Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În cadrul fiecărui Program Operaţional, s-au constituit axe prioritare, respectiv domenii
de intervenţie, corespunzator obiectivelor specifice ce se doresc a fi implementate.
- investiţii productive
7.5.e. Gradul de Gradul de acoperire cu garanţii trebuie sa fie de minim 100%, calculată la
acoperire cu valoarea creditului şi dobânda pe primele 3 luni de creditare.
garanţii
Pentru creditul suport, tipul facilitatii este data de valoarea finantata a proiectului, si anume:
a.) in cazul finantarilor de 100% din valoarea finantarii obtinute de la Finantatorul de Fonduri,
facilitatea este utilizata pe transe, sumele rambursate din incasarile de la finantator, neputand
fi reutilizate.
b.) in cazul finantarilor a caror valoare este maxim cea mai mare transa de executie a
proiectului, din valoarea finantarii obtinute de la Finantatorul de Fonduri, facilitatea este
utilizata pe transe de executie si sumele rambursate din incasarile de la Finantatorul de
Fonduri sunt disponibile pentru o noua utilizare.
In plus, se va urmari modul de implementare a investitiei finantate, respectarea termenelor
stipulate in Contractul de Finantare incheiat intre client si Finantatorul de Fonduri,
precum si incasarea sumelor nerambursabile aferente proiectului. De asemenea, se va
urmari respectarea termenului de executie a proiectului impus de Finantatorul de Fonduri.
Cerere credit;
Instiintarea privind Acordul de Finantare/ Contractul de Finantare incheiat cu
Entitatea Finantatoare de Fonduri Europene Nerambursabile;
Acord consultare CRB si CIP (inclusiv pentru celelalte societati din grup, daca este
cazul);
Certificat constatator de la Registrul Comertului, nu mai vechi de 30 zile (cu
posibilitatea de a fi obtinut de catre Banca);
Dosar juridic (actele de constituire legala a societatii si actele aditionale, acordurile
si avizele prevazute de lege pt. functionarea societatii, Certificat constatator Oficiul
Registrului Comertului, lista reprezentantilor legali ai societatii si copii acte
identitate, etc);
Aprobarea AGA/CA privind contractarea si garantarea creditului (tip credit, valoare,
durata, mod de garantare, mandatare persoane pentru semnare documente);
Documentatia garantiilor reale mobiliare sau imobiliare (Extrase CF pentru imobilele
in cauza / copii dupa CI pentru autovehicule propuse pentru gaj, Acte de proprietate a
bunurilor mobile si imobile cum ar fi: contract de vanzare-cumparare, donatie,
sentinta judecatoreasca, etc).*
Dosar financiar : bilantul si contul de rezultate (inclusiv anexe, eventual Raport
cenzori sau certificare) aferente ultimului exercitiu anual si ultimului semestru (daca
este cazul), depuse la Administratia financiara.
*In cazul garantiilor emise de fondurile de garantare, se vor solicita documentele cerute
conform conventiei semnate cu acestea.
DOSARUL DE MONITORIZARE
Structura dosarului:
A. Planul de investitie completat de Consilier (conform modelului de mai jos)
B. Structura finantarii completat de Consilier (conform modelului de mai jos)
C. Contractul de Credit incheiat intre banca si client
D. Contractul de Finantare incheiat cu Autoritatea de Management
E. Lista cheltuielilor eligibile – din Contractul de Finantare Nerambursabila
1. Date generale
REGNAFOR S.R.L.
Adresa Sediu Social: strada Schitului nr. 5, Vatra Dornei, judetul Suceava
Telefon/fax: 0744.987.654
Sediul social al societatii este in Romania, Mun. Vatra Dornei, strada Schitului nr. 5.
Societatea detine in prezent la adresa mai sus mentionata un contract de comodat
nr.FN/15.11.2008 pe o perioada dr 10 ani cu drept de prelungire.
1.3 Obiecte de activitate ale SC DORNAFOR (activitati pentru care are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara
respectivele activitati)
1.CLADIRI TOTAL
1.1 detaliati……………..
1.n detaliati………………
2.UTILAJE TOTAL
2.1 detaliati……………..
2.n detaliati………………
3.ANIMALE
3.1 detaliati……………..
3.n detaliati………………
4.ALTELE - detaliati
TOTAL
TERENURI
Contract de
comodat
Com. Iacobeni, Cca. 710 mp/ teren
1 - autentificat cu
Jud.Suceava incinta
nr.6385/16.12.
2008
Descrierea proiectului de investitie
SC DORNAFOR SRL isi desfasoara activitatea la punctul de lucru situat in JUDETUL Suceava
, comuna Iacobeni conform Contractului de comodat autentificat cu nr.6385/16.12.2008, terenul
situandu-se in partea de vest a proprietatii.
Judetul Suceava dispune de importante bogatii ale solului si subsolului, cum sunt: īntinse
suprafete de paduri, minereuri polimetalice, zacaminte de mangan, sulfuri complexe, baritina,
precum si izvoare de ape minerale care au influentat nemijlocit dezvoltarea economica a acestei
zone. Judeţul Suceava este caracterizat prin intensa exploatare a pădurilor şi printr-o activitate
industrială remarcabilă.
TEMA PROIECTULUI
Decizia de finantare din fonduri structurale o constituie infiintarea unei unitati “............DE
USCARE SI TRATAMENT TERMIC AL LEMNULUI PRIN SCHEMA DE AJUTOR DE
STAT - XS28/123F/2008”
OBIECTIVELE INVESTITIEI
Obiectivul general
Competitivitatea este o notiune ce poate fi folosita doar intr-un context comparativ. Din
punct de vedere microeconomic, competitivitatea reprezinta capacitatea produsului, a
intreprinderii, de a se mentine pe piata cu ajutorul unui ansamblu de caracteristici care ii asigura
un avantaj fata de produsele similare concurente, sau fata de intreprinderile cu obiect de
activitate similar care se adreseaza cu precadere aceluiasi segment de consumatori/ utilizatori.
Astfel, prin implementarea proiectului fiind achizitionata o linie tehnologica noua ,de ultima
generatie, performantele acestora nu se vor putea compara cu utilajele utilizate de majoritatea
microîntreprinderilor din domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere lemnoase si
nelemnoase, care functioneaza cu tehnologii invechite si factor de poluare ridicat. Prin urmare,
prin achizita de unei linii tehnologice noi societatea isi va asigura o pozitionare buna pe piata
tinta.
+ Variatia Stocurilor 0 0 0 0 0
FUNDAMENTAREA INVESTITIEI
Lemnul de diverse esente moi , sub forma de bustean inferior, cu precadere de diametre
mici, precum si lemnul de celuloza, este o resursa regenerabila de materie prima lemnoasa cu
crestere rapida (15 -25 ani) ce se regaseste in zona amplasarii investittiei.
In aceste zone, in momentul de fata exista un excedent de materie prima datorita atat
capacitatilor de productie reduse ale intreprinderilor mici si mijlocii dar mai ales in urma
inchiderii principalei companii producatoare de panouri aglomerate din lemn, ce valorifica
lemnul de diverse esente moi ( plop, tei ... ), sub forma de cherestea uscata si tratata. Avand in
vedere cresterea tot mai accentuata a costurilor cu materiile prime si energia a aparut necesitatea
schimbarii radicale a fluxului tehnologic prin folosirea de tehnologii cu consum redus de energie,
grad inalt de automatizare si care asigura un randament de transformare a materiei prime in
diverse produse finite cat mai ridicat.
CAPACITATE EXISTENTA
Tratament termic
100 mc/luna 1.200 mc/an
cherestea
Industria lemnului din Romania se dezvolta pe fondul unui bogat fond forestier (6,2 mil
ha padure) si o lungii experiente in domeniu. Astfel, suprafata fondului forestier este de 6,4 mil
ha, 26,7% din suprafata Romaniei, din care padurile reprezinta 6, 2 mil ha, in care se afla un
volum de masa lemnoasa pe picior de 1.350 mil.mc, cu o crestere anula de 34, 17 mil. mc.
Cresterea medie pe hectar este de 5, 51 mc. Pe un hectar revin, in medie, 218 mc. Potentialul
anual de productie este de aproximativ 17 mil.mc.
In industria lemnului isi desfasoara activitatea peste 11.500 agenti economici, din care
peste 97% sunt intreprinderi mici si mijlocii. In ceea ce priveste firmele mici exista tendinta de
specializare, acestea intimpinand dificultati in adaptarea productiei la mai multe segmente,
alegand in special produsele cu cea mai mare cerere din zona unde isi desfasoara activitatea.
modif. procentuala
2001-2006 -%- 2007-2010-%-
Evolutia din ultimii ani a principalelor doua ramuri bazate pe resursele lemnoase -
industria de prelucrare a lemnului si cea de mobilier - a fost de multe ori contradictorie, cea ce
releva, in primul rand, gradul relativ scazut de interdependenta dintre ele. Astfel, au fost ani cu
reduceri pronuntate a productiei din industria de prelucrare a lemnului (- 14,7% in anul 2001 si –
8,6% in anul 2002), dar cu cresteri substantiale, mult peste media din industrie, in cazul
productiei de mobila. In anul 2004 situatia a fost profund inversata: productia industriala de
prelucrare a lemnului s-a majorat cu 42% iar cea de mobilier s-a redus cu 10,3%. Din anul 2005,
corelarea evolutiva s-a imbunatatit, ambele tipuri de activitati inregistrand plusuri semnificative.
In anul 2010, existau peste 3800 de agenti economici care operau in exploatarea
forestiera, prelucrarea primara a lemnului si producerea mobilei, numarul respectiv cuprindea
atat unitati create inainte de 1989, cat si dupa acest an.
Functionarea acestor intreprinderi, foarte multe dintre ele fiind de mici dimensiuni a fost
ingreunata atat de trasaturile care le erau specifice, de forma sub care se constituisera (unele
fiind chiar asociatii familiale), cat si de inexistenta legilor care sa aduca reglementari in domeniu.
In ceea ce priveste prelucrarea primara, aparitia unui mare numar de mici producatori de
cherestea, care folosesc mijloace tehnice invechite sau cu performante scazute, lipsiti de
mijloacele financiare corespunzatoare pentru achizitia de noi echipamente, a facut ca tehnicitatea
medie pe ansamblul producatorilor de cherestea si de semifabricate din lemn sa fie redusa si cu
randamente slabe.
In ceea ce priveste, structura de productie din industria lemnului (tipul de produse, valoarea
cantitatilor din fiecare tip si ponderea acesteia in total valoare a productiei) aceasta se formeaza
sub influenta cererii consumatorilor de produse lemnoase. Prin ceea ce se produce, ca fel de
produse, structura sortimentala, trebuie sa se vina in intampinarea cererii, marind capacitatea
unei intreprinderi de a se adapta la piata si sansele sale de a fi performanta si de a supravietui
intr-un anumit mediu. In acelasi timp, se poate interveni in a forma cererea. Astfel, se lanseaza
noi produse, care, prin calitate, design o mai buna adaptare la cerintele vietii moderne, pot trezi
interesul consumatorilor, formandu-se o atitudine favorabila a acestora fata de ceea ce se ofera,
un rol insemnat au, in acest sens, reclama si publicitatea, ca si relatiile de interfata cu
consumatorii promovate, adesea, de agentii de vanzari.
Pana la in anul 2000, principalele produse a caror productie fizica a inregistrat o variatie pozitiva
au fost cherestelele si parchetul, produse destinate exportului, in proportie de peste 50%, in timp
ce produsele stratificate din lemn, materiale de baza in constructia de mobilier, au inregistrat un
declin foarte puternic.
In perioada 2001-2005, productia de placi aglomerate din lemn, furnir, panouri din lemn masiv,
usi - ferestre, case prefabricate, ambalaje, mobilier si alte activitati neclasificate a inregistrat un
trend crescator. Productia de busteni, cherestea, parchet, placaj si PFL a cunoscut o dinamica
pozitiva, in perioada 2001-2004, iar in anul 2005 aceste produse, comparativ cu 2004, au
inregistrat descresteri, astfel: la busteni cu 27,9%, la cherestea cu 22,2%, la PFL cu 46,7%, la
placaj cu 3%, la panel cu 4%.
Cresterea capacitatilor in domeniu productiei de cherestea a avut loc prin crearea de IMM-uri.
Rezultatele economice pe ansamblul industriei lemnului vor depinde de performantele fiecarui
agent economic. Aceste performante au, la randul lor, o stransa legatura si cu marimea agentilor
economici (studiile arata legatura directa dintre marimea unei unitati si eficienta sa economica;
de altfel, asistam, in conditiile globalizarii la cresterea gradului de concentrare a producerii unor
produse in mari companii).
Pe ansamblul acestor intreprinderi, predomina cele mici care detin 86,7%, urmate de cele
mijlocii – 10,7% si de cele mari – 2,6%. De aici, decurge atentia acordata, prin politicile
economice, IMM-urilor desi eventuala lor disfunctionalitate va marca, in mod hotarator,
industria lemnului.
In domeniul cherestelei, intreprinderile mici sunt predominante – 80,6%, la fel si in productia de
mobila – 90,0%. Daca tinem seama de aceasta situatie, putem aprecia ca, in cea mai mare parte,
cheresteaua si mobilierul se obtin in intreprinderi mici. Cu toate acestea, desi, grupurile si
intreprinderile mari detin ponderi reduse in numarul total al intreprinderilor, ele ofera cea mai
mare parte a productiei.
Factorii principali care vor influenta decisiv evolutia pietei interne in perioada urmatoare vor fi:
Expansiunea sectorului constructiilor de case a generat o crestere a cererii pentru produsele din
industria lemnului, dar si la nivele calitative ridicate. Pentru unele produse, cu grad de noutate si
de calitate sporita, cererea a fost si este, inca, acoperita din importuri.
Intr-un context in care pietele externe au solicitat si solicita cantitati tot mai mari de cherestea,
cererea interna pentru aceasta a depasit oferta. Numeroase firme, avand ca obiect de activitate
intermedierea vanzarilor de cherestea la export, nu au mai reusit sa-si procure intreaga cantitate
de marfa necesara pentru satisfacerea comenzilor externe primite. Totodata, pe masura
dezvoltarii activitatii in domeniul constructiilor (case din lemn, acoperisuri din lemn, garduri,
mobilier de gradina, scanduri pentru cofraje) s-a inregistrat o crestere a cererii de cherestea
calitatea “intern pentru constructii”. Cererea de cherestea destinata productiei de mobila a urmat
evolutia acesteia. In anumite perioade, la cheresteaua de calitate superioara, din specii valoroase
(cires, nuc, paltin, etc.) s-a inregistrat un deficit care a influentat negativ productia de mobilier.
Cererea de lemn rotund pentru furnir si placaj, destinate preponderent productiei de mobila, a
depasit oferta ca urmare a lipsei de materii prime care au fost prelucrate, cu precadere, in
cheresteaua pentru export, lipsind fabricile de furnir si placaj de materiile prime corespunzatoare,
cantitativ si calitativ, capacitatilor instalate.
Piata externa a constituit o destinatie importanta pentru produsele romanesti din lemn. Cererea
de masa lemnoasa bruta si de produse lemnoase prelucrate primar, pe piata internationala, s-a
mentinut constanta, fiind sustinuta atat de tarile lipsite de aceste resurse naturale, cat si de cele
ale caror capacitati de prelucrare sunt atat de dezvoltate, incat necesarul de materie prima nu
poate fi asigurat numai din resurse proprii.
Romania si-a marit oferta de produse lemnoase brute si prelucrate primar, inregistrand cresteri
semnificative atat in ceea ce priveste volumul exportat, cat si ponderile acestora in total import.
In ceea ce priveste activitatea societatii SC DORNAFOR SRL ., materia prima de baza cu care
urmeaza a fi aprovizionata o constituie cheresteaua. In zona de amplasare a investitiei ( Judetul
Suceava) precum si in judetele limitrofe exista suprafete apreciabile de paduri, paduri care au o
varsta de exploatare inte 15 si 30 ani si care poate sa asigure o baza solida de aprovizionare.
Denumire furnizor
de materii prime / Produs furnizat Valoare % din
materiale Adresa si cantitate aproximativa total
auxiliare / produse aproximativa -ron- achizitii
servicii
S.C. Regnafor srl Vatra Dornei, jud. Cherestea uscare 485.053 64%
Suceava
S.C. Hubarco srl Vatra Dornei, jud. Cherestea tratare 272.842 36%
Suceava termica
In urma analizei indicatorilor reprezentativi pentru industria lemnului in ultimii ani si actuala
stare a sectorului industrial au rezultat urmatoarele considerente:
Puncte tari:
Existenta unei traditii si a unei experiente indelungate in industria de exploatare si
prelucrare a lemnului;
Diversitatea mare aproduselor din nomenclatorul de fabricatie (peste 25 de mii de
produse diferite);
Existenta personalului competitiv, cu abilitati in prelucrarea lemnului si
disponibilitate spre instruire;
Raspandirea societatilor comerciale de prelucrare a lemnului pe intreg teritoriul tarii
si existenta multiplelor posibilitati de cooperare in industrie;
Posibilitatea asigurarii din tara a principalelor sortimente de materii prime lemnoase,
in cantitati care acopera necesitatile acestei industrii in proportie de peste 90%;
Existenta unor piete si clienti traditionali;
Dispunerea uniforma a capacitatilor de productie pe intreg teritoriul tarii;
Valoare Total cu
Nr TVA
Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipament fara TVA TVA
buc.
-RON- -RON- -RON-
7. Finantarea investitiei
Din valoarea totala a investitiei de 1.151.398 RON ajutorul public nerambursabil este de 483.781
RON:
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa
tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Bancii
Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii memoriului justificativ.
Cheltuieli Cheltuieli
eligibile neeligibile Total
Ajutor public
nerambursabil 483.781 124.750 483.781 124.750
Sursele de finantare
pentru completarea
necesarului de 183.83
finantare din care: 483.781 124.750 7 47.405 667.618 172.155
183.83
- autofinantare 0 0 7 47.405 183.837 47.405
183.83 1.151.39
TOTAL PROIECT 967.561 249.500 47.405 296.905
7 8
1.080.00
Cherestea uscata (ron/mc) 810.000 945.000 1.215.000 1.350.000
0
1.314.00 1.752.00
TOTAL VENITURI 1.533.000 1.971.000 2.190.000
0 0
Tratament termic
100 mc/luna 1.200 mc/an
cherestea
Cherestea pentru tratare termica (mc) 758 884 1.011 1.137 1.263
Cherestea pentru tratare termica (ron/mc) 400 400 400 400 400
303.15
Cherestea pentru tratare termica 353.684 404.211 454.737 505.263
8
757.89 1.010.52
Total Materii Prime 884.211 1.136.842 1.263.158
5 6
109.83
4. Total Utilitati 73.224 85.428 97.632 122.040
6
Cheltuieli cu personalul:
100.89
3. Total costuri cu personalul 100.890 100.890 100.890 100.890
0
Cheltuieli cu amortizarea: s-au prognozat la nivelul sumei de 48.378 RON/an, avand la baza
durata de recuperare a utilajelor prin proiect, al caror cost s-a estimat a se recupera in 20 ani de la
finalizarea investitiei.
Alte costuri de exploatare - 0,5% CA (marketing, telefonie fixa mobila, internet,etc)
Cheltuieli cu dobanzile: se constituie din dobanzile aferente creditului cu care se va cofinanta
investitia.