Sunteți pe pagina 1din 18

Tema proiect:

STRES SI RISCURI PSIHOSOCIALE


CUPRINS
1.Stres si riscuri psihosociale........................................................2
2.Definirea stresului......................................................................4
2.1Ce este stresul?.....................................................................4
2.2 Ce reprezinta stresul in munca?..........................................4
2.3 Cât de serioasă este problema stresului în muncă şi cine
poate fi afectat ?...........................................................................6
3.Legislatia...................................................................................6
4.Stadiile stresului(dupa Selye)....................................................7
5.Efectele stresului la locul de munca..........................................8
6.Inventarul factorilor de stres......................................................8
7.Cauzele stresului la locul de munca..........................................9
8.Masuri de prevenire a stresului................................................11
8.1 Exercitiul fizic...................................................................11
8.2 Odihna...............................................................................12
8.3 Concediile.........................................................................12
8.4 Hrana.................................................................................12
8.5 Apa....................................................................................13
9. Combaterea stresului...............................................................13
10. Factori care provoaca cresterea stresului..............................14
11. Tratarea stresului...................................................................14
12. Strategii privind evitarea stresurilor profesionale.................16
13. Concluzii...............................................................................17
14. Bibliografie...........................................................................18

2
STRES SI RISCURI
PSIHOSOCIALE

Introducere

In ultima perioada de timp, stresul a devenit una dintre preocuparile


de maxima importanta ale medicinei, dar si ale specialistilor in psihologia
muncii si aceasta datorita efectelor puternice pe care le are atat asupra
sanatatii, cat si asupra calitatii muncii.
Dar ce anume poate determina aparitia stresului la locul de munca?
Rapunsul este simplu: de cele mai multe ori se intampla ca un angajat sa fie
suprasolicitat, avand de efectuat prea multe sarcini simultan sau in scurt
timp. Presiunea deadline-urilor genereaza o stare de stres peste care se poate
trece destul de greu. Existenta mai multor „sefi” ingreuneaza activitatea
angajatului si ii determina aparitia unor stari tensionate, mai ales daca
acestea se asociaza cu incertitudinile legate de activitatea desfasurata sau
siguranta locului de munca. In alte situatii, lipsa unei bune pregatiri sau
instruiri pentru munca desfasurata ori conditiile neadecvate de lucru isi pun
amprenta asupra starii angajatului. Nu in ultimul rand, un alt factor stresant
este politica organizationala si/sau tipul de management al companiei. Mai
putem adauga pe aceasta „lista neagra” si neintelegerile dintre angajati,
nemultumirile financiare, supravegherea drastica, inlocuirea sistemului de
beneficii si recompense cu cel de penalizari etc.
Majoritatea companiilor se confrunta cu situatii dificile, in care unii
angajati, afectati de stres, fie nu mai au randamentul asteptat, fie creaza
anumite stari tensionante in randul celorlalti salariati. Din acest motiv, se
impune conceperea, adaptarea si mai ales mentinerea dimensiunilor unui job,
astfel incat acesta sa raspunda si cererilor psiho-sociale pe care le au
oamenii, nu numai sa priveasca interesul financiar al companiei. Majoritatea
acestor strategii si solutii sunt luate de catre conducerea companiei si se
integreaza in politicile de schimbare ale firmei. Exista, desigur, si unele
„dimensiuni” care pot fi ajustate de catre salariat, fara a afecta sau influenta
in vreun fel normele companiei. Prevenirea proactiva a surselor care ar putea
genera stres reprezinta calea cea mai eficienta in rezolvarea problemelor de
sanatate si siguranta ale salariatilor.
(“Resurse Umane”,Catalina Cochinescu)

3
Definitia stresului
Ce este stresul?
Cea mai potrivită definiţie ar suna cam aşa: reacţiile adverse, în plan
psihic şi fiziologic, pe care le are o persoană atunci când nu este
capabilă să facă faţă solicitărilor la care este supusă.
Stres-ul este declanşat mai puţin de problemele externe cu care ne
confruntăm, cât de modul în care facem faţă (sau nu reuşim să facem faţă)
acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confruntă cu o mare
diversitate de factori de presiune în cursul întregii lor existenţe, iar despre
unii s-ar putea spune că sunt stimulaţi şi dau maximum de randament doar
când se află “sub tensiune”, mai ales la serviciu. Dar, din momentul în care
încetăm să facem faţă în mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor
începe să-şi facă apariţia.
(Julian Melgosa, “Fara stres”,Editorial Safeliz,Bucuresti 2000)

Ce reprezintă stresul în muncă ?


Stresul legat de activitatea profesională apare atunci când solicitarile
mediului de muncă depăşesc capacitatea angajaţilor de a le face faţă sau de a
le menţine sub control.
Stresul nu este o boală în sine, dar dacă este intens şi de durată, poate
să conducă la apariţia unor probleme de sănătate mentală şi fizică. Starea de
presiune, poate să îmbunătăţească performanţele şi să aducă o anumită
satisfacţie în muncă, prin atingerea obiectivelor urmărite. Dar atunci când
solicitările şi presiunile depăşesc anumite limite, ele conduc la stres. Şi
această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru
intreprindere.
(“FACTS”,Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca)

Stresul provocat la locul de munca se poate prezenta sub forme


diferite, cu efecte diferite asupra corpului uman. Surse minore ale acestuia
pot fi echipamente care nu functioneaza sau telefoane ce nu se opresc din
sunat.
Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, volumul prea mic de
munca,prestarea unor activitati nedorite, teama de a-si pierde locul de munca
sau teama unor posibile neintelegeri cu superiorii.
De obicei,sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare,depresie si
scaderea productivitatii muncii.Stresul provocat de locul de munca poate
influenta sanatatea si viata individului inafara serviciului. Nivele scazute de

4
stres pot trece nedectabile, nivele usor mai mari pot avea un efect
pozitiv,ajutand individul sa devina mai eficient si mai creativ,nivelele mari
pot fi daunatoare ducand uneori la boli cronice.
Sursele majore ale acestui tip de stres se impart in sapte categorii:
- controlul : acest factor este cel mai stans legat de aparitia stresului.
Exista studii care demonstreaza ca cei ce cred ca au o mare responsabilitate,
dar o putere de decizie redusa la locul de munca, au un risc crescut
pentru boli cardiovasculare si alte afectiuni in care stresul poate fi implicat;

- competenta : teama de a nu se ridica la standardele cerute,de a nu avea o


provocare suficienta sau insecuritatea locului de munca sunt factori
declansatori importanti;

- claritatea : neintelegerea indatoririlor, modul in care acestea se pot


schimba sau care sunt obiectivele departamentului sau organizatiei pentru
care lucreaza contribuie la stres;

- comunicare : atmosfera tensionata la locul de munca apare de multe ori ca


urmare a lipsei de comunicare care treptat poate amplifica stresul.
Incapacitatea de a isi exprima temerile, frustrarile sau alte emotii pot cauza
stres;

- sprijinul : lipsa sprijinului colegilor poate ingreuna rezolvarea unor


probleme la locul de munca;

- importanta : stresul poate apare si ca urmare a faptului ca unele persoane


nu se simt implinite sau mandre de serviciul lor;

- responsabilitati crescute : stresul poate apare si ca urmare a asumarii unor


responsabilitati aditionale.
(Julian Melgosa, “Fara stres”,Editorial Safeliz,Bucuresti 2000)

Cât de serioasă este problema stresului în muncă şi cine poate fi


afectat ?
Stresul în muncă este cauza a peste un sfert din totalul concediilor
medicale a caror durată reprezintă cel puţin două săptămâni de absenţe de la
locul de muncă . După estimările din anul 1999, costurile datorate stresului
în muncă în statele membre UE reprezintă circa 20 miliarde de euro pe an.

5
Stresul în muncă poate genera stări ca: depresie, anxietate, nervozitate,
oboseală şi afecţiuni cardiace. În afară de acestea, stresul antrenează
perturbări considerabile pe planul productivităţii, creativităţii şi
competitivităţii.
Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea
profesională, indiferent de domeniul de activitate sau de mărimea
întreprinderii în care lucram.

Legislaţie
Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a
garanta securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
Directiva cadru (89/391) prevede reglementari fundamentale în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, care afirmă cu claritate obligaţia
angajatorilor de a asigura securitatea şi sănătatea la locurile de muncă,
inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă.
Toate statele membre au implementat această directivă în legislaţia
proprie iar unele dintre acestea au elaborat, în completare, ghiduri de
prevenire a stresului în muncă. În conformitate cu abordările din Directiva
cadru, pentru a elimina sau a reduce stresul în muncă, angajatorii trebuie:
• să prevină riscurile de stres în muncă;
• să evalueze riscurile de stres în muncă, prin identificarea acelor solicitării
şi presiuni ale activităţii care ar putea să genereze niveluri crescute şi de
durată ale stresului şi prin stabilirea angajaţilor care pot fi afectaţi;
• să acţioneze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de stres.

(“FACTS”,Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca)

Se afirma deseori, fara pre multe argumente,ca stresul este provocat de


munca sau de ‘’supramunca’’.O examinare mai atenta ne arata insa ca
starea de stres este uneori intovarasita de o reducere a activitatii,iar alteori de
eforturi suplimentare.Pentru a explica prima situatie se
incrimineaza’’oboseala’’,iar in cea de-a doua se vorbeste de o
‘’supracompensatie’’.
Nici una dintre ‘’explicatii’’nu ne poate multumi atat timp cat ne referim
la munca in general ;observatia curenta arata ca oameni muncesc,obosesc
mai mult sau mai putin,dar nu sint si nu se simt stresati decat in anumite
situatii.Sursa fundamentala a oboselii fiziologice ,naturale este activitatea de
munca fizica si intelectuala.Relatia este directa ,deoarece oboseala constituie
un fenomen normal, care apare la orice om sanatos; in linii generale, ea se

6
exprima prin scaderea capacitatii functionale a organismului uman in urma
muncii de o anumita durata, variabila in raport cu caracterul mincii.
Din punct de vedere psihologic,munca face parte din trebuintele
fundamentale ale omului, corespunzand nevoii de realizare,nevoii de
performanta,recompensata prin satisfactia rezultatelor obtinute.Ea reprezinta
instrumentul principal al formarii personalitatii umane.
Desfasurata in conditii favorabile, munca reprezinta un factor
antistressant prin excelenta, deoarece concentreaza activitatea nervoasa in
mod selectiv,orientand conduita catre rezolvarea unor probleme(sarcinile de
munca intelectuala si fizica) situate in afara individului.Asa se explica faptul
ca intalnim persoane care se cufunda in munca, alteori chiar’’se refugiaza’’
intr-o munca fara limite pentru a reduce tensiunea psihica, starea de stress in
care se gasesc la un moment dat.Si reusesc.In aceste cazuri munca poate fi
considerata ‘’efect’’ al stresului psihic si nu cauza a lui, in timp ce oboseala
ramane o consecinta naturala a muncii.
Relatia dintre stress psihic,munca si oboseala nu poate fi privita doar
din punctul de vedere al perfotmantei sau randamentului, deoarece scaderea
lor reprezinta in unele cazuri unul dintre semnele oboselii, in altele reflecta
starea de stress; uneori exprima lipsa de motivatie, dezinteresul sau
nesatisfactia in munca.

Stadiile stresului (dupa Selye)

1.Stadiul de alarma

Este primul raspuns al organismului, acest proces insemnand “mobilizarea


generala” a fortelor de aparare ale organismului. In faza acuta a reactiei de
alarma rezistenta generala a organismului scade sub nivelul mediu.
Raspunsul complet insa nu se reduce la reactia de alarma caci, in cazul in
care agentul nociv continua sa actioneze se produce starea de adaptare sau
rezistenta. Cu alte cuvinte nici un organism nu se poate afla in starea de
alarma permanenta. Aceasta reactie initiala este urmata in mod necesar de un
stadiu de rezistenta.

2. Stadiul de rezistenta

Aceasta a doua faza se deosebste de prima prin reactiile chimice si


fiziologice care se produc. Dupa ce organismul s-a adaptat, in faza de
rezistenta, capacitatea de rezistenta a organismului creste peste cea medie.

7
3. Stadiul de epuizare

Daca persoana este expusa mai mult timp actiunii unui agent nociv,
adaptarea obtinuta dispare. Astfel se ajunge in al treilea stadiu ale carui
simptome seamana cu caracteristicile stadiului de alarma. In faza de epuizare
rezistenta este mai mica decat cea medie.

Efectele stresului la locul de munca

Efectele stresului la locul de munca se pot manifesta in plan comportamental


fiziologic si psihologic.
Reactii comportamentale: sunt activitati practicate deschis, pe care individul
stresat le foloseste in incercarea de a face fata stresului. Ele includ: atitudini
de rezolvare a problemei, de retragere si de folosire a substantelor care
provoaca dependenta.
Reactiile psihologice: implica in primul rand procesele emotionale si
cerebrale. Reactia psihologica cel mai des intalnita este utilizarea
mecanismelor de aparare (eforturi psihologice de a reduce anxietatea
asociata cu stresul).
Reactii fiziologice la stres: exista dovezi ca stresul la locul de munca se
asociaza cu functionarea neregulata a inimii, hipertensiune, puls acelerat,
cresterea colesterolului. Stresul a mai fost asociat si cu declansarea unor boli
cum ar fi cele respiratorii si infectiile bacteriene.

Inventarul factorilor de stres.

Vom prezenta factorii de stres ce au fost mentionati in discutiile cu asistentii


medicali:
1. nemultumiri in privinta carierei: imposibilitatea avansarii,
conservatorism in ceea ce priveste designul posturilor;
2. conflicte cu superiorii (medicii), colegii, subordonatii (infirmierele) si
pacientii;
3. cerinte conflictuale din partea institutiei.
4. obiective neclare sau nestructurate.
5. resurse inadecvate
6. conflicte intre nevoi si asteptari.
7. conditii deficitare de munca (zgomot, iluminare defectuoasa).
8. management inadecvat al timpului.
9. rutina.
10. suprasolicitare.

8
11. management slab al posibilitatilor si aptitudinilor angajatilor in sensul
neutilizari resurselor, capacitatilor, indemanarilor.
12. responsabilitati asupra altor persoane.
13. termene limita nerealiste.
14. orar indecvat.
15. conflict intre cerintele de acasa si de la locul de munca.
16. lipsa timpului liber.
17. conditii familiale si locative.
18. situatia financiara.
19. somn insuficient.
20. schimbari legislative.
21. riscul de boli profesionale.
22. comunicare deficitara.

Cauzele stresului la locul de munca

Cu toate ca exista nenumarate cazuri in care locul de munca este unul


placut, in care mergi cu placere, exista totusi anumiti factori care intervin in
activitatea de rutina si provoaca, ceea ce specialistii numesc boala secolului:
stresul. Cu cat nivelul de stres este mai mare, cu atat angajatul incepe sa se
confrunte cu probleme si la locul de munca (oboseala, pierderea capacitatii
de concentrare, scaderea performantelor, iritare, demoralizare, pierderea
interesului pentru activitatile de la birou etc.).
Desi multi specialisti considera ca stresul este natural, intensitatea cu
care acesta se manifesta, in cazul multor angajati, transforma aceasta stare in
una negativa, cu efecte puternice in viata profesionala, dar si personala a
acestora. De exemplu, orice tensiune poate genera o stare de stres, cu toate
ca nu toate tensiunile sunt negative. Unele dintre ele pot energiza corpul
punand sangele in miscare si mintea la contributie. Modul in care individul
percepe tensiunea respectiva si o gestioneaza este cel care faciliteaza sau nu
instalarea starii de stres.
Pe langa factorii personali (oboseala, graba, teama, probleme de
sanatate, senzatia de pierdere a controlului, excese etc.) care intervin si care
accentueaza o tensiune transformand-o in stres, exista la locul de munca si o
serie de surse specifice care pot genera astfel de stari:
 Prea multe sarcini efectuate in acelasi timp – Toate joburile
au stipulate in fisa de post o serie de responsabilitati, sarcini, activitati si

9
actiuni specifice. Numai ca, in situatia in care angajatul ajunge sa desfasoare
simultam mai multe astfel de indatoriri, fiecare avand o importanta deosebita
si necesitand multa atentie si/sau mult efort, persoana in cauza are sanse
mari sa se confrunte cu o stare de stres generata de teama de a nu gresi in
niciuna dintre activitatile sale.
 Presiunea deadline-urilor – Termenele limita de predare pot
deveni extrem de stresante mai ales pentru cei care nu si-au gestionat in mod
corect timpul si actiunile si ajung sa fie presati de timp. De asemenea,
deadline-urile pentru proiectele la care colaboreaza si alte persoane care nu
si-au indeplinit sarcina la timp, poate deveni o sursa de stres pentru angajatul
care, cu toate ca si-a indeplinit sarcinile, nu poate preda lucrarea conform
cererilor conducerii.
 Lipsa unei bune pregatiri sau instruiri pentru activitatea
desfasurata – Exista nenumarate situatii in care unele persoane sunt puse sa
faca anumite activitati cu toate ca nu au pregatirea aferenta sau nu li s-a
facut o instruire adecvata. In aceste conditii, este si firesc ca persoana
respectiva sa fie „suprasolicitata”, ceea ce ii determina o stare de stres
accentuata de greutatea desfasurarii actiunilor.
 Prea multi „sefi” – In momentul in care o persoana are mai
multi superiori, fiecare dintre acestia cerandu-i o serie de rapoarte sau
actiuni, unele care se suprapun sau chiar intra in contradictie, angajatul
devine dezorientat, ne mai stiind cui i se suboroneaza si ce anume are de
facut.
 Incertitudine – Atunci cand angajatul, fie nu are siguranta
locului de munca sau fie cand nu stie foarte clar ce anume are de facut sau
care este ierarhia in organizatia din care face parte, stresul se instaleaza
extrem de usor.
 Lipsa unor bune conditii de lucru – Conditiile fizice de la
locul de munca pot deveni stresante mai ales atunci cand exista prea mult
zgomot de fond, bruiaj, vibratii, lumina slaba, temperatura prea scazuta sau
prea ridicata (sau variatii ale temperaturii), spatiu redus, neaerisit, expunere
la substante toxice, lipsa echipamentelor necesare etc. Oricare dintre acestea
poate determina aparitia stresului, reducand, in acelasi timp, si satisfactia la
locul de munca.
 Politica organizationala si/sau tipul de management – Modul
in care functioneaza organizatia si tipul de management se reflecta si in
starea generala a angajatilor. O companie care are un management echilibrat
si orientat spre angajat, va avea salariati relaxati, productivi si atrasi de ceea
ce fac. In schimb, un management autoritar, o politica rigida, nepermisiva va

10
insufla in permanata angajatilor o starea de teama care se finalizeaza prin
stres.
 Neintelegeri intre angajati – In momentul in care intre doi
angajati exista o serie de neintelegeri care nu sunt indepartate, starea de
tensiune care apare este o sursa sigura de stres atat pentru cei implicati, cat si
pentru restul angajatilor care fac parte din colectivul respectiv. In aceasta
situatie, conducerea ar trebui sa intervina pentru detensionare, fie prin
lamurirea problemei, fie prin separarea partilor combatante.
 Supravegerea prin camere de luat vederi – Efectul „big
brother” este extrem de puternic mai ales in prima faza in care angajatii
constientizeaza faptul ca fiecare miscare le este urmarita si analizata prin
intermediul camerelor de luat vederi. Stresul se instaleaza in timp datorita
presiunii psihologice exercitate de sistemele de urmarire.
Stresul nu apare brusc si la cote maxime. El trece prin mai
multe faze care ii permit individului sa ia masurile potrivite pentru
ameliorarea starii si inlaturarea factorilor generatori. Din acest motiv, pentru
a evita ca stresul sa afecteze un numar mare de angajati, managementul,
sustinut de departamentul de resurse umane, poate analiza pe baza
chestionarelor interne, care sunt sursele de stres ale salariatilor si sa incerce
inlaturarea acestor factori negativi.
[ http://www.hr-romania.ro]

MASURI DE PREVENIRE A STRESULUI

1. Exercitiul fizic

Cei mai multi oameni care sufera de stres nu fac nici


exercitiu fizic si nici nu se pot odihni cum trebuie ,si iata-i astfel intrati intr-
un cerc vicios din care le este greu sa iasa. Exercitiul fizic este cea mai
eficienta forma de a rupe acest cerc.Odihna recuperatorie vine de la sine
atunci cand se practica exercitiul fizic cu regularitate.
Exista multiple beneficii pe care exercitiul fizic le are impotriva
stresului,trebuie sa tinem socoteala de urmatoarele:
 Regularitate.Exercitiul fizic trebuie sa fie regulat.Nu se pot
acumula “rezerve” de exercitii pentru a fi practicate intens intr-o singura

11
zi.Expertii recomanda ca acesta sa se practice zilnic sau macar de 4-5ori pe
saptamana.
 Intensitate.Exercitiul fizic va va obosi,mai ales daca se doreste
obtinerea efectelor cardo-vasculare adecvate. Aceasta oboseala totusi nu
trebuie sa treaca dincolo de capacitatea personala pentru fiecare varsta.
 Durata. Durata exercitiului fizic nu ar trebui sa fie mai mica de
20 de minute zilnic.Nu e o paguba atunci cand facem mai putin,insa
rezultatele nu vor fi semnificative.
 Tipul exerxitiilor. Cel mai bun fel de exercitiu este acela care
reclama folosirea tuturor muschilor mari intr-o forma ritmica si
constanta.Activitatile ideale la indemana tuturor
sunt:alergarea,inotul,ciclismul sau plimbarea in pas alert.

2. Odihna

Odihna zilnica trebuie, de asemenea, sa fie de calitate, pentru a


putea recupera pierderea fizica si psihica.Exercitiul fizic pastreaza o legatura
foarte stransa cu odihna.De asemenea,odihna saptamanala are o mare
importanta in prevenirea stresului.Sunt anumite personae care profita de
zilele de sambata si duminca pentru a-si continua munca din timpul
saptamanii.Aceasta reprezinta o mare primejdie ,care poate sfarsi cu un stres
accentuat. Aceasta odihna saptamanala inseamna mai mult decat incetarea
lucrului obisnuit. Ea da o dimensiune spirituala fiintei umane si sta la
temelia prevenirii si eliberarii de stres.

3. Concediile

Concediile anuale constituie alt factor care ne ajuta sa ne


refacem in urma stresului. In acelasi timp cum natura isi repeta ciclurile
anuale, innoind si refacand viata,tot la fel si fiinta omeneasca are nevoie de
un timp pentru odihna in fiecare an.

4. Hrana

Deprinderile alimentare sunt importante in orice situatie, dar inca si


mai mult in cazurile de stres.Persoana care sufera de stres are tendinta sa
manance prea mult, prea putin sau sa manance grabit si la ore nepotrivite.Pe
de alta parte organismul stresant foloseste mai multa energie si intr-un timp
mai scurt,in asa fel ca pe moment stresul adauga o povara suplimentarea
sistemului cardiovascular.

12
Va prezentam cateva principiide baza care vor fi de ajutor oricarei
persoana stresante:
 chear daca la inceput trebuie sa faceti un efort,mancati incet,
mestecati corect si la ore fize, fara sa luati absolute nimic intre mese;
 limitati cantitatea de grasime.O persoana adulta in functe de
greutatea corporala si activitatea pe care o desfasoara, ar trebui sa foloseasca
intre 33-67 grame de grasime zilnic;
 consumati din plin fructe,verdeturi si cereale.Aceste alimente
suplinesc cantitatea necesara de vitamine,minerale si fibre de care
organismul nostru are nevoie;
 reduceti consumul de zahar, sare si condimente;
 complexul vitaminic B este esential asa cum s-a
demonstrate,pentru pastrarea echilibrului nervos si o functionare optima a
creierului.Este un lucru evident ca acesta este un factor de baza pentru
prevenirea si rezolvarea stresului;
 vitamina C desfasoara o functie de cea mai mare importanta in
mecanismul stresuiui,de aceea cautati sa cosumati alimente bogate in aceasta
vitamina;
 Nivelul excesiv de cholesterol in sange constitiue un risc in plus
pentru cei ce sufera de stres. De aceea se recomanda sa reducem la minimum
consumul produselor care contin grasime animala.

5. Apa

Apa constituie un ajutor important atat pentru controlul stresului,


cat si pentru sanatate, in general. In manifestarile fiziologice ale stresului se
include: lipsa de secretie salivara, ca si concentratia anumitor hormone in
sange. In consecinta metabolismul este tulburat. De asemenea, apa aplicata
extern are un efect tonic extraordinar. Un dus sau o baie linisteste starea de
tensiune. Iar daca dusul se face cu apa rece, efectele asupra stresului vor fi
chiar mai bune.

Combaterea stresului

Ajutorul celorlalti . Stresul poate fi combatut mai ales cu un sistem


bun de ajutor care sa include si alte persoane, cum ar fi un bun prieten,
tovarasul de viata sau cineva din familie demn de incredere.
Una dintre problemele de baza este iritabilitatea celui stresat. Un
exemplu poate fi un om care sufera de stres .Problema ii produce

13
iritabilitatea si ostilitatea.Postul sau de la serviuciu nu-i ingaduie sa se
manifeste in mod deschis. Insa,ajungand acasa, nu suporta galagia, sau alte
lipsuri. Isi descarca supararea pe persoanele din jur si se arata totdeauna
suparat.

Factorii care provoaca cresterea stresului

Factorii cei mai importanti care duc la cresterea stresului sunt


produsele excitante. In relatiile de la serviciu si societate se consuma in mod
obisnuit cafea, bauturi alcoolice sau se fumeaza.Dar efectul aparent
calmant , atunci cand stam la taifas cu un grup de prieteni sau colegi, poate
duce la ruiuna completa prin actiunea cofeinei,a alcoolului sau a nicotinei.
 Cafeina este un drog care deregleaza metabolismul,accelereaza
ritmul cardiac si activeaza anumiti centri ai creierului ca sa nu se mai simta
obositi,dand astfel o senzatie de energie reinnoita. Cafeina se dovedeste
primejdioasa pentru cei care sufera de stres deoarece impiedica relaxarea si
deregleaza somnul.Orice program integral de eliminare a stresului trebuie sa
excluda folosirea cofeinei in oricare din aceste forme.
 Teobromina din cacao, care este un component de baza al
ciocolatei,prin compozitia si efectele ei,poate fi comparata cu cafeina. Chear
daca actiunea ei este mai slaba,ea nu inceteaza sa fie un excitan si de aceea
nu se recomanda consumul ei de catre copii sau adulti si mai ales atunci
cand este nevoie sa se lupte impotriva stresului.
 Nicotina este o substanta toxica pentru fiinta umana, astfl
incat , ingerata in stare pura , produce moartea instantanee. Multi dintre
fumatori spun ca ii relaxeaza,dar atunci cand nicotina ajunge in sange,
tensiunea urca si inima bate mai repede,iar temperature pielii coboara,
marind in felul acesta efectele fiziologice ale stresului. Astfel ca, in realitate,
tutunul face sa se agraveze efectele stresului.
 Alcoolul este un drog primejdios, groaznic de daunator pentru
sanatate si care creste nivelul de stress. O persoana stresata tinde sa-si
gaseasca alinarea in alcool in momentele deosebit de tensionate.

Tratarea stresului

Relaxarea este un exercitiu usor de invatat si foarte eficient in


tratamentul stresului. Una din manifestarile fiziologice ale stresului este
tensiunea musculara. Cand aceasta tensiune este continua timp de mai multe

14
ore, muschii se “obisnuiesc” cu aceasta stare de incordare si tind sa adopte
aceasta pozitie. Ca rezultat, apar atat cunoscutele dureri de sale, de cap , si
de muschi in general asociate cu stresul.
Atunci cand stresul se prezinta sub forma acuta, respiratia se
accelereaza datorita gandurilor si motivelor stresante, fara nici o activitate
fizica.
Tehnici de cunoastere . In timp ce o situatie poate fi stresanta pentru o
persoana,pentru alta, aceasi experienta nici macar nu-i tulbura starea
emotionala. Atunci cand aceste diferente se datoreaza diferitelor niveluri
personale de intelegere acest fenomen, de asemenae, se poate explica prin
faptul ca unele persoane sunt obisnuite sa evalueze informatiile intr-o forma
plina de neliniste si griji, iar altele au obiceiul de a interpreta informatiile in
mod pozitiv.
Tratamentul medical al stresului. La inceputul deceniului cincizeci,
cand la Paris se faceau cercetari asupra unui grup de antihistaminice, s-a
descoperit clorpromazina, un derivate chimic despre care se crede ca are cele
mai bune efecte linistitoare.
O data cu descoperirea tranchilizantelor de prim rang si cu aparitia
altor substante cu efecte linistitoare,beta-blocante, tranchilizantele usoare,
cele regulatoare de stare psihica si cele antidepresive,s-au salvat multe vieti
de la sinucidere si au fost ajutate o multime de persoane ca sa poata
imbunatati conditiile care ajuta la vindecare.
In cazul unui stres puternic, neliniste sau depresie,unele persoane pot
fi puse in situatia de a inghiti somnifere sau alte medicamente. Cea mai mare
parte dintre aceste medicamente au efect secundar si mai ales pot provoca
dependenta. Deci, trbuie sa fie luate cu precautie si intotdeauna sub control
facultativ.Dar, mai presus de toate,cel mai bine este sa recurgem la
tratamente naturale.
Cea mai buna cale de atrata stresul este aceea de a-i asigura
organismului cele mai bune conditi pentru a fi capabil sa lupte impotriva
stresului, si sa-l controleze prin puterea proprie.De cele mai multe ori, acest
lucru nu se obtine cu ajutorul medicamentelor si nici prin tratamente
sofisticate ,ci pur si simplu prin adoptarea unui stil de viata sanatos si
folosind in mod potrivit elementele pe care ni le ofera natura: alimentatia
naturala, exercitiul fizic moderat, odihna, recrearea si relaxarea.
Plantele medicinale.Sunt doua gupe de plante folosite contra
stresului.
 Tonifiante: Spre deosebire de stimulantii de sinteza chimica, acestea
nu creeaza obisnuinta .Acste plante pot ajuta organismul sa infrunte

15
cu mai multa energie situatiile de stres. Sunt in mod deosebir
recomandate: cimbrul, ginseng, menta, rozmarinul.
 Echilibrante ale sistemului nervos: Sunt plante care produc o uriasa
liniste nervoasa, facand ca raspunsul in fata situatiilor stresante sa aiba
un impact mai usor. Se recomanda urmatoarele plante: paducelui,
pasionaria, valeriana si teiul.
[Dr. Julian Melgosa, “Fara stres”, Editura Viata si Sanatatea,
Bucuresti,2000]

Strategii privind evitarea stresurilor profesionale


Consideram ca –orientativ- se pot face recomandari in acasta directie
profilactica pe baza altor constatari din domeniul psihologiei sociale aplicate
la stresurile profesionale. Propunem astfel urmatoarele masuri in care se pot
implica atat societatea,cat si individul.
1. Alegerea profesiunii pe baza unor inclinatii personale, validate
de consultul psihopedagic de orientare scolara si profesionala.
2. Atragerea in permanenta a unor elemente de suport social intra-
sau extra profesionala.
3. Recunoasterea si tentativa de anihilare a impactului psihologic
pe care il au –la nivelul locului de munca-“tipurile de sefi ierarhici”sau de
sarcini profesionale.
4. Abordarea sarcinilor profesionale pe baza unui algaritm care sa
implice:
- ierarhizarea obiectivelor,termenelor si “pulberizarea sarcinilor”
- comutari frecvente pe domenii de maxim interes si randament pentru
individ in momentele de stres realizat prin acumularea unei stari de oboseala
externa.
- Cresterea relatiilor de comunicare in cadrul echipei profesionale.
5. Rotatia personalului care lucreaza in servicii generatoare de
sindromul Burn-out (oncologie,pavilioane cu bolnavi SIDA.etc)

16
CONCLUZII

In concluzie toate joburile indiferent de mediul


in care se defasoara au o serie de responsabilitati,
sarcini, activitati si actiuni specifice,iar angajatul
ajunge sa efectuieze simultan mai multe astfel de
indatoriri.Fiecare avand o importanta
deosebita,necesitand alocarea unui timp mai
indelungat,iar persoana in cauza are sanse mari sa
se confrunte cu o stare de stres din teama de a nu
gasi rezolvarea la niciuna dintre activitatile sale.
Problema stresului in zilele noastre
a devenit dupa cum spune un citat vechi si anume:
“Stresul incepe sa ne scuteasca de obsesia utilizarii
timpului liber”. [Vasile Ghica]

17
BIBLIOGRAFIE

1. Julian Melgosa, “Fara stres”,Editorial


Safeliz,Bucuresti 2000;
2. Dan Barbu, I.B.Iamandescu, “Stresul psihic si
bolile profesionale”, Editura ALL, Bucuresti
1993;
3. R. Florin, “Stresul psihic”, Editura Enciclopedia
Romana, Bucuresti 1974;
4. Dr. Julian Melgosa, “Fara stres”, Editura Viata si
Sanatatea, Bucuresti,2000
5. [ http://www.hr-romania.ro]

18