Alcătuire

Sunt alcătuiţi dintr-un masiv central principal înalt, cu altitudini de peste 1.800 m (vârfurile Curcubăta Mare

1.848 m si Vlădeasa 1.836 m), în jurul căruia se află o serie de masive bine individualizate, care formează

prispa mai joasă, cu altitudini de cele mai multe ori sub 1.000 m. Masivul central păstrează bine resturile

platformelor de eroziune Cârligata (1.600 - 1.800 m) şi Mărişel (1.000 - 1.300 m), pe care apar măguri

înalte (Vlădeasa) şi una dintre cele mai interesante regiuni cu relief carstic din ţara noastră (Padeş, Cetăţile

Ponorului). Prispa care înconjoară masivul central este alcătuită din culmi joase cu aspect de muncei,

despărţite de depresiunile-golf ale Câmpiei Tisei.

În nordul masivului central se află culmile Munţilor Meseşului (vârful Măgura Priei, 996 m) şi Muntele

Şes (vârful Măgura Mare, 915 m), alcătuite din şisturi cristaline, despărţite de Depresiunea Şimleului.

În vestul masivului sunt situaţi Munţii Pădurea Craiului (vârful Oarza, 970 m), alcătuiţi din calcare şi fliş

cretacic şi munceii Codrului (Vârful Pleşu, 1.112 m), alcătuiţi dintr-o culme largă sculptată în roci

permacarbonifere şi mezozoice (calcare), despărţiţi prin Depresiunea Beiuşului.

În sudul masivului central se găsesc Munţii Zarandului, alcătuiţi dintr-o culme principală sculptată în şisturi

cristaline, fliş cretacic, piroclastite andezitice, etc., peste care se ridică măguri înalte, iar în estul lor se

află Munţii Metaliferi, cu aspect de muncei, alcătuiţi din roci vulcanice şi calcare.

În estul masivului central se întind masivul muntos Gilău-Muntele Mare şi Munţii Trascăului (vârful Seciului,

1.281 m), alcătuiţi din şisturi cristaline şi granite, cu altitudini cuprinse intre 1.000 şi 1.600 m.

Zăcăminte

Munţii Apuseni sunt bogaţi în zăcăminte de minereuri auro-argintifere, sulfuri complexe, bauxită, etc.

Exploatarea zăcămintelor de aur este practicată din timpul dacilor. În perioada romană ea a cunoscut o mare

dezvoltare.

Clima

Clima este in general umedă si rece pe culmile înalte, caracteristică climei de munte mijlociu. Pe pantele sud-

vestice ale Apusenilor apar frecvent vânturi cu caracter de foehn.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică are o densitate ridicată, iar debitul este bogat şi susţinut. În consecinţă, Munţii Apuseni

dispun de importante rezerve hidro-energetice. În sectoarele calcaroase apar izbucuri şi izvoare intermitente.

Râurile cele mai importante sunt Crişurile, Arieşul, Someşul Mic, şi toate izvorăsc din masivul central.

Vegetaţia
Caracteristică în peisajul geografic este alternanţa pădurilor de molidişuri şi de răşinoase în amestec, care

trec spre poale în făgete, cu păşuni naturale şi fâneţe.

Speologie

Munţii Apuseni au numeroase peşteri de un interes turistic deosebit: Scărişoara, Urşilor, Focul Viu, Meziad,

etc.

Aşezările umane

Munţii Apuseni au cel mai ridicat plafon al aşezărilor omeneşti din Carpaţii Romaneşti. Caracterul lor esenţial

sunt masivele muntoase joase, încadrate de depresiuni largi, care permit o bună cultivaţie şi o circulaţie

lesnicioasă. Trecerea de pe un versant pe un versant pe altul se face cu relativă uşurinţă.