulate de autorul excepției împotriva respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 —
ordinului prefectului de constatare a încetării de drept, înainte Egalitatea în drepturi, ale art. 21 — Accesul liber la justiție, ale
de termen, a mandatului de primar. art. 24 — Dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) referitoare la
11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se principiile unicității, imparțialității și egalității pentru toți a justiției,
susține că dispozițiile de lege criticate, atribuind caracter definitiv ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor
hotărârii primei instanțe prin care se soluționează contestația judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai de
împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept lege”, ale art. 129 — Folosirea căilor de atac, ale art. 148 alin. (2)
a mandatului de primar, încalcă principiul accesului liber la referitoare la prioritatea de aplicare a prevederilor tratatelor
justiție, dreptul la apărare și la folosirea căilor de atac. În plus, constitutive ale Uniunii Europene și ale celorlalte reglementări
se creează o discriminare prin raportare la ceilalți cetățeni care comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare
pot ataca actele administrative inclusiv cu recurs, în condițiile din legile interne și ale art. 20 — Tratatele internaționale privind
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, dar și prin drepturile omului, sens în care se invocă dispozițiile art. 6 din
raportare la aceeași categorie a aleșilor locali, respectiv a Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
consilierilor locali, viceprimarilor sau consilierilor județeni, care fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
beneficiază de dublu grad de jurisdicție în aceeași materie a 19. Examinând excepția de neconstituționalitate a
contestării ordinului prefectului de constatare a încetării înainte dispozițiilor art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de
de expirarea termenului a mandatului de ales local. urgență a Guvernului nr. 57/2019, Curtea reține că textul legal
12. Curtea de Apel Craiova — Secția contencios criticat nu consacră o soluție normativă nouă în materia dreptului
administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în dosarele
administrativ, ci aceasta a existat în mod identic și anterior
nr. 3.415D/2019 și nr. 445D/2020, apreciază că textul legal
criticat nu contravine normelor constituționale invocate, întrucât adoptării Codului administrativ, regăsindu-se la art. 69 alin. (5)
nu încalcă dreptul la un proces echitabil. Se precizează că nici teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001,
jurisprudența Curții Constituționale și nici normele art. 6 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123
paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și din 20 februarie 2007, articol abrogat de art. 597 alin. (2) lit. e)
a libertăților fundamentale nu garantează și nu pretind existența din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
unui dublu grad de jurisdicție în materie civilă. Codul administrativ.
13. Tribunalul Bistrița-Năsăud — Secția a II-a civilă, de 20. Cu privire la constituționalitatea art. 69 alin. (5) din Legea
contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în nr. 215/2001, față de motive și critici de neconstituționalitate
Dosarul nr. 461D/2020, consideră că excepția de similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea
neconstituționalitate este neîntemeiată, soluție consacrată în Constituțională s-a mai pronunțat printr-o bogată și constantă
jurisprudența în materie a Curții Constituționale. jurisprudență (de exemplu, Decizia nr. 239 din 4 martie 2008,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022 9

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din contestației de către instanța de contencios administrativ
1 aprilie 2008, Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, publicată în ambele părți din litigiu — atât primarul, cât și prefectul — își pot
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 14 iunie 2013, exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice
Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate
al României, Partea I, nr. 432 din 12 iunie 2017, Decizia nr. 229 susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele
din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, sale.
Partea I, nr. 525 din 6 iulie 2017, Decizia nr. 507 din 17 iulie 23. Curtea Constituțională, prin aceleași decizii, a respins și
2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 criticile de neconstituționalitate referitoare la tratamentul
din 29 august 2018, Decizia nr. 130 din 10 martie 2020, procedural discriminatoriu, din perspectiva accesului primarului
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din la dublul grad de jurisdicție prin raportare la ceilalți cetățeni sau
19 iunie 2020, sau Decizia nr. 525 din 30 iunie 2020, publicată chiar prin raportare la aceeași categorie a aleșilor locali,
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din respectiv a consilierilor locali, viceprimarilor sau consilierilor
3 noiembrie 2020). județeni. Curtea a arătat că, chiar dacă atât primarul, cât și
21. Prin aceste decizii, Curtea Constituțională a reținut, în consilierii locali sau județeni fac parte, ca regulă, din aceeași
esență, că modalitatea de contestare în justiție a ordinului categorie a aleșilor locali, aceștia se diferențiază clar prin
prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de atribuțiile specifice exercitate în cadrul comunității ai cărei
primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura reprezentanți sunt, încât este justificată diferența de procedură
cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații specifică înlocuirii unui consilier local sau județean față de cea
impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la specifică înlocuirii primarului al cărui mandat a încetat de drept.
etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru Astfel, dacă în caz de vacanță a mandatului unui consilier local
organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou sau județean locul rămas liber se completează prin apelarea la
primar. În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile lista de supleanți ai aceluiași partid politic, ai aceleiași alianțe
art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conțin norme politice sau alianțe electorale, în situația vacanței funcției de
de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, primar, atribuțiile acestuia sunt exercitate temporar de
adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție viceprimar sau, după caz, de un consilier local, până la
și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor momentul alegerilor locale, care se organizează în maximum
legale de atac și nu contravin nici principiului accesului liber la 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) sau de
justiție. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că
la data pronunțării hotărârii instanței, în condițiile alin. (5) al art. 69
accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele
procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea din Legea nr. 215/2001 [s.n.: în prezent, art. 160 alin. (11) din
regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019]. Prin urmare,
judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau nu s-a reținut nici pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție,
extraordinare de atac, aparține competenței exclusive a deoarece principiul egalității și al nediscriminării impune, pe de
legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații o parte, instituirea unui tratament juridic egal/asemănător pentru
deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la situații egale/echivalente, dar și justifică, în egală măsură,
justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și instituirea unui regim juridic diferit pentru situații care se
la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului deosebesc în mod obiectiv și rezonabil.
Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată
1994). de instanța de contencios constituțional, precum și considerentele
22. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile legale care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta
criticate asigură accesul la justiție, iar pe parcursul soluționării cauză.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugen Giurcă și de Dumitru Dincă în dosarele
nr. 5.696/63/2019 și nr. 8.212/63/2019 ale Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, respectiv de Szabo Ioan
în Dosarul nr. 148/112/2020 al Tribunalului Bistrița-Năsăud — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată
că dispozițiile art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt
constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Bistrița-Năsăud —
Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE


prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru modificarea și completarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.112/2020
privind înființarea, organizarea și funcționarea Muzeului Ororilor Comunismului în România
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Articolul 3 din Hotărârea Guvernului care se transmit din administrarea Bibliotecii Naționale a
nr. 1.112/2020 privind înființarea, organizarea și funcționarea României în administrarea Muzeului, până la identificarea unui
Muzeului Ororilor Comunismului în România, publicată spațiu adecvat obiectului de activitate al Muzeului, dar nu mai
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1303 din târziu de 31 decembrie 2022.”
29 decembrie 2020, se modifică și se completează după 2. Alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
cum urmează:
1. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, „(2) Predarea-preluarea părții de imobil transmise potrivit
alineatul (11), cu următorul cuprins: alin. (11) și repartizarea cheltuielilor de funcționare aferente se
„(11) Muzeul are sediul temporar în spațiile din imobilul fac pe bază de protocol de predare-primire, încheiat între părțile
proprietate publică a statului cu număr MFP 160511, identificate interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare
potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, a prezentei hotărâri.”

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Ministrul culturii,
Camelia Veronica Marcu,
secretar general
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 27 ianuarie 2022.
Nr. 139.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind modificarea și completarea anexei nr. 44 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006
pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
În temeiul dispozițiilor art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 288 alin. (1) și art. 299 din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 867 alin. (1) și art. 868
din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Valoarea de inventar a bunului imobil aparținând având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare
domeniului public al statului având nr. MF 35517, prevăzut în a recepționării și punerii în funcțiune a acestora ca piloni de
anexa nr. 44 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru radiocomunicații destinați derulării activității de telecomunicații
aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul speciale.
public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Art. 3. — Serviciul de Telecomunicații Speciale își va
Partea I, nr. 1020 și 1020 bis din 21 decembrie 2006, cu actualiza în mod corespunzător datele din evidențele cantitativ-
valorice și, împreună cu Ministerul Finanțelor, va opera
modificările și completările ulterioare, se modifică conform modificările corespunzătoare în anexa nr. 44 la Hotărârea
datelor prezentate în anexa nr. 1. Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările și completările
Art. 2. — Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al ulterioare.
bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea Art. 4. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta
Serviciului de Telecomunicații Speciale a bunurilor imobile hotărâre.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale,
Ionel-Sorin Bălan
București, 27 ianuarie 2022.
Nr. 140.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022 11

ANEXA Nr. 1

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale bunului imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Serviciului de Telecomunicații Speciale
a cărui valoare de inventar se modifică
1. Ordonator principal de credite 4267230 Serviciul de Telecomunicații Speciale
2. Ordonator secundar de credite
3. Ordonator terțiar de credite
4. Regii autonome și companii/societăți naționale aflate sub autoritatea ordonatorului principal,
institute naționale de cercetare-dezvoltare și, după caz, societăți comerciale cu capital majoritar de stat
care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat
Grupa 8 (Bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului)

Situația
Datele de identificare Situația juridică juridică
Anul actuală
Codul Valoarea
Nr. dobândirii/ Tipul
de Denumirea de inventar Concesiune/
M.F. Descrierea Vecinătățile dării bunului
clasificare — lei — În administrare/ Închiriat/
tehnică (după caz, Adresa în folosință Baza legală
concesiune Dat cu titlu
(pe scurt) pe scurt)
gratuit
H.G.R. nr. 808/02.12.1997
P.V. nr. 35873/31.12.2008
H.G. nr. 439/2009
P.V. nr. 35272/31.12.2009
H.G. nr. 887/25.08.2010
P.V. S/40257/10.03.2011
H.G. nr. 666/2011
Rețele H.G. nr. 293/2012
telefonice Țara: H.G. nr. 136/2013
35517 8.19.01 1998 92.669.120,83 În administrare Imobil
de transport România H.G. nr. 316/23.04.2014
și distribuție H.G. nr. 960/29.10.2014
H.G. nr. 431/10.06.2015
H.G. nr. 247/06.04.2016
H.G. nr 1023/29.12.2016
H.G. nr. 993/13.12.2018
H.G. nr. 600/12.08.2019
H.G. nr. 388/14.05.2020
H.G. nr. 464/15.04.2021

ANEXA Nr. 2

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale bunurilor imobile care se înscriu în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
și care se dau în administrarea Serviciului de Telecomunicații Speciale

1. Ordonator principal de credite 4267230 Serviciul de Telecomunicații Speciale


2. Ordonator secundar de credite
3. Ordonator terțiar de credite
4. Regii autonome și companii/societăți naționale aflate sub autoritatea ordonatorului principal,
institute naționale de cercetare-dezvoltare și, după caz, societăți comerciale cu capital majoritar de stat
care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

Grupa 8 (Bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului)

Situația
Datele de identificare Situația juridică juridică
Anul actuală
Codul Valoarea
Nr. dobândirii/ Tipul
de Denumirea de inventar Concesiune/ bunului
M.F. Descrierea Vecinătățile dării
clasificare — lei — În administrare/ Închiriat/
tehnică (după caz, Adresa în folosință Baza legală
concesiune Dat cu titlu
(pe scurt) pe scurt)
gratuit

Țara: România; Proces-verbal de punere


În administrarea Serviciului
Construcție județ: Cluj; în funcțiune
8.19.01 Imobil 82 2021 307.458,70 de Telecomunicații Speciale Imobil
metalică localitatea nr. 731062203/22.06.2021;
CUI 4267230
Săndulești CF 51793
Proces-verbal de punere
Țara: România; În administrarea Serviciului
Construcție în funcțiune
8.19.01 Imobil 83 județ: Maramureș; 2021 296.561,53 de Telecomunicații Speciale Imobil
metalică nr. 731062307/23.06.2021;
localitatea Ardusat CUI 4267230
CF 51258
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022

Situația
Datele de identificare Situația juridică juridică
Anul actuală
Codul Valoarea
Nr. dobândirii/ Tipul
de Denumirea de inventar Concesiune/ bunului
M.F. Descrierea Vecinătățile dării
clasificare — lei — În administrare/ Închiriat/
tehnică (după caz, Adresa în folosință Baza legală
concesiune Dat cu titlu
(pe scurt) pe scurt)
gratuit
Proces-verbal de punere
Țara: România; În administrarea Serviciului
Construcție în funcțiune
8.19.01 Imobil 84 județ: Arad; 2021 331.212,70 de Telecomunicații Speciale Imobil
metalică nr. 731072709/27.07.2021;
localitatea Sebiș CUI 4267230
CF 306635
Proces-verbal de punere
Țara: România; În administrarea Serviciului
Construcție în funcțiune
8.19.01 Imobil 85 județ: Brașov; 2021 353.224,99 de Telecomunicații Speciale Imobil
metalică nr. 731072808/28.07.2021;
localitatea Rupea CUI 4267230
CF 102540
Țara: România; Proces-verbal de punere
În administrarea Serviciului
Construcție județ: Covasna; în funcțiune
8.19.01 Imobil 86 2021 320.905,75 de Telecomunicații Speciale Imobil
metalică localitatea nr. 731083009/30.08.2021;
CUI 4267230
Întorsura Buzăului CF 25908
Proces-verbal de punere
Țara: România; În administrarea Serviciului
Construcție în funcțiune
8.19.01 Imobil 87 județ: Satu Mare; 2021 311.779,17 de Telecomunicații Speciale Imobil
metalică nr. 731092807/28.09.2021;
localitatea Ardud CUI 4267230
CF 107256
Proces-verbal de punere
Țara: România; În administrarea Serviciului
Construcție în funcțiune
8.19.01 Imobil 88 județ: Satu Mare; 2021 377.391,03 de Telecomunicații Speciale Imobil
metalică nr. 731092803/28.09.2021;
localitatea Livada CUI 4267230
CF 105299
Proces-verbal de punere
Țara: România; În administrarea Serviciului
Construcție în funcțiune
8.19.01 Imobil 89 județ: Arad; 2021 317.864,78 de Telecomunicații Speciale Imobil
metalică nr. 731102206/22.10.2021;
localitatea Sântana CUI 4267230
CF 312669
Proces-verbal de punere
Țara: România; În administrarea Serviciului
Construcție în funcțiune
8.19.01 Imobil 90 județ: Cluj; 2021 353.905,63 de Telecomunicații Speciale Imobil
metalică nr. 731110408/4.11.2021;
localitatea Gherla CUI 4267230
CF 55841
T O TA L 2.970.304,28

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI


GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind conducerea Departamentului
pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri
vulnerabile de către doamna Maria Mădălina Turza,
consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului
În temeiul art. 29 și al art. 31 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, al
art. 17 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2021 privind
aprobarea și implementarea Programului național de suport pentru copii, în
contextul pandemiei de COVID-19 — „Din grijă pentru copii”, precum și al art. 1
alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 104/2022 privind organizarea și funcționarea
Departamentului pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile,
precum și pentru modificarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane
pentru perioada 2018—2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 861/2018,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Maria Mădălina Turza, consilier de stat în cadrul Cancelariei
Prim-Ministrului, conduce Departamentul pentru responsabilitate socială
comunitară și grupuri vulnerabile.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 2 februarie 2022.
Nr. 115.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022 13

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE


ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

ORDIN
privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.513/2020
pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate publică
județene și a municipiului București, de către Institutul Național de Sănătate Publică,
de către unitățile sanitare, precum și de către serviciile de ambulanță județene
și Serviciul de Ambulanță București—Ilfov și de medicii de familie a măsurilor în domeniul
sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2
Văzând:
— Referatul de aprobare al Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică
din cadrul Ministerului Sănătății cu nr. A.R. 1.427 din 1.02.2022;
— Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 6/2022 privind procedura de aprobare a regulilor de
aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor,
având în vedere:
— prevederile art. 10 și 15 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei
de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare;
— prevederile art. 16 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 25 alin. (2) teza I din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sănătății emite următorul ordin:

Art. I. — Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății d) Pacienții fără factori de risc care au manifestări clinice
nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea medii de COVID-19, care nu necesită oxigenoterapie, vor fi
de aplicare de către direcțiile de sănătate publică județene și a izolați la domiciliu pentru o perioadă de 7 zile, pentru persoanele
municipiului București, de către Institutul Național de Sănătate nevaccinate și pentru cele trecute prin boală de mai mult de
Publică, de către unitățile sanitare, precum și de către serviciile 90 de zile, respectiv pentru o perioadă de 5 zile, pentru cele
de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București— vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile, și vor fi
Ilfov și de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătății monitorizați la domiciliu prin intermediul medicului de familie.
publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul e) Pacienții cu COVID-19 monitorizați la domiciliu vor fi îndrumați
SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, de urgență pentru investigare în centrele de evaluare (lista acestora
nr. 829 din 9 septembrie 2020, cu modificările și completările va fi publicată pe pagina web a Ministerului Sănătății și a direcțiilor
ulterioare, se modifică după cum urmează: de sănătate publică județene și a municipiului București) în vederea
1. La punctul II, litera c) se modifică și va avea următorul internării/inițierii tratamentului specific, prin intermediul
cuprins: serviciului 112, în situația existenței următoarelor simptome:
„c) Persoanele aflate în perioada de 90 de zile de la data • febră înaltă persistentă mai mult de 5 zile sau care reapare
primului test pozitiv nu vor fi testate pe baza definiției de caz stabilite după o perioadă de afebrilitate;
de Institutul Național de Sănătate Publică pentru diagnosticul • tuse seacă intensă sau care se accentuează;
infecției cu virusul SARS-CoV-2, cu excepția persoanelor care
• SaO2 < 94% la pacientul fără afectări respiratorii anterioare
prezintă simptomatologie sugestivă. Dacă persoanele se
COVID-19;
retestează în perioada de 90 de zile de la data primului test pozitiv
• dispnee nou-apărută sau accentuarea unei dispnee
și au un rezultat pozitiv, nu se consideră o nouă infecție, cu excepția
preexistente;
situației în care acestea prezintă simptomatologie sugestivă.”
2. Punctul IV se modifică și va avea următorul cuprins: • dureri toracice la inspirul profund;
„IV. Traseul pacientului confirmat cu infecție SARS-CoV-2 • astenie marcată;
a) Pacienții asimptomatici vor fi izolați la domiciliu și • mialgii intense.
monitorizați prin medicul de familie pentru o perioadă de 7 zile, f) Pacienții care nu necesită oxigenoterapie care au
pentru persoanele nevaccinate și pentru cele trecute prin boală manifestări clinice ușoare sau medii de COVID-19 și care au cel
de mai mult de 90 de zile, respectiv 5 zile, pentru cele vaccinate puțin 2 factori de risc vor fi direcționați prin intermediul
sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile. serviciului 112 sau se vor deplasa individual, cu evitarea utilizării
b) Pacienții simptomatici vor fi evaluați clinic de către medicul transportului în comun, pentru a fi evaluați în centrele de
de familie și, după caz, imagistic și biologic de medicii specialiști evaluare (lista acestora va fi publicată pe site-ul DSP), pentru a
din centrele de evaluare. se decide dacă au indicații/contraindicații de administrare de
c) Pacienții fără factori de risc care au manifestări clinice medicație antivirală și dacă necesită internare de zi sau continuă.
ușoare de COVID-19, care nu necesită oxigenoterapie, vor fi g) La centrul de evaluare se pot prezenta doar persoanele
izolați la domiciliu pentru o perioadă de 7 zile, pentru persoanele care au un rezultat pozitiv la testarea pentru detecția virusului
nevaccinate, și 5 zile, pentru cele vaccinate sau trecute prin SARS-CoV-2 efectuată într-o unitate sanitară/farmacie, în
boală în ultimele 90 de zile, și tratați și monitorizați la domiciliu primele 5—7 zile de la obținerea rezultatului pozitiv, dacă au cel
prin intermediul medicului de familie. puțin 2 factori de risc.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022

La nivelul centrului de evaluare au loc: SARS-CoV-2, dar au o decompensare a bolii de fond în timpul
1. evaluarea clinică a pacientului: simptome, evaluare puls monitorizării la domiciliu;
arterial, saturația sângelui cu O2, tensiune arterială, b) pacienții care necesită oxigenoterapie, care au manifestări
temperatură, greutate; severe de COVID-19 sau cei care necesită suport al unei/mai
2. identificarea factorilor de risc: multor funcții vitale și/sau au sepsis/șoc septic (cu stare critică).
• boli cardiovasculare, inclusiv HTA; Excepție vor face doar cei care vor refuza internarea, refuz
• diabet zaharat tip 1 și 2; exprimat în scris, în pofida informării privind riscurile evolutive;
• obezitate cu indice de masă corporală peste 30%; c) pacienții care nu au manifestări severe determinate de
• boli respiratorii cronice, inclusiv astmul bronșic; COVID-19, dar care au alte afecțiuni care impun asistență
• insuficiență renală cronică, pacienții cu dializă cronică; spitalicească din cauza imposibilității acestora de a fi tratați și
• hepatopatii cronice; monitorizați eficient la domiciliu.
• imunodepresii semnificative, inclusiv boli neoplazice, transplant Pacienții simptomatici vor fi izolați, în funcție de deciziile luate
de organ sau de celule stem, talasemie, anemie falcipară, terapie în urma evaluării la domiciliu/unitatea sanitară care asigură
imunosupresoare sau SIDA; asistența medicală a pacienților cu COVID-19, pentru o perioadă
• vârsta peste 65 de ani; de 7 zile, pentru persoanele nevaccinate, și 5 zile, pentru cele
• copiii de 12—17 ani cu patologii severe asociate; vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile.”
3. evaluarea antecedentelor personale patologice/medicației 3. La punctul VI, literele d) și e) se modifică și vor avea
pentru afecțiuni cronice, dacă este cazul; următorul cuprins:
4. interpretarea rezultatelor de laborator și a rezultatelor „d) Pentru pacienții declarați vindecați de COVID-19 și pentru
imagistice (pentru pacienții care sunt evaluați în centrele de
care au trecut cel puțin 7 zile de la data recoltării primului test
evaluare).
pozitiv, pentru persoanele nevaccinate și confirmate pentru
Decizii în urma evaluării:
prima oară, sau a reinfectării, pentru cele trecute prin boală de
Antiviralele de administrare orală se pot prescrie pentru
administrare la domiciliu doar dacă sunt îndeplinite simultan mai mult de 90 de zile, respectiv 5 zile de la data recoltării
următoarele condiții: primului test pozitiv, pentru persoanele vaccinate și confirmate
— se inițiază la pacienți în primele 7 zile de boală (faza virală a bolii); pentru prima oară, sau a reinfectării, pentru cele trecute
— sunt prescrise de către medicul care a evaluat pacientul, după prin boală în ultimele 90 de zile, la reintrarea în colectivitate
evaluare corespunzătoare pentru excluderea contraindicațiilor: (loc de muncă, unitate de învățământ etc.) nu sunt necesare
clinică, biologică, imagistică; aviz epidemiologic și nici solicitarea unui test negativ pentru
— continuarea monitorizării pacientului de către medicul de ARN SARS-CoV-2.
familie pe parcursul tratamentului și ulterior până la vindecare. e) Medicul de familie va declara pacientul vindecat pe baza
Antiviralele orale se administrează în regim ambulatoriu doar rezultatelor monitorizării zilnice, prin consultația medicală la
pe bază de prescripție medicală. În schimb, medicația antivirală distanță, la sfârșitul celor 7 zile de monitorizare, respectiv 5 zile,
cu administrare parenterală se utilizează doar în mediul în conformitate cu cele precizate la lit. d), cu excepția situațiilor
spitalicesc. Anticorpii monoclonali pot fi administrați în centrele în care starea de sănătate a pacienților s-a agravat și a necesitat
de evaluare în regim de spitalizare de zi. internarea la nivelul spitalelor. Starea de vindecat va fi
Vor fi direcționate la spital prin intermediul serviciului 112 comunicată în scris prin scrisoare medicală transmisă prin
pentru a fi internate următoarele categorii de pacienți: utilizarea mijloacelor de comunicare electronică la distanță
a) pacienții care prezintă semne de agravare legate de direcției de sănătate publică județene/a municipiului București,
infecția cu SARS-CoV-2, respectiv simptomele menționate la lit. e), care are obligația introducerii statutului de vindecat în platforma
sau nu prezintă semne de agravare legate de infecția cu Corona Forms în decurs de 24 de ore de la primirea scrisorii.”

4. Anexa nr. 1c se modifică după cum urmează:


„ANEXA Nr. 1c*)
la plan
FIȘĂ
de monitorizare a pacienților cu COVID-19 izolați la domiciliu

1XPHOH‫܈‬LSUHQXPHOHSDFLHQWXOXL
'DWDUHFROWăULL

 =LXD =LXD =LXD =LXD =LXD =LXD =LXD

BB BB BB BB BB BB BB

BB BB BB BB BB BB BB

BBBB BBBB BBBB BBBB BBBB BBBBBBBB


'HFkWH]LOHD‫܊‬LIRVWFRQILUPDW       
SULQWHVW573&5 "
3UH]HQWD‫܊‬LVLPSWRPHVHPQHGH      
ERDOă"'$18
*) Anexa nr. 1c este reprodusă în facsimil.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022 15

&DUH D 5HVSLUD‫܊‬LHFX       
GLQWUH GLILFXOWDWHVHQ]D‫܊‬LH
XUPăWRDUHOH GHOLSVăDHU
VLPSWRPH E 7XVHLQWHQVă       
VHPQHOH F )HEUă       
DYH‫܊‬L" G 'XUHULGHFDS       
H 'XUHULPXVFXODUH       
6HELIHD]ă I 'XUHULvQJkW       
FX'$WRDWHJ /LSVDJXVWXOXL       
FHOH K /LSVDPLURVXOXL       
SUH]HQWH  L 'LDUHH       
M 2ERVHDOă       
6LPSWRPDWRORJLDHVWHPDL       
DFFHQWXDWăID‫܊‬ăGH]LOHOH
DQWHULRDUH"'$18
$YH‫܊‬L‫܈‬LDOWHDIHF‫܊‬LXQLFURQLFH       
EROLFDUGLRYDVFXODUHGLDEHW
REH]LWDWHEROLUHVSLUDWRULL
FURQLFHEROLUHQDOHFURQLFHEROL
KHSDWLFHFURQLFHFDQFHU "

'$18
6HPQăWXUDPHGLFXOXLGHIDPLOLH        ”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul sănătății,
Adriana Pistol,
secretar de stat
București, 1 februarie 2022.
Nr. 213.

ACTE ALE AUTORITĂȚII NAȚIONALE DE


REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

ORDIN
pentru modificarea și completarea
Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare
în Domeniul Energiei nr. 143/2020 privind obligația de a oferta
gaze naturale pe piețele centralizate a producătorilor de gaze
naturale a căror producție anuală realizată în anul anterior
depășește 3.000.000 MWh
Având în vedere prevederile art. 177 alin. (316) din Legea energiei electrice
și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) și q) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei


emite prezentul ordin.
Art. I. — Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 143/2020 privind obligația de a oferta gaze naturale pe
piețele centralizate a producătorilor de gaze naturale a căror producție anuală
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 106/2.II.2022

realizată în anul anterior depășește 3.000.000 MWh, publicat în Monitorul Oficial


al României, Partea I, nr. 631 din 17 iulie 2020, se modifică și se completează după
cum urmează:
1. La articolul 2 alineatul (3), litera c) se modifică și va avea următorul
cuprins:
„c) în perioada 1 ianuarie 2022—31 decembrie 2022:
(i) Clu = 35%;
(ii) Ctrim = 20%;
(iii) Csem = 5%;
(iv) Csez = 25%;
(v) Can = 15%.”
2. La articolul 3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4),
cu următorul cuprins:
„(4) Pentru perioada februarie 2022—decembrie 2022 cantitatea lunară de
gaze naturale aferentă fiecărui tip de produs standardizat pe care producătorul i
are obligația de a o oferta se determină prin împărțirea diferenței dintre cantitățile
totale de gaze naturale determinate conform prevederilor alin. (1) și cantitățile
ofertate în luna ianuarie 2022 la numărul de luni în care se ofertează respectivul
produs în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (4).”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. III. — În termen de două zile lucrătoare de la publicarea prezentului
ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, Autoritatea Națională de
Reglementare în Domeniul Energiei stabilește cantitățile de gaze naturale aferente
obligației de ofertare pentru perioada februarie 2022—decembrie 2022 conform
noilor coeficienți prevăzuți la art. I și le comunică fiecărui titular al obligației de
ofertare.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,


Dumitru Chiriță

București, 2 februarie 2022.


Nr. 4.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|333067]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106/2.II.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495