Importanța sănătății ocupaționale

În societatea modernă, promovarea condiţiilor de siguranţă şi sănătate la locul de muncă şi

asigurarea unui mediu de activitate confortabil, respectarea normelor legislative şi menţinerea unei
bune reputaţii a afacerii reprezintă aspecte ce trebuie luate în calcul de către orice organizaţie de
succes. Sănătatea și siguranța angajaților la locul de muncă nu reprezintă doar o datorie a
angajatorilor față de aceștia și o modalitate prin care încrederea în organizații crește, ci mai mult
decât atât, reprezintă o manieră prin care productivitatea și calitatea produselor sunt îmbunătățite
considerabil. Există o relație reciprocă între starea de sănătate și capacitatea de muncă, individul
sănătos prezentând o adaptare la muncă și o productivitate optimă, iar pe de altă parte, munca
reprezintă sursa bunăstării sociale care influențează starea fizică a acestuia.

Problema sănătății la locul de muncă reprezintă un element fundamental al politicilor

sociale, această problematică a constituit obiectul de preocupare în ultimii 30 de ani. Una din cele
mai importante probleme ale sănătății ocupaționale din ultimii ani este stresul profesional care
afectează tot mai mulți angajați. În afară de aceasta, stresul profesional este „alimentat” și de
presiunile venite din partea managementului superior. Suprasolicitarea angajaților sau orice efort
suplimentar depus de angajat poate afecta la fel de mult starea de sănătate a acestora.

Tema sănătăţii şi stării de bine este foarte importantă pentru practica organizaţională din mai
multe motive. În primul rând, experienţele individului la locul de muncă (fizice, emoţionale,
mentale, sociale) au consecinţe directe asupra sa. Mai mult, aceste experienţe generează efecte şi în
afara muncii individului. Interferenţa dinte muncă şi viaţa privată este o temă foarte la modă astăzi
în psihologia organizaţională şi a muncii. În al doilea rând, a crescut interesul şi importanţa altor
elemente care ţin de muncă şi care afectează sănătatea şi starea de bine a lucrătorului. Printre
acestea se numără agresiuni şi violenţe la locul de muncă, hărţuirea sexuală, comportamente
disfuncţionale la locul de muncă. În al treilea rând, sănătatea şi starea de bine este o temă
importantă pentru consecinţele pe care le are asupra individului. Atât cercetătorii, cât şi managerii
organizaţiilor recunosc faptul că sănătatea şi starea de bine pot avea efecte negative atât pentru
lucrători, cât şi pentru organizaţie. De exemplu lucrătorii cu o sănătate precară au rezultate net
inferioare, pot lua decizii greşite, sunt mai predispuşi la absenteism. Pentru individ o astfel de
situaţie induce costuri fiziologice, psihologice şi/sau emoţionale.

În concluzie sănătatea și siguranța la locul de muncă este o datorie și o responsabilitate

morală a companiei de a avea grijă de angajații ei.
Bibliografie

1. Conexiunea „managementul resurselor umane – sănătatea ocupațională” în cadrul

organizațiilor Pag. 202-206 Bîrcă AlicAcademia de Studii Economice din Moldova
Disponibil în IBN: 23 aprilie 2019

2. PSIHOLOGIA SĂNĂTĂŢII OCUPAŢIONALE: ABORDĂRI METODOLOGICE

Delia Vîrgă