1, Jonctiunile occudente si de comunicare

Jonctiunile occludente (impermeabile sau stranse) leaga celulele

epiteliale cu rol de absorbtie sau secretie, intr-un strat continuu.

 La nivelul acestor jonctiuni, membranele plasmatice ale celulelor

vecine fuzioneaza, iar spatiul intercelular este inlaturat complet.
 In zonele de fuziune exista mai multe siruri de proteine
membranare care interactioneaza cu sirurile din membrana
adiacenta, formand o retea care inconjoara polul apical al celulelor.
 Aceste jonctiuni indeplinesc in primul rand rol de bariera,
impiedicand difuziunea substantelor prin spatiile intercelulare.
Functia de bariera este foarte importanta in cazul celulelor din
epiteliul intestinal care transporta substante impotriva gradientelor
de concentratie. Ca de exempli, glucoza sau aminoacizii absorbiti
activ la nivelul membranei apicale a enterocitelor nu pot difuza
inapoi in lumenul intestinal si astfel, ele trec in sange.
 Jonctiunile occludente dintre celulele endoteliale ale vaselor de
sange din creier formeaza bariera hematoencefalica. Aceasta
indeplineste o functie de protective a creierului, si nu permite
trecerea unor substante toxice din sange.
 Jonctiunile occludente blocheaza difuziunea laterala a lipidelor si
proteinelor, mentinandu-le distributia separata in membrana
celulara.
Jonctiunile de comunicare mediaza trecerea unor semnale chimice sau
electrice intre celule care interactioneaza.

 Aceste jonctiuni sunt formate din sute de structuri

transmembranare numite conexoni, fiecare connexon fiind format
din 6 proteine identice conexine iar in centru are un canal
 Conexonii celor doua membrane se suprapun si formeaza
canale de comunicare directa intre citoplasmele celulelor vecine.
 Jonctiunile de comunicare realizeaza cuplarea electrica si
metabolica a celulelor.
 Ele au o importanta deosebita in embriogeneza, cupland celulele
dintr-un grup care urmeaza aceeasi cale de dezvoltare.

2,Proteine membranare cu rol in difuzia substantelor prin

membrana

Unele molecule hidrofile de dimensiuni mici si incarcate electric,

cum sunt apa, ureea, metanolul, traverseaza bistratul lipidic printr-un
proces de difuziune mediata de unele proteine membranare.

 Acvaporinele sunt proteine membranare care sunt implicate in

difuzia mediata a apei prin membranele celulare.
 O alta dovada a existentei in membrane a unei difuziuni mediate
sunt ionoforii

Ionoforii= peptide mici capabile sa se dezvolte in bistratul lipidic

si sa mareasca permeabilitatea pentru diferiti ioni.
 In membranele celulelor vegetale exista proteine membranare de
tip canal, care formeaza in bistratul lipidic adevarati pori hidrofili, de
dimensiuni mici si selectivitate inalta.

Aceste proteine canal mediaza difuzia specifica a unor ioni si de

aceea se numesc canale ionice.

Exemple de canale ionice:

 Canale de pierdere a K+  canale “fara poarta”, nu necesita un

semnal pentru a se deschide.Functioneaza continuu , si au rol in
generarea potentialului de membrana
 Canale cu poarta comandata de voltaj, modifica permeabilitatea
membrane pentru Na, K si Ca
 Canale cu poarta comandata de un stimul mecanic, in membrana
apicala a celulei paroase prevazute cu stereocilia din urechea
interna
 Canale cu poarta comandata de un ligand,functioneaza in urma
lezarii unor molecule extracelulare (de ex. Neurotransmitator) sau
intercelulare(ioni).
 Miscarea stereocililor= este deschiderea canalelor de K si
depolarizarea membrane.
 3,Transportori membranari de tipul pompelor

Pompele ionice sunt proteine membranare de tip caraus care sunt

capabile sa isi modifice reversibil conformatia in urma hidrolizei ATP.

o Au fost identificate trei clase de asemenea pompe ionice

dependente de ATP:

Clasa P- cuprinde ATP-aze a caror mecanism de transport presupune

fosforilarea unui polipeptid transmembranar care intra in alcatuirea
pompei

Clasa V- include transportori proteici care nu se fosforileaza in timpul

pomparii protonilor

Clasa F- este reprezentata de proteine membranare care functioneazza

ca ATP-sintetaze.

 Pompa de Na+ si K+  proteina transmembranara complexa care

transporta ionii impotriva gradientului electrochimic.
 Pompele de Ca2+  au rolul de a mentine concentratia
intracelulara a calciului la un nivel scazut.
 Pompele de H+  sunt transportori membranari care realizeaza
diferite functii in celule

- la nivelul lizozomilor mentin pH-ul acid necesar functionarii

enzimelor lizozomale.
 4,Materialul genetic: organizare la procariote si eucariote

In celule materialul genetic este reprezentat de moleculele de acid

dezoxiribonucleic.

 La Procariote:- este dublu catenar si formeaza un cromozom

circular unic
- plasat in matricea celulara
- are aspectul unui singur cromozom circular, liber in
citoplasma (nucleoid)
-contine ADN suplimentar (plasmide=molecule mici
de ADN dublucatenar cu forma circulara, pot fi transferate de la o
bacterie la alta, sunt unitati genetice extracromozomiale care
contin gene accesorii)
Eucariote: - plasat in nucleu (unde ADN prezinta grade diferite de
impachetare de la cromatina nucleara in perioada de activitate
metabolica la cromozomi in timpul diviziunii celulare)
- este dublu catenar inconjurat de proteine histonice si
nonhistonice
- in jurul unui miez de opt proteine histonice se
infasoara de doua ori o portiune a moleculei de ADN si se
formeaza o structura numita nucleozom
- nucleozomii succesivi se leaga intre ei prin ADN
linker
- prin rasucirea in spirala a filamentului de cromatina
rezulta o structura helicoidala
- in timpul profazei se dispune in bucle
- contine ADN suplimentar in mitocondrii si
cloroplaste
 5,Reticulul endoplasmic: functii

Functiile RER:

 datorita ribozomilor atasati la suprafata membranei, principala

functie a RER este sinteza proteinelor.
 modificari post-translationale ale proteinelor (prin: formarea
puntilor disulfidice, reactiile de glicozilare,prin care se introduc
markeri in proteine

Functiille REN:

 principala activitate a REN consta in producerea de lipide in

celulele animale
 eliberarea glucozei din glicogen
 metabolizarea substantelor endogene si exogene
iar in celula musculara scheletica regleaza concentratia
intracelulara a Ca2+ si contractia musculara (RS)

Functiile comune RER si REN:

 Biosinteza fosfolipidelor
 Biogeneza membranelor si organitelor celulare
  In celulele vegetale, RE sintetizeaza oligozaharide si polizaharide
care intra in alcatuirea peretelui celular
 Aparat circulator intracitoplasmatic
 Suport mecanic

6,Ribozomi: structura, tipuri si functii

Sunt componente citoplasmatice de natura ribonucleoproteica,

prezente in toate celulele, atat la procariote, cat si la eucariote.

 STRUCTURA: Se prezinta sub forma de granule formate din doua

subunitati inegale: subunitatea mare in forma de sa, in care se afla
subunitatea mica, reniforma. Cele doua subunitati se asociaza pe o
molecula de ARNm numai cand incepe sinteza lantului
polipeptidic, formand ribozomul functional=POLIZOMUL
 TIPURI: Exista doua tipuri de ribozomi:
 S=viteza de sedimentare la care se izoleaza prin tehnicile de
ultracentrifugare.
1) ribozomi 70S  formati din subunitatea mare 50S si subunitatea
mica 30S
 se gasesc la nivelul celulelor procariote,
mitocondriilor si plastidelor
2) ribozomi 80S  formati din subunitatea mare 60S si subunitatea
mica 40S
 se gasesc la niv celulelor eucariote in citoplasma,
liberi sau atasati membranei RER
 FUNCTII: Ribozomii reprezinta sediul sintezei proteice
 7,Ultrastructura si functiile aparatului Golgi

Format din trei elemente principale: cisterne, microvezicule si

macrovezicule

 Cisternele sunt puternic specializate si dispuse in teancuri langa

nucleu
 Fata CIS este convexa si orientate de obicei spre nucleu
 Fata TRANS este concave si orientate in general spre
plasmalemma, unde elibereaza substantele maturate in aparatul
Golgi

Aparatul Golgi are o structura polarizata si dinamica:

 se formeaza noi cisterne la fata CIS

 cisternele de pe fata TRANS sunt fragmentate in vezicule cu

destinatii celulare precise

 maturarea cisternelor Golgiene prin deplasarea componentelor

dinspre polul CIS TRANS

 Functiile aparatului Golgi:- secretia celulara, biogeneza

lizozomilor, membranelor, traficul intracelular si reciclarea
membranelor, formarea acrozomului

Microveziculele:
-sunt localizate intre fata CIS si NUCLEU
 -se desprind prin inmugurire din RE si fuzioneaza cu cisternele CIS
golpiene, astfel continutul vărsându-se în cavitatea cisternelor
-prin aceste microvezicule de tranzitie ,materialele sintetizate in RE
sunt transportate la aparatul Golgi.
Macroveziculele
-sunt localizate in apropierea extremitatilor cisternelor golgiene si in
zona TRANS
-unele sunt vezicule de transport prin care circula substanta intre
cisternele golgiene in directia de la CIS la TRANS
-altele sunt vezicule de secretie ,din zona trans se desprind vezicule
submicronice care devin lizozomi primari.

8,Lizozomii: compozitie si functii

Lizozomii sunt organite celulare care contin o serie de enzyme

hidrolitice care sunt implicate in degradea macromoleculelor.

 In matricea lizozomilor exista peste 50 de enzyme care pot degrada

orice componenta celulara nucleaze, protease, glicozidaze,
lipase, fosfolipaze, sulfatase, fosfataza.
 Enzimele lizozomale acide au activitatea optima la un pH de 5
 Enzima maker lizozomala fosfataza acida
 Membrana lizozomilor este impermeabila pentru enzimele propria,
impiedicand distrugerea necontrolata a componentelor celulei.
FUNCTII

Prin enzimele hidrolitice pe care le contin, lizozomii sunt capabili sa

realizeze digestia intracelulara controlata a tuturor tipurilor de
polimeri biologici.

 Lizozomii indeplinesc doua functii importante in celula:

HETEROFAGIA- procesul prin care enzimele lizozomale

degradeaza materialele extracelulare patrunse in compartimentul
lizozomal prin intermediul veziculelor de endocitoza de tipul
fagozomilor sau pinozomilor.

AUTOFAGIA- procesul de digestive lizozomala a materialelor

celulare uzate sau alterate. Aceste materiale sunt izolate de restul
celulei printr-un invelis provenit din RE si inchise in vezicule numite
autofagozomi.

 prin functia de autofagie, lizozomii asigura reinnoirea

organitelor celulare.

CRINOFAGIA= un tip particular de autofagie in care lizozomii

degradeaza continutul veziculelor de secretie, regland astfel cantitatea
de produsi eliminata la exteriorul celulei.
 9,PEROXIZOMII

 Sunt organite veziculare submicronice asemenea lizozomilor

Peroxizomii contin oxidaze si catalaze

 se divid si dau nastere unor noi peroxizomi in care sunt

sintetizate noi lipide si proteine.

Proteinele peroxizomale

 Sunt sintetizate de ribozomi liberi din citosol

 Au forma sferica sau ovala
 Sunt inconjurati de o membrana cu aspect trilaminat si contin o
matrice electrodense cu aspect granular
 In unele celule de la vertebrate, peroxizomii contin ezime oxidative
in concentratii atat de mari incat cristalizeaza matricea acestor
perxizomi prezinta un miez electrodens=CRISTALOID

Functiile peroxizomilor

 Fotorespiratia
 Convertirea acizilor grasi in glucide
 Detoxificarea moleculelor patrunse in celula
 Metabolismul lipidelor β-oxidarea acizilor grasi cu lant lung

 sinteza plasmalogenilor (in membranele

celulelor din creier, ficat si rinichi)