Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Project no. PVS 2008 Product name: Programarea sistemelor de masura II Date: Feb - 2010
Programarea sistemelor
de masura II
Lucrari de laborator
Cuprins
1 INTRODUCERE........................................................................................................................................................5
2 PREZENTAREA MEDIULUI DE PROGRAMARE VISUAL STUDIO .NET................................................6
2.1 PRINCIPALELE FERESTRE DE LUCRU DIN VISUAL STUDIO..................................................................................7
2.2 COMENZILE DE LUCRU UTILIZATE IN VS............................................................................................................8
3 DEFINIREA CLASELOR IN OOP - CREAREA PROIECTULUI “SENSOR” DE SIMULARE A
SENZORILOR...............................................................................................................................................................10
3.1 PROPRIETATI, CONSTRUCTORI. TIPUL ENUM SI DATETIME.............................................................................10
3.2 INSTANTIEREA CLASELOR.................................................................................................................................14
3.3 CONSTRUCTORI PRIVATI. OBIECTELE TIMER SI RANDOM................................................................................15
4 PREZENTAREA DATELOR...............................................................................................................................19
4.1 SOLUTII CU PROIECTE MULTIPLE. IERARHIZAREA PROIECTELOR......................................................................19
4.2 FEREASTRA OUTPUT.........................................................................................................................................20
4.3 PROGRAMARE BAZATA PE EVENIMENTE. OBIECTELE "DELEGATE" SI "EVENT"..............................................21
4.4 PREZENTAREA DATELOR IN DATAGRID............................................................................................................24
4.4.1 Controalele de tip GUI nu sunt thread-safe.............................................................................................26
4.5 CONTROALE VIZUALE: CHECKBOX, TEXTBOX. CLASA DICTIONARY..............................................................28
5 SALVAREA INFORMATIILOR IN BAZA DE DATE.....................................................................................34
5.1 CREAREA BAZEI DE DATE SQLITE....................................................................................................................34
5.2 DATA ACQUISITION LAYER : INTERFATA INTRE BAZA DE DATE SI APLICATIA GUI.........................................35
5.2.1 Definirea string-ului de conectare la baza de date in pagina de proprietati a proiectului.....................36
5.2.2 Stringul de conectare depinde de folderul fizic al bazei de date..............................................................37
5.3 CLASA DE INTERFATA CU BAZA DE DATE.........................................................................................................39
5.3.1 Salvarea informatiilor in baza de date.....................................................................................................39
5.3.2 Citirea informatiilor din baza de date......................................................................................................42
6 TRANSMITEREA DATELOR INTRE APLICATII. SOCKET TCP/IP........................................................46
6.1 OBIECTUL TCPCOMMCLIENT...........................................................................................................................47
6.1.1 Impachetarea datelor pentru transmisie..................................................................................................47
6.1.2 Crearea unui nou fir de executie pentru fiecare dialog cu serverul........................................................49
6.1.3 Trimiterea datelor catre server................................................................................................................50
6.1.4 Functia Dispose inchide firele de executie suspendate............................................................................51
6.2 OBIECTUL TCPCOMMSERVER..........................................................................................................................52
6.3 STARTAREA SERVERULUI INTR-UN FIR DE EXECUTIE PROPRIU.........................................................................53
6.4 GESTIONAREA THREAD-URILOR INCHISE DE GARBAGE COLLECTION...............................................................54
6.5 RECEPTIONAREA DATELOR VENITE DE LA CLIENT PRIN TCP/IP.......................................................................55
6.6 DESPACHETAREA DATELOR SI TRIMITEREA LOR IN SISTEM PENTRU AFISARE..................................................56
7 REALIZAREA PROIECTULUI DE SETUP......................................................................................................59
7.1 O APLICATIE INCLUDE MAI MULTE FISIERE DE TIP DLL SAU EXE...................................................................59
7.2 PROIECTUL DE SETUP........................................................................................................................................59
7.2.1 Selectarea fisierelor adaugate in arhiva de setup....................................................................................60
7.2.2 Stabilirea meniului pentru rularea aplicatiei...........................................................................................61
7.2.3 Proprietatile proiectului de setup.............................................................................................................62
Lista de figuri
Figura 1: Visual Studio apare ca devenv.exe in lista de procese din Task Manager......................................6
Figura 2: Crearea unui nou proiect de tip "Console Application" in Visual Studio .NET..................................7
Figura 3: Principalele ferestre de lucru ale mediului Visual Studio.................................................................8
Figura 4: Clasa "SensorValue" si enumerarea "SensorType".......................................................................13
Figura 5: Constructorii clasei SensorValue................................................................................................... 13
Figura 6: Selectarea unei valori dintr-o enumerare.......................................................................................14
Figura 7: Instantierea clasei "SensorValue" folosind constructorul implicit...................................................15
Figura 8: Constructorii clasei PumpSensorValues........................................................................................16
Figura 9: Functia de generare si afisare a valorile aleatoare pentru senzori.................................................17
Figura 10: Intantierea clasei "PumpSensorValues" si pornirea ceasului in clasa Program...........................17
Figura 11: Selectarea unui proiect ca referinta pentru proiectul curent.........................................................20
Figura 12: Lansarea in executie a functiei de simulare a senzorilor..............................................................20
Figura 13: Fereastra Output afiseaza mesajele trimise la consola................................................................21
Figura 14: atasarea functiei "bTest_Click" la evenimentul "bTest.Click".......................................................22
Figura 15: Definirea obiectelor de tip delegate si event in clasa de generare a datelor de masurare...........22
Figura 16: Lansarea evenimentului "newSensorValueEvent".......................................................................22
Figura 17:Atasarea functiei "OnNewSensorValueHandler" la evenimentul "newSensorValueEvent"...........23
Figura 18:Valorile primite prin eveniment de la clasa "PumpSensorValue" sunt afisate in MessageBox......23
Figura 19: Controlul DataGridView din ToolBox...........................................................................................24
Figura 20:Setarea sursei de date pentru gridul de afisare............................................................................24
Figura 21: Popularea listei sensorValueList si setarea ei ca DataSource pentru grid...................................25
Figura 22: Eroare: un alt thread acceseaza datagridul.................................................................................26
Figura 23: Fereastra principala de prezentare a datelor cu datagrid-ul legat la lista de valori......................28
Figura 24: Adaugarea codului de pacient in clasa cu valorile senzorilor.......................................................29
Figura 25: Patient code trebuie adaugat si in clasa PumpSensorValues......................................................29
Figura 26: Evenimentul "newSensorValueEvent" include si codul de pacient..............................................29
Figura 27: Adaugarea coloanei PatientCode in datagrid...............................................................................30
Figura 28: Fereastra DataPresentation cu butoanele de startare si oprire a monitorizarii............................30
Figura 29: Enumerarea ce include codurile de pacienti................................................................................31
Figura 30: Atasarea unei enumerari la un CheckBox....................................................................................31
Figura 31: Codul aferent butonului "Start Monitoring"...................................................................................31
Figura 32: Functia StartPumping cu parametrii cod pacient si perioada de timp..........................................32
Figura 33: Oprirea monitorizarii pentru un pacient si eliminarea lui din dictionarul pacientilor activi.............32
Figura 34: Crearea bazei de date “PatientData” in SQLite Administrator......................................................34
Figura 35: Crearea tabelului “PatientData” pentru salvarea datelor ce vin de la pacienti..............................35
Figura 36: Adaugarea proiectului “DataStore” de tip “Class Library” la solutie.............................................36
Figura 37: Definirea string-ului de conectare la baza de date SQLite in pagina de proprietati a proiectului. 37
Figura 38: Adaugarea unui fisier existent la proiectul “DataStore”................................................................38
Figura 39: Adaugarea sub forma de link a fisierului bazei de date la proiectul curent..................................38
Figura 40: Fisierul bazei de date va fi copiat in directorul curent..................................................................39
Figura 41: Functia de inserare a unei valori de masurare in baza de date...................................................40
Figura 42: Tratarea evenimentului “newSensorValueEvent”: salvare in baza si afisare in datagrid..............41
Figura 43: Comanda SQL de vizualizare a datelor din tabela PatientData...................................................41
Figura 44: Vizualizarea datelor din baza in SQLite Administrator.................................................................41
Figura 45: Fereastra DataPresentation dupa ce s-a adaugat sectiunea de filtrare......................................42
Figura 46: Functia de citire din baza de date a datelor de masurare pentru un pacient si o zi stabilita........43
Figura 47: Proiectul “CommonReferences” contine toate definitiile particulare ale tipurilor de date.............44
Figura 48: Afisarea valorilor din baza de date...............................................................................................45
Figura 49: Functia handler pentru butonul “Display Received Data”.............................................................45
Figura 50: Proiectul Data Presentation cu posibilitatea de a alege canalul de comunicare a datelor...........46
Figura 51:Solutia "HealthMonitor" cu toate proiectele componente..............................................................47
1 Introducere
Scopul lucrarilor de laborator prezentate in acest document este de familiariza studentul cu mediul de
programare Visual Studio .NET si aplicarea practica a cunostintelor prezentate la curs.
In acest scop, se propune in cele ce urmeaza realizarea unei miniaplicatii numite "HealthMonitor" care sa
monitorizeze de la distanta starea unui pacient cu probleme de sanatate, in sensul ca pacientul poate sa
ramana acasa purtand cu el diversi senzori de masurare a bio-parametrilor (temperatura, ritm cardiac,
glicemie, etc) si aceste valori sunt trimise prin internet la cabinetul doctorului care urmareste astfel starea
pacientului si se deplaseaza numai la aparitia unei alarme.
Ce presupune aceasta monitorizare?
Citirea parametrilor bio
Salvarea valorilor masurate intr-o baza de date locala
Transmisia valorilor la aplicatia ce ruleaza in cabinetul doctorului
Afisarea acestor valori sub forma grafica sau text pentru ca doctorul sa poata trage concluziile
corecte referitoare la starea de sanatate a pacientului
Prin implementarea acestor taskuri, studentul va trebui sa-si insuseasca si sa lucreze cu urmatoarele
concepte:
Definirea claselor in OOP
Instantierea claselor
Mostenire
Controale grafice
Salvarea datelor in baza de date
Comunicatii TCP/IP
Multithreading
Programare bazata pe evenimente
...
Evident ca aceste concepte nu pot fi acoperite in totalitate intr-un numar atat de mic de ore, dar acest
exemplu poate reprezenta un punct de plecare pentru dezvoltarea de alte aplicatii serioase si aprofundarea
cunostintelor legate de programare obiect si Visual Studio .NET.
Figura 1: Visual Studio apare ca devenv.exe in lista de procese din Task Manager
Dupa lansarea VS, primul pas este de a deschide un proiect deja existent pe dicul local, sau putem crea un
nou proiect (meniul File/New/Project..")
Figura 2: Crearea unui nou proiect de tip "Console Application" in Visual Studio .NET
Putem alege din mai multe tipuri de proiecte, dupa cum urmeaza:
Windows Form application: este pentru dezvoltarea de aplicatii de tip GUI, bazate pe ferestre,
controale grafice, etc.
WPF Application: dezvolta acelasi tip de aplicatii de tip GUI, dar bazate pe noua tehnologie WPF
(Windows Presentation Foundation) ce expune posibilitati mult mai largi de desenare grafica a
interfetelor utilizator. WPF lucreaza cu limbajul XAML prin care se pot descrie imagine grafice de pe
ecran. Folosind acest limbaj, utilizatorul are posibilitatea sa deseneze interfata grafica intr-o
aplicatie specifica de desenare, exporta imaginea in format XAML si aceasta se importa in Visual
Studio unde i se poate atasa evenimente si logica necesara aplicatiei.
Console Application: cel mai simplu proiect, nu are interfata grafica, este foarte util in testarea
rapida a unor concepte de tip OOP.
Windows Service: dezvoltarea unui serviciu Windows. Serviciile sunt acele aplicatii care pornesc
automat la deschiderea calculatorului si ofera suport in background pentru diverse functionalitati ale
sistemului. De exemplu, baza de date Oracle lucreaza ca un serviciu, porneste odata cu sistemul si
deschide un "Listener" ce asculta in mod permanent la un port pentru a raspunde eventualelor
comenzi SQL trimise de un client.
Proiecte de tip "Library": nu au interfata cu utilizatorul, nu pot fi pornite direct pentru ca nu contin
functia "Main". Ele sunt folosite doar pentru crearea diverselor functii de biblioteca ce vor fi utilizate
in programele de tip "application". Librariile sunt salvate pe disc sub forma de fisiere DLL ce trebuie
importate in spatiul de lucru al proiecteor ce vor face apel la ele.
Dupa crearea proiectului “Sensor” se construieste prima clasa numita “SensorValue” in cadrul acestui
proiect: click dreapta pe numele proiectului in fereastra “Solution Explorer” si se alege Add/Class:
Lista de senzori potentiali cu care poate lucra programul este tinuta de o enumerare publica numita
"SensorType". Enumerarile sunt constructii simple in care se pot da nume sugestive pentru numerele
naturale. De exemplu, este mult mai sugestiv sa primesti un parametru numit "HeartRate" decat numarul 2
cat reprezinta acel parametru. Mai mult, daca se sterge sau se adauga un termen din enum, programul nu
se modifica cu nimic, in continuare functia va primi parametrul "HeartRate", chiar daca acum acel
parametru are valoarea 1.
Alegerea unei valori din enum se face simplu, se scrie numele enum-ului si se alege valoarea
corespunzatoare:
Se observa ca in lista de proprietati a clasei proprietatea TimeStamp (timpul la care s-a facut masurarea)
apare de doua ori. Prima varianta TimeStamp primeste si returneaza o clasa de tip DateTime, iar a doua
varianta primeste un string si converteste acel string intr-o structura DateTime. Conversia unei date in string
se face cu metoda ToString (timeStamp.ToString("dd-MMM-yy HH:mm") ), metoda ce primeste ca
parametru stringul de formatare a datei calendaristice. Conversia inversa se face cu functia statica a clasei
DateTime numita ParseExact :
DateTime.ParseExact(value, "dd-MMM-yy HH:mm",CultureInfo.InvariantCulture)
Sa se defineasca un alt obiect de tip "SensorValue", dar utilizand de data aceasta constructorul cu
parametri
Sa se afiseze valorile acestui obiect prin apelul functiei "DisplaySensorValue()".
Intrebare: de ce a fost necesar sa se declare functia "DisplaySensorValue()" de tip static? Stergeti
atributul "static" din definitia functiei si observati rezultatul.
Functia de simulare trebuie sa creeze aceasta valoare aleatoare in mod continuu cu o frecventa data de
functia principala Main.
In folderul "Sensor" se creeaza o noua clasa numita "PumpSensorValues". Aceasta va avea doar un singur
constructor public, cel ce primeste numarul de secunde intre doua valori ale senzorilor.
Constructorul implicit va fi declarat privat pentru a nu permite instantierea unei clase fara sa se stabileasca
perioada intre doua valori.
Incercati sa creati un obiect de tipul "PumpSensorValues" prin constructorul implicit si observati
eroarea generata de VS
Tot ce mai trebuie facut ca sa apara valorile la consola, este sa instantiem in clasa Program obiecte din
clasa PumpSensorValues si sa pornim ceasul la acele obiecte:
Nu trebuie uitat la iesirea din program sa se opreasca ceasul pentru a nu mai trimite evenimente pe care sa
nu le intercepteze nimeni.
In functia "StartPumping()" pornesc ceasul timerBase si acesta imi va trimite evenimente la fiecare
"Interval" de timp.
"StopPumping" trebuie apelata la sfarsitul programului pentru a opri ceasul sa mai trimita evenimente.
4 Prezentarea datelor
In acest scop vom dezvolta un nou proiect de tip Windows Form Application care va avea drept scop
afisarea intr-o maniera grafica a rezultatelor de masurare.
Mai intai, se redenumeste (in caz ca nu s-a pornit cu aceste denumiri de la inceput) solutia in
"HealthMonitor" (click dreapta pe numele solutiei si alegem meniul "Rename"), iar proiectul TestOOP se
redenumeste "SensorValue". Deci ne propunem o solutie pentru monitorizarea starii de sanatate a
pacientului, iar in cadrul acestei solutii proiectul deja construit are rol de a simula functionarea reala a
senzorilor.
Se deschide un nou proiect in cadrul solutiei pentru prezentarea datelor venite de la senzori. Acest nou
proiect se denumeste "DataPresentation" si se alege sa fie proiectul de pornire a solutiei. Cand o solutie
contine mai multe proiecte trebuie ales proiectul de pornire, cel ce va lansa functia Main():
Acest nou proiect trebuie sa afiseze datele furnizate de celalalt proiect (SensorValue). Totusi, proiectele
sunt independente si nu se pot apela in mod direct functii dintr-un proiect in altul. De aceea, trebuie
alcatuita o ierarhie de proiecte, in care un proiect tata poate face apel la clasele dintr-un alt proiect fiu aflat
pe o ramura inferioara in cadrul ierarhiei. Includerea unui proiect copil in cadrul ierarhiei se face prin
adaugarea acelui proiect la referintele proiectului tata. Se face click dreapta pe "References" la proiectul
"DataPresentation" si se alege Add Reference:
Referintele pot fi adaugate din universul .NET unde se gasesc majoritatea bibliotecilor de programe utile,
sau din tab-ul "COM" ce contine controale particularizate, sau "Projects" unde sunt listate toate proiectele
curente ale solutiei curente.
Se alege tab-ul "Projects" si se selecteaza proiectul "SensorValue" pentru a se adauga la referintele
proiectului curent.
Din acest moment proiectul "DataPresentation" poate instantia si utiliza toate clasele publice declarate in
proiectul "SensorValue".
Chiar daca functia de simulare a senzorilor a pornit, in fereastra "DataPresentation" nu se vede nimic. Nici
nu are cum, din moment ce functia de simulare trimite valorile generate la consola. Iar acum consola nu
este vizibila pentru ca proiectul curent "DataPresentation" este de tip "Windows Form Application" si nu
afiseaza consola.
Totusi, putem vedea toate mesajele trimise la consola in timpul executiei unui proiect daca se activeaza
fereastra "Output" (meniul View/Output din VS). Aceasta fereastra se deschide in timpul executiei
programului si afiseaza mesajele de consola ale aplicatiei:
Tot ce poate sa faca un buton in momentul cand user-ul face "click" este sa lanseze evenimentul "Click".
Daca este cineva sa-l asculte (adica s-a scris o functie care sa prinda evenimentul) atunci actiunea click va
avea afect, altfel evenimentul se pierde in eter. Se poate face o asemanare cu actiunile unui catel de paza.
Catelul de paza (ca si butonul) cand se naste, nu stie unde va pazi si cine-l va asculta. Daca este pus sa
pazeasca o vie de exemplu, tot ce poate el este sa faca galagie, adica sa emita evenimente (in cazul de
fata evenimentul "Thief_Inside"). Daca este cineva sa-l asculte bine, daca nu, evenimentele se pierd.
Toate aceste actiuni se fac automat cand se face double-click pe un buton in fereastra de design. VS-ul
creeaza automat o functie (handler) care sa trateze evenimentul trimis de buton si tot ce avem noi de facut
este sa introducem cod in acea functie. Daca ne uitam in background (Designer.cs), observam ca in acel
fisier ,VS-ul introduce cod pentru legarea evenimentului la functie:
Revenim la aplicatia noastra si sa parcurgem pasii pentru lansarea si prinderea evenimentului ce anunta o
noua valoare de la senzori.
Mai intai, in clasa ce pompeaza date definim delegatul si evenimentul:
Figura 15: Definirea obiectelor de tip delegate si event in clasa de generare a datelor de masurare
Intai se defineste delegatul in afara oricarei clase. Este ca orice definitie de functie, numai ca i se pune in
fata termenul "delegate". In acest fel se defineste amprenta functiei care trebuie sa prinda evenimentul.
Evenimentul se declara in interiorul clasei si trebuie sa fie public pentru a fi cunoscut si in afara clasei.
Lansarea acestuia se face simplu, este ca un apel de functie:
Intotdeauna, inainte de lansare trebuie verificat daca evenimentul este diferit de null. Un eveniment este nul
pana in momentul cand se ataseaza un handler la el. Daca nu are atasat nici un handler care sa-l
intercepteze, nu are sens sa se trimita evenimentul, de aceea VS-ul il mentine nul.
Se pune numele "dgSensorValueList" iar pentru DataSource se merge pe butonul de rulare in jos si se
alege din fereastra aparuta linkul "Add project data source..". Se alege apoi data source de tip Object unde
regasim toate clasele definite de noi si care pot juca rolul de sursa pentru grid. Din namespace-ul
"SensorValue" alegem clasa "SensorValue" drept sursa pentru grid.
Odata selectata sursa, VS-ul creeaza automat un obiect de legatura intre grid si clasa sursa. Acest obiect
este de tipul "BindingSource" si apare automat in partea de jos a ferestrei de design. Daca ne uitam in
functia "InitializeComponents" putem gasi codul scris in mod automat pentru legarea gridului la
BindingSource si BindingSource la SensorValue:
Dupa aceasta bindare gridul va avea coloanele setate dupa proprietatile publice din SensorValue. Se poate
modifica modul de prezentare a datelor (coloanele afisate, fontul dorit, headere si multe altele) din fereastra
de proprietati a gridului.
Dupa setarea tuturor proprietatilor pentru datagrid se ruleaza programul si se observa ca gridul apare in
fereastra cu toate coloanele stabilite in design. Si totusi, nu are nici o linie de date inclusa.Si asta deoarece
clasa "SensorValue" este doar o definitie, ea nu are efectiv date in ea.
Se populeaza gridul cu date numai daca ii dam ca sursa o lista de obiecte de tip SensorValue, fiecare
obiect avand valorile date de clasa PumpSensorValues.
Iar in handler-ul de tratare a evenimentului primit de la sensor, comentam linia cu MessageBox-ul (nu mai
vreau sa afisez informatia prin mesaj) si inserez linia:
this.BeginInvoke(new VoidFunctionDelegate(BindDataGridToListOfValues));
unde VoidFunctionDelegate este un delegate ce defineste o functie ce nu primeste nici un parametru, nici
nu returneaza o valoare. Se introduce aceasta definitie a delegatului in clasa DataPresentation:
this.BeginInvoke(new Action(BindDataGridToListOfValues));
In loc de linia cu BeginInvoke, as fi vrut sa apelez direct functia BindDataGridToListOfValues(). Dar daca
facem asa ceva, apare o eroare foarte interesanta la executie:
Care este problema de fapt? Eroare spune ca un alt thread (fir de executie) decat cel care l-a creat,
acceseaza datagridul. Ce sunt thread-urile sau firele de executie? Se stie ca Windows-ul poate lansa mai
multe aplicatii simultan. Pentru ficare aplicatie cand e pornita, Windows-ul creeaza un nou fir de executie
pentru acea aplicatie si-i da drumul sa ruleze. In acest fel se aduna mai multe fire de executie, toate cerand
timp microprocesor pentru executie. In functie de prioritatea lor, Windows-ul le acorda la fiecare un timp
microprocesor in care acel thread sa-si faca treaba. Deci microprocesorul porneste un thread, apoi il
opreste si da microprocesorul la alt thread, apoi la altul, apoi se intoarce iar la primul si tot asa.
Acelasi multithreading se intampla si-n aplicatia noastra. Clasa PumpSensorValues are o functie de pornire
a ceasului:
Aceasta functie aparent nevinovata de fapt creeaza un alt thread in care va lucra ceasul. Ceasul este un
obiect ce lucreaza in background si nu are sens sa ocupe din threadul curent de executie. El isi deschide
un thread separat de unde trimite din cand in cand evenimente de tip "Time_Elapsed".
Tehnica programarii de tip multithreading este foarte utila atunci cand trebuie indeplinite taskuri mari
consumatoare de timp: download-area unui fisier mare de pe internet, accesul la o baza de date,
deschiderea de fisiere mari, etc. Daca aceste taskuri s-ar executa in acelasi fir de executie cu cel pricipal ce
raspunde de interfata cu utilizatorul, atunci aceasta interfata ar fi inghetata (froozen) pe timpul rularii lor.
Adica programul nu mai raspunde la nici o actiune a utilizatorului deoarece este captiv in acel task lung. De
aceea se prefera ca acel task se porneasca pe un alt thread, iar threadul principal sa ramana activ pentru a
raspunde la comenzile utilizatorului, si cand threadul secundar se termina, sa trimita un eveniment catre
threadul principal.
Cam asa lucreaza si Timer-ul, el ruleaza pe un thread secundar de unde trimite evenimente catre threadul
nostru principal: cel ce afiseaza fereastra si raspunde la butoane. Toate bune si frumoase pana cand
threadul secundar arunca un eveniment, acesta este prins intr-o functie si acea functie vrea sa acceseze
datagrid-ul (sau orice alt control vizual din fereastra). In acel moment apare eroarea descrisa mai sus,
deoarece controalele vizuale nu sunt "thread-safe", adica nu lucreaza bine pe mai multe fire de executie.
Nici nu au cum daca ne gandim ca threadurile lucreaza intretesut, adica se intrerup unul pe altul in mod
permanent. Si se pot intampla situatii cand un thread modifica culoarea la un control in verde de exemplu si
este intrerupt in acest timp de un alt thread care modifica in rosu. Ce culoare ar trebui sa aiba controlul la
sfarsit? De aceea s-a hotarat ca toate controalele vizuale nu lucreaza multithreading si nu accepta controlul
decat de la threadul care l-a instantiat.
Pentru a sari in threadul principal din threadul secundar, apelam functia BeginInvoke, care pune in coada
de mesaje al threadului principal functia ce trebuie executata. Este aceeasi functie
"BindDataGridToListOfValues", dar prin apelul BeginInvoke eu o trimit spre executie thread-ului
principal. Fiind executata de thread-ul principal, se poate umbla la controlul datagrid si sa-i setam
DataSource pe lista de valori obtinuta in celalalt thread.
Deci, la fiecare eveniment primit de la celalalt thread, eveniment ce vine dupa el cu o noua valoare de
senzor, noi adaugam in lista acea valoare si reconectam lista la datagrid pentru afisare.
Figura 23: Fereastra principala de prezentare a datelor cu datagrid-ul legat la lista de valori
Respectiv, se adauga un constructor in clasa SensorValue care primeste si codul pacientului ca parametru:
Observatie: noul constructor trebuie sa includa si functionalitatea din vechiul constructor (cel care primeste
perioada de timp). Acele linii de cod nu se rescriu in noul constructor, e mai bine sa se apeleze vechiul
constructor prin constructia: : this(periodSecondsBetweenValues). Dupa ce s-a executat vechiul
constructor, se salveaza codul pacientului in variabila interna.
Se modifica functia timerBase_Elapsed pentru a trimite prin intermediul evenimentului o instanta
a clasei SensorValue ce include codul pacientului:
Acum ca avem si codul de pacient in SensorValue, putem construi o interfata ce ne permite sa startam un
pacient nou, sau sa oprim trimiterea datelor de la un pacient deja pornit.
Iar aceasta enumerare se pune (in constructorul clasei) ca sursa de date pentru checkBox:
Vom introduce in fereastra "DataPresentation" doua butoane "Start Pumping" (bStartPumping) si "Stop
Pumping" (bStopPumping) care sa starteze si sa opreasca din monitorizare un pacient selectat din
comboBox.
Butonul "Start Monitoring" trebuie sa porneasca monitorizarea pentru pacientul selectat in checkBox avand
ca interval de timp valoarea din textBox-ul aferent (tbTimePeriod) :
Functia trebuie sa verifice ca checkBox-ul are un pacient selectat si ca textBox-ul pentru numarul de
secunde contine un numar intreg valid. De exemplu, daca utilizatorul introduce numarul "12ax", acest text
nu poate fi convertit la un intreg si trebuie afisat mesj de eroare. Prinderea acestei situatii se face printr-o
constructie de tip try-catch.
Se scrie o functie "startPumping" care primeste ca parametri codul pacientului si numarul de secunde intre
doua masurari pentru acel pacient si aceasta functie trebuie sa starteze monitorizarea pentru acel pacient:
Problema care apare in momentul cand se lucreaza cu mai multi pacienti este ca putem din greseala sa
pornim acelasi pacient de mai multe ori si am primi de la acelasi cod de pacient seturi de date diferite.
Putem indrepta aceasta greseala daca construim un dictionar care sa includa toti pacientii activi impreuna
cu obiectul "SensorValue" atasat.
Clasa "Dictionary" lucreaza ca o colectie de perechi de obiecte, primul obiect din pereche avand
semnificatia unei chei. Perechile de obiecte se adauaga in dictionar foarte simplu prin comanda Add si apoi
sa poate cauta o anumita pereche daca se da cheia pentru acea pereche:
Se defineste o noua instanta a clasei Dictionary pentru perechea de obiecte: PatientCodeEnum si
PumpSensorValues:
Dictionary<PatientCodeEnum, PumpSensorValues> dictPatientPump = new
Dictionary<PatientCodeEnum, PumpSensorValues>();
Dupa startarea unui nou pacient, perechea pacient-pumpSensorValue se adauga in dictionar:
dictPatientPump.Add(patCodeEnum, sensorValuesPump);
Inainte de startare se cauta in dictionar daca nu cumva acest pacient este deja activ. In caz
adevarat se da mesaj de eroare:
if (dictPatientPump.ContainsKey(patCodeEnum))
{
MessageBox.Show("The selected patient has the pump already started");
return;
}
Functia aferenta butonului "Stop Monitoring" trebuie sa opreasca monitorizarea pentru acel pacient si apoi
sa elimine pacientul din dictionarul cu pacientii activi:
Figura 33: Oprirea monitorizarii pentru un pacient si eliminarea lui din dictionarul pacientilor activi
In sfarsit am obtinut ceva... un grid care se incarca periodic cu o noua linie ce afiseaza ultima masuratoare
obtinuta de la senzori aferenti unui pacient activ, putem de asemenea starta sau stopa monitorizarea unui
pacient cu o perioada de timp programabila.
Totusi treaba nu e gata, mai trebuie lucrat la interfata (butoane de filtrare a informatiei, alarme, etc) cat si
alte taskuri ramase in aer:
Salvarea datelor intr-o baza de date (ce ne facem daca doctorul vrea sa vada valorile de
acum o saptamana si noi am pierdut lista de valori?)
Comunicare TCP/IP intre PumpSensorValues si datagrid (sa nu uitam ca in principiu,
pacientul sta acasa si PumpSensorValues ruleaza la pacient acasa, pe cand
DataPresentation ruleaza la doctor in cabinet, deci pe calculatoare diferite).
Si altele...
In acest capitol vom rezolva problema salvarii datelor intr-o baza de date si problema inversa, de citire a
informatiilor din baza pentru perioade de timp stabilite si un pacient dat.
Cand nu sunt foarte multe date si foarte complexe de salvat, nu are sens sa ocupam memoria cu motorul
unei bazei de date mari gen Oracle. Mai ales ca, e posibil ca aceasta aplicatie sa ruleze pe un telefon mobil
ce are constrangeri evidente de memorie disponibila. In acest context vom utiliza SQLite, o baza de date
mult mai mica si care nu necesita instalari complexe. Acest SQLite este un simplu DLL care se salveaza
odata cu aplicatia si poate fi apelat in orice moment pentru accesarea bazei de date ce este formata dintr-
un singur fisier.
Mai intai se instaleaza SQLite database prin rularea aplicatiei “SQLite-1.0.62.0-setup.exe”. Se deschide
apoi “sqliteadmin.exe”, aplicatia cu care administram baza de date SQLite si se creeaza o noua baza de
date (butonul ).
Se deschide apoi baza de date si se creeaza un tabel pentru salvarea datelor ce vin de la pacient:
Figura 35: Crearea tabelului “PatientData” pentru salvarea datelor ce vin de la pacienti
In afara de cele patru campuri de valori ce vin de la pacient se mai adauga un camp numit id de tip varchar
si care va fi coloana de tip “primary key” pentru acest tabel. Tabelul se mai poate crea si prin instructiunea
SQL specifica:
CREATE TABLE [PatientData] (
[id] VARCHAR(16) PRIMARY KEY NULL,
[patient_code] VARCHAR(10) NULL,
Instalarea unei baze de date Oracle si definirea tabelelor in aceasta baza a facut obiectul unui alt curs din
curricula studentilor, deci nu vom prezenta aici aceste notiuni.
Pentru studentii ce doresc sa lucreze cu baza Oracle, e suficient sa se conecteze la conturile create in
cursurile precedente pe aceasta baza si sa creeze tabela PatientData:
5.2 Data Acquisition Layer : interfata intre baza de date si aplicatia GUI
Nu este indicat sa se acceseze direct baza de date din functiile ce apartin de clasa GUI. Conexiunea la
baza de date, functiile SQL, trebuie sa fie create pe un nivel intermediar, de sine statator si care va fi apelat
de clasa superioara de tip GUI pentru orice accesare a bazei de date.
Adaugam un nou proiect la solutie, dar de data aceasta de tip “Class Library” (deci un simplu fisier DLL,
fara nici o interfata cu utilizatorul), pe care-l denumim “DataStore”:
Pentru baza de date SQLite trebuie adaugate la proiect referintele la urmatoarele librarii (sectiunea .Net din
Add references):
System.Data
System.Data.SQLite.
In cadrul proiectului vom utiliza si clasa “SensorValue” definita in proiectul “SensorValue”, deci va trebui
adaugata si aceasta referinta (add reference, sectiunea “Projects”).
String-ul de conectare la baza de date (unde se gaseste baza de date si modul de conectare la ea)
reprezinta o informatie care este accesata ori de cate ori trebuie sa lucram cu baza de date. De aceea,
acesta informatie se salveaza o singura data in pagina de proprietati a proiectului si va fi citita din pagina ori
de cate ori este nevoie de ea. Pagina de proprietati este o modalitate de gestionare simpla si rapida a
resurselor comune proiectului. O resursa (cum este acest string de conectare) se salveaza o singura data
in pagina de proprietati si apoi va fi vizibila pe tot cuprinsul proiectului.
Figura 37: Definirea string-ului de conectare la baza de date SQLite in pagina de proprietati a
proiectului
Se pune numele proprietatii “ConnStringSQLite”, se alege la “Type” tipul resursei “Connection String”, iar la
“value” se da click pe butonul pentru a defini conexiunea cu ajutorul Wizard-ului. Se deschide Wizard-ul
si se selecteaza la “DataSource” driver-ul “.NET Framework Data Provider for SQLite”, iar la “DataBase” se
merge cu butonul “Browse” si se selecteaza fisierul creat pentru baza de date. La sfarsit se poate face si un
test de verificare daca conexiunea este setata corect (butonul “test Connection”).
Rezolvarea problemei se face prin mutarea bazei de date in folderul curent al proiectului DataStore. In
acest fel, stringul de conectare nu mai include si calea catre fisier, ci doar numele fisierului, iar acesta va fi
gasit deoarece se afla chiar in folderul curent:
“data source=PatientData.s3db”.
Bine, problema e rezolvata doar partial, pentru ca:
1. nu este indicat ca fisierul bazei de date sa se gaseasca in acelasi folder cu alte DLL-uri. Este
bine ca acest fisier sa aiba folderul lui propriu unde poate fi gestionat mai usor, eventual folderul sa contina
si alte fisiere specifice bazei de date ( de exemplu, programul de accesare a bazei de date, SQLite
administrator).
2. in caz ca se face un program de setup, iarasi vor fi probleme cu accesarea bazei de date daca
aceasta nu este inclusa in programul de instalare.
Solutia la aceste probleme este data prin adaugarea fisierului cu baza de date in folderul curent al
proiectului “DataStore” nu prin copiere fizica, ci prin definirea unui link la fisier. In acest caz, fisierul isi poate
schimba oricand locatia fizica, tot ce trebuie sa modificat este doar linkul la acea locatie.
Figura 39: Adaugarea sub forma de link a fisierului bazei de date la proiectul curent
Se merge pe butonul “browse..” pana la folderul ce contine baza de date si se selecteaza fisierul bazei de
date: “PatientData.s3db”. Acest fisier nu este vizibil in mod implicit in fereastra, pentru ca Visual Studio
cauta doar fisierele specifice programarii C# ( *.cs, *.resx, * .settings...), de aceea trebuie selectata optiunea
“All files” din dreapta campului rezervat numelui de fisier.
Dupa selectia fiserului nu se da click pe butonul “Add” implicit, ci se selecteaza sageata de pe acest buton
ce desfasoara toate posibilitatile de adaugare a fisierului si se alege optiunea “Add As Link”. In acest fel,
Visual Studio va face o copie in folderul curent al proiectului DataStore in momentul compilarii daca se
seteaza proprietatea “Copy To Output Directory” la acest link cu valoarea “Copy allways”:
Name: connOracle
Type: (ConnectionString)
Scope: Application
Pentru campul “Value” se face click pe butonul din stanga campului si se alege ca “data source” campul
“Oracle database”:
Figura 41: Definirea string-ului de conectare la baza de date Oracle in pagina de proprietati a
proiectului
Eventual se verifica conectarea la baza de date prin programul SQLNavigator sau SQL Plus folosind
aceleasi date de conectare.
Odata ce am definit conexiunea cu baza de date, putem construi functia de adaugare a unei valori de
masurare (o instanta de SensorValue) in baza de date. Adaugam o noua clasa la proiectul “DataStore”
numita “DAL_PatientData”.
In aceasta clasa se defineste o functie statica “AddData” ce primeste ca parametru un obiect de tip
SensorValue si salveaza in tabela PatientData valorile acestui obiect.
Etapele ce trebuie parcurse pentru salvarea valorilor de masurare in baza de date sunt urmatoarele:
Trebuie observat ca accesul la baza de date s-a facut prin constructia try-catch-finally pentru a ne asigura
ca tratam eroarea aparuta in cazul cand baza de date nu raspunde.
Se observa ca diferentele intre cele doua functii de salvare a datelor (SQLite si Oracle) sunt identice ca
structura, singurele diferente fiind date de obiectele de conectare la baza si executie a frazelor SQL: pentru
SQLite folosim clasele SQLiteConnection si SQLiteCommand , in timp ce pentru baza Oracle folosim
OracleConnection si OracleCommand.
Tot ce mai ramane de facut este de a apela functia de salvare in baza de date in momentul cand proiectul
“DataPresentation” primeste o noua valoare de masurare prin evenimentul “newSensorValueEvent”:
In sfarsit, putem verifica daca totul lucreaza OK, pornim aplicatia cu F5, startam pacientul 0101 si dupa
catva timp ne uitam in baza de date cu ajutorul programului SQLite Adminstrator pentru SQLite, sau
SQLNavigator pentru Oracle.
SQLite:
Deschidem o fereastra de comenzi SQL si introducem comanda SQL de vizualizare a tabelei “PatientData”:
Executam comanda SQL cu tasta F9 si ar trebui sa observam datele salvate in tabela de aplicatia “Health
Monitor”:
Oracle:
Stocarea informatiilor in baza de date permite doctorului in orice moment sa analizeze datele din trecut
pentru un pacient dat. In primul rand trebuie creata o sectiune de filtrare a datelor unde doctorul sa-si
selecteze pacientul pe care vrea sa-l analizeze si intervalul de timp pentru care vrea sa vada datele.
Se adauga un fereastra “DataPresentation” un control de tip GroupBox ce contine doua controle de filtrare:
comboBox pentru selectia pacientului
monthCalendar ce selecteaza ziua pentru care se doreste a fi vizualizate datele
buton pentru efectuarea filtrarii: “Display Selected data”.
Dupa selectia pacientului si a zilei de vizualizare, utilizatorul face click pe butonul “Display Data” si in acel
moment trebuie citita din baza de date lista tuturor masuratorile salvate in acea zi pentru respectivul
pacient.
In acest scop, clasa “DAL_PatientData” trebuie sa fie completata cu o functie de citire a informatiilor din
baza de date:
SQLite:
Figura 47: Functia de citire din baza de date a datelor de masurare pentru un pacient si o zi stabilita
Oracle:
Totusi avem o mica problema: proiectul “DataStore” nu cunoaste tipul de date “PatientCodeEnum” cu care
trebuie sa lucreze functia “GetData” pentru ca aceasta enumerare este definita in proiectul
“DataPresentation”. Ar trebui ca proiectul “DataPresentation” sa fie adaugat in lista de referinte a proiectului
“DataStore”. Dar acest lucru nu este posibil pentru ca, deja proiectul “DataStore” este referinta la proiectul
“DataPresentation” si ar rezulta o referinta circulara. Nu este posibil ca un proiect P1 se fie referinta la alt
proiect P2 si in acelasi timp proiectul P2 sa fie referinta la P1. Deci nu se poate sa un proiect sa fie tata la
alt proiect si in acelasi timp sa fie si copil la acelasi proiect.
Din acest motiv, se creeaza un nou proiect numit “CommonReferences” care va contine doar un fisier unde
vor fi definite toate tipurile de obiecte comune celorlalte proiecte. Acest proiect va fi adaugat ca referinta la
toate proiectele ce lucreaza cu acele tipuri de date. Evident, ca acest proiect nu trebuie sa faca referire la
nici un alt proiect din solutie.
Figura 48: Proiectul “CommonReferences” contine toate definitiile particulare ale tipurilor de date
Tot ce mai ramane pentru vizualizarea datelor din baza de date e sa implementam codul pentru butonul
“Display selected Data”:
Afisarea se face in acelasi datagrid, trebuie doar sa schimbam proprietatea “dataSource” pentru acest grid
pe lista de valori adusa de functia DAL_PatientData.GetData(). Totusi, folosind acelasi grid pentru afisarea
ambelor tipuri de valori, atat cele primite online de la patientii activi, cat si cele aduse din baza de date,
trebuie definita a variabila logica care sa specifice tipul de date ce trebuie vizualizate:
Iar aceasta variabila va fi setata corespunzator pe cele doua butoane “Display Selected Data” si “Display
Received Data”:
In acest capitol vom analiza modul de conectare a celor doua aplicatii printr-o legatura de tip Socket
TCP/IP. Tehnologia Socket lucreaza pe arhitectura client-server. Se deschide un server TCP/IP care
ruleaza un listener ce asculta la un port dat cererile de conectare de la diversi clienti TCP/IP din retea.
Cand soseste o cerere de conectare, se deschide un canal de comunicatii intre cele doua aplicatii prin care
pot fi transferate date in ambele sensuri.
Se modifica proiectul "DataPresentation" prin adaugarea unor radio butoane care sa selecteze modul de
transmitere a datelor:
prin TCP/IP la un calculator dat de o adresa IP
direct la calculatorul curent
Figura 51: Proiectul Data Presentation cu posibilitatea de a alege canalul de comunicare a datelor
Se creeaza un nou proiect in cadrul solutiei numit "TCPCommunication", proiect ce include doua clase:
TCPCommClient si TCPCommServer:
Se observa ca constructorul implicit al clasei a fost declarat privat astfel incat sa nu poata fi posibila o
instantiere a clasei de forma "new TCPCommClient()", adica sa se creeze o instanta fara a da si adresa IP
a serverului la care trebuie sa se conecteze clientul pentru a trimite date. Singurul constructor disponibil din
exterior este cel ce primeste ca parametru adresa IP a serverului. In acest fel ne asiguram ca toti clientii
TCP creati vor avea setata adresa IP a serverului cu care trebuie sa dialogheze.
"SendSignalData" ce primeste cele patru valori din clasa SensorValue in scopul trimiterii lor catre
server.
Functia ce primeste datele pentru transmisie apeleaza mai intai functia de impachetare a datelor in format
text, dupa care face apel catre functia de trimitere a textului. Este mai avantajoasa trimiterea sub forma de
text a datelor pentru ca pot fi procesate cu ajutorul functiilor de tip string si in plus, sender-ul si receiver-ul
pot avea structuri de date diferite, totul e sa se stabileasca formatul de impachetare care sa fie respectat de
ambele parti.
S-a decis asupra urmatorului format:
- Simbolul "#" semnifica inceputul si sfarsitul mesajului
- Simbolul "," separa campurile de date specifice clasei "SensorValue"
- Ordinea de impachetare este urmatoarea: SensorType, TimeStamp,
PatientCode, Value.
Concatenarea acestor string-uri in mesajul de trimis se face cu jutorul functiei "Append" din cadrul clasei
"StringBuilder".
6.1.2 Crearea unui nou fir de executie pentru fiecare dialog cu serverul
Functia ce trimite efectiv mesajul text catre server este listata in continuare:
Crearea unui nou fir de executie pentru trimiterea textului la server se face prin apelul constructorului clasei
"Thread" din namespace-ul "using System.Threading;":
se porneste noul fir de executie avand ca parametru textul ce trebuie trimis la server:
newThread.Start(signalText);
Dar mai intai se inchid toate thread-urile ramase in suspensie de la vechile incercari de dialog cu serverul.
Daca serverul nu raspunde in timp util, aceste fire de executie raman suspendate si ocupa memoria in mod
abuziv. Daca sunt mii de date de trimis si in tot acest timp serverul nu raspunde, sunt mii de thread-uri
ramase in suspensie. De aceea trebuie facuta curatenie din cand in cand:
Se creeaza o noua lista de thread-uri in care sa vor salva toate firele de executie care sunt inca active.
Daca thread-ul nu este activ se inchide prin apelul functiei Abort(). La sfarsit lista de thread-uri a clasei va fi
initializata cu noua lista, fiind alcatuita numai din firele de executie active.
Trimiterea efectiva a textului catre server se face in functia ce ruleaza in firul de executie nou creat. Aceasta
functie urmeaza urmatorii pasi:
Daca utilizatorul inchide brusc aplicatia (cand inca sunt active fire de executie ce trimit date catre server)
atunci trebuie apelata o functie pe evenimentul "DataPresentation_FormClosing" (deci cand fereastra
este pe punctul de a se inchide) care sa inchida toate resursele aferente acestei aplicatii.
Functia apelata la inchiderea aplicatiei pentru inchiderea tuturor firelor de executie aferente clientului este
"Dispose()". Pentru a nu uita ca trebuie sa scrim aceasta functie, am mostenit clasa "TCPCommClient" din
interfata "Idisposable" si astfel, in mod automat VS-ul te obliga sa implementezi functia Dispose():
7.1 O aplicatie include mai multe fisiere de tip DLL sau EXE
Orice aplicatie trebuie sa aiba si un program de setup sau de instalare pe un alt calculator. Daca aplicatia
este simpla (un singur fisier .exe) atunci pur si simplu se poate face copy/paste pe un alt calculator si
aceasta trebuie sa ruleze. Problema se complica in cazul cand aplicatia include si alte librarii (DLL-uri) fara
de care nu poate rula. In acest caz, trebuie copiate toate DLL-urile de care depinde aplicatia noastra.
De exemplu, pentru aplicatia “HealthMonitor”, proiectul de start este “DataPresentation”. Este proiectul tata
ce culege informatii din celelalte proiecte fiu (adaugate la referinta) si le afiseaza utilizatorului. In momentul
lansarii in executie a proiectului, acesta apeleaza functii si din celelalte proiecte ce fac parte din solutie
(DataStore, SensorInput, TCPCommunication). Toate aceste proiecte trebuie sa existe sub forma de DLL
sau EXE in folderul curent al proiectului “DataPresentation” ca sa poata fi apelate. Iar acest lucru se face
automat la compilare: compilatorul vede toate referintele din proiectul nostru si pentru fiecare proiect gasit
la referinta, construieste fisierul DLL corespunzator prin compilare si-l copie in directorul curent al
proiectului “DataPresentation”:
Figura 68: Compilatorul aduce toate proiectele din referinte in directorul proiectului tata
De aceea, se intampla ca la compilarea proiectului tata sa apara erori continute in alte proiecte, dar care
sunt referentiate in proiectul tata. Proiectul tata poate fi compilat doar dupa ce toate proiectele fiu sunt
compilate.
Visual Studio pune la dispozitia utilizatorilor o facilitate foarte simpla si usor de utilizat pentru realizarea
proiectelor de instalare a aplicatiilor software.
Click dreapta pe solutie si se alege “Add new project”:
In fereastra “Other Project Types” se alege template-ul “Setup Project” si se completeaza denumirea
proiectului: “HeathMonitorSetup”.
Dupa ce s-a adaugat proiectul, se selecteaza in cadrul solutiei (click dreapta) si se selecteaza fereastra
“File system” in cadrul meniului “View”.
In fereastra “File system” se selecteaza “Application Folder” si cu click dreapta se deschide un pop up
menu si se alege optiunea “Add/Project Output...”:
Se adauga proiectul “DataPresentation” la optiunea “Primary Output” si in acest moment sunt aduse toate
fisierele care sunt referentiate in cadrul proiectului “DataPresentation”:
Fisierul cu baza de date nu este inclus in folderul de aplicatii deoarece nu exista referinta clara la el in
cadrul proiectului “DataPresentation”. Acest fisier se adauga urmarind aceeasi pasi ca la adaugarea
proiectuilui, dar de date aceasta se alege optiunea Add/File.
In urma acestor actiuni, folderul de aplicatii va contine toate fisierele necesare in cursul rularii aplicatiei.
Aceste fisiere se vor copia in arhiva de setup si vor fi dezarhivate automat la instalare in folderul ales de
utilizator.
Mai sunt si alte librarii utilizate de proiect si totusi ele nu apar in folderul de aplicatii. Aceasta deoarece
acele librarii fac parte din biblioteca Framework .Net si ele se regasesc automat pe orice calculator ce are
instalat framework-ul .Net. Sistemele Windows moderne vin cu framework-ul deja instalat, altfel poate fi
download-at gratuit de pe site-ul Microsoft sau se poate atasa la pachetul de instalare al programului.
Dupa ce s-au stabilit fisierele ce se copie la utilizator, trebuie setat meniul de unde utilizatorul poate starta
aplicatia. Dupa instalare, este de dorit ca programul nostru sa apara in meniul Start/Programs. Pentru
aceasta trebuie stabilit numele aplicatiei (sau mai bine zis, numele shortcut-ului ce starteaza aplicatia) si
folderul de aplicatii de care apartine.
Se deschide folderul “User’s Programs Menu” din fereastra “File System on Target Machine” si se creeaza
un folder “IEEIA” (acronimul facultatii). Acest folder va aparea in meniul Start/Programs dupa instalare. In
continuare se adauga in folderul creat toate shorcut-urile la aplicatiile pe care dorim sa le lansam din meniu.
In cazul nostru, shorcut-ul de la proiectul “DataPresentation”.
Click dreapta in fereastra folderului si se alege “Create New Shortcut”:
Se alege “primary output” de la proiectul “DataPresentation” gasit in folderul “Application Folder” (unde l-am
adaugat in pasul anterior) si se redenumeste shortcut-ul in “HealthMonitor”.
Sunt doua foldere pentru orice proiect din solutie unde sunt salvate fisierele exe sau dll rezultate prin
compilare: Debug si Release. Daca configuratia activa setata in proprietatile proiectului este “Debug”, atunci
fisierele vor fi salvate in folderul “Debug”, iar pentru varianta “Release” se completeaza folderul
corespunzator.
In principiu, fisierele din cele doua foldere contin aceeasi informatie, cu deosebirea ca in varianta Debug se
insereaza si informatii specifice modului de lucru pentru depanare (puncte de intrerupere, valori ale
variabilelor, etc.).
Release inseamna ca programul a fost testat si urmeaza sa fie trimis la client. De aceea se sterg toate
informatiile de depanare pentru ca programul sa mearga mai rapid.
La proiectul de setup, in fereastra de proprietati se mai pot seta si alte functionalitati utile:
Figura 76: Adaugarea librariei “.NET Framework 3.5 SP1” la programul de instalare
De exemplu, nu toate calculatoarele au in mod implicit instalat framework-ul de .NET, sau daca este, nu in
versiunea utilizata de noi. Fara acest framework programul nu poate rula, de aceea este necesar sa fie
instalat inainte de a seta aplicatia. Programul de instalare verifica in prealabil existenta acestui framework,
iar daca nu-l gaseste, atunci lanseaza procedura de instalare a framework-ului .NET. Acest dll poate fi
download-at direct de pe site-ul Microsoft, sau poate fi inclus in pachetul de instalare. S-a ales varianta cu
pachetul de instalare ce functioneaza si-n conditiile cand clientul nu are acces la internet in momentul
instalarii. Bine, aceasta varianta creste marimea pachetului de instalare prin adaugarea folderului
“DotNetFX”.
Daca se seteaza aceasta optiune de la Prerequisites, atunci in pachetul de instalare se va gasi si folderul
cu fisierele de framework:
Observatie: pentru versiunea “.NET Framework 3.5 SP1” nu functioneaza decat varianta “Download
prerequisetes from the component vendor’s web site”. Microsoft a considerat ca fisierul este prea mare sa
fie inclus in pachetul de instalare, de aceea permite doar download-area de pe site-ul Microsoft.
Pachetul de instalare este copiat la client si lansat in executie. Pasii de instalare sunt dati mai jos:
Toti pasii descrisi mai sus pot fi personalizati prin modificarea ferestrelor din proiectul de setup. Mai pot fi
incluse actiuni suplimentare necesare in timpul instalarii ( de exemplu, instalarea unei baze de date,
stergerea anumitor fisiere, etc.). Aceste actiuni sunt adaugate in fereastra “CustomActionsEditor” din
proiectul de setup:
8 Concluzii
In acest proiect s-au prezentat pricipalele etape ce trebuie parcurse pentru realizarea unei aplicatii cu mai
multe proiecte, inclusiv realizarea aplicatiei de setup. Reprezinta un model minim ce trebuie respectat in
dezvoltarea oricarei aplicatii software utilizand tehnologia Visual Studio.
In acelasi timp, proiectul trateaza si unele aspecte comune in majoritatea aplicatiilor moderne de tip “user
Interface”:
Definirea si instantierea claselor
Lucrul cu baza de date
Prezentarea grafica a informatiilor
Transmiterea informatiilor intre aplicatii
Instalarea aplicatiilor windows