Sunteți pe pagina 1din 3

Anatomia GANDIRII NEGATIVE: Cele

10 distorsiuni cognitive ce te pot face sa


îți ratezi viața
POSTED: 20-03-2019  BY ADMIN

Distorsiunile cognitive sunt modele de gândire exagerate ce pot ajuta la


debutul sau perpetuarea stărilor psihopatologice, cum ar putea fi:
depresia, anxietatea, atacurile de panică, tulburările de personalitate.

Primul care vorbește despre aceste distorisiuni este Psihiatrul Aaron T.


Beck. A descoperit aceste distorsiuni cognitive, implicat fiind în teoria
construirii personale a lui George Kelly și cu ajutorul schemelor lui Jean
Piaget. Astfel publică primele articole despre teroria cognitivă a depresiei
în 1963 în Arhivele de Psihiatrie Generală, explică Psihologul Constantin
Cornea, în noul articol pentru Garbo.ro.

La mijlocul anilor 1960 este contactat de Albert Ellis ce dezvoltase deja o


teorie despre tratarea distorsiunilor cognitive, într-un mod mult mai
pragmatic. Însă nu este de accord cu faptul că acesta consideră că este
mai important să le spună pacienților ce se întâmplă cu ei, în detrimentul
unui model prin care aceștia să fie ajutați să își descopere singuri
problemele, mai exact gândurile distorsionate, pentru a putea fi, mai
apoi, învățați să și le rezolve singuri.
În principiu, modelul gândirii negative, sau distorsionate asupra
realității  duce la emoții negative care ne pot  influența din
perspectiva biologică și comportamentală.
–    perspectiva biologică poate include: creșterea tensiunii arteriale,
contractarea mușchilor gâtului sau stomacului, se usucă gura, apare
senzația de lipsă de aer
–    perspctivă comportamentală presupune dezvoltarea unor
mecanisme de adaptare și apărare: anticiparea consecințelor, pentru a
găsi o soluție, sublimarea – transformarea impulsurilor negative în
activități sau comportamente acceptabile, intelectualizarea – implică o
gândire abstractă pentru a evita emoțiile negativ.
Imagine main: Shutterstock/ agsandrew
Modelele de distorsiune cognitive sunt:

1.    Suprageneralizarea. Dacă unei persoane i se întâmplă ceva rău o


singură dată, se așteaptă ca acest rău să se tot repete la nesfârșit.
2.    Gândirea dihotonică, sau gândirea “alb sau negru”. “totul său
nimic”. Persoana consideră că nu există decât perfecțiune fără a vedea
și soluții sau cai de mijloc.
3.    Filtrarea. Persoana focusează doar pe un element negativ, fără să
mai reușească să vadă situația în ansamblul ei, ignorând orice aspect
pozitiv.
4.    Săritul direct la concluzie. Individul poate considera că cineva
deține o probă prin care îi poate demonstra că a greșit, fără măcar să
încerce să afle dacă există cu adevărat acea probă. Sau găsesc un
comportament aparent greșit la o persoană nou întâlnită, și prin
extrapolare, o va asimila unei persoane din trecut considerând că
lucrurile se vor întâmpla exact la fel.
5.    Catastrofizarea. Exagerarea importanței unei întâmplări
nesemnificative, ce consideră că va duce indubitabil la un sfârșit tragic.
6.    Personalizarea. Individul consideră că tot ceea ce spun și fac alții
au legătură cu ei, luând totul la modul personal.
7.    Controlul exagerat. Persoana poate avea două credințe legate de
control. Ori se consideră o victimă a sorții, a destinului fără șanse să mai
poată face ceva. Sau asumarea în mod exagerat a ceea ce se întâmplă
în viața celor apropiați, considerându-se responsabilă de  fericirea sau
nefericirea altora în mod exagerat.
8.    Exagerarea corectitudinii. Aceste persoane consideră că au un
etalon al corectitudinii, fiind supărate, sau furioase dacă ceilalți nu fac
ceea ce ai considera a fi corect.
9.    Învinovățirea. Tendința de a se considera vinovat de tot ceea ce se
întâmplă altora, generalizând, fără a vedea nuanțele unor situații.
10.     Relația schimbării celuilalt. Persoana respective consideră că
site ce trebuie să facă o persoană apropiată pentru a realiza un lucru
sau pentru a fi fericită. Și ține cu tot dinadinsul să schimbe acea
persoană în sensul în acest sens.
Cum putem rezolva distorsiunile cognitive:

1.    Identificați gândurile distorsionate. Încercați să evaluate cu


adevărat amploarea problemei dvs. este posibil să descoperiți că aveți
anumite “preferințe” în privința gândurilor disfuncționale, dar și anumite
perioade în care acestea apar mai des. David Burns recomandă să aveți
un jurnal zilnic în care să notați dispozițiile negative.
2.    Examinați dovezile. Examinați care sunt gândurile ce apar în
anumite situații sau evenimente, și încercați să decideți în mod obiectiv
dacă acestea gânduri reflectă cu adevărat realitatea.
3.    Dublul standard. Este posibil să descoperiți faptul că aveți tendința
de a judeca pe alții mai puțin aspru dacă au acțiuni similare cu ale
voastre. Dacă pe ei îi puteți înțelege, oare nu puteți face același lucru și
cu voi?
4.    Antrenați-vă pentru a vedea nuanțele de gri. De cele mai multe
ori, situațiile nu sunt albe sau negre. Variantele de gri sunt mult mai
multe, vă trebuie doar puțin antrenament pentru a le descoperi.
5.    Metoda experimentală. De multe ori puteți considera că nu puteți
face sub nici o formă un anumit lucru. Sau că odată certat cu cineva nu
vă veți mai împăca niciodată. Un pic de exercițiu vă poate ajuta să
căpătați abilitatea de care vă este frică, iar un telefon pentru o invitație
vă poate demonstra că prietenia nu s-a sfârșit.
6.    Asertivitatea. De foarte multe ori este posibil să nu puteți obține ce
vă doriți pentru că nu știți să o cereți, plecând de la ideea că veți fi
respinși. Poate dacă învățați să comunicați corect, puteți obține exact
ceea ce vă doriți.
7.    Analiza cost beneficiu. O astfel de analiză, pe un ton calm și
printr-o comunicare asertivă vă poate face să obțineți ceea ce
considerați cândva imposibil.
O concluzie: Distorsiunile cognitive diferă de la persoană la persoană,
în funcție de temperament, character, experiența de viață, etc. cel mai
bine ar fi să apelați la un specialist, pentru că, de cele mai multe ori,
informațiile de pe net le puteți înțelege sau aplică greșit.
Autor: Psiholog Constantin Cornea

S-ar putea să vă placă și