Mann

teoria claselor, teoria elitelor, teoria pluralista, teoria confuziei (incoerentei). cum e statul (unitar sau fractionat)? Cum
se exercita puterea (dinspre societate spre stat sau invers sau ambele). Cum e definit statul? (functional sau
institutional).

Raspunsuri:
a.1 teoria claselor: unitar, puterea dinspre societate spre stat, definit functional: functia statului e de a reproduce relatiile de putere
economica existente in societate. Statul este asociat modului de productie dominant. In feudalism statul este feudal si functia lui e
de perpetua oranduirea feudala; in capitalism de a perpetua si de a proteja interesele capitaliste. Poulantzas, Jessop, Offe si Ronge
pretind ca statele pot fi definite doar in relatie cu modurile specifice de productie ( "statele capitaliste" si "statele feudale" sunt
concepte posibile), nu ca "state" in general. Cei care definesc "statul" o fac doar in termenii relatiilor intre clase: „Statul este un
concept care desemneaza mijloacele concentrate si organizate de dominatie legitima a claselor”. (Zeitlin).

a.2 teoria elitelor: unitar, puterea dinspre stat spre societate, definit institutional. Definitie Skocpol: set de organizatii
administrative, militare si de mentinere a ordinii interne conduse si coordonate de o autoritate executiva, o structura autonoma cu
o logica si cu interese proprii. Accentueaza asupra puterii distributive a statului asupra societatii. Statele sunt vazute ca actori
(Krasner). Levi vede statele ca pradatori rationali care maximizeaza propriul interes. Kiser si Hechter au propus modele in cadrul
teoriei alegerii rationale care presupun ca statele sunt actori singulari, unitari si rationali. Puterea distributiva iradiaza de la stat si
nu inspre el. Teoreticienii adevaratului elitism au o virtute importanta: aceea de a fi realizat si de a fi conceput statele ca existand
intr-o lume de state (teoria claselor si cea pluralista nu discuta acest aspect).

a.3 teoria pluralista: unitar (discutabil), puterea dinspre societate spre stat, definit functional (discutabil) ca mijloc de reglare a
conflictului dintre grupurile de interese. Clasele pot fi vazute ca cele mai importante grupuri de interes din spatele partidelor sau
doar ca unul dintre numeroasele tipuri de grupuri de interes a caror compozitie variaza de la un stat la altul. Putini pluralisti
considera ca toate grupurile au o putere egala sau ca democratia partidista ar acorda egalitate politica tuturor. Cei mai multi insa
sustin faptul ca democratiile liberale genereaza suficienta competitie si participare pentru a produce o guvernare (guvernamant) a
elitelor care intra in competitie si nu o guvernare a unei singure elite.

a.4 teoria incoerentei statului (cea propusa de Mann) fractionat\neunitar, puterea se exercita bidirectional (dinspre stat spre
societate si invers). Este definit institutional: „Statul este un set diferentiat de institutii si persoanl administrativ personificand
centralitatea\reprezentand centrul, in sensul ca relatiile politice radiaza spre si dinspre centru, pentru a acoperi un teritoriu clar
demarcat asupra caruia exercita un anumit grad de autoritate, prin crearea unor regului sustinute de o forta fizica organizata”.
Teoria confuziei: 1) accepta, de la teoria claselor, faptul ca statul modern este capitalist si ca politica este adeseori dominata de
conflicte de clasa insa respinge faptul ca o clasa poate fi determinanta; 2) accepta ideea de pluralitate a actorilor, de pluralitate a
functiilor statului si o dezvoltare partiala catre democratie, dar respinge pozitia pluralista care considera ca democratia este
decisiva. (democratia ca participare populara). Exista mai multe forme de putere decat cea a votului si a normelor impartasite
(factori culturali) care decid rezultatele. (in termeni de politici); 3) preia de la teoria elitelor ideea ca personalul statului poate fi
tratat ca un actor autonom care detine putere da nu si faptul ca puterea ar iradia numai dinspre centru spre societate.

b) tipuri de putere la Mann

Raspuns:
b.1 putere despotica indica centralizarea si monopolizarea puterii (ce-si permite sa faca centrul)
b.2 putere infrastructurala: indica capacitatea (fezabilitatea) penetrarii statului in teritoriu - capacitatea institutionala a unui stat
central, despotic sau nu, de a-si patrunde teritoriile si de a implementa decizii (ce poate in practica sa faca centrul)

exemple:
Explicarea tabelului:

Imperialismul : Putere despotica- influenta puternica

Puterea Infrastructurala- influenta slaba

Feudalismul: P despotica - influenta slaba

P infrastructurala- ifluenta scazuta

Democratia: P despotica- influenta scazuta

P infrastructurala- infl puternica

Autoritarismul: P despotica- Infl puternica

P infrastructurala- infl puternica

c) tipuri de cristalizari la Mann

Raspuns:

6 dimensiuni pe care se produce cristalizarea statelor moderne: 1) dimensiunea economica (statul capitalist), 2) dimensiunea
nationala, 3) dimensiunea reprezentarii, 4) dimensiunea militara 5) dimensiunea ideologic-moral, si 6) dimensiunea de gen (statul
ca organizatie politica patriarhala), Mann discuta doar pe primele 4.

Pe rand:
1) capitalismul: Proprietatea privata si acumularile de capital au fost privilegiate. In aceasta perioada vom gasi un conflict
redus intre capitalism si miscari feudale. Mai degraba feudalismul s-a convertit in capitalism in timp. Conflictele apar
mai degraba mai tarziu intre capitalism si opozitia socialista dar aceasta nu a fost o amenintare serioasa pentru
capitalism.

2) Reprezentarea a adus in discutie cele doua preconditii ale lui Dahl: contestarea si participarea. Contestarea a inceput ca o
lupta impotriva despotismului monarhal si s-a dezvoltat total cand partide alternative puteau forma un guvern suveran.
Participarea se referea la care clase comunitati etnice, lingvistice si religioase primesc drept de vot. La sfarsitul acestei
perioade s-a pus problema dreptului de vot al femeilor

3) dimensiunea nationala. Cat de centralizat, uniform si “national” trebuie sa fie statul? Toate statele erau marcate de lupta
dintre puterea centralizata versus puterea regionala. Asta s-a intamplat pentru ca au existat doua moduri in care s-a luptat
cu despotismul: prin centralizarea puterii democrate sau prin reducerea puterilor statului central si prin explozia
democratiei bazate pe partide regionale. Cu toate astea, aceasta problema a relatiei dintre puterea centrala si cea
regionala a fost complet ignorata de toate teoriile legate de stat (celelalte in afara teoriei confuziei)

4) militarismul. La inceputul perioadei, statele au alocat cel putin trei sferturi din veniturile lor armatei. Spre sfarsitul
perioadei s-a inregistrat o scadere a acestor cheltuieli dar numai pana la 40% (ceea ce e oricum foarte mult). Se poate
distinge intre militarismul geopolitic (extern) si cel domestic (intern). Spre exemplu USA s-au implicat foarte putin in
geopolitica dar au avut o activitate intensa de eliminare a nativilor americani. Militarismul geopolitic american era scazut
dar cel domestic era poate la cel mai inalt grad. Un alt paradox este faptul ca cea mai importanta putere a timpului (acel
timp) era cea mai pacifista la nivel domestic. Puterea militarilor a inceput sa fie contestata de catre liberali si pacifisti
socialisti care cautau limitarea represiunilor, a bugetelor pentru aparare si a razboaielor. Totusi limitarea puterii acestora
era dificila deoarece ei adusesera (prin razboi) profituri mari.