PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Data: 02.03.2017
Unitatea : ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ”CAROL DAVILA” TÂRGU-JIU
Modulul : Boli infecto-contagioase și nursing specific
Subiectul: Diagnosticul bolilor infecțioase: date de epidemiologice,date clinice si de laborator
Clasa: II A
Profesor instructor: Asistent medical licențiat Stoicoiu Voichița Gabriela
Durata de desfășurare : 50 minute
Locul de desfășurare: Sala de nursing a școlii
Tipul lecției: Lecție de recapitulare și sistematizare
Competente vizate :
-Competenţe specifice
C1.Culegerea de date ( date subiecte, obiective) prin diverse metode: interviu (direct/indirect
cu intrebări –inchise/deschise)
C2. Definirea ancheta epidemiologică
C3.Examen fizic
C4.Recolteze produsele pentru laborator
Obiective:
-Obiectul global:insusirea cunostintelor privind epidemiologia bolilor infectioase
-Obiective operationale:elevul asistent medical va fi capabil :
O1-sa cunoasca terminologia
O2-sa poata efectua ancheta epidemiologica,stabilind izvorul de infectie,calea de
transmitere si starea imunologica
O3-sa stie sa organizeze datele culese
O4-sa cunoasca evolutia ciclica a bolilor infectioase
O5- sa identifice semnele si simptomele
O6- sa cunosca simptomele generale si cele caracteristice unor boli sau grupe de boli
O7-sa stie sa pregateasca pacientul pentru investigatii
O8-recolteze produsele pentru laborator
Strategia didactica
a)metode si procedee utilizate
-expunere(aplicatie,descriere),conversatia
b)mijloace –reprezentari vizuale
-scheme,imagini
-planse,ghiduri,pliante
c)moduri de activitate cu elevii
-frontal - pentru reactualizarea cunostintelor
-individual sau in grup
d)surse informationale (bibliografie):
-Albu Roxana Maria-Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint,1996
-Titirca Lucretia-Ghid de nursing,Editura Viata Medicala Romaneasca,1996
- Titirca Lucretia-Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,
Editura Viata Medicala Romaneasca,editiaII,1996
- Titirca Lucretia-Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate
bolnavului, Editura Viata Medicala Romaneasca,editiaIII,1997
 PLAN DE DESFASURARE

Obiective operationale Etapele lectiei Activitate profesorilor Activitate Evaluare

elevi
Moment Notarea absenţilor Comunică Orala
organizatoric absenţii Frontala
Creaza atmosfera Evocarea -adresează elevilor - elevii Orala
optima întrebări cu privire la răspund Individuala
Capteaza atentia. apararea organismului întrebărilor la
de infectii intrebari din
lectiile
anterioare.
- anexa 1
- anunţă şi scrie titlul
Prezentarea temei pe tablă
noilor -pregatirea elevilor Orala
continuturi pentru asimilarea Frontala
noilor cunostinte (prin
conversatie se vor
reactualiza
cunostintele necesare
notiunilor ce vor fi
predate)
-pregateste materialele
didactice
O1-sa cunoasca Realizarea - pregatirea elevilor -elevii Orala
terminologia sensului : pentru asimilarea notează Frontala
O2-sa poata efectua Comunicarea noilor cunostinte (prin informaţiile
ancheta de noi conversatie se vor solicitate în
epidemiologica,stabilind cunostinte reactualiza caiete
izvorul de infectie,calea cunostintele necesare -elevii
de transmitere si starea notiunilor ce vor fi manifesta
imunologica predate interes
O3-sa stie sa -participa la
organizeze datele culese conversatie
O4-sa cunoasca
evolutia ciclica a bolilor
infectioase
O5- sa identifice
semnele si simptomele
O6- sa cunosca
simptomele generale si
cele caracteristice unor
boli sau grupe de boli
O7-sa stie sa
pregateasca pacientul
pentru investigatii
O8-recolteze produsele
pentru laborator
Realizarea -intreaba elevii daca - elevii Orala
feed-back-ului exista ceva ce nu au raspund la Frontala
inteles intrebari
-elevii asculta
aprecierile

Fixarea -se va face o scurta

cunostintelor recapitulare a
cunotintelor
dobandite  :

-anexa 2

Raspunsurile elevilor
la aceste intrebari vor
indica gradul de
intelegere al noilor
cunostinte.In cazul in
care vom constata
anumite dificultati ,
erori sau lacune vom
reveni cu explicatii
suplimentare asupra
problemelor
respective din lectia
predata
 Anexa 1: Prezentarea continutului lectiei

Comunicarea de noi cunostinte:

Se vor prezenta elevilor:
Stabilirea diagnosticului in patologie,se bazeaza pe trei grupe principale de date:
1.epidemiologice
2.clinice (manifestari de dependenta)
3.de laborator
1.Date epidemiologice
Ancheta epidemiologica trebuie sa stabileasca:
-izvorul de infectie.Se pun intrebari :
-daca au existat cazuri de imbolnaviri in ultima vreme si ce anume
-daca a vizitat sau a primit vizita unor persoane bolnave
-daca a facut deplasari
-daca la locuinta sa exista animale:caini,pisici,rozatoare,porci
-calea de transmitere:
-daca a consumat vreun aliment in comun cu alte persoane si acelea au prezentat semne
de boala
-daca a manipulat obiecte care ar fi putut fi contaminate(lana,pei de animal bolnav)
-daca a observat prezenta unor muste
-daca a facut tratament parenteral in ultimele 6 luni(pentru hepatita B)
-starea imunologica:
-daca a mai suferit de boli infectioase(de care si cand)
-daca a facut vaccinari(pentru ce boli si cand)
Se are in vedere si factorii epidemiologici secundari:
-varsta,profesiunea,conditiile de munca,starea locuintei
-factorii climatici:situatia geografica,sezonul
2. Date clinice
Bolile infectioase-in afara de faptul ca sunt usor transmisibile de la un individ la
altul,se caracterizeaza si prin faptul ca au o evolutie clinica ciclica,in mare,asemanatoare.
Aceasta evolutie clinica cuprinde mai multe perioade distincte:
-perioada de incubatie-intervalul de timp din momentul patrunderii microbului in
organism si pana la aparitia primelor simptome
-perioada de debut-apar primele semne de boala
-perioada de stare-desfasurare a intregii simptomatologii a bolii
-perioada de convalescenta-regresiunea simptomelor;perioada de vindecare a
organismului
In perioada de stare toate manifestarile de dependenta ajung la apogeu,fiind prezente:
-unele simptome infectioase generale
-unele simptome caracteristice unor boli sau grupe de boli
a)Sindrom febril :apar curbele termice caracteristice bolilor infectioase:
-febra continua-temperatura este ridicata 39-40C,cu mici variatii intre dimineata si
seara,de 0,5- 1C (febra tifoida,pneumonie)
-febra remitenta-caracterizata prin oscilatii febrilemai mari,intre37C si 39C,fara ca
temperatura minima sa scada sub 37C (infectii supurative-stafilococi)
-febra intermitenta-cu oscilatii foarte mari ale temperaturii36,5-40C survenind zilnic sau
cu perioade afebrile de una-doua zileintre accesele febrile.
-febra recurenta-avem perioade febrile cu temperatura continua39-40C de 4-6 zile
intercalate de perioade afebrile de aceeasi durata
 -febra ondulanta-perioade febrile in care temperatura urca incet si se mentine in
platou38-39 C timp de 7-10 zileapoi scade si dupa o perioada afebrila,unda febrila se
repeta(bruceloza)
-febra de tip invers-temperatura minima se inregistreaza seara,iar temperatura maxima
dimineata (tuberculoza pulmonara)
In cadrul sindromului febril (unde febra este simptomul principal) apar si alte tulburari:
-astenie,inapetenta,greata,cefalee,ameteli,convulsii(frecvent la copii),delir
-tulburari ale metabolismului,ale aparatului cardiovascular,renal,respirator
-perturbarea metabolismului hidroelectrolitic duce la:deshidratare,tulburari in echilibrul
acido-bazic
-paralel cu cresterea temperaturii,se produce o tahicardie(sau bradicardie-febra tifoida)
b)sindrom infectios si meningian:
-febra inalta 39-40C
-frisoane,varsaturi,cefalee,fotofobie
-caracteristic pentru sindromul meningian sunt semnele de contractura
musculara:rigiditatea cefei(rezistenta la incercarea de flectare a capului),opistotonus
c)sindrom encefalic:
-semne de infectie generala cu febra mare 39-40C,frisoane,ameteli,vertij
-semne corticale:agitatie,delir,halucinatii,somnolenta profunda,deseori stari
convulsive,stare semicomatoasa sau comatoasa
d)sindrom eruptiv:
-manifestari cutanate:macule,papule,vezicule,pustule,bule,petesii hemoragice,icter
-leziuni secundare:scuame,cruste,ulceratii,cicatrici,pigmentatii
-alte manifestari:masca Filatov(in scarlatina),facies plangaret(in rujeola),masca hepatica
Trebuie observat modul de distributie a eruptiei si dinamica eruptiei.
e)sindrom gastro-intestinal:
-varsaturi,diaree,tenesme
f)alte manifestari de dependenta:
-angine de diferite aspecte
g)semne din partea aparatului circulator:
-colaps periferic prin pierderi de apa,pierderi masive de sange,prin actiunea toxica
asupra sistemului nervos central a diferitelor substante medicamentoase,prin actiunea unor
toxine microbiene
Simptomele colapsului periferic:
-hipotensiune,hipotermie,tegumente palide-galben pamantiu,cianoza extremitatilor,puls
foarte accelerat

3.Date de laborator
Examenul bacteriologic:
-din sange,umori(lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele
organismelor)
-din produse patologice:secretii (sputa,secretie faringiana,secretie uretrala)
-din produsele de eliminare ale organismului:fecale,urina,vomismente
Frotiu:
-agentul cauzal poate fi pus in evidenta prin trei procedee:
-examen direct
-la microscop }din materialul recoltat
-prin frotiu
Culturi: insamantarea produsului pe mediu de cultura:hemoleucograma,urocultura, coprocultura
Inoculare la animale.Cand agentul patogen nu poate fi identificat nici prin frotiu,nici pri
culturi,se recurge la inocularea animalelor de laborator:soareci,sobolani,cobai, iepuri.
 Analiza simptomelor prezentate la animal,a leziunilor anatomopatologice constatate la
necropsie precum si izolarea microbului din viscerele lui permit precizarea diagnosticului.
Examenul serologic:
Punerea in evidenta a anticorpilor specifici din serul bolnavului se face prin:
-reactii de aglutinare(reactia Widal-pentru diagnosticul de laborator al febrei
tifoide; reactia Weil-Felix-reactia pune in evidenta anticorpii care se formeaza in prezenta
agentilor infectiosi-rickettsii-ai tifosului exantematic
-reactii de precipitare
-reactii de neutralizare,hemaglutinare
Reactii cutanate:
Reactia Schick se utilizeaza pentru determinarea receptivitatii fata de difterie.
Tehnica:
-se injecteaza in grosimea pielii de pe suprafata anterioara a antebratului drept 0,2ml
toxina difterica.Se face cu martor la bratul opus 0,2ml toxina difterica inactiva.Rezultatul se
citeste dupa 48 ore.
Daca persona este imuna fata de toxina difterica atunci anticorpii antidifterici din
organismul lui vor neutraliza toxina injectata in piele si in acest caz nu se va produce nici o
manifestare locala.Reactia este negativa.
Daca in locul inocularii toxinei se produce o congestie locala cu edem cu un diametru de
20mm-reactia este pozitiva.Aceasta indica receptivitatea organismului fata de difterie.
Reactia Dick se utilizeaza pentru determinarea receptivitatii la scarlatina
Ca antigen se utilizeaza 0,2ml de toxina de streptococ scarlatinos.Se face cu martor la
bratul opus.Rezultatul se citeste dupa 18 ore. Reactia pozitiva-un eritem sau un infiltrat cu un
diametru de cel putin 1 cm.
Reactia Schultz-Charlton se utilizeaza pentru diagnosticarea scarlatinei
Aceasta reactie utilizeaza anticorpi in loc de antigen.Se injecteaza 0,2 ml ser
antiscarlatinos,antitoxic,strict intradermic-intr-o regiune unde exantemul scarlatinos este mai
accentuat.Imprejurul injectiei antitoxinele,neutralizand toxina streptococica,exantemul se va
stinge.
Intradermoreactia Mantoux-pentru diagnosticul tuberculozei se executa cu tuberculina
purificata PPD.Se dezinfecteaza tegumentul in treimea mijlocie a fetei anterioare a
antebratului.Din tuberculina doza I se injecteaza intradermic 0,1ml pana la aparitia unui edem
“coaja de prtocala”cu diametrul de 5 mm care persista circa 10 minute.Se citeste la 72
ore.Reactia pozitiva-eritem infiltrat de minim 5-10 mm.Ea indica o hipersensibilitate fata de
toxina bacilului tuberculozei aflat in organism.Daca rezultatul este dubios sau negativ se va
repeta doza a –II-a la 15 zile.
Analize complementare:
-hemoleucograma,VSH,glicemie,urea sanguina,examenul urinei,examenul
LCR,probe functionale hepatice,examenul radiologic,examenul electrocardiografic,examenul
coprologic.
In numeroase infectii se produce o crestere a numarului leucocitelor.Exista insa o serie
de boli infectioase care se caracterizeaza prin leucopenie(scăderea numărului de globule albe
(WBC) în sânge): febra tifoida,in viroze la inceputul bolii
-cresterea eozinofilelor-semn frecvent in scarlatina.Absenta lor are o valoare
diagnosticata in febra tifoida.
-prezenta plasmocitelor-semn caracteristic pentru rubeola
-limfocitoza foarte ridicata-caracteristica in tusea convulsiva
-VSH creste in septicemii,in boli cu etiologie bacteriana (pneumonie,meningita)
-VSH scazut in :gripa,hepatita epidemica
-LCR este clar meningite virotice si este purulent in cele bacteriene.
Anexa 2 : Evaluarea performantei elevilor
Fisa de lucru individuala

1.Care sunt cele trei elemente ce trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii:
2pct
a) calea de transmitere;
b) gazda receptivă;
c) temperatura adecvată;
d) sursa de infecţie.
2.Reacţia Dick se utilizează pentru determinarea receptivităţii faţă de:
2pct
a. difterie;
b. febră tifoidă;
c. scarlatină.
3.Reacţia Schick este indicată pentru determinarea receptivităţii faţă de:
2pct
a) scarlatină;
b) bruceloză;
c) difterie.
4.Enumerati perioadele de evolutie a bolilor infecto-contagioase:
2pct
-perioada de incubatie
-perioada de debut
-perioada de stare
-perioada de convalescenta
5.Dati exemplu cateva tulburari ce apar in sindromul febril:
2pct
-astenie,inapetenta,greata,cefalee,ameteli,convulsii(frecvent la copii),delir
-tulburari ale metabolismului,ale aparatului cardiovascular,renal,respirator
-perturbarea metabolismului hidroelectrolitic duce la:deshidratare,tulburari in
echilibrul acido-bazic
-paralel cu cresterea temperaturii,se produce o tahicardie(sau bradicardie-febra
tifoida)