Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea de Cadastru,Geodezie si Constructii

Catedra: "Constructii si Mecanica Structurilor"

PROIECT DE CURS
La disciplina: Constructii din lemn si mase plastice

Tema: Calculul si proiectarea constructiilor din lemn

A elaborat: st.gr. CIC-073 Dima O.

A verificat: lect. univer. Balan E.

Chisinau 2010
 Introducere
La etapa actuala a dezvoltarii umane, chiar dupa industrializarea pe scara larga a
prefabricatelor din beton armat si din metale, lemnul ramine totusi in domeniul constructiilor
un material de mare utilizare. Mai mult ca atit domeniu de utilizare a lemnului se largesc
odata cu dezvoltarea tehnologiilor noi si progresul tehnic in executia constructiilor.
Decizia de-a ridica o constructie din lemn se aproba in general numai atunci, cind exista
posibilitatea reala de a utiliza la maxim toate avantajele lemnului si de a demonstra dupa
spusele lui Franc Lloid Rait ca in "constructie poate fi scoasa la iveala frumusetea lemnului,
conceputa in proprietatile lui" .
Dintre proprietatile fizice pentru constructiile din lemn interes prezinta dilatarea termica,
conductibilitatea termica,umeditate, contragerea si umflarea lemnului, precum si densitatea
lui.
Conceptia si proiectarea cladirilor trebuie sa tina cont de urmatorii factori principali: omul
si activitatea lui,mediu natural si actiunile lui.
Cladirile ca bunurile cu cea mai indelungata durata de folosinta,trebuie sa satisfaca
urmatoarele conditii specifice : tehnice capitale,fizico-igienice, arhitectural-estetice si
tehnico-economice.
Condiiile tehnice capitale se refera,in principal ,la durabilitatea si rezistenta la foc.
Durabilitatea unei cladiri este caracterizata,in general ,prin rezistenta in timp a materialelor
la actiunea distructiva a factorilor mediului inconjurator, coroziune si actiunea biologica a
microorganizmelor.

Rezistenta la foc se caracterizeaza prin capacitatea cladirilor de a rezista la solicitari termice

si mecanice produse din cauza incendiilor. Rezistenta la foc a materialelor folosite se exprima
prin durata de timp in care acestea rezista actiunii focului.

Conditiile fizico-igienice sunt determinate de capacitatea de izolare hidro-termica si

fonica elementelor de inchidere si compartimentare,precum si de cerintele de iluminare ,de
ventilare si de igiena,strins legate de conditiile de comfort si ecologie umana.

Conditiile arhitectural-estetice se refera, in principal ,la alegerea formei in plan si elevatie a

cladirilor,precum si la realizarea lucrarilor de finisaj,care trebuie sa asigure la interior
comfort si ambiante placute, iar la exterior o estetica corespunzatoare cu cerintele
arhitecturii moderne.

Conditiile tehnico-economice se refera la o serie de cerinte prin intermediul carora se

asigura obtinerea eficientei din punct de vedere tehnico-economic al consumarii materialelor
si costuri pe unitatea de suprafata,cheltuieli de intretinere si exploatare.

Raspindirea larga a constructiilor de lemn in deosebi a fermelor de acoperis, arcelor,

cadrelor, grinzi lor, placilor, precum si a altor elemente este cauzata de legile fundamentale
de executie a constructiilor de lemn, pe masura progresului tehnic s-au evidentiat si
determinat.
Executia constructiilor de lemn are mai multe avantaje, dintre care pot fi mentionate:
1) Densitate redusa fata de rezistenta relativ mare. Exprimind raportul dintre rezistenta de
calcul la compresiune a lemnului si densitatea lui, obtinem un indice numit coeficient de
calitate. Din comparatia valorilor coeficientilor pentru diferite materiale rezulta, ca lemnul e
similar otelului.
2) Procurarea usoara si simplitatea prelucrarii. Amenajarea exploatarilor si a fabricilor de
cherestea necesita mult mai mici investitii decit pentru celelalte fabrici.
3) Posibilitatea asamblarii, montarii si demontarii, refacerii si consolidarii totale sau partiale a
constructii lor de lemn.
4) Coeficientul de dilatatie liniara a lemnului este foarte mic. Aceasta exclude prevederea
rosturilor in constructii de lemn.
5) Stabilitate chimica. Lemnul rezista bine la actiunea multor compusi chimici si gaze. In
ambiante agresive neinsemnate (slabe) lemnul poate fi utilizat fara fi tratat, iar in conditii de
agresivitate medie sau puternica lemnul este folosit dupa un tratament special de protectie.
Ca si orice alt material de constructie lemnul poseda si unele dezavantaje dintre care pot fi
mentionate:
1) Neomogenitatea structurii lemnului, care poate fi observat in interiorul aceluiasi arbore.
Ca factori care determina neomogenitatea lemnului pot fi numiti: variatia densitatii, prezenta
fibrelor rasucite, nodurile, devierile fibrelor si taieturile din prelucrarea lemnului etc
2) Limitarea sortimentului. Din arbori nu se obtine decit sectiuni ecarisate, semiecarisate si
rotunde, cu lungimi mici pina la 6.5m, mai rar pina la 9.5m in mod exceptional 16m pentru
lemnul rotund.
3) Influenta umiditatii asupra proprietatilor fizico-mecanice si provocarea umflarii si
contragerii lemnului.
4) Distrungerea lemnului prin putrezire, in special in regim alternanta a umiditatii si prin alti
agenti distrunctivi fizici, chimici si biologici.
5) Pericolul distrungerii lemnului prin incendii.
Aici, insa, trebuie de tinut cont de existenta si utilizarea la ora actuala a diferitor metode de
protejare a lemnului si chiar de modificare a lui, cu care se pot exclude aproape definitiv
neajunsurile mentionate mai sus.
Fabricarea placajului rezistent la umezeala a facut posibil realizarea unor costructii foarte
usoare si eficace din punct de vedere al consumului de materiale.
 1.Date generale:
Sa se proiecteze si sa se calculeze elementele portante a cladirii cu schelet din lemn.
- Locul de edificare - or. Калуга;
- Deschiderea l=17.6m;
- Pasul grinzilor t=3.8m;
- Lungimea constructiei L=30.4m;
- Inaltimea stilpului H=4.8m;
- Acoperisul - panouri prefabricate din placaj incleiat;
- Grinzi incleiate din lemn cu sectiune plina;
- Stilp din lemn incleiat.
2.Calculul placii prefabricate de acoperis din placaj incleiat
Panourile din placaj reprezinta constructii moderne de inchidere care corespund cerintelor
constructiilor prefabricate. Ele se fabrica cu lungimea de la 3 ... 6m si latimea de 1 ... 1.5m si
sint constituite din doua elemente principale: schelet de scinduri si captuseli de placaj.
Panourile de placaj indeplinesc functii dubla - de asteriala si de pene. Ele au o greutate
proprie mica si o capacitate portanta mare datorita amplasarii efective a materialelor in
sectiune, tensiunile de incovoiere sunt preluate de captusili. Scheletul lor este alcatuit din
nervuri (scinduri) longitudinale si transversale cu grosimea nu mai mica de 2.5cm. Nervurile
longitudinale sint de lucru si se aseaza cu pasul nu mai mare de 50cm, pornind de la lucru
captuselilor la incovoiere sub actiunea sarcinii concentrate, aplicata intre nervurile
longitudinale. Nervurile transversale se aseaza intre nervuri le longitudinale la capetele
panoului si peste fiecare 1.5m de regula in locurile de inadire a foilor de placaj.

Panourile din placaj care se vor folosi ca elemente de inchidere a acestei constructii va fi de
sectiune cheson. Panourile din placaj cu sectiunea cheson se folosesc pentru cladirile cu
acoperisuri calde, cu invelitori in rulouri si in cazul tavanelor netede.In golurile dintre
nervuri, pe captuseala interioara, dupa incleierea barierei de vapori (pelicula de politilena), se
aseaza termoizolantul. Golurile panourilor in acoperis trebuie sa formeze canale continuie de
ventelare care comunica cu aerul exterior in creasta si streasina acoperisului, asigurindu-se
astfel regimul necesar de uscare.

Calculul panoului consta in verificarea rezistentii si sagetii la incovoiere din actiunea

componentelor normale ale sarcinilor din greutatea proprie, din zapada si celei din greutatea
omului. Drept schema de calcul se adopta schema grinzii simpla rezemate cu o singura
deschidere.
Traveia constructilor portante – 3.8m. Panta acoperisului este de 1:10.Invelitoarea in trei
straturi de ruberoid.Termoizolant – doua straturi din placi semirigide de vata minerala cu
grosime totala de 10cm si densitatea 150 kg/m3 (GOST 9573-72).Placajul e confectionat din
lemn de mesteacan.Marca placajului FSF (GOST 3916-69).
 Alcatuirea constructiva a placii:
Se adopta varianta placii cu patru nervuri longitudinale si patru nervuri transversale plasate
la capetele placii si in sectiunile care coincid cu imbinarea foilor de placaj.Dimensiunile reale
ale placii 3780x1080mm.
Pentru captuseala exterioara utilizam foi de placaj cu grosimea de 8mm .Pentru cea inferioara
– placaj cu grosimea de 6mm
Pentru fixarea materialului termoizolant in pozitie data se prevad grile de sipci cu sectiunea
de 25x25mm,prinse de nervuri cu cuie.
Nervurile longitudinale se vor efectua din lemn calitatea a 2-a avind sectiunea 40x174mm,iar
cele transversale au sectiunea de 40x120mm.
2
Panou de placaj Sc.1:25 2-2
8 174 6
Nervuri transversale Nervuri longitudinale

10
40
6

307
1

40
1080
307
2
1 1

40
3

307
40
10
188
Nervuri longitudinale
14 1-1 2

Nervuri transversale
1 2
3
25
25
54

188
6 120

10 40 4 40 5 40 40
1270 1240 1270
3780

1.Captuseal superioara
2.Grila de sipci
3.Termoizolant din 2 straturi de vata mineral
4.Captusela inferioara
5.Nervura transversala
6.Nervura longitudinala

Valorile sarcinilor permanente pe unitate de lungime , KN/m

 Sarcina provenita din: Valoarea Coeficientul Valoarea de
normata de siguranta calcul
1) Greutatea invelitorii in 3 0.01 1.3 0.13
straturi de ruberoid (0.09  1.1)
2) Greutatea captuselilor de 0.1 1.1 0.11
placaj (0.008+0.006)  6.5  1.1
3) Greutatea nerv. longitudinale 0.139 1.1 0.153
0.04  0.174  4  5
4) Greutatea nerv. transversale 0.023 1.1 0.025
0.04  0.12  0.307  12  5/3.8
5) Greutatea grilei din sipci 0.029 1.1 0.032
0.025  0.025  (1.2  2+0.307  5) 
 9  5/3.8
6) Greutatea mater.termoizolant 0.130 1.2 0.156
0.307  1.2  0.1  9  1.5/3.8
Sarcina permanenta totala g n =0.431 _ g = 0.606

2
Pentru regiunea Калуга valoarea normata a greutatii stratului de zapada pe 1m de protectie
orizontala a suprafetei terestre:
S0  1000 Pa  100kg / m 2
  1 pentru   arctg (1/10)= 5.70  250
Panta acoperisului in procente constituie i  100  1 / 10  10%
2
Valoarea normata a sarcinii provenite din zapada pe 1m de protectie orizontala a suprafetei
acoperisului va fi:
S n  S0    1000  1  1000 Pa
si pe unitate de lungime a placii:
Sln  S n  b  1000  1.1  1.1KN / m  1100 N / m
Valoarea sarcinii de calcul provenite din zapada pe unitate de lungime a placii:
Sl  Sln   f  1.1 1.6  1.76 KN / m
f 
unde coeficientul de siguranta al sarcinii pentru raportul
g n / Sln  0.431/1.1  0.391  0.8   f  1.6
Valoarea sarcinii normate totale pe unitate de lungime a placii
q n  g n  Sln  0.431  1.1  1.53KN / m
si respectiv sarcina de calcul toatala data:
q  g  Sl  0.606  1.76  2.37 KN / m
Schema de calcul a placii reprezinta o bara simpla rezemata.La actiunea sarcinii uniforme
distribuite pe unitate de lungime calculam:
- momentul de incovoiere
M  q  lef2 / 8  2.37  3.72 2 / 8  4.1KN  m
- efortul de taiere
Q  q  lef / 2  2.37  3.72 / 2  4.41KN
l  3.78  (2  0.03)  3.72m
unde ef deschiderea de calcul a placii
Caracteristicile geometrice ale sectiunii.
Latimea redusa a placii: l  3.8m  6a  6b / 3  6 1.1 / 3  2.2m
bef  0.9  b  0.9  1.1  0.99m  99cm
Ari elementelor sectiunii:
Ats  t s  bef  0.8  99  63.36cm 2
- captuseala superioara
Ati  t i  bef  0.6  99  59.4cm 2
- captuseala inferioara
- nervure longitudinale An   bn  hn  4  4 17.4  278.4cm
2

Caracteristicile geometrice ale sectiunii transversale se determina reduse fata de materialul

captuselii superioare.
n  E / E ps  104 / 8  103  1.25
Raportul modulelor de elasticitate
E , E ps
unde - respectiv modulele de elasticitate ale lemnului si placajului captuselii superioare
Aef  Ats  Ati  n  An  63.36  59.4  1.25  278.4  470.8cm 2
Sef  Ats  (h  t s / 2)  Ati  t i / 2  n  An (t i  hn / 2) 
 63.36  (18.8  0.8 / 2)  59.4  0.6 / 2  1.25  278.4  (0.6  17.4 / 2)  4420cm3
Distanta de la fibra inferioara a sectiunii pina la axa neutra
y0  Sef / Aef  4420 / 470.8  9.39cm
si de la cea superioara h  y0  18.8  9.39  9.41cm
In calculul momentului de inertie al sectiunii placii in raport cu axa neutra,momentul
propriu al captuselilor in raport cu axa proprie este neglijat cu valoare neinsemnata.
I ef  Ats  (h  y0  t s / 2) 2  Ati  ( y0  t i / 2) 2   bn  hn3  n / 12  n  An  ( y0  t i  h0 / 2) 2  63.36  (9.41  0.8 / 2) 2 
59.4  (9.39  0.6 / 2) 2  1.25  4  4  17.43 / 12  1.25  278.4  (9.39  0.6  17.4 / 2)2  18863cm4
Modulele de rezistenta
Wefs  I ef / y0  18863 / 9.39  2009cm3
Wefi  I ef / ( h  y0 )  18863 / 9.41  2005cm3

Verificam rezistenta placii in conformitate cu starea limita a capacitatii portante:

1) Tensiunile normale in captuseala inferioara (calculul la rezistenta)
   M / Wefi  4.1  103 / 2005 106  2.04 MPa  R pt  m p  14  0.6  8.4 MPa
Rpt = 14MPa - rezistenta de calcul a placajului. la intindere
mp = 0.6 – coeficientul de reducere a rezistentei de calcul a placajului la intindere de marca
FSF in rosturi.
2) Tensiunile in captuseala superioara (calculul la stabilitate)
  M / ( p  Wefs )  4.1  103 / (0.705  2009 106 )  2.9 MPa  R pc  12 MPa
a0 / t s  30.7 / 0.8  38.4  50   p  1  (a0 / t s ) 2 / 5000
 p  1  (30.7 / 0.8) 2 / 5000  0.705
R pc
= 12MPa - rezistenta de calcul a placajului la comprimare;
n
3) Rezistenta captuselii superioare la actiunea sarcinii concentrate P  1KN cu coeficientul
  1.2
de siguranta f distribuita conventional pe lungimea de 100 cm.
Drept schema de calcul se adopta schema grinzii incastrata la capete.
Momentul incovoietor de calcul
M  Pn   f  c / 8  1  1.2  0.307 / 8  0.046 KN  m
Modulul de rezistenta al captuselii
Wt s  b  t s 2 / 6  100  0.82 / 6  10.7cm3  10.7 10 6 m3

Tensiunile normale in captuseala superioara:

  M / Wt s  0.046  103 / 10.7 10 6  4.3MPa  R pi 90  ms  6.5 1.2  7.8MPa
R pi 90
= 6.5 MPa - rezistenta de calcul a placajului in directia perpendiculara fibrelor
furnirului exterior
ms = 1.2 - coeficientul conditiilor de lucru la actiunea sarcinii de montaj.
4) Rezistenta rosturilor intre furniri in zonele de incleiere a placajului cu nervurile
longitudinale.
Momentul static al captuselii superioare in raport cu axa neutra a sectiunii readuse:
Sefs  Ats  (h  y0  t s / 2)  63.36  (18.8  9.39  0.8 / 2)  570.9cm 2
Latimea sumara (de calcul) a rosturilor:
 bn  4  4  16cm  0.16m
Tensiunile tangentiale in rosturi constituite:

  Q  Sefs / I ef  bn  4.41  103  570.9  106 / 18863 10 8  0.16  0.083MPa  R pf  0.8MPa
R pf
- rezistenta de calcul la forfecare a platelajului.
E I
5) Sageata relativa a placiise veifica pentru rigiditatea de 0.7 p ef
f / l  5q n  lef3 / 384  E p  I ef  0.7  5  1.53  10 3  3.723 / 384  0.7  8 103  18863  10 8  1 / 1040  1/ 250
Deci materialul ales pentru fabricarea placajului din lemn satisface cerintelor de rezistenta
si rigiditate.
 3. Calculul grinzii incleiate din lemn
Sa se proiecteze grinda incleiata din lemn in doua pante cu deschiderea de 17.6m.
Panta acoperisului este de 1:10. Pentru inchidere sunt folosite panouri sandwich cu latimea de
1.1m .Gradul de importanta a cladirii–II.Conditile de exploatare corespund regimului A2.
Pentru fabricarea grinzii sunt folosite scinduri de pin de calitatea a 2-a si a 3-a cu grosimea
de 33mm.
Sarcinile de la panoul de acoperis:
g n  gtab
n
 t / bpan  0.431  3.8 / 1.1  1.49 KN / m
a) normata:
g  gtab  t / bpan  0.606  3.8 / 1.1  2.09 KN / m
b) de calcul:
Sarcina de la zapada:
n
a) normata: S  S0  t  1  3.8  3.8 KN / m
S  S0   f  t  1 1.6  3.8  6.08KN / m
b) de calcul:
Sarcina de la greutatea proprie a grinzii pe lm de lungime a poiectiei orizontale:
n
g gr  1    hmed  b  1  5  1.045  0.15  0.784 KN / m
a) normata:
g  1    hmed  b   f  1  5  1.045  0.15  1.1  0.862 KN / m
b) de calcul: gr
Sarcina ce actioneaza asupra grinzii portante
q n  g n  S n  g grn  1.49  3.8  0.784  6.1KN / m
a) normata:
q  g  S  g gr  2.09  6.08  0.862  9.03KN / m
b) de calcul:
Calulul sarcinii de la vint a grinzii o neglijam, deoarece panta i= 1: 10.

Inaltimea sectiunii la mijlocul deschiderii trebuie sa fie in limitele:

hm  (1 / 10  1/ 15)  l  17.6 /10  17.6 /15  1.76  1.17 m
deci adopt hm = 1.485m din 45 de scinduri cu t '  33mm
Pentru panta de 1/10 inaltimea sectiunii de reazem se va determina cu relatia
hr  hm  i  l / 2  1.485  0.1  17.6 / 2  0.605m  0.4  hm  0.594m
deci adopt hr = 0.605m din 18 scinduri cu t '  33mm
Inaltimea la mijlocul grinzii v-a fi:
hmed  (hr  hm ) / 2  0.605  1.485  1.045m
Pentru grinzi in doua pante dimensiunile dintre h si b trebuie sa fie in jur de:
h / b  8  b  h / 8  1.485 / 8  0.627 / 8  0.186  0.0.078m
unde 120mm  b  200mm
Adopt latimea sectiunii grinzii: b = 150mm;
Determinam locul sectiunii periculoase "x"
Conform recomandari lor din CHИП 2-25-80 sectiunea periculoasa se afla la distanta "x" de
la reazeme care se determina:
x  l  hr / (2  hm )  17.6  0.605 / 2  1.485  3.59m
Inaltimea sectiuni periculoase:
hx  hr  i  x  0.605  0.1  3.59  0.964m
Modulul de rezistenta:
Wx  b  hx2 / 6  0.15  0.9642 / 6  0.0232m3
Momentul inconvoietor in sectiunea periculoasa:
M x  q  (l  x)  x / 2  9.03  (17.6  3.59)  3.59 / 2  227 KN  m .
Tinind cont de dimensiunile sectiunii periculoase de amplasare a lemnului, dupa calitatea in
sectiune si de conditile de exploatare determinam rezistenta de calcul:

Ri  15  mu  ml  mg /  d  15  1.1  0.8 / 0.95  12.6 MPa

Verificam rezistenta sectiunii periculoase:
M 227  103
 x  9.78MPa  12.6MPa
Wx 0.0232
Forta de taiere in sectiunea de reazem:
q  l 9.03 17.6
Q   79.5 KN
2 2
Rezistenta de calcul la forfecare in lungul fibrelor lemnului de calitatea a 3-a (din zona de
mijloc):
R f  1.5  mu  ml /  d  1.5  1  1 / 0.95  1.58MPa
Momentul static al sectiunii de reazem:
b  hr2 0.15  0.6052
S   0.00686m3
8 8
Momentul de inertie:
b  hr3 0.15  0.6053
I   0.00277m 4
12 12
Rezistenta setiunii de reazem la forfecare:
Q  S 79.5  0.00686  103
   1.31MPa  1.58MPa
I b 0.00277  0.15
Latimea necesara a talpii de reazem:
Q 79.5  103
a   0.165m
b  Rst 90 0.15  3.2
Deci adopt din conditii constructive a = 0.18m
unde Rst 90  3 / 0.95  3.2MPa - rezistenta de calcul la strivire transversal pe fibre a lemnului
de calitatea a 2-a.

Verificam stabilitatea grinzii la incovoiere.

 l  17.6m
In cazul fixarilor doar in sectunile de reazem vom avea p .
Din tabelul 2, anexa 4 gasim kf = 1.13 si
k jm   2/5  (hr / hm ) 2/5  (0.605 / 1.485) 2/5  0.7
m  140  b 2  k f / l p  hm  mg  140  0.152  1.13 / 17.6 1.485  0.8  0.17
unde mg = 0.8 (din tabelul 7) pentru hm = 1.485m
Calculam tensiunile:
  M x / k jm  m  Wx  227  103 / 0.7  0.17  0.0232  82.2 MPa  12.6 MPa
deci stabilitatea nu este asigurata
x  3.59m se v-a afla intre sectiunile:
x2  l / 2  17.6 / 2  8.8m si x1  l / 4  17.6 / 4  4.4m
2 2
Calculam: M x 2  q  l / 8  9.03  17.6 / 8  350 KN  m
M x1  q  (l  x1 )  x1 / 2  9.03  (17.6  3.59)  3.59 / 2  227 KN  m
Conform tabelului 2 (anexa 4) avem:
d  M x1 / M x 2  227 / 350  0.65
k f  1.75  0.75  d  1.75  0.75  0.65  1.26
1 1 1
(3d ) (3d ) (30.65)
k jm    (hr / hm )  0.407  0.7
m  140  b 2  k f / l p  hx  mg  140  0.152  1.26 / 4.4  0.964  0.8  1.17
In asa caz:
  M x / k jm  m  Wx  227  103 / 0.7  1.17  0.0232  11.9 MPa  12.6 MPa

Acum stabilitatea v-a fi asigurata datorita rigidizarilor amplasate pe partea superioara

peste fiecare l/4=4.4m.
Verificam sageata (conf. tab. 3, anexa 4)
0.605
k  0.15  0.85    0.15  0.85   0.495
1.485
0.605
c  15.4  7.6    15.4  7.6   18.5
1.485
b  h3 0.15 1.4853
I   0.041m 4
12 12
f 0  5  qn  l / (384  E  I )  5  6.1 10 3  17.64 / (384  104  0.041)  0.0186m
4

f  ( f 0 / k )  1  c  (hm / l ) 2   (0.0186 / 0.495)  1  18.5  (1.485 / 17.6) 2   0.0425m  17.6 / 300  0.0586m

Deci conditia se satisface si sageata nu depaseste valoarea admisibila si putem trece la

calculul stilpului.
 4. Calculul stilpilor din lemn incleiati
Sa se proiecteze stilpul incleiat din scinduri al unei constructii cu schelet din lemn.
Inaltimea libera a constructiei H = 4.8m. Profilul constructiei este solutionat dupa schema
cadrului cu 2 articulatii si o deschidere.

N1 N2
f1 f2

Wp Wcp
x x

q1 q2
H

Inaltimea sectiunii grinzii cadrului la mijlocul deschiderii este h = 1.485m. Traveea cadrelor
t =lc= 3.8m.
Determinam inaltimea sectiunii stilpului folosind relatia : hs  (1 / 8  1 / 15)  H
hs''  (1 / 8  1 / 15)  H  (1 / 8  1 / 15)  4.8  0.6  0.32m
(0.6  0.32)
hs'   0.46m
Adoptam inaltimea medie 2
Pachetul poate fi incleiat din scinduri cu grosimea dupa jeluire de 3.45cm (4cm pina la
jeluire),si deci numarul lor necesar pentru formarea acestui pachet.
n  46 / 3.45  13.3buc
Utilizind 13 scinduri,aflam inaltimea reala a sectiunii:
hs  13  3.45  44.85cm  0.45m
Avind in vedere respectarea conditilor de reazeme ale panourilor de perete ,latimea
minimala a sectiunii stilpului poate fi adoptata: b  150mm , deci adopt b  150mm .
Caracteristicile geometrice ale sectiunii stilpului vor fi:
A  b  hs  15  45  675cm 2  675  104 m 2
b  hs2 15  452
Wx    5062.5  106 m3
6 6
 b  hs3 15  453
Ix    113906cm 4  113906  10 8 m 4
12 12
Calculul sarcinilor ce actioneaza asupra stilpului:
- sarcina din greutatea panourilor de acoperis:
q pa  g  l / 2  2.09  8.8  18.4 KN
- sarcina din greutatea proprie a grinzii:
qgr  hmed  b   f  l / 2    1.045  0.15  1.1  8.8  5  7.6 KN
- sarcina din greutatea proprie a stilpului:
G  hs  b  H     f  0.45  0.15  4.8  5  1.1  1.78 KN
- sarcina din greutatea panourilor de perete:
q pp  H  t  m pp   f  4.8  3.8  0.108  1.1  2.17 KN
m  0.108 KN / m 2
greutatea unui 1m panou sandwich de grosime   100mm .
2
unde pp
- sarcina temporara de calcul provenita din zapada:
S  l / 2  t  S0   f  8.8  3.8  1  1.6  53.5 KN
Sarcina totala ce actioneaza asupra stipului v-a fi:
1) Permanenta:
P  q pa  qgr  G  q pp  17.5  7.6  1.78  2.17  29 KN
2) Temporara:
S  53.5KN
W pn  90 Pa
Sarcinile normate provenite din vint de presiune si de contrapresiune
n
Wcp  70 Pa
.
Sarcinile orizontale concentrate de calcul provenite din vint aplicate la capetele
superioare ale stilpilor.
W p  W pn  hm  t   f  90  1.485  3.8  1.4  711N
Wcp  Wcpn  hm  t   f  70  1.485  3.8  1.4  553 N
Sarcinile de calcul provenite din vint distribuite uniform pe lungimea stilpilor.
w p  W pn   f  lc  90  1.4  3.8  479 N / m
wcp  Wcpn   f  lc  70  1.4  3.8  372.4 N / m
Reactiunea la nivelul grinzii cadrului
x  3H ( w p  wcp ) / 16  (W p  Wcp ) / 2  3  4.8  (479  372.4) / 16  (711  553) / 2  175 N  0.175KN
Eforturile maxime in baza stilpului din stinga:
- momentul de incovoiere
M 1  (W p  x)  H  w p  H 2 / 2  (711  175)  4.8  479  4.82 / 2  8091N  m
- efortul de taiere
Q1  W p  x  w p  H  711  175  479  4.8  2835 N
 - forta de comprimare axiala
N1  P  S  29  53.5  82.5 N
Eforturile maxime in baza stilpului din dreapta:
- momentul de incovoiere
M 2  (Wcp  x)  H  wcp  H 2 / 2  (553  175)  4.8  372.4  4.82 / 2  7784.4 N  m
- efortul de taiere
Q2  Wcp  x  wcp  H  553  175  372.4  4.8  2515.5 N
- forta de comprimare axiala
N 2  N1  82.5 N
Flexibilitatea stilpului in afara cadrului:
  l f / l  2.2 H / 0.289  hs  2.2  4.8 / 0.289  0.45  81.2  120
l  2.2 H 
unde f lungimea de calcul (de flambaj)
1.Verificam rezistenta stilpului din stinga (mai solicitat), folosind formula:
N Md
   Rc
Aef Wef

unde: M d  M 1 /  ; N  N1  82.5 N ;
Aef  A  675  104 m 2 ; Wef  Wx  5062.5  106 m3
.
Calculam:
N A 3000
 1   2  2 
  Rc  Aef  
2  N 81.22  82.5  103
  1 1  0.82
3000  Aef  Rc 3000  675  10 4  15

M d  8091 / 0.82  9867 N  m  0.009867 MN  m

82.5  103 0.009867

 4
  3.17 MPa  15MPa
675  10 5062.5  106
unde Rc = 15MPa rezistenta de calcul la comprimare a lemnului de sortul 2
A=3000 - coeficient ce tine cont de care material avem ,respective pentru lemn
Deci sectiunea stilpu1ui adoptata initial este satisfacatoare.
2. Verificam stabilitatea formei plane de incovoiere, utilizind relatia:
n
N  Md 
  1
  Aef  Rc  m  Wef  Rc 
 Marginea intinsa a stilpilor este fixata din planul cadrului cu elementele de intindere a
peretilor. Adoptind (conventional), ca inchiderea peretilor e realizata in panouri sandwich cu
latimea de 1.3m, vom admite interspatiul fixarilor pe lungimea stilpului cu marimea tot de
1.3m deci vom avea interspatiul fixarilor pe lungimea stilpului ca marime tot e de 1.3m si de
accea conform [1], n = 1. Marginea comprimata este libera (nu are fixari) si lf = H=4.8m.

Flexibilitatea stilpului in afara cadrului

  l f / l  l f / 0.289b  4.8 / 0.289  0.15  111  120
,deci conditia se satisface si nu necesita
sa fie instalata o rigla pe mijlocul inaltimi stilpilor .
Calculam:
2
  
 1 a   
 100  cind   70
;
A 3000 3000
  2   0.243
 2
 cind   70 ; 1112
m  140  b 2  k f / l f  h  140  0.152  2.54 / 4.8  0.45  3.7
kf 
coefficient care tine cont de diagrama eforturilor (anexa 4,tab. 2)
Calculam stilpul la stabilitate:
82.5  103 9867
  0.37  1
0.243  675 104 15  106 3.7  5062.5 10 6 15 10 6

3.Verificam rezistenta sectiunii la forfecare aplicind formula:

QS
  Rf
I  bef
unde : Q  Q1 /   2835 / 0.82  3457 N
S  b  hs3 / 8  15  453 / 8  3797  10 6 m3  3797 cm3
I  b  hs3 / 12  15  453 / 12  113906  108 m 4  113906cm 4
bef  0.6  b  0.6  15  9cm  0.09m
3457 106  3797 10 6
  0.128MPa  R f  1.5MPa
113906 10 8  0.09
unde Rf = 1.5MPa – rezistenta de calcul la forfecare din incovoiere pentru lemnul
incleiat de sortul 2.Deci forfecarea stilpului nu va avea loc.

4. Calculul prinderii stilpului de fundatie

Valoarea maxima a efortului in buloanele de ancoraj poate fi atinsa in cazul sarcinii

verticale minimale, deci forta de compresiune de calcul provenita din sarcina permanenta:
N  0.9  P / 1.1  0.9  29 / 1.1  23.7 KN
   1  ( 2  N / 3000  A  Rc )  1  (81.2 2  23.7  10 3 / 3000  675  10 4  15)  0.95
Momentul incovoietor de calcul in sectiunea inferioara a stilpului
M d  M 1 /   8091  10 6 / 0.95  0.0085MN  m
Tensiunile marginale:
- de intindere
 t   N / A  M d / W  23.7  103 / 675  10 4  0.0085 / 5062.5 10 6  1.33MPa
- de comprimare
 c   N / A  M d / W  23.7  103 / 675 10 4  0.0085 / 5062.5 10 6  2.03MPa
Ordonatele epurilor tensiunilor de intindere si comprimare
ht   t  hs / ( t   c )  1.33  0.45 / (1.33  2.03)  0.178m
hc   c  hs / ( t   c )  2.03  0.45 / (1.33  2.03)  0.272 m
Utilizind pentru fixarea pe fundatii eclise cu grosimea a=12cm si alcatuind ecuatia de
echilibru a fortelor fata de centrul de greutate al epurei tensiunilor de comprimare
N t  e  M d  N  t / e  0 , determina efortul de intindere in buloane de ancoraj
N an  N t  M d / e  N  t / e
e  a / 2  ht  2hc / 3  0.12 / 2  0.178  2  0.272 / 3  0.42m
t  e  (a  hs ) / 2  0.42  (0.12  0.45) / 2  0.135
N an  0.0085 / 0.42  23.7 10 3  0.135 / 0.42  0.0126 MN
Aria necesara totala a sectiuniii buloanelor de ancoraj
Anec  N an / Rba  ma  m  0.0126 / 145  0.8  0.85  0.000136m 2  1.36cm 2
Adoptam doi tiranti de ancoraj cu diametrul d=12 mm fiecare si aria totala neta
An  2  1.13  2.26cm 2  Anec  1.36cm 2
5. Calculam imbinarea ecliselor cu corpul stilpului
Reiesind din faptul ca 1atimea eclisei trebuie sa fie egala cu latimea sectiunii stilpului si
tinind cont de prescriptiile de amplasre a buloanelor, determinam numarul lor necesar:
3.5d+3.5d+3.5d= 15cm
d = 15/10.5 = 1.42cm .
Utilizam deci buloane cu diametrul de 14mm
Calculam capacitatea portanta Tmin a bulonului pentru un plan de alunecare.
Ta  0.8  a  d  0.8  12  1.4  13.4 KN
Tc  0.35  c  d  0.35  45  1.4  22 KN
Ti ,max  2.5  d 2  2.5  1.4 2  4.9 KN
Ti  1.8  d 2  0.02a 2  1.8  1.42  0.02  122  6.4 KN
Prin urmare Tmin = Ti,max: = 4.9KN;
Calculam numarul necesar de buloane:
n  N an / Tmin  0.0126 / 0.0049  2.6 ,din punct de vedere constructiv adopt 4 buloane.
Lungimea necesara a eclisei, avind in vedere interspatiul minimal de amplasare a buloanelor
in lungul fibrelor egal cu 7d.
le  7 d  3  7  0.014  3  0.294m . Adopt lungimea eclisei le = 0.3m.
Intre eclisa si fundatie e necesar de prevazut un rost de 2cm pentru a asigura lucrul bazei
stilpului in conformitate cu schema de calcul primita.

BIBLIOGRAFIE

CHиП II-25-80. Деревянные конструкции. Нормы проектирования.

CHиП II-23-81. Нормы проектирования.Стальные конструкции.

CHиП 2.01.07-85. Нaгрузки и воздействия.

ГОСТ 7805-70. Болты с шестигранной головкой класса точности А

Indicatie metodica nr. 210. Proiectarea elementelor de inchidere si a stilpilor cladirilor cu

schelet.

Indicatie metodica nr. 294. Constructii din lemn si mase plastic (partea II-a).

Indicatie metodica nr. 457. Constructii din lemn si mase plastice (partea III-a).

Indicatie metodica nr. 494. Constructii din lemn si mase plastice (partea a IV-a).